Oferta si

legea ofertei
Legea cererii:
• Cererea reprezintă nevoile de bunuri si servicii care se satisfac prin
intermediul pieței, adică prin vânzare-cumpărare. Cererea are drept suport
puterea de cumpărare a oamenilor; de aceea, ea exprimă, în același timp,
cantitatea de bunuri si servicii cerute, la un moment dat, la prețurile
existente, considerând date veniturile și preferințele cumpărătorilor. Poate fi
individuală, adică din partea unui singur cumpărător la un bun economic
sau la altul, sau totală, adică din partea tuturor cumpărătorilor la bunul sau
serviciul respective. Conform legii cererii, pe măsură ce prețul crește,
cantitatea de bunuri consumate scade. Prin urmare, curba cererii este
prezentată ca un grafic descendent.
• Curba cererii arată cât de mult dintr-un produs va fi achiziționat la un
anumit preț, de obicei într-un anumit moment. Curba în sine este exprimată
prin grafic, pe a cărei abscisă este cantitatea cerută și pe ordonată – prețul.
Legea aprovizionării:

• Legea aprovizionării reprezintă relația dintre cantitatea de unități

produse a unor bunuri sau servicii la orice preț. Cu alte cuvinte,
exprimă cât de mulți producători sunt dispuși să livreze un produs
indiferent de preț. Producătorul, în timp ce crește prețul mărfurilor,
încearcă să crească volumul producției pentru a atinge obiectivul
întreprinderii – profit. Creșterea prețurilor duce la faptul că alți
producători încep să se angajeze în această producție, ceea ce
contribuie la creșterea ofertei. Din acest motiv, curba ofertei (S) este
ascendentă.
Preț de echilibru în cerere și ofertă:

• Prețul de echilibru pentru piață este acela în cadrul căruia oferta și cererea
sunt echilibrate. Asta înseamnă că suma dintre ele este zero. În teorie, dacă
producătorii încearcă să vândă mai mult decât se solicită pe piața de
echilibru, există o ofertă excesivă. În cazul în care cantitatea oferită este mai
mică decât prețul de echilibru, există un deficit sau o penurie .
• În exemplul nostru ipotetic, prețul de echilibru al aurului este de 1.500
dolari pe uncie, pentru că la acest preț oferta și cererea sunt „echilibrate”,
iar prețul de echilibru este, de asemenea, locul în care curbele cererii și
ofertei se intersectează.
Mișcarea de curbe și mișcarea pe curbe:

• Am înțeles despre curbele cererii și ofertei că exprimă cantitatea de bunuri

pe care consumatorii sunt dispuși să le cumpere și producătorii sunt dispuși
să le livreze, la orice preț. Astfel curbele sunt dinamice și se pot observa atât
mișcări în punctele individuale ale curbei, cât și mișcarea curbelor.
• Când prețul crește, cantitatea cerută va scădea. Apoi, există o mișcare de-a
lungul curbei cererii și o scădere a cantității. În schimb, pe măsură ce prețul
scade, cererea va crește. Dar dacă, brusc, mai mulți oameni migrează într-o
anumită zonă, atunci întreaga curbă se va deplasa în sus și spre dreapta
(adică crește), deoarece se va crea o nouă cerere. Același lucru este valabil
și pentru acțiunea inversă.
 Elasticitatea cererii:
• Elasticitatea cererii arată cum modificarea prețului afectează cantitatea cererii. Revenind
la ipoteticul nostru preț al aurului, dacă elasticitatea prețului este -2, înseamnă că o
creștere a prețului aurului de 1% va duce la o scădere a cererii de 2%.
• Elasticitatea se exprimă prin panta curbei cereri. Dacă panta este orizontală, va exista o
cerere perfect elastică, unde la un preț al aurului, de exemplu, de 1.400 de dolari,
cererea este infinită. Cererea complet inelastică înseamnă că nu există nicio modificare a
cantității cerute, chiar dacă există o modificare a prețului. În acest caz, curba cererii este
verticală.
• Elasticitatea cererii indică, de obicei, măsura în care un produs poate fi înlocuit cu altul.
Manualele de economie oferă adesea exemple de produse cu cerere elastic, cafeaua și
ceaiul. Dacă prețul unor mărfuri crește, consumatorii le pot înlocui cu altele, iar efectul
este similar. Produsele de care o persoană este dependentă, precum combustibilii, sunt
considerate inelastice. Prin urmare, accizele pentru acestea sunt un obiect ușor de
impozitat.
Elasticitatea ofertei:

• Ca și în cazul cererii, elasticitatea ofertei măsoară modul în care o

modificare a prețului afectează producția. Poate fi perfect elastică (o
cantitate nelimitată a unui anumit produs poate fi oferită la un anumit preț)
sau complet inelastică (indiferent de preț, cantitatea oferită nu se modifică).
• Produsele cu o elasticitate a prețului mai mare de 1 sunt considerate relativ
elastice. Sunt produse ușor de fabricat, astfel încât aprovizionarea lor se
poate schimba rapid. La acestea, schimbarea cantității oferite este mai mare
decât schimbarea prețului. Produsele cu o elasticitate mai mică de 1 sunt
relativ inelastice și li se aplică legi opuse.
Paradoxul valorii: ceea ce nu explică legea cererii și
ofertei:
• Legea cererii și ofertei a fost elaborată de reprezentanții școlii clasice. Prin
intermediul acestei legi, ei au încercat să explice de ce prețurile sunt așa cum sunt.
În acest sens, legea cererii și ofertei face o treabă excelentă. Dar ea nu explică și
alte fenomene.
• Printre acestea se află diferența de prețuri între bunurile individuale, inclusiv cele
de primă necesitate și cele de lux. Exemplul clasic compară apa și aurul. Evident,
apa este mult mai necesară pentru supraviețuire, dar are, în general, o valoare de
piață semnificativ mai mică decât prețul aurului.
• În economie, acest lucru se numește „paradoxul valorii”. Reprezentanții clasicului
și neoclasicului nu au reușit să îl rezolve, întâmpinând ulterior probleme teoretice
semnificative. Puteți vedea căror factori se datorează acest lucru în articolul
despre valoare.
Concluzie:

• Cel mai important lucru de reținut din legea cererii și ofertei este modul în
care relaționează prețurile și cererea, precum și faptul că restricționarea
producției sau a altor politici are un impact direct asupra prețului. Include
două legi de bază care ne ajută să înțelegem multe alte efecte – atât teoretic,
cât și în viața reală.
• Există multe exemple în acest sens – nu numai atunci când aflăm despre
schimbările în activitatea rafinăriilor și a minelor cu privire la prețul
aurului. Dar știm deja la ce să ne așteptăm când auzim că recolta este slabă
sau că există o penurie de produse pe piețe.
 Bibliografie:

https://tavex.ro/legile-cererii-
si-ofertei/