Piperul Negru

Piperul negru sau uzual cum este cunoscut ca "piper" (Piper nigrum) este o plantă din
familia Piperaceae.

Piperul este un arbust cățărător cu tulpină lemnoasă ajungând până la 10 m înălțime. Florile mici se

găsesc în ciorchini la piperul sălbatic în comparație cu piperul cultivat unde se întîlnesc flori izolate
(separate).

Țara de origine a piperului este India, mai precis coasta Malabar. In procesul de colonizare

(indizare) a Asiei de sud s-a extins și cultivarea piperului, în urmă cu circa 1000 de ani, fiind cultivat
și în Indonezia și Malaezia. Varietăți de piper mai puțin cunoscute sunt piperul alb, piperul verde și
piperul roșu.
Piperul negru este recoltat necopt și uscat la soare, în urma uscării devenind negru și dur la
textură, iute și înțepător la gust și miros.
Piperul verde este recoltat înainte de coacere, se păstrează congelat, uscat sau în saramură.
Piperul alb copt are boabele roșii, care devin galben-albicioase după ce sunt puse la înmuiat o
săptămână, pentru de a li se îndepărta coaja și apoi usca.
Piperul roșu copt are culoarea roz când este cules și nu este prelucrat.
Piperul nu are miros, gustul este picant, iute; gustul puternic al piperului aparține substanței pe care
o conține - Pipera Alcaloida

 piperul verde este puternic si plin de aroma

 piperul negru este, ardeiat, usturator, pișcător,
 piperul alb este puțin iute și are o textura fină, 
 piperul roșu are o aromă dulceagă, picantă și ușor iute. 
Retete:

Creveți saganaki

  Ingrediente
 500 grame creveți
 400 grame roș ii decojite
 3-4 fire ceapă verde
 3-4 că ței usturoi
 1 legă tură mă rar
 1 legă tură pă trunjel
 oregano
 sare
 piper
 ulei de mă sline
 vin alb
 ouzo
 Când am auzit prima oară de creveți saganaki, am zis sigur trebuie să fie o rețetă japoneză.
Ulterior am descoperit că această rețetă este originară din Grecia, iar saganaki provine de la
numele vasului în care se prepară.

 Am tăiat ceapa rondele.

 Am adăugat-o, alături de usturoiul strivit, într-o tigaie cu ulei încins.

 După ce le-am călit puțin, am adăugat roșiile decojite și mărunțite.
 Le-am adus la fierbere,

 apoi am adăugat oregano și mărar.

 Separat am sotat creveții în puțin ulei. Aici e momentul în care am adăugat și ouzo. Data
viitoare nu voi mai face această greșeală, pentru ca nu îmi place neam gustul aceste băuturi.
Deși știam acest lucru, speram că în preparatul final va fi bun.

 Am adăugat apoi creveții peste sosul de roșii.

 După câteva minute

 am transferat tot amestecul într-un vas termorezistent, l-am introdus în cuptorul preîncălzit la
200 grade Celsius.

 După 10-15 minute l-am scos. Sosul de roșii scăzuse puțin.
 Am presărat pătrunjel.

 Și este gata pentru servit.

 Ar mai fi trebuit să adăugăm și brânză feta, ca să fie preparatul desăvârșit, însă am vrut să îl
păstrăm potrivit pentru o zi de post cu dezlegare la pește.