Exploatarea şi prelucrarea lemnului sunt îndeletniciri practicate din cele mai

vechi timpuri. Pornind un drum lung, din pădure până în casele noastre ca piesă de
mobilier sau ca materie primă din care se construiesc case, lemnul trece prin mâinile
multor oameni.
Copacii sunt selectati cu atentie pentru taiere si sunt taiati de muncitorii
forestieri numiti drujbisti, cu drujbe sau fierăstraie speciale și îi secționează după
nevoie. Aceștia sunt absolvenți ai unei școli profesionale sau sunt calificați la locul
de muncă.

Crengile sunt indepartate de corhanitori. Tot ei adună lemnul mărunt, execută

lucrări de curățare a lăstarilor, folosesc țapinele pentru manevrarea buștenilor. Aceștia
sunt absolvenți ai unei școli profesionale sau sunt calificați la locul de muncă.

Buștenii sunt incarcati în trailere sau mașini speciale pentru a fi transportați la

fabricile de cherestea sau de alte semifabricate.
In fabricile de cherestea sunt echipamente și utilaje automatizate pentru
fabricarea cherestelei și a altor semifabricate din lemn controlate si manuite de
operatori. Aceștia sunt absolvenți ai unei școli profesionale sau sunt calificați la locul
de muncă. Pentru această muncă este nevoie de persoane cu o capacitate rapidă de a
reacționa și dexteritate manuală.
 Proiectanţii realizează schiţele şi proiectele după care se vor realiza piesele
necesare fabricarii obiectelor din lemn. Acestia sunt absolvenți de studii medii sau
superioare.

Prelucrarea elementelor componente, asamblarea pentru obținerea unui produs

finit se fac mecanizat, maşinile şi utilajele fiind supreavegheate şi dirijate către
operatori.
Tâmplarii execută toate etapele procesului tehnologic de prelucrare a materiei
prime (buşteni), până la obţinerea şi finisarea produsului, confecționarea ambalajelor
pentru piesele realizate, ambalarea și depozitarea produselor. Acestia sunt absolvenți
de studii medii și lucrează de obicei în atelierele tradiționale.
 Despăduririle şi efectele acestora asupra mediului
S-au intensificat procesele de eroziune a solurilor;
Sunt tot mai frecvente secetele si inundatiile;
S-au intensificat alunecările de teren;
A degenerat starea masivelor forestiere;
A sărăcit flora şi fauna, s-a creat pericolul dispariţiei unor specii de animale şi
plante;
Defrisarea padurilor reprezinta factorul principal al incalzirii globale;
Tăierile rase pe suprafeţe mari au dezavantajul de a favoriza eroziunea pe
terenurile in pantă, de a deregla ciclul bioelementelor, de a tulbura brusc bioclima din
apropierea solului şi alte consecinţe rezultând din modul exploatării, scoaterii
lemnului, folosirii maşinilor, etc.
O altă consecinţă a defrişărilor forestiere o reprezintă fenomenul de
înmlăştinare; acesta este rezultatul acumulării unor cantităţi excesive de apă, fie sub
formă de apă freatică – când nivelul apei din sol ajunge la suprafaţă, fie de apa din
precipitaţii când straturile impermeabile ale solului împiedică pătrunderea apei în
adâncime, provocând stagnarea ei la suprafaţă, până la evaporare. Acest fenomen
apare mai frecvent în subzona molidişului, în arboretele de molid, şi în subzona
stejarului, arboretelui de cer şi gârniţă.
Defrişarea pădurilor a contribuit la degradarea solurilor, la creşterea aridităţii
climatului, la intensificarea vitezei vânturilor.

Solutii posibile
Pentru protejarea pădurii este necesar un ansamblu de mijloace de protecţie
care să armonizeze sfera intereselor economice, sociale şi ecologice, un rol important
in cadrul acestor mijloace de protectie avandu-l si categoria instrumentelor juridice.
În acest sens, ţara noastră a ratificat mai multe acte normative internaţionale care
stabilesc principii şi orientări de conservare şi protejare a pădurilor şi de gestionare
durabilă a acestora, şi a adoptat pe plan intern numeroase legi şi alte acte normative.
Exista doua modalitati de reimpadurire: prin regenerare, adica se asteapta ca
padurea sa creasca de la sine, sau prin plantarea de puieti. Aparitia unui singur fir de
copac inseamna multa munca si rabdare. Totul incepe de la samanta. Taierea ar trebui
sa se faca dupa studii. Noul cod silvic il obliga pe propietar ca in termen de doi ani de
la taiere sa-si replanteze padurea. Daca nu face acest lucru, reimpadurirea este facuta
de stat.