Toader Nicoara - Romanii in sensibilitatea saseasca si austriaca la sfarsitul sec.

XVII si in sec. XVIII: clisee si stereotipuri

-dupa cum reiese sin cercetarile de imagologie, imaginile sasesti si austriece despre romani
sunt in egala masura rezultatul contactelor directe, ale unei convietuiri dificile marcate de
episoade de violenta, dar si prejudecatilor.

-in timp ce imaginile saxone sunt gravate de prejudecati de stare greu de dizlocat,
reprezentantii cercurilor vieneze remarca calitati ce puteau si valorificate in interesul aulic,
in timp ce lumea cu pretentii savante vedea in valah o ipostaza europeana a bunului salbatic,
atat de prezent in sensibilitatea si preocuparile epocii.

1.Sensibilitatea saseasca
-unul din elementele care revin obsesiv in conturarea unui portret robot al romanilor in
sensibilitatea saseasca este acea a unui popor marginal, care se plaseaza in afara regimului
de stari al societatii tripartite transilvane: acest cliseu nu este o creatie a sec 18, ci al
secolelor precedente.

-una din imaginile cliseu care vor deveni un laitmotiv in toate scrierile cronicarilor si
eruditilor saxoni dinTransilvania cu privire la romani, este cea de tarani iobagi sau de pastori.
Calitatea de pastori este mereu evidentiata de observatorii saxoni, determinand observatii
malitioase.

-unul din aspectele ingrijoratoare, care preocupa in cel mai inalt grad populatia saxona este
nr mare, coplesitor dpdv demografic al romanilor, la fel cum toate sursele remarca nr mare
de copii din familiile romanilor – in timp ce unii autori pun acest fapt pe seama casatoriilor
timpurii ale romanilor, altii constata ca de vina pt aceasta situatie ar fi consumul excesiv de
MAMALIGA!

-aproape toate istoriile erudite si savante despre romani trateaza problema originilor:

Astfel sasii isi vor asuma o ilustra descendenta in getii- gotii antichitatii pe baza unei voite
sau accidentale confuzii semantice intre goti si geti, si vor face din originea dacica unul din
motivele de orgoliu national, in timp ce maghiarii si secuii isi vor alimenta orgoliul cu o
incerta descendenta huno-scitica.

Din acest punct de vedere, natiunea romana, pe cale de a se trezi la constiinta de sine va gasi
in acest element fundamental al imaginarului natiunii unul din putinele elemente
incontestabile: ilustra origine romana! Dar in atmosfera tensionata, generata de de
problema tolerantei si mai apoi de dezbaterile Supplexului se vor ridica semne de intrebare
chiar si asupra acestei origini.

Incepand cu mijlocul sec 18 odata cu participarea masiva a romanilor la razboaiele casei de

Habsburg cu Prusia, si dupa organizarea regimentelor romanesti de granita, incep sa li se

1
recunoasca romanilor calitatile de buni militari, care trimiteau in imaginar la aceleasi virtuti
militare ale stramosilor romani.

-in cei priveste pe romanii de rand, imaginea acestora in sensibilitatea saxona este
impovarata de aceleasi prejudecati si clisee, fiind vazuti “gospodari rai, aplecati spre hotie si
rautaciosi, oameni vrednici de compatimire, lipsiti de orice fel de invatatura, intr-o cumplita
nestiinta si dispretuiti de toata lumea’’.

-in timp ce barbatilor li se scot in evidenta doar defecte (precum excesul de bautura),
femeilor li se recunosc calitati fizice si morale – mai ales calatorii din spatiul german, remarca
harnicia si frumusetea romancelor. De asemenea, sare in ochi si conditia de totala
subordonare a femeii, supusa bunului plac al barbatului.

2.Sensibilitatea austriaca
-la instalarea lor in Transilvania (1686-1691) Habusburgii i-au descoperit pe romani ca una
dintre etniile cele mai numeroase care populau provincia, dar care nu se numarau printre
starile si ordinele tarii. Imperiul va realiza destul de repede insemnatatea si potentialele
avantaje ale acestei situatii.

-harnicia romanilor si suportarea celor mai grele sarcini sunt elementele care se desprind
din toate descrierile

-ca mod de viata si imbracaminte romanii se deosebesc de toti ceilalti locuitori ai tarii

-starea materiala precara, cat si conditia sociala fac din romani o fiinta demna de toata mila
si compasiunea