7.Profilul imaginarului naţional.

Mentalităţi naţionale

Natiunea apare ca o fiinta divina, fabuloasa, intruchipare a valorilor onoarei,

înţelepciunii, fermităţii, dreptăţii, fraternităţii.

1.Poporul/Naţiune, o personalitate exemplară

Poporul este vazut ca simbol al solidaritatii si al fraternitatii. El este structurat pe
straturi sociale, pe grupuri, desemnate prin diferenţele de proprietate şi de
putere, dar si un organism creat de trecut, cu moravuri şi aspiraţii comune.
Poporul este o unitate spirituală, fiindu-i comune viziuni, idei, religioase şi
politice. De exemplu, Revoluţia din 1789 a identificat poporul cu naţiunea,
poporul/naţiune devenind “locul strategic” unde se lega relatii fraternale.
Poporul mai este vazut ca o victima a injustitiei si inegalitatii. Numerosi
scriitori, artisti si istorici au plans soarta poporului. Pentru ei era inocent si
sensibil la vicii, care puteau fi remediate numai prin educatie, emancipare
culturala, libertate si fraternitate.

Pasoptistii au identificat poporul cu taranul, deoarece într-o cultură invadată de

fanarioţi singura sursă românească autentică nu putea ramane decat la sate.
Taranul era considerat simbolul fidelităţii faţă de trecut, de aceea istoria
naţională nu trebuia să mai fie doar biografia domnilor, ci viaţa şi faptele
poporului. Poporul rural reprezenta o parte a populatiei, lipsita de drepturi si de
bunuri. Folclorizarea culturii a declansat o miscare sociala antiboiereasca,
pasoptistii fiind acuzati de coruperea armoniei traditionale, insa ei de fapt isi
aratau grija fata de problema agrara.

==Poporul/Natiune = reprezinta o mare identitate sub forma unui simbol comun

“noi”. Sugereaza justitia suprema, autoritatea morala, vointa unica. Tot ce se
savarseste in numele sau este just, glasul poporului fiind glasul lui Dumnezeu.
Populismul= sursa de legitimare politica. Parintele poporului devine parintele
familiei nationale, capabil sa conduca poporul spre taramul promis, in ciua
demonilor care stau in fata misiunii sale.

2.Metaforele naţiunii:Corpul şi sufletul !

Natiunea este asemenea unui magnet, un organism, care inseamna viata, nu doar
rationament. Naţiunea este palpabilă şi durabilă pentru că în ea se investeşte
sentimentul existenţei. Natiunea apare ca imaginea unui corp imaginar, cu
inima, suflet, cap. Ea traieste asemenea unui organism care se maturizeaza, care
se imbolnaveste. Metaforele natiunii, corpul si sufletul, sunt mostenite din
Antichitate greco-romana.

3.Patria-Mamă, iubirea libertăţii comune

Reprezentǎrile naţiunii şi ale patriei sunt, maternale şi familiale, fiind structuri
afective şi emoţionale. Patria mama sau mama natiune asociaza maternitatea cu
paternitatea, adica iubirea cu autoritatea, adaugand si fraternitatea aparuta intre
fii natiunii. Din acest motiv, razboaiele inclusiv cele religioase,au recurs la
aceasta justificare familiala, pentru a pretinde oamenilor sa se sacrifice.
Arhetipul mamei se asociaza cu cel al Pamantului-mama sau al Naturii
indestulatoare, plina de bogatii.

Prestigiul patriei este legat în perioada medievală de înscrierea ei într-o trinitate:

patria/religia şi regele (patria încorpora persoana monarhului). Pentru Biserică,
patria era paradisul (cetatea celestă, care cere sacrificial martirial), aşa cum
republica terestră cere sacrificiul bunului cetăţean. Patriotismul este deductibil
din spiritul creştinismului, care înseamnă ataşamentul faţă de comunitatea
locală, familie şi pământul naşterii. Ideologia patriotismului nu vorbeşte numai
de devoţiune, ci şi de pietate, de caritate, de compasiune. De la patriotismul
medieval la cel modern schimbarile au fost sensibile, patriotismului ataşându-i-
se teoria modernă a drepturilor naturale.

Patrioţii adoră cultura poporului. Omul fără patrie este rătăcitor, în căutarea
patriei dorite, iar cel departe de patrie, este copleşit de nostalgia patriei natale.
Valorile patriotice sunt mai presus de confruntările politice şi ideologice. De
aceea, patriotismul este prin natura sa defensiv şi dezinteresat. Patriotismul
înseamnă a nu abandona patria sub nici un pretext, in comparatie cu
nationalismul care fabrica ratiuni ideologice.