STAREA GAZOASĂ

HCl + NH3 → NH4Cl

Parametrii care caracterizează starea gazoasă:
Cele 3 mărimi fizice care determină starea în care se află un gaz la un moment dat sunt:
1. Presiunea p
Presiunea în fizică și tehnică este o mărime fizică derivată scalară, definită prin raportul dintre
forță și unitatea de suprafață, forța fiind aplicată în direcție perpendiculară pe suprafața
considerată.

P= unde F = forța; S = suprafața

Unitatea de măsură în Sistemul Internațional pentru presiune este: < p >SI = N / m2

(N = Newton, m = metru)

Există și alte unități de măsură pentru presiune. De exemplu:

1 Pa (Pascal) = 1 N / m2 = 1 kg / m • s2 = 1 J / m3
Un pascal reprezintă presiunea exercitată de o forță de 1 N perpendicular pe o suprafață de 1
m2.

1 atm (atmosferă) = 760 mm coloană de Hg = 1,013 • 105 N/m2 = 1,033 at (atmosfere tehnice)

Pentru un gaz presiunea este un parametru fundamental de stare.

2. Volumul V
Volumul în chimie este o mărime fizică derivată care arată fie capacitatea unui vas, fie
cantitatea de fluid (gaz sau lichid).
Pentru un gaz volumul este un parametru fundamental de stare.
Volumul desemnează proprietatea unui corp de a avea tridimensionalitate, adică întindere de-
a lungul a trei axe perpendiculare pe care se măsoară lungimea, lățimea și respectiv
înălțimea sa (toate cele trei dimensiuni fiind, de fapt, valori de lungime). Altfel definit, volumul
unui corp este locul pe care el îl ocupă în spațiu.

< V >SI = < l >SI • < l >SI • < l >SI = 1 m • 1 m • 1 m = 1 m3

Volumul unui vas se calculează cu formulele de calcul pentru corpuri geometrice (de exemplu:
con, piramidă, cub, trunchi de con, trunchi de piramidă, etc.) De obicei reprezintă produsul
dintre suprafață și înălțime.
Volumele gazelor și lichidelor se măsoară și în litri.

1 l = 1 dm3

3. Temperatura absolută T
Temperatura este o mărime fizică a unui sistem care exprimă cantitativ proprietatea
sistemului respectiv de a fi mai cald sau mai rece.
Temperatura este un parametru fundamental de stare care caracterizează starea termică a
unui gaz.
Temperatura este un parametru care caracterizează viteza cu care se mișcă atomii ce
alcătuiesc o substanță. În cazul încălzirii unui corp viteza poate crește până la o anumită
limită. Oamenii de știință afirmă că la o temperatură extrem de scăzută, numită zero absolut,
atomii sau moleculele și-ar înceta mișcarea complet, inclusiv mișcarea browniană, dar
atingerea acestei valori nu este posibilă prin mijloace termodinamice. Temperatura 0 K este
cea numită zero absolut și este punctul în care moleculele și atomii au cea mai mică energie
termică.

Unitatea de măsură în Sistemul Internațional (SI) este kelvinul (K).

< T >SI = K
De obicei se folosesc două scări de temperatură, scara Celsius, cu precădere în țările
europene și scara Fahrenheit, în Statele Unite.
Acestea se definesc cu ajutorul scării Kelvin care constituie scara fundamentală a
temperaturilor în știință și tehnică.
Un grad Celsius reprezintă a 1/273,16-a parte din intervalul cuprins între punctul triplu al apei
(0,01 °C) și punctul de zero absolut (-273,15 °C), la presiune normală.

Relația de calcul între scara Celsius și scara Kelvin este: T K = toC + 273,16

Relația de calcul între scara Fahrenheit și scara Celsiul este: t°F = t°C × 1,8 + 32

Relația de calcul între scara Fahrenheit și scara Kelvin este: T K = (t°F - 32) / 1,8 + 273,16