Permacultura așa cum am înțeles-o eu

Pentru o permacultură de succes e nevoie de un ecosistem (ansamblu format din biotop și biocenoză -
comunitate de organisme vegetale și animale care conviețuiesc într-un anumit mediu, în cadrul căruia se stabilesc
relații strânse atât între organisme, cât și între acestea și factorii abiotici). Un ecosistem se formează atunci când
există biodiversitate - aceasta este adusă în principal de existența apei - e nevoie de un sfert din suprafața grădinii
acoperit cu iazuri naturale (nu doar într-un loc ci dispersate pentru ca apa să se răspândească lent prin scurgere
pe toată suprafața grădinii- una dintre diferențele importante între un iaz natural și un bazin de acumulare cu
ciment este faptul că iazul natural permite scurgerea lentă subterană a apei pe toată suprafața înconjurătoare).
Biodiversitate înseamnă să existe în grădină și conifere (vezi partea nordică) și foioase și pomi fructiferi - și copaci
cu înrădăcinare adâncă și copaci cu înrădăcinare de suprafață (la fel și pentru legumele și vegetalele crescute) -
toate acestea fiind poziționate astfel încât să existe o simbioză între ele (adică să fie plante companion). Orice
grădină ar trebui să fie protejată de vânturi de un gard viu format din arbuști și copaci (ideal cei cu creștere mai
rapidă) (plante companion). Sfaturi de la mine : Fără altoire în grădină (copacii altoiți sunt mai sensibili - altoirea
nu este ceva natural și nu este un procedeu benefic pentru copaci - eu nu promovez altoirea spre deosebire de
Sepp Holzer care se pare că nu are o problemă cu acest procedeu deși nu știu exact ce face el acolo pe
proprietatea sa din Austria ci doar din ce a scris în cărțile sale) - eu îmi voi aduce în viitor în grădină puieți de cireș
amar și zarzăr (cais sălbatic) dintre cei care cresc în pădure sau în apropierea ei - există care dau rod delicios,
păstrați din semințele rodului pe care l-ați avut - acele semințe sunt net superioare a celor pe care le iei din
comerț pentru că sunt de la o plantă care deja a avut interacțiune cu mediul grădinii personale. Nu arați -
procesarea adâncă a pământului distruge viețuitoarele care contribuie la fertilitatea solului și la formarea
ecosistemului - indicată procesarea pământului atunci când aceasta este strict necesară doar până la 5 centimetri
adâncime. Plantați soiuri vechi precum Sepp Holzer - acestea sunt mai rezistente la schimbările de mediu
provocate de acțiunile iraționale ale omului - sunt mai greu de procurat dar în timp se poate crește numărul
acestora în grădina proprie. Plantați plante care să asigure rod pe o mai mare perioadă din an - de exemplu meri
de vară și meri de toamnă - varză timpurie și varză cu maturare târzie. Învățați din cartea lui Sepp Holzer cum se
poate analiza o bucată de pământ ca să afli ce tip de sol conține fără să ai nevoie de unelte artificiale dăunătoare
mediului prin producția lor - plantele au diferite preferințe în ceea ce privește solul deci e bine de știut tipurile de
sol existente în grădina proprie. Nu înlăturați toate plantele pe care le considerați buruieni și inutile - mai lăsați
câteva - acestea au atât rol de îmbunătățire a calității solului cât și de protecție de boli și „dăunători” - adică
mențin armonia. Nu uitați de calendarul lunar de plantare - atât luna cât și planetele au o influență în creșterea
plantelor - de asemenea gândurile omului (puțin știu acest lucru). Știința Naturii este știința sufletului - ascultați-
vă intuiția (informația esențială nu se află în cărți ci în sufletul nostru - trebuie doar să reînvățăm să o accesăm) și
nu dogmele „științei” artificiale - fiecare grădină este unică în detaliu și asemănătoare în esență. Tot ceea ce s-a
scris de valoare în anumite cărți a venit din accesarea prin intuiție a informației existente în conștiința sufletului
(particula divină interioară prin care ne asemănăm cu Dumnezeu) în momentul interacțiunii cu Natura (Creația
gândurilor materializate ale Lui Dumnezeu).