MINISTERUL EDUCAŢIEI UNIVERSITATEA DE STAT

ŞI CERCETĂRII DIN MOLDOVA

ŞCOALA DOCTORALĂ ŞTIINTE BIOLOGICE, GEONOMICE,

CHIMICE ȘI TEHNOLOGICE

PROIECT DE CERCETARE

TEMA: Manifestarea efectelor sinergice dintre microorganismele

azotfixatoare şi factorii biotici şi abiotici orientaţi la sporirea
nivelului de protecţie şi productivităţii soei.

CONDUCĂTORUL DE DOCTORAT Voloşciuc Leonid, doctor habilitat în

ştiinţe biolologice, profesor cercetător

Chistol Marcela, cercetător științific

DOMENIUL ŞTIINŢIFIC Ştiinţe ale naturii

PROGRAM DE DOCTORAT 167. 01 Biotehnologie, bionanotehnologie

Chişinău – 2022
 Importanța și relevanța temei
Ținând cont de dinamica și tendințele evoluției populației Terrei care, fiind într-o ascensiune
continuă, a depășit 7,3 miliarde de locuitori și perspectiva atingerii a 9 mlrd în 2040 și 10 mlrd
în 2060, devine tot mai stringentă necesitatea activizării măsurilor de fortificare a securității
alimentare. Pe fundalul agravării situației ecologice determinate de aplicarea pesticidelor pentru
combaterea lor, actualmente tot mai accentuată devine necesitatea utilizării mijloacelor
alternative, ecologic inofensive, de protecţie a plantelor. În acest sens devine rațională aplicarea
mijloacelor naturale biotice și abiotice, care influențează productivitatea culturilor agricole.
Acești factori se manifestă regulat la culturile leguminoase pentru boabe, care, pe de o parte,
reprezintă culturi proteice deosebit de valoroase, iar, pe de altă parte, sunt înzestrate cu agenți
biologici de fixare a azotului. Pentru sporirea productivității acestor culturi, îndeosebi a soei, se
înregistrează rezultate semnificațive la aplicarea preparatelor biologice în baza ciupercilor
antagoniste și formelor amorfe a bioxidului de siliciu. Aceasta susține raționalitatea determinării
potențialului de manifestare a mecanismelor sinergice dintre factorii biotici și abiotici în
reglarea densității populațiilor organismelor dăunătoare și sporirea productivității soei.
Soia este o cultură valoroasă prin faptul că îmbină în componența sa o cantitate foarte
ridicată de proteină în medie 40% şi de ulei 20%. Este greu de găsit o altă cultură agricolă, care
în decurs de 3 - 4 luni de zile să sintetizeze o cantitate sporită de proteine și alte substanțe val-
oroase. Soia este planta care asigură la nivel cantitativ și calitativ superior, și în același timp
economic avantajos,substanțe nutritive necesare în alimentația animalelor.
Condiţiile climatice ideale pentru producţia de soia sunt similare celor pentru producţia de po-
rumb. Republica Moldova, având condiţii climatice diferite de la o zonă la alta, oricum include
condiţii optime ale factorilor de vegetaţie (aer, apă, temperatură, lumină, sol) pentru buna dez-
voltare a culturii de soia. Varietatea de soiuri cu diferită perioadă de maturitate, prezente, per-
mite cultivarea culturii de soia pe întreg teritoriul Republicii Moldova, dar cu o pretabilitate mai
mare în zona de Nord şi Centru, datorită cerinţelor înalte faţă de temperatură şi umiditate, regiu-
nile cu veri calde, umede şi clima uscată toamna se bucură de avantaje.
Pe lângă climă, există şi alţi factori care contribuie la obţinerea unor randamente ridicate,val-
orificând pe deplin toţi factorii de producţie: disponibilitatea seminţelor viabile, sănătoase; inte-
grarea culturii de soia într-o rotaţie fitotehnică cât mai variată pentru asigurarea biodiversităţii şi
diminuarea la maxim a factorilor de reducere a productivităţii, etc.
Compușii de siliciu joacă un rol important în protecția plantelor contra stresului biotic și
abiotic. Efectul pozitiv al siliciului este deosebit de bine demonstrat în cazul bolilor fungice.
Plantele leguminoase (Leguminosae/Fabaceae) au dezvoltat o simbioză distinctă cu
bacteria azot-fixatoare (Rhizobia) aproximativ 60 milioane de ani în urmă.
În perioada actuală, studiile asupra acțiunii fiziologice a siliciului din plantele monocotiledonate
au fost transferate la leguminoase.
Soia are cerinţe relativ puţine faţă de sol, dar oricum factorul edafic rămâne a fi unul de impor-
tanţă majoră. Deşi soia va creşte pe orice tip de sol, aceasta se dezvoltă cel mai bine în soluri afânate,
adânci, cu capacitate înaltă de stocare a apei, şi cu risc scăzut de înnămolire şi înmlăştinire.
De asemenea, solul trebuie să fie bogat în materie organică cu o activitate microbiologică foarte
intensă. Astfel, solurile foarte nisipoase nu sunt potrivite pentru cultivarea culturii de soia în sis-
tem ecologic.
 Datorită procesului de simbioză dintre plantă şi bacteriile rhizobium(Rh), are loc achiz-
iţionarea azotului din atmosferă, o sursă sigură de energie regenerabilă. În timpul simbiozei
rizobiale, s-a demonstrat că Si induce formarea nodulilor și acționează asupra funcționalității
nodulilor prin creșterea numărului de bacterioizi și simbiozomi, a activității nitrogenazei și a
conținutului de leghemoglobină în condiții de salinitate.
Trebuie de menţionat că, conform rezultatelor numeroaselor cercetări ştiinţifice, soia este o cul-
tură strategică şi poate să acumuleze, în dependenţă de specificul soiului şi condiţiile pedocli-
matice, până la 300-350 kg de azot la un hectar. Spre regret, genotipurile de soia din Moldova
au o capacitate mai joasă de asimilare a azotului biologic. Deşi această cultură are multe avan-
taje tehnologice şi biologice faţă de alte culturi tehnice, suprafeţele cultivate cu soia în Moldova
nu sunt semnificative.
Una dintre cauzele principale ce frânează extinderea ariilor ocupate de această cultură
preţioasă, atât din punct de vedere economic, cât şi ecologic, este productivitatea joasă. Un im-
pact destul de major asupra realizării potenţialului fiziologic al plantelor de cultură revine facto-
rilor abiotici, în particular umidităţii solului şi gradului de aprovizionare cu nutriţie minerală.
Plantele de soia, care intră în simbioză cu bacteriile de nodozități servesc ca furnizori de bază a
azotului „biologic”, element nutritiv mult mai avantajos pentru plante decât azotul mineral.
Acest specific se datorează inofensivității depline a azotului fixat pentru om și mediul ambiant
precum și cheltuielilor mici de energie necesare pentru activitatea microorganismelor fixatoare
de azot.
Una din sarcinile principale ale ştiinţei agricole şi microbiologice este rezolvarea problemei fer-
tilităţii solului şi productivităţii plantelor. Prin cercetările efectuate până în prezent s-a dovedit
că microorganismele prezintă unul din factorii principali ai fertilităţii solului creșterii și dez-
voltării plantelor. Microflora solului şi, în special, acea parte a ei, care se dezvoltă în jurul
rădăcinilor, acţionează direct asupra creşterii şi dezvoltării plantelor. Aceste microorganisme în-
deplinesc diverse funcţii în dependenţă de particularităţile lor proprii şi a plantei gazdă. Unele
sunt capabile de a optimiza fertilitatea solului dizolvând partea minerală a lui şi eliberând o parte
din elementele nutritive în forme accesibile pentru plante. Alte microorganisme au însuşirea de a
produce bioreglatori de creştere de tipul auxinelor, citochininelor, giberelinelor, prin intermediul
cărora pot stimula procesele de creştere şi dezvoltare a plantelor. În sol există și microorganisme
care pot să favorizeze aprovizionarea plantelor cu elementele necesare pe cale simbiotică (Rhi-
zobium) sau nesimbiotică. Tot în aceste zone microorganismele îşi găsesc condiţiile favorabile
pentru a-şi manifesta capacităţile lor de a proteja sistemul radicular al plantei, servind totodată
ca remediu de distrugere a agenţilor fitopatogeni sau de diminuare a activităţii lor distructive.
Pentru a constata acțiunea complexă a diferiților factori, se utilizează următoarele concepte:
aditivitate, atunci când rezultatul acțiunii combinate a factorilor este egal cu suma efectelor
fiecăruia dintre ele, indiferent de succesiunea de aplicare, sinergia, atunci când rezultatul
aplicării comune depășește efectul așteptat de la o acțiune aditivă, antagonism - acțiune
îndreptată opus.

Scopul cercetărilor în cadrul proiectului constă în fundamentarea biotehnologică și

determinarea fenomenelor sinergice dintre microorganismele azotfixatoare, forma amorfă a
bioxidului de siliciu și agenții microbiologici de protecție biologică a soei.

Obiectivul general al proiectului: elaborarea procedeelor biotehnologice eficiente de producere și

aplicare a mijloacelor microbiologice și a formei amorfe a bioxidului de siliciu în sporirea
productivității biologice a soei în agricultura convențională și ecologică.

Obiectivele specifice:
 Identificarea agenților fitopatogeni principali ai soei.
 Stabilirea agenților biologici, care manifestă acțiune de protecție asupra agenților
fitopatogeni la cultura soei.
 Determinarea particularităților biologice a microorganismelor azotfixatoare
(Bradyrhizobium japonicum) și stabilirea acțiunii bioxidului de siliciu amorf asupra lor.
 Determinarea acțiunii dioxidului de siliciu amorf asupra agenților fitopatogeni principali,
bacteriilor azotfixatoare (Bradyrhizobium japonicum) și agenților biologici (ciuperci
antagoniste) utilizați în protecția soei.
 Determinarea fenomenelor sinergice dintre microorganismele azotfixatoare, forma
amorfă a bioxidului de siliciu și agnții microbiologici de combatere biologică la cultura
soei.
 Stabilirea rolului și locului microorganismelor azotfixatoare, formei amorfe a bioxidului
de siliciu și agenților microbiologici de protecție biologică a soei în agricultura
convențională și ecologică.
Proiectul de cercetare se bazează pe metodologia şi metodele elaborate și constituite pe
parcursul ultimilor ani de către colaboratorii institutului și de diferite centre ştiinţifice
internaţionale, antrenate în aplicarea metodelor contemporane de cercetare din domeniul
biotehnologiilor moderne. Drept fundament vor fi aplicate microorganismele azotfixatoare
izolate din rizosfera şi rizoplana plantelor de soia. Sunt utilizate metodele de identificare a
agenților fitosanitari și a microorganismelor utile de perspectivă, de analiză a stării ecologice a
ecosistemelor agricole, identificare şi determinare a particularităţilor biologice a organismelor
benefice, metodele de cercetare a proprietăţilor ingredienților naturali (forma amorfă a
bioxidului de siliciu), metodele folosite la determinarea indicilor fiziologo-biochimici a
plantelor gazdă, de determinare a productivității soei în sistemele de agricultură convențională și
ecologică.
În calitate de obiecte pentru investigaţii vor fi utilizate microorganismele izolate din rizosfera şi
rizoplana plantelor de soia, agenții biologici folosiți în baza preparatelor biologice de combatere
biologică a agenților patogeni ai soiei, precum și forma amorfă a bioxidului de siliciu.

Rezultatele scontate.
Vor fi obţinute date principial noi privind interacțiunea factorilor naturali (biotici și abiotici), care
determină productivitatea culturilor leguminoase, microorganisme utile azotfixatoare și care stau la
baza preparatelor biologice ce combat agenții fitopatogeni ai soiei și acțiunea formei amorfe a
bioxidului de siliciu asupra acestora și plantei gazdă în vederea utilizării fenomenelor sinergice la
combaterea agenților patogeni ai soiei.
Rezultatele scontate prezintă caracter inovaţional evident orientat spre soluționarea
problemelor practice pentru menținerea stării fitosanitare optimale și sporirea productivității
culturii soei în agricultura convențională și ecologică.

Impactul economic, social, cultural al cercetării.

Originalitatea, actualitatea și oportunitatea înaintării prezentului proiect de cercetare este
determinată de necesitatea elaborării și extinderii gamei de mijloace eficiente, sporirea
spectrului de agenți biologici și a activității lor biologice, asigurarea cu procedee tehnologice de
producere şi aplicare pentru combaterea agenților fitopatogeni ai soiei, precum şi sporirea
productivității ei în sistemele de agricultură convențională și ecologică, ceea ce va avea un
impact economic și social semnificativ.
Procedeele tehnologice de sporire a productivitășii soei cu aplicarea relațiilor simbiotice cu bacteriile
azotfixatoare și a manifestării sinergismului dintre factorii biotici și abiotici vor spori eficiența
combaterii agenților patogeni ai soei și reduce impactul pesticidelor asupra mediului înconjurător, ceea
ce va spori productivitatea soei și va ameliora condițiile de activitate a fermierilor, având un impact
cultural evident asupra producătorilor agricoli.