Instruire/material resursă privind problematica probațiunii post custodie penală

pentru persoana/familia care beneficiază de suportul ECI

Materialul conține informații despre sistemul de probațiune, despre atribuțiile consilierului de

probațiune, despre rolul și atribuțiile instituțiilor de resort, precum și despre legislația națională în
vigoare cu incidență în sistemul de asistență socială.

1). DOMENIUL PROBAȚIUNII

ASPECTE GENERALE PRIVIND DOMENIUL PROBAȚIUNII ȘI ATRIBUȚII ALE

CONSILIERULUI DE PROBAȚIUNE PRIVIND PERSOANELE AFLATE ÎN SUPRAVEGHERE, CU
INCIDENȚĂ ÎN DOMENIUL ASISTENȚEI SOCIALE

LEGISLAȚIE
a) Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune;
b) Legea 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de
libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările
ulterioare;
c) Hotărârea de Guvern nr. 818/2018 privind aprobarea standardelor minime de lucru în probaţiune
pentru instituţiile din comunitate;
d) Legea nr. 2011/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției
victimelor infracțiunilor, cu modificările și completările ulterioare (prevederile Ordonanței de urgență nr.
24/2019)

Legea nr. 252/2013 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de probaţiune

Sistemul de probaţiune, ca serviciu public, contribuie la înfăptuirea actului de justiţie. Activitatea
sistemului de probaţiune se desfăşoară în interesul comunităţii, în scopul reabilitării sociale a infractorilor,
al diminuării riscului de săvârşire a unor noi infracţiuni şi al creşterii gradului de siguranţă în comunitate.

Promovarea sancţiunilor şi măsurilor comunitare urmăreşte reducerea costurilor sociale ale executării
sancţiunilor şi măsurilor penale prin diminuarea populaţiei din unităţile penitenciare, valorificarea
potenţialului socio-economic al infractorilor şi menţinerea siguranţei comunităţii.

- art. 35: Pentru obţinerea datelor necesare evaluării inculpatului minor, consilierul de probaţiune
poate colabora cu asistenţi sociali, psihologi, consilieri şcolari, pedagogi, medici sau alţi
specialişti.
La solicitarea consilierului de probaţiune, instituţiile şi organizaţiile în evidenţa cărora s-a aflat sau se află
minorul pentru îngrijire, tratament sau protecţie socială ori educaţie pun la dispoziţia consilierului de
probaţiune, în termen de 7 zile, informaţiile care prezintă relevanţă pentru procesul de evaluare.

- art. 48: Scopul procesului de supraveghere

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman
Procesul de supraveghere cuprinde ansamblul activităţilor şi intervenţiilor derulate în mod direct de către
serviciul de probaţiune sau sub coordonarea acestuia, în scopul reabilitării sociale a persoanei
supravegheate, al reparării prejudiciului adus comunităţii prin săvârşirea faptei şi al creşterii gradului de
siguranţă în comunitate.

- art. 49: Serviciul de probaţiune coordonează procesul de supraveghere a respectării măsurilor de

supraveghere şi executării obligaţiilor stabilite de instanţă în sarcina persoanelor adulte faţă de care s-a
dispus:
a) amânarea aplicării pedepsei;
b) suspendarea executării pedepsei sub supraveghere;
c) liberarea condiţionată, dacă restul de pedeapsă rămas neexecutat la data liberării este de 2 ani sau
mai mare.

- art. 69: Serviciul de probaţiune coordonează procesul de supraveghere a respectării măsurilor educative
neprivative de libertate şi a executării obligaţiilor impuse de instanţă în sarcina minorilor faţă de care s-a
dispus:
a) stagiul de formare civică;
b) supravegherea;
c) consemnarea la sfârşit de săptămână;
d) asistarea zilnică.

- art. 103: Asistarea în cadrul procesului de supraveghere

Asistarea persoanelor supravegheate poate fi realizată prin intermediul cursurilor de pregătire şcolară sau
calificare profesională, programelor de reintegrare socială, consultanţei, îndrumării vocaţionale şi al altor
activităţi, fie stabilite ca activităţi în conţinutul măsurii educative sau ca obligaţii în hotărârea
judecătorească, fie stabilite de către consilierul de probaţiune manager de caz, cu acordul persoanei, în
scopul reabilitării sociale a acesteia.

- art. 107: Activitatea consilierului de probaţiune în legătură cu persoanele private de libertate constă în:
a) participarea la pregătirea pentru liberare a persoanelor private de libertate;
b) participarea la desfăşurarea lucrărilor comisiei pentru liberare condiţionată a persoanelor private de
libertate, potrivit Legii nr. 253/2013;
c) participarea la lucrările consiliului educativ organizat la nivelul centrului educativ, respectiv al
comisiei din centrul de detenţie, potrivit Legii nr. 253/2013.

- art. 115: Colaborarea cu instituţiile din comunitate

În derularea activităţii de probaţiune, consilierii de probaţiune colaborează cu instituţiile din comunitate,
iar prin Direcţia Naţională de Probaţiune se încheie protocoale de colaborare la nivel naţional în vederea
unei colaborării eficiente.
În vederea abilitării instituţiilor din comunitate, la solicitarea judecătorului delegat cu executarea, Direcţia
întocmeşte un raport prin consultarea serviciului sau a serviciilor de probaţiune din raza teritorială pentru
care instituţia solicită abilitarea.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman
Raportul conţine concluzii referitoare la compatibilitatea activităţii ori serviciului pentru care este
solicitată abilitarea cu standardele minime de lucru în probaţiune pentru instituţiile din comunitate şi alte
informaţii considerate relevante sau solicitate de către judecătorul delegat cu executarea.
Judecătorul delegat cu executarea se pronunţă asupra abilitării în camera de consiliu, cu citarea persoanei
care solicită abilitarea şi a Direcţiei. Direcţia oferă informaţii suplimentare sau solicită judecătorului
obligarea instituţiei din comunitate de a comunica astfel de informaţii, dacă este cazul. Instituţia din
comunitate abilitată, prin încheierea judecătorului delegat, se înscrie în baza de date constituită în acest
sens la nivel naţional.

- art. 116: (1) Instituţia din comunitate poate fi implicată în procesul de executare a pedepselor şi
măsurilor neprivative de libertate, în cazurile prevăzute de lege, prin decizie a consilierului de probaţiune.

Activităţile în care poate fi implicată instituţia din comunitate sunt:

- urmarea unui curs de pregătire şcolară ori calificare profesională;
- urmarea unui program de reintegrare socială;
- prestarea unei munci neremunerate în folosul comunităţii;
- supunerea la unele măsuri de control, tratament sau îngrijire medicală;
- urmarea unor cursuri de formare civică;
- alte activităţi concrete stabilite în conţinutul măsurilor educative neprivative de libertate.

Instituţia din comunitate are obligaţia de a asigura derularea activităţii pentru care este responsabilă pe
perioada menţionată de consilierul de probaţiune în conţinutul deciziei.

- art. 117: Pe parcursul derulării activităţii pentru care este responsabilă, instituţia din comunitate are
obligaţia de a pune la dispoziţia consilierului de probaţiune orice informaţie solicitată de către acesta,
considerată relevantă pentru caz. La solicitarea instituţiilor din comunitate, consilierul de probaţiune pune
la dispoziţia acestora informaţiile necesare, în vederea îndeplinirii atribuţiilor pentru care este
responsabilă.
Consilierul de probaţiune are dreptul de a exercita controlul asupra modului în care instituţia duce la
îndeplinire atribuţiile pentru care este responsabilă şi asupra respectării standardelor minime de lucru în
probaţiune pentru instituţiile din comunitate.
În situaţia în care constată că instituţia nu îşi îndeplineşte atribuţiile sau nu le îndeplineşte în mod
corespunzător şi aspectele constatate afectează procesul de supraveghere, consilierul de probaţiune, cu
avizul şefului ierarhic superior, sesizează judecătorul delegat cu executarea.

Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative și a altor măsuri neprivative de
libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările şi completările
ulterioare
- art. 1: Legea reglementează modul şi condiţiile în care sunt executate:
a) pedeapsa amenzii;
b) pedeapsa accesorie;

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman
 c) pedepsele complementare: interzicerea exercitării unor drepturi, degradarea militară, publicarea
hotărârii de condamnare, dizolvarea persoanei juridice, suspendarea activităţii sau a uneia dintre
activităţile persoanei juridice, închiderea unor puncte de lucru ale persoanei juridice, interzicerea de a
participa la procedurile de achiziţii publice, plasarea sub supraveghere judiciară, afişarea sau publicarea
hotărârii de condamnare;
d) măsurile de supraveghere şi obligaţiile impuse de instanţă în cazul amânării aplicării pedepsei,
suspendării executării pedepsei sub supraveghere şi liberării condiţionate;
e) măsurile educative neprivative de libertate: stagiul de formare civică, supravegherea, consemnarea la
sfârşit de săptămână; asistarea zilnică;
f) obligaţiile impuse de instanţă în cazul liberării minorului din executarea unei măsuri educative
privative de libertate;
g) măsurile neprivative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal: controlul
judiciar, controlul judiciar pe cauţiune;
h) obligaţiile impuse de instanţă în cazul acordării amânării sau întreruperii executării pedepsei;
i) obligaţiile impuse de procuror în cazul dispunerii renunţării la urmărirea penală.

- art. 2: Instituţiile din comunitate sunt autorităţile şi instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale
şi alte persoane juridice care participă la executarea pedepselor sau măsurilor neprivative de libertate prin
colaborare la nivelul comunităţii locale cu autorităţile direct responsabile de asigurarea executării acestor
pedepse sau măsuri.

- art. 11: Informarea persoanei aflate în executarea pedepselor, măsurilor educative sau a altor măsuri
prevăzute de lege care nu vorbeşte, nu înţelege limba română ori nu se poate exprima, cu privire la
conţinutul pedepsei sau măsurii dispuse, precum şi cu privire la principalele acte efectuate în procedura
de executare a acestora se face într-o limbă, respectiv într-un limbaj pe care aceasta îl înţelege, prin
intermediul unui traducător şi interpret autorizat sau prin intermediul unui interpret de limbaj mimico-
gestual, plătit din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiţiei.

- art. 12: Implicarea persoanei şi a comunităţii în executare

Executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri prevăzute la art. 1 dispuse de organele
judiciare în cursul procesului penal, neprivative de libertate, se bazează pe cooperarea persoanei aflate în
executare şi implicarea activă a instituţiilor din comunitate.
În vederea asigurării unei cooperări efective a persoanei aflate în executare, aceasta are dreptul de a
solicita instituţiei care asigură executarea măsurii în cauză lămuriri cu privire la conţinutul pedepsei sau al
măsurii pe care o execută.
- art. 18: Colaborarea cu instituţiile din comunitate în executarea pedepselor şi a măsurilor neprivative de
libertate

Organizarea şi desfăşurarea executării pedepselor şi a măsurilor neprivative de libertate se face, în

cazurile prevăzute de lege, de către instituţii din comunitate, sub coordonarea serviciului de probaţiune.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman
Persoanele juridice de drept public pot fi implicate și pot participa la organizarea şi desfăşurarea
executării pedepselor şi a măsurilor neprivative de libertate, prin decizie a consilierului de probaţiune sau,
după caz, prin dispoziţie a judecătorului delegat cu executarea.

Persoana juridică de drept public nu poate refuza desfăşurarea unei activităţi ce nu implică suportarea
unor cheltuieli suplimentare, altele decât cele inerente activităţii respective. Refuzul nejustificat constituie
abatere judiciară şi se sancţionează potrivit Legii nr. 253/2013 (art. 19).

În cazul în care activitatea stabilită de către consilierul de probaţiune sau, după caz, de judecătorul delegat
cu executarea implică alocarea unor resurse bugetare suplimentare, altele decât cele inerente activităţii
respective, de către persoana juridică de drept public, desfăşurarea respectivei activităţi nu poate fi
dispusă fără consimţământul persoanei juridice în cauză.

Persoanele juridice de drept privat pot fi implicate în activităţile prevăzute mai sus dacă sunt abilitate
potrivit Legii nr. 253/2013.

- art. 19: Abateri judiciare

Neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor stabilite în sarcina instituţiilor din
comunitate care participă la executarea pedepselor şi a măsurilor neprivative de libertate constituie
abatere judiciară şi se sancţionează cu amendă judiciară de la 500 lei la 5.000 lei.
Criteriile pe baza cărora se apreciază neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a atribuţiilor
stabilite în sarcina instituţiilor din comunitate sunt stabilite prin regulamentul de aplicare a prezentei legi.
Amenda judiciară se aplică de către judecătorul delegat cu executarea. Sesizarea judecătorului delegat cu
executarea se face de către serviciul de probaţiune sau din oficiu.

-art. 20: Procedura de abilitare a asociaţiilor, fundaţiilor şi societăţilor comerciale

Abilitarea asociaţiilor, fundaţiilor şi societăţilor comerciale se acordă la cerere de către judecătorul
delegat cu executarea din cadrul tribunalului în circumscripţia căruia acestea îşi au sediul. Judecătorul
delegat cu executarea solicită Direcţiei de probaţiune întocmirea în termen de două luni a unui raport.

Abilitarea se acordă prin încheiere definitivă, pe o perioadă de 5 ani. O copie a încheierii prin care s-a
admis cererea de abilitare se comunică Direcţiei de probaţiune, în vederea înscrierii persoanei într-o bază
de date constituită la nivel naţional.

- art. 21: Abilitarea societăţilor comerciale

Pot solicita abilitarea pentru organizarea executării muncii neremunerate în folosul comunităţii doar
societăţile comerciale care au concesionat un serviciu public.
- art. 29: Punerea în executare a pedepsei complementare a interzicerii exercitării unor drepturi
În cazul dispunerii pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi, judecătorul delegat cu executarea
trimite o copie de pe dispozitivul hotărârii, în funcţie de drepturile a căror exercitare a fost interzisă,
persoanei juridice de drept public sau de drept privat autorizate să supravegheze exercitarea dreptului
respectiv:

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman
Ø pentru interzicerea drepturilor părinteşti, comunicarea se face consiliului local şi direcţiei
generale de asistenţă socială şi protecţia copilului în a căror circumscripţie îşi are domiciliul condamnatul,
precum şi, dacă este cazul, celor în care îşi are locuinţa condamnatul;
Ø pentru interzicerea dreptului de a fi tutore sau curator, comunicarea se face consiliului local în a
cărui circumscripţie îşi are domiciliul condamnatul, precum şi, dacă este cazul, celui în care îşi are
locuinţa condamnatul;

- art. 53: Supravegherea executării obligaţiei prevăzute la art. 85 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 286/2009
privind Codul penal (Notă: să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de
către serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate)

Consilierul de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune în a cărui circumscripţie locuieşte persoana
care trebuie să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială, primind copia hotărârii
judecătoreşti, decide, pe baza evaluării iniţiale a persoanei, programul sau programele care trebuie
urmate, precum şi, dacă este cazul, instituţia, respectiv instituţiile din comunitate în care urmează să aibă
loc acestea, comunicând acestei instituţii copia de pe dispozitivul hotărârii, precum şi decizia sa.
Supravegherea şi controlul respectării obligaţiei de a urma unul sau mai multe programe de reintegrare
socială, atât cu privire la persoana supravegheată, cât şi cu privire la instituţia din comunitate stabilită, se
efectuează de serviciul de probaţiune competent din raza teritorială.

- art. 59: Supravegherea executării obligaţiei prevăzute la art. 101 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 286/2009
privind Codul penal să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către
serviciul de probaţiune sau organizate în colaborare cu instituţii din comunitate (Notă: să frecventeze unul
sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probaţiune sau organizate în
colaborare cu instituţii din comunitate)

Consilierul de probaţiune din cadrul serviciului de probaţiune în a cărui circumscripţie locuieşte persoana
care trebuie să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială, primind copia hotărârii
judecătoreşti, decide, pe baza evaluării iniţiale a persoanei, programul sau programele care trebuie
urmate, precum şi, dacă este cazul, instituţia, respectiv instituţiile din comunitate în care urmează să aibă
loc acestea, comunicând acestor instituţii o copie de pe dispozitivul hotărârii, precum şi decizia sa.

- art. 75: Colaborarea cu serviciul de probaţiune pe durata executării măsurilor educative neprivative de
libertate
Consilierul de probaţiune sau, după caz, persoana desemnată de acesta din cadrul unei instituţii din
comunitate colaborează îndeaproape cu părinţii, adoptatorul, tutorele, curatorul sau o altă persoană
însărcinată cu supravegherea minorului. Aceste persoane au obligaţia de a înştiinţa consilierul de
probaţiune cu privire la nerespectarea de către minor a oricăreia dintre obligaţiile şi interdicţiile stabilite
pentru acesta.

- art. 80: Punerea în executare a obligaţiilor stabilite de instanţă se face prin trimiterea de către
judecătorul delegat cu executarea a unei copii de pe hotărârea organului de poliţie desemnat în cuprinsul

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman
hotărârii de amânare a executării pedepsei închisorii, pentru a lua în evidenţă persoana, jandarmeriei,
poliţiei de proximitate, organelor competente să elibereze paşaportul, organelor de frontieră, precum şi
altor instituţii.
O copie de pe dispozitivul hotărârii se comunică, dacă este cazul, şi unităţii sanitare în care urmează să se
efectueze tratamentul sau serviciului de asistenţă socială din cadrul primăriei, în cazul prevăzut la art. 589
alin. (1) lit. b) din Legea nr. 135/2010 (Notă: Executarea pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă
poate fi amânată în următoarele cazuri: b) când o condamnată este gravidă sau are un copil mai mic de un
an. În aceste cazuri, executarea pedepsei se amână până la încetarea cauzei care a determinat amânarea).

Hotărârea de Guvern nr. 818/2018 privind aprobarea standardelor minime de lucru în probaţiune pentru
instituţiile din comunitate
Standardele minime de lucru în probaţiune sunt aplicabile instituţiilor din comunitate, care participă,
potrivit art. 18 Legea nr. 253/2013, la executarea pedepselor şi a măsurilor neprivative de libertate, sub
coordonarea serviciilor de probaţiune.
- art. 3: În funcţie de măsurile şi obligaţiile stabilite de către instanţa de judecată, serviciul de probaţiune
poate încredinţa supravegherea executării, prin decizie a consilierului de probaţiune, emisă în temeiul
Legii nr. 253/2013, unor instituţii din comunitate, dintre cele incluse în baza instituţiilor din comunitate,
constituită la nivel naţional.
- art. 4: În vederea punerii în executare a măsurilor şi pedepselor neprivative de libertate, serviciile de
probaţiune externalizează cursuri, stagii, tratamente, îngrijiri medicale ori alte activităţi stabilite ca
obligaţii.
Serviciile de probaţiune pot externaliza programe în condiţiile în care volumul de activitate existent în
cadrul lor ori alte aspecte ce ţin de situaţia persoanei aflate în supraveghere nu permit derularea cu
eficienţă a acestora în termenul de supraveghere stabilit de către instanţă.

ANEXELE:
 Anexa 1 - STANDARDE MINIME DE LUCRU privind punerea în executare a muncii
neremunerate în folosul comunităţii
 Anexa 2 - STANDARDE MINIME DE LUCRU privind derularea programelor de
reintegrare socială şi alte activităţi specifice de asistenţă şi consiliere
 Anexa 3 - STANDARDE DE LUCRU privind stagiile de formare civică

Anexa 2 - STANDARDE MINIME DE LUCRU privind derularea programelor de reintegrare socială şi

alte activităţi specifice de asistenţă şi consiliere
Standardul nr. 1 - Intervenţia în cadrul procesului de supraveghere poate fi realizată prin intermediul
programelor de reintegrare socială, al cursurilor de pregătire şcolară sau calificare profesională, al
măsurilor de control şi/sau tratamente sau al altor tipuri de activităţi care pot fi stabilite în conţinutul
măsurilor educative sau ca obligaţii în hotărârea judecătorească.

Prin program de reintegrare socială se înţelege, în raport cu instituţia reglementată de Codul penal:
a) programul de intervenţie, centrat pe terapia cognitiv-comportamentală;
b) programe de intervenţie, precum cele centrate pe metoda Goldstein, pe metoda Moreno etc.;

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman
 c) psihoterapia;
d) tratamentul psihiatric;
e) terapia ocupaţională;
f) programul educativ, de prevenţie şi intervenţie de scurtă durată;
g) programe cu caracter informativ, inclusiv privind aspecte juridice;
h) consilierea psihologică;
i) consilierea vocaţională;
j) consilierea-suport;
k) consilierea relaţională;
l) consilierea motivaţională;
m) orice alt tip de activităţi de asistenţă şi consiliere, care are ca scop acoperirea adaptată a nevoilor
criminogene identificate.

Standardul nr. 4 - Programele de reintegrare socială dintre cele cuprinse la Standardul nr. 1 lit. e) - m)
trebuie să fie structurate pe minimum 4 şedinţe de lucru. Acestea au o frecvenţă de maximum două
şedinţe pe săptămână, cu excepţia programelor educative şi a celor cu caracter informativ, a căror
frecvenţă poate fi mai mare.
Standardul nr. 5 - Persoanele care aplică programele de reintegrare socială prevăzute la Standardul nr. 1
lit. a) - e), lit. h) - l) trebuie să fie specialişti cu experienţă de minimum 2 ani în domenii precum:
psihologie, asistenţă socială, pedagogie, psihiatrie, educaţie, sociologie.
Standardul nr. 7 - Programele de reintegrare socială/activităţile de asistenţă şi consiliere care se derulează
în grup trebuie să evite orice risc de discriminare, izolare sau punere în minoritate/inegalitate a
participanţilor la acestea.

Legea nr. 2011/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea informării, sprijinirii și protecției victimelor
infracțiunilor, cu modificările și completările ulterioare (prevederile Ordonanței de urgență nr. 24/2019)

ART. V
(1) La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, cazurile de asistenţă şi consiliere a
victimelor infracţiunilor aflate în lucru la nivelul serviciilor de probaţiune vor fi referite direcţiei generale
de asistenţă socială şi protecţie a copilului competentă, împreună cu o copie a documentelor întocmite în
legătură cu gestionarea cazului respectiv.
(2) În vederea oferirii unor servicii de calitate victimelor infracţiunilor, direcţiile generale de asistenţă
socială şi protecţie a copilului pot solicita sprijinul serviciilor de probaţiune în ceea ce priveşte furnizarea
de informaţii despre cazurile gestionate de consilierii de probaţiune, precum şi cu privire la metodele de
lucru şi materialele utilizate în acest scop.

· Domeniul Penitenciare – custodie post detenție

LEGISLAȚIE
a) Hotărârea de Guvern nr. 389/2015 privind aprobarea Strategiei naţionale de reintegrare socială a
persoanelor private de libertate, 2015 – 2019;

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman
b) Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în
cursul procesului penal;
c) Legea nr. 253/2013 privind executarea pedepselor, a măsurilor educative şi a altor măsuri neprivative
de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal;
d) Legea nr. 272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, republicată;
e) Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare
f) Legea asistenţei sociale nr. 292/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

DEFINIREA UNOR TERMENI ȘI EXPRESII în accepțiunea Strategiei naţionale de reintegrare socială a

persoanelor private de libertate 2015 - 2019

1. proces de reintegrare socială - succesiune de etape în asistenţa persoanelor private de libertate, ce are
ca finalitate reintegrarea socială a acestora, după cum urmează:
Ø etapa instituţională - debutează la încarcerare şi se derulează pe perioada executării pedepsei, într-
un interval temporal ce se finalizează cu aproximativ 90 de zile înainte de liberare;
Ø etapa de pregătire pentru liberare - debutează cu 90 de zile înainte de liberare şi durează până în
ziua liberării sau, după caz, a liberării la termen;
etapa post-detenţie - începe de la data liberării condiţionate sau a liberării la termen. În sensul prezentei
Strategii, prezintă elemente de relevanţă în primele 30 de zile, factorii criminogeni de tipul: lipsa unui
adăpost, lipsa unui loc de muncă, lipsa unui venit stabil, şi se poate evalua de către instituţiile cu atribuţii
în domeniu pe o perioadă de până la 2 ani după liberare sau până la data împlinirii duratei pedepsei.

2. infrastructură instituţională - ansamblu al elementelor ce constituie baza tehnico-materială de

susţinere a activităţilor instituţiilor, cu relevanţă pentru procesul de reintegrare socială.

3. parteneri instituţionali - colaboratori implicaţi în procesul de reintegrare socială, de regulă, pe baza

unor protocoale de colaborare sau a unor acorduri de parteneriat, după caz, instituţii ale statului,
organizaţii neguvernamentale, de drept public sau privat.

4. personal de reintegrare socială - personal angajat în locuri de deţinere cu atribuţii în domeniul

educaţiei, asistenţei psihologice şi asistenţei sociale a persoanelor private de libertate.

5. alte categorii de personal - personal operativ, personal medical, personal din alte instituţii şi autorităţi
publice centrale şi locale cu atribuţii în domeniul reintegrării sociale a persoanelor private de libertate.

6. direcţie de specialitate în domeniul reintegrării sociale - structură specializată, constituită la nivelul

Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, care defineşte, coordonează, implementează şi evaluează
direcţiile de acţiune în vederea aplicării unitare a politicilor penale în domeniul educaţiei, asistenţei
psihologice şi asistenţei sociale a persoanelor custodiate în locurile de deţinere din sistemul administraţiei
penitenciare

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman
7. ofertă de activităţi şi programe - ofertă a activităţilor şi programelor educative, de asistenţă
psihologică şi de asistenţă socială destinate persoanelor private de libertate şi persoanelor care au executat
pedepse/măsuri privative de libertate, existentă la nivelul fiecărei instituţii şi autorităţi publice centrale şi
locale cu responsabilităţi aferente etapelor succesive ale procesului de reintegrare socială.
8. demersuri recuperative - demersuri educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială,
individuale sau de grup, derulate în etapele succesive ale procesului de reintegrare socială.

9. program educativ, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială - demers structurat, constituit din
ansamblul activităţilor care utilizează metode şi tehnici specifice fiecărui domeniu de intervenţie, orientat
spre compensarea nevoilor sau riscurilor identificate, în contextul facilitării reintegrării sociale.

10. activităţi educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială - demersuri semistructurate de tipul
evaluare, consiliere şi informare, orientat spre cunoaştere, autocunoaştere, dezvoltare personală, stimulare
aptitudinală, vocaţională, petrecere a timpului liber sau creaţie.

11. centru de incluziune socială - centru rezidenţial, care asigură persoanelor care au executat o
pedeapsă/măsură privativă de libertate, condiţii de locuit şi de gospodărit, pe o perioadă determinată, în
sistem integrat, cu acordarea unor servicii de informare, consiliere şi reinserţie socială, în concordanţă cu
nevoile individuale identificate.

SISTEMUL ADMINISTRAŢIEI PENITENCIARE, prin Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi

unităţile subordonate, ca instituţii publice de interes naţional, conform Strategiei naţionale de reintegrare
socială a persoanelor private de libertate, contribuie la apărarea ordinii publice şi a siguranţei naţionale
prin asigurarea pazei, escortării, supravegherii, aplicarea regimului de detenţie şi organizarea de activităţi
educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială destinate reintegrării sociale a persoanelor private
de libertate.
Penitenciarele sunt servicii publice responsabile cu aplicarea regimului de detenţie şi cu asigurarea
intervenţiei recuperative, în condiţii care garantează respectarea demnităţii umane, facilitând
responsabilizarea şi reintegrarea în societate a persoanelor private de libertate şi contribuind la creşterea
gradului de siguranţă a comunităţii, menţinerea ordinii publice şi securităţii naţionale.

Conform Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2015-2019,

Ministerul Muncii și Protecţiei Sociale şi, instituţiile aflate sub autoritatea sa, respectiv Agenţia Naţională
pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi
Adopţie, se implică şi sprijină procesul de reintegrare socială a persoanelor private de libertate şi a celor
care au executat pedepse/măsuri privative de libertate, prin organizarea cursurilor de calificare
profesională şi facilitarea ocupării unui loc de muncă, respectiv prin monitorizarea respectării drepturilor
copilului în locurile de deţinere, precum şi în perioada post-detenţie.

Activitatea recuperativă incumbă crearea şi dezvoltarea unui cadru de suport comunitar pentru facilitarea
reintegrării sociale, prin stabilirea de parteneriate între sectorul public şi privat. Colaborarea unităţilor
penitenciare cu instituţiile, autorităţile publice centrale şi locale, organizaţiile neguvernamentale cu

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman
atribuţii în domeniul facilitării reintegrării sociale a persoanelor private de libertate se înscrie în liniile
directoare ale cadrului internaţional şi european.

Este necesară o nouă abordare orientată către continuarea şi concretizarea demersurilor de incluziune
socială, iniţiate încă din perioada detenţiei, prin contribuţia instituţiilor, autorităţile publice centrale,
locale şi a organizaţiilor neguvernamentale, care activează sau au vocaţia de a activa în domeniul
asistenţei post-detenţie, prin stabilirea clară a atribuţiilor şi responsabilităţilor actorilor sociali implicaţi.
Aceasta se referă și la creşterea gradului de conştientizare şi înlăturarea prejudecăţilor opiniei publice,
sprijinirea furnizorilor de servicii şi a altor persoane fizice şi juridice care pot fi receptive la munca cu
această categorie de beneficiari, indiferent de vârstă.

FACILITAREA ASISTENŢEI POST-DETENŢIE LA NIVEL SISTEMIC în perspectiva Strategiei

naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate 2015-2019 se referă la:

• absenţa unei platforme informaţionale, care să permită corelarea informaţiilor privind persoanele
private de libertate şi persoanele care au executat pedepse privative de libertate, accesul comun al
instituţiilor şi autorităţilor publice cu responsabilităţi privind reintegrarea socială, precum şi asigurarea
unui flux informaţional optim prin operarea, după caz, actualizarea datelor pentru toate cazurile asistate,
aferent etapelor succesive ale procesului de reintegrare socială;

• inconsecvenţa în asigurarea, la nivel integrat, a continuităţii demersurilor recuperative iniţiate

în perioada detenţiei, în contextul absenţei unui mecanism interinstituţional, articulat, care să asigure
implicarea, la nivel naţional, a actorilor sociali cu rol în facilitarea procesului de reintegrare socială;

• absenţa cadrului normativ, care să permită dezvoltarea întreprinderilor sociale, cu accent pe cele
destinate persoanelor care au executat pedepse privative de libertate;

• absenţa adaptării cadrului normativ, care să stimuleze implicarea autorităţilor publice locale, a
agenţilor economici, precum şi a altor persoane fizice, juridice, de drept public şi privat, în susţinerea
reintegrării socio-profesionale a persoanelor private de libertate;

• absenţa adaptării cadrului normativ, care să reglementeze funcţionarea şi administrarea centrelor

de incluziune socială de către furnizori publici sau privaţi de servicii sociale, în scopul de a oferi
persoanelor care au executat pedepse privative de libertate, în sistem integrat, găzduire temporară, servicii
de informare, consiliere şi de reintegrare socială, în etapa post-detenţie;
• insuficienta dezvoltare a serviciilor de suport social, în vederea facilitării accesului la programe de
formare profesională, precum şi la alte tipuri de servicii acordate pentru asistenţa în perioada post-detenţie
(e.g. servicii medicale, sociale), inclusiv privind medierea pentru reintegrare în familie şi comunitate;

• inconsecvenţă în promovarea sistematică a reintegrării sociale a persoanelor private de

libertate, ca o rezultantă a colaborării deficitare şi a reflectării distincte a contribuţiilor instituţiilor,
autorităţilor publice centrale şi locale, precum şi a organizaţiilor neguvernamentale privind acest proces.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman
MĂSURI/ACȚIUNI/OBIECTIVE COMUNE în vederea facilitării reintegrării sociale a persoanelor
aflate în etapa post-detenție, în perspectiva Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor
private de libertate 2015-2019

Comisia interministerială pentru coordonarea şi implementarea prevederilor Strategiei are rolul de a

coordona implementarea şi monitorizarea aplicării prevederilor Strategiei, prevăzute în Planul de acțiuni
aferent. Pentru anul 2018 și în continuare sunt propuse ca priorități de actiune:
- Dezvoltarea şi consolidarea de parteneriate între instituţiile şi autorităţile publice
centrale şi locale, asociaţiile şi organizaţiile neguvernamentale, comunităţile locale, în
vederea facilitării reintegrării sociale a persoanelor care au executat pedepse privative
de libertate;
- Problematica înființării și funcționării centrelor de incluziune socială, după caz, a
locuințelor sociale pentru persoanele care s-au liberat din penitenciar, a reprezentat una
dintre temele de referință a lucrărilor Comisiei interministeriale, în anul 2018.
În acest sens, pe parcursul anului 2018, se desfășoară în prezent o activitate de documentare cu privire la
organizarea și funcționarea centrelor de incluziune socială, precum și a serviciilor sociale licențiate în
baza Legii nr. 197/2012 privind asigurarea calității în domeniul serviciilor sociale, cu modificările și
completările ulterioare.

De asemenea, unitățile penitenciare, ca furnizori de servicii sociale, au continuat procesul de obținere a

licențelor de funcționare pentru serviciile sociale prestate. Astfel, conform Hotărârii de Guvern nr.
867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a reglementărilor-cadru de
organizare și funcționare a serviciilor sociale, cu modificările și completările ulterioare,
Serviciile/Birourile de Asistență Psihosocială din cadrul unităților penitenciare, se încadrează la poziția
66, cod 8899 CZ-PN-IV – Centru de zi integrare/reintegrare socială; conform Registrului electronic unic
al serviciilor sociale gestionat de MMJS, în prezent sunt 36 de unități penitenciare care au obținut licență
de funcționare cu valabilitate de 5 ani.
În anul 2018, la nivelul sistemului penitenciar (ANP și unități subordonate) s-a realizat, de asemenea, o
analiză privind centrele de incluziune socială, care funcționează în plan național.
Ulterior, informațiile centralizate au fost diseminate prin intermediul Portalului intern ANP (secțiunea
Educație și Asistență Psihosocială/Materiale Utile), fiind utilizate de către specialiștii asistenți sociali, în
cadrul Programului de pregătire pentru liberare/RRR.

Totodată, au fost susținute consultări cu reprezentanții asociațiilor administrațiilor publice locale

(Uniunea Națională a Consiliilor Județene din România-UNCJR, Asociația Municipiilor din România-
AMR, Asociația Orașelor din România-AOR și Asociația Comunelor din România-ACoR), în vederea
identificării posibilităților privind dezvoltarea centrelor de incluziune socială/a locuințelor sociale
destinate persoanelor care au fost sancționate penal.

Cu sprijinul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDRAP) și a Companiei

Naționale de Investiții (CNI) s-a discutat modalitatea de implementare a măsurilor care implică

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman
administrația publică locală, în special din perspectiva analizării posibilităților de colaborare în vederea
dezvoltării centrelor de incluziune socială/a locuințelor sociale, destinate persoanelor care au fost
sancționate penal.

Posibilitățile de dezvoltare, cu sprijinul autorităților publice locale, respectiv a MDRAP, a centrelor de

incluziune/locuințelor sociale, prin Programul național de construcții de interes public sau social, au făcut
obiectul unei adrese transmise de către MJ, în atenția MDRAP. Răspunsul MDRAP clarifică principalele
direcții de acțiune, aducând în prim plan rolul autorităților publice locale și, după caz, a organizațiilor
neguvernamentale pentru inițierea unui astfel de proiect.

Ținând cont de beneficiarul final al serviciilor – respectiv o persoană din comunitatea locală – soluția la
îndemână ar fi ca solicitantul să fie o autoritate publică locală, așadar prima etapă ar putea viza înființarea
unui astfel de așezământ (proiect-pilot), urmând ca, din experiența practică a funcționării acestuia, să
rezulte informații de interes care să fie fructificate, cu eficiență crescută, în a doua etapă, cea a dezvoltării
acestor așezăminte și constituirea unei rețele la nivel național. 14 /16

Dialogul structurilor responsabile pentru implementarea Strategiei, cu autoritățile publice locale va fi

continuat și în perspectiva anului 2019 și următorii, având în vedere relevanța acestui obiectiv specific, în
coordonatele îndeplinirii finalităților anticipate prin promovarea și implementarea Strategiei naționale de
reintegrare socială a persoanelor private de libertate.

Exemple de bune practici pentru implementarea activităților subsecvente Strategiei, la nivelul

anului 2018 au fost evidențiate două astfel de instituții:
a) Centrul Creștin de Reintegrare Socială Onisim Bistrița (înființat în anul 2006);
b) Centrul rezidențial pentru adulți, destinat persoanelor liberate din penitenciar, cu nevoi de asistență
specializată pentru a trăi independent (amenajat în cursul anului 2018 și urmează să fie dat în folosință, în
anul 2019, de către Fundația Prison Fellowship);

În acest context, se urmărește actualizarea conținutului și prelungirea perioadei de implementare a

Strategiei, pentru încă 5 ani (2020-2024), având în vedere măsurile implementate în primii 4 ani (2015-
2018), măsurile ce necesită a fi reportate, precum și măsurile noi care au fost evidențiate în cursul
perioadei de referință. În noul proiect al Strategiei, se urmărește ca direcție prioritară cointeresarea
autorităților administrației publice locale.

ROLUL ASISTENTULUI SOCIAL

a) identificarea și cunoașterea programelor și acțiunilor comunitare unde poate referi persoanele
(minori și adulți) în perioada post-detenție în județ/comunitate: programe de calificare, programe de
reinserție, evenimente de tip ”bursa locurilor de muncă”, etc.;

b) colaborarea cu personalul specializat și din cadrul Serviciilor/Birourilor de Asistență Psihosocială

din cadrul unităților penitenciare sau al Serviciilor de Probațiune de la nivel județean, în vederea

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman
continuării concrete și eficente a programelor de reintegrare socială, elaborate pentru fiecare persoana
aflată în perioada de asistență post-penală;

c) identificarea furnizorilor de servicii sociale publici și privați cu care se pot iniția colaborări pentru
integrarea minorilor și adulților aflați în perioada de asistență post-detenție care oferă programe adecvate
acestei categorii vulnerabile;

d) informarea persoanei condamnate despre serviciile de care poate beneficia în procesul de reintegrare
socială la nivelul comunității;

e) formularea de opțiuni și alternative reale în vederea eficientizării procesului de reintegrare socială,

ținând cont de resursele existente la nivel comunitar/județean;

f) inițierea sau continuarea demersurilor inițiate de specialiști din cadrul Serviciilor/Birourilor de

Asistență Psihosocială din cadrul unităților penitenciare sau al Serviciilor de Probațiune de la nivel
județean pentru restabilirea relaţiilor cu familia, rudele, prietenii, comunitatea, inclusiv cu
victima/victimele;

g) sprijin în găsirea unui loc de muncă (informare cu privire la angajarea în câmpul muncii, orientare
profesională, calificare/recalificare, reluare/menţinere loc de muncă etc);

h) informare/consiliere/sprijin în găsirea unei locuințe/serviciu de locuire, cand se identifică această

nevoie socială;

i) activități de mediere socială etc.

Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman