Astronomie Biofizica Biologie

Botanica Carti Chimie

Copii Educatie civica Fabule ghicitori
Fizica Gramatica Joc
Literatura romana Logica Matematica
Psihologie
Poezii Sociologie
psihiatrie

TRANSMITEREA CALDURII - Conductia

termica
Fizica

TRANSMITEREA CALDURII
Transmiterea caldurii intre 2 corpuri sau printr-un corp este un
proces ireversibil care se desfasoara din zone cu temperatura
mai mare spre cele cu temperatura mai mica si nu inceteaza
decat cand temperaturile devin egale.

Powered By

 

Transmiterea caldurii se poate realiza in 3 moduri: conductia,

convectia si radiatia. Cele 3 moduri de transmitere a caldurii
se manifesta de obicei simultan.

Flat Fee Shipping Offer

30,000+ Healthy Products in Stock!

Flat Leu200 Shipping on Orders Over
Leu1500.

Transmiterea caldurii prin conductie termica reprezinta

transportul direct al caldurii in interiorul unui corp, lipsit de
miscari aparente (adica macroscopice), in masa caruia exista
diferente de temperatura. Acest mod de transmitere a caldurii
este caracteristic corpurilor solide, intensitatea conductiei
termice fiind maxima la metale. La lichide si la gaze intervine
numai in stratul limita sau in straturi de grosime foarte mica.

Convectia termica este procesul de transmitere a caldurii

prin intermediul unui fluid in miscare care vehiculeaza energia
termica din zonele de temperatura mai mare in altele de
temperatura mai scazuta.

Radiatia termica reprezinta procesul de transmitere a caldurii

intre corpuri aflate la distanta, fara contact direct (deci si prin
vid) prin intermediul radiatiilor termice de natura
electromagnetica.

Flat Fee Shipping

Offer
iHerb

Transferul de caldura intre 2 corpuri sau printr-un corp poate

avea loc in regim stationar (caldura schimbata este constanta
in timp) sau in regim tranzitoriu. In cazul regimului stationar,
temperatura unui punct oarecare din sistem este constanta in

timp, adica:

In regim tranzitoriu:

1 Conductia termica

1.1 Flux de caldura. Legea lui Fourier.

Coeficient de conductie

Se numeste flux de caldura cantitatea de caldura transmisa

printr-o suprafata in unitatea de timp

Se numeste flux unitar de caldura fluxul de caldura transmis

prin unitatea de suprafata:

Legea fundamentala a transmiterii caldurii prin conductie, lege

stabilita experimental, este legea lui Fourier:

unde variatia temperaturii de-a lungul directiei

(sau directiilor) pe care se propaga caldura.

Semnul minus apare deoarece propagarea caldurii are loc in

sensul descrescator al temperaturilor, adica de la suprafata (
) la suprafata .

Flat Fee Shipping

Offer
iHerb

Factorul de proportionalitate , se numeste

coeficient de conductie termica si este o proprietate fizica a
materialului care se determina experimental.

Solar Solutions MD

magazin de panouri solare

Căutați panouri solare, sisteme fotovoltaice,
invertore, instalații solare

Indicații de
Apel.
orientare

Valoarea lui l depinde in primul rand de material si,

pentru acelasi material, de temperatura, starea de
agregare, presiune, porozitate, etc.

In functie de temperatura: unde l este

valoarea lui l la 0°C iar b este o constanta care
depinde de material

Domenii de valori pentru l

lgaze I W/mK

llichide I W/mK

W/mK pentru materiale

termoizolante

W/mK pentru metale

exemple:     

1.2 Conductia termica in regim stationar

unidimensional

a) Perete plan

Perete plan omogen

Se considera un perete plan omogen, de grosime d, cu

suprafata pe directia x foarte mare in comparatie cu cele din
directiile y si z.

Neglijand
fluxul de
caldura pe
directiile y si
z, rezulta ca
putem
considera
fluxul de
caldura ca se
transmite
Figura 1 unidirectional,
adica doar in
directia x.

Trecerea
caldurii avand
loc in regim
stationar,
inseamna ca
temperaturile
t1 si t2 ale
celor 2 fete
din directia x
sunt
constante in
timp.

Reprezentarea
temperaturilor
intr-o sectiune
prin peretele
de grosime d

Figura 2

Din legea lui Fourier:

Pentru l lmediu = cst:      T

Conditiile la limita: x = 0, t = t1 T t1 = C

x = d, t = t2 T

T T

relatia de calcul pentru

fluxul unitar de caldura

unde Rc = rezistenta la conductie

termica,

Fluxul de caldura prin suprafata S este:

Perete plan neomogen

Se considera un perete plan neomogen format din doua

straturi de grosimi d si d avand coeficientii de conductie l
si l constanti. Se cunosc temperaturile suprafetelor
exterioare t1 si t3.

Figura 3

In regim stationar, fluxul unitar de caldura este constant in

fiecare strat (nu exista surse de caldura sau puncte de
absorbtie a caldurii).

T adunand relatiile T

unde Rech = rezistenta echivalenta la conductie termica a

peretelui neomogen.

Pentru perete plan neomogen format din n straturi T

b) Perete cilindric de lungime mare (conducte)

Transmiterea caldurii prin conductie prin pereti cilindrici

omogeni sau neomogeni este un caz foarte frecvent intalnit in
transportul fluidelor calde sau reci prin conducte.

Perete cilindric omogen, l >> d (conducte)

Figura 4

l =
lungimea
conductei,

d =
diametrul
conductei

r = raza
curenta

In acest caz temperatura variaza numai radial.

Fluxul de caldura transmis prin perete este:

unde S este aria suprafetei laterale a cilindrului la raza

curenta r.

Deoarece suprafetele interioara si exterioara sunt diferite,

rezulta ca si fluxurile unitare de caldura vor fi diferite:

Din aceasta cauza, in cazul conductelor se introduce notiunea

de flux liniar de caldura:

fluxul de
caldura transmis printr-un metru de conducta

Perete cilindric neomogen

Este cazul conductelor care au izolatie

exterioara pentru micsorarea pierderii de caldura.

Figura
5

In regim stationar, fluxul liniar de caldura este egal in cele 2

straturi cilindrice.

Adunand cele doua relatii:

Rezulta

Prin generalizare, pentru n straturi:

2 Convectia termica

Convectia termica este procesul de transmitere a caldurii intre

peretele unui corp solid si un fluid in miscare. Pentru
transmiterea caldurii este necesara existenta unei diferente de
temperatura intre fluid si perete.

Transferul de caldura prin convectie, de exemplu, de la un

perete mai cald la un fluid mai rece, are loc in cateva etape.
Initial, caldura trece de la perete la particulele de fluid din
imediata apropiere prin conductie. Energia termica astfel
transferata mareste temperatura si energia interna a acestor
particule de fluid. Stratul de fluid de langa perete prin care
caldura se transmite prin conductie se numeste strat limita
termic.

In continuare, aceste particule cu energie mai mare se

deplaseaza catre regiuni cu temperaturi mai scazute, unde
prin amestec cu alte particule, transmit acestora o parte din
energia lor, marindu-le temperatura.

Factorii care influenteaza convectia termica:

a) Cauza care produce miscarea fluidului

Daca miscarea fluidului este cauzata doar de diferenta de

densitate produsa de diferenta de temperatura intre
particulele de fluid mai apropiate si mai departate de perete,
transmisia caldurii se face prin convectie libera.

Daca miscarea fluidului este cauzata de un lucru mecanic din

exterior (pompa, ventilator) transmisia caldurii se face prin
convectie fortata.

b) Regimul de curgere al fluidului care este caracterizat prin

criteriul Reynolds (Re).

Pentru curgerea fluidelor prin tevi si canale inchise exista

urmatoarele regimuri:

convectie in regim laminar (particulele de fluid nu se

amesteca, liniile de curent fiind paralele):

convectie in regim tranzitoriu:

convectie in regim turbulent:

Pentru curgerea fluidului peste corpuri in forma de placa

plana, granita dintre laminar si turbulent este pentru
.

Deoarece in regim laminar particulele nu se amesteca,

intensitatea transferului de caldura prin convectie este mai
mare in regim turbulent decat in regim laminar.

c) Proprietatile fizice ale fluidului

Convectia este influentata in principal de caldura specifica cp ,

coeficientul de conductie l al fluidului (care intervine in
stratul limita termic), difuzivitatea termica, densitatea,
vascozitatea dinamica, proprietati care depind de
temperatura fluidului si care pot fi gasite in tabele
termodinamice.

d) Forma si dimensiunile suprafetei de schimb de caldura

Geometria suprafetei de schimb de caldura (plana, cilindrica,

nervurata, etc.) si orientarea acesteia fata de directia de
curgere a fluidului afecteaza caracteristicile stratului limita,
deci si transferul de caldura prin convectie.

Relatia generala de calcul a fluxului de caldura schimbat prin

convectie este relatia lui Newton:

unde: tp = temperatura peretelui in contact cu fluidul in

miscare;

tf = temperatura fluidului;

S = aria suprafetei peretelui [m2];

a = coeficientul de convectie [W/m2K].

Problema transmiterii caldurii prin convectie se reduce de

fapt, la determinarea coeficientului a de convectie.

Daca in calculele practice de transmitere a caldurii prin

conductie se poate lucra cu valorile experimentale ale
coeficientului l luate din tabele termodinamice, in cazul
convectiei, coeficientul a trebuie determinat pentru
fiecare caz in parte si depinde de cei 4 factori
prezentati anterior.

Determinarea coeficientului de convectie a se face pornind

de la ecuatiile diferentiale care intervin in procesul de
transmitere a caldurii prin convectie, tinand cont de
faptul ca procesul are loc datorita miscarii fluidului:
ecuatia de continuitate, ecuatiile Navier-Stockes
(ecuatiile de miscare) si ecuatia de contur (vezi cursul
de mecanica fluidelor).

Ecuatia de contur tine cont de faptul ca fluxul unitar de

caldura transmis prin convectie este egal cu fluxul unitar de
caldura transmis prin conductie prin stratul limita de fluid de
langa perete:

ecuatia de contur

Rezolvarea teoretica a acestui sistem de ecuatii diferentiale

nu este posibila decat pentru cazuri foarte simple, particulare.

Din aceasta cauza, pentru determinarea coeficientului de

convectie a se face apel la teoria similitudinii. Pe baza
ecuatiilor diferentiale sus mentionate si a teoriei
similitudinii au fost deduse marimile adimensionale
numite invarianti sau criterii de similitudine sau
numere. Exemplu: Reynolds (Re), Grasshof (Gr),
Nusselt (Nu), Prandtl (Pr) (vezi laboratorul).

Acesti invarianti se pot calcula in functie de parametrii fluidului

la temperatura respectiva (ex. vascozitate, densitate, viteza,
etc.)

Toti acesti invarianti au aceeasi valoare pentru sistemele si

fenomenele asemenea.

Deci fenomenul de convectie intr-o instalatie industriala este

asemenea cu fenomenul de convectie dintr-o instalatie model
de laborator daca acesti invarianti au aceeasi valoare.

Cel mai important invariant este Nu deoarece include

coeficientul de convectie a care trebuie determinat: Nu =
a l / l unde l este coeficientul de conductie termica a
fluidului in stratul limita iar l este lungimea
caracteristica (diametrul in cazul conductelor).

Efectuand experimentari pe instalatii de laborator, au fost

deduse empiric, relatii de legatura intre invarianti, numite
ecuatii criteriale de forma: Nu = f ( Re, Pr, Gr, etc. )

In concluzie, teoria similitudinii permite ca pe baza ecuatiilor

diferentiale ale convectiei, dar fara a le integra, sa se obtina
criterii de similitudine intre care sa se determine pe cale
experimentala ecuatii criteriale valabile pentru toate procesele
asemenea. Din aceste ecuatii criteriale se poate determina
coeficientul de convectie a

Exemple : Convectia libera

Ecuatia criteriala este de forma:

Nu = C ( Gr Pr )n

unde C si n sunt coeficienti care depind de regimul de curgere

Convectia fortata

unde C, m si n sunt coeficienti care depind de regimul de

curgere

Deoarece experimentarile au fost efectuate de

diversi autori, exista diferite variante ale acestor
ecuatii criteriale empirice. Forma concreta a ecuatiilor
criteriale si valoarea coeficientilor se pot afla din
cartile de specialitate legate de transmiterea caldurii.

3 Radiatia termica

3.1 Notiuni generale

Radiatia termica reprezinta procesul de transmitere a caldurii

intre corpuri aflate la distanta, fara contact direct.

Este de natura electromagnetica la fel ca si celelalte radiatii (t,

x, etc.).

Radiatia termica este rezultatul transformarii

energiei interne a corpurilor in energie a undelor
electromagnetice care se propaga in spatiu cu lungimi
de unda cuprinse intre l mm (microni) ce corespund
razelor infrarosii, vizibile si ultraviolete.

Fenomenul are sens dublu. Astfel, un corp radiaza energie

dar si absoarbe energia emisa sau reflectata de corpurile
inconjuratoare.

La corpurile solide si lichide, transformarea energiei

electromagnetice in energie termica si invers, are loc in
straturile superficiale, iar la corpurile gazoase in volum.

Transferul de caldura prin radiatie termica devine semnificativ

la temperaturi ridicate ale corpului.

In aplicatiile tehnice care implica temperaturi apropiate de

cele ale mediului ambiant, radiatia termica poate fi neglijata in
comparatie cu transferul de caldura prin convectie.

La fel ca celelalte radiatii de natura electromagnetica, radiatia

termica se propaga in linie dreapta, se reflecta, se refracta si
se absoarbe.

Fluxul de energie radiata care intalneste un corp oarecare

se distribuie astfel:

W (1)

unde:      = partea care este absorbita

= partea care este reflectata

= partea care strabate corpul (este difuzata)

Impartind relatia 1 la TA+R+D=1

unde: A = coeficientul de absorbtie

R = coeficientul de reflexie

D = coeficientul de difuzie

In functie de natura corpului, starea suprafetei, lungimea de

unda a radiatiei l si temperatura, coeficientii A, R, D pot lua
valori intre 0 si 1.

Corpul negru A= 1 ; R = D = 0

Corpul negru este un corp ideal, teoretic, care absoarbe

complet radiatia termica, indiferent de lungimea de unda.
Doar cateva corpuri reale se apropie de comportarea corpului
negru (ex. Negrul de fum).

Corpul alb este tot un corp ideal care reflecta toate radiatiile
incidente.

R = 1 ; A =D = 0

Corpul diaterm este perfect transparent pentru toate

radiatiile incidente (caldura trece prin corp fara sa fie
reflectata sau absorbita)

D=1;A=R=0

Corpul cenusiu absoarbe pe toate lungimile de unda o

anumita proportie din radiatiile incidente

0<A<

In aplicatiile tehnice, corpurile reale se considera cenusii.

Suprafata unui corp se numeste lucie daca reflecta radiatia

incidenta intr-o directie determinata, unghiul de incidenta fiind
egal cu cel de reflexie.

Suprafata se numeste mata daca reflecta radiatia incidenta in

toate directiile.

Radiatia monocromatica corespunde unei anumite lungimi de

unda l. Radiatia integrala cuprinde intregul spectru de radiatie
cu l I

Pe baza legilor radiatiei termice (legile de la

electromagnetism) a fost dedusa relatia pentru fluxul de
caldura radiat de un corp:

unde:      C0 = 5,67 W/m2K4 coeficientul de radiatie al

corpului negru

T = temperatura suprafetei radiante K

S = suprafata radianta m2

e = factor de emisie

e se determina experimental si depinde de material,

starea suprafetei, temperatura eI

Exemplu:       negru de fum e

cupru polizat e

Schimbul de caldura prin radiatie termica intre

corpurile solide separate prin medii transparente reprezinta un
proces complex de reflectii si absorbtii repetate. Astfel, fiecare
corp emite radiatii termice care sunt absorbite si o parte
reflectate inapoi de corpurile inconjuratoare. O parte din
radiatiile care revin sunt absorbite, alta parte reflectate
s.a.m.d., procesul continuand pana la egalizarea
temperaturilor.

Intensificarea schimbului de caldura prin radiatie

termica se realizeaza prin marirea temperaturii suprafetelor
radiante si prin marirea factorului de emisie al sistemului (ex.
colorez in negru).

Reducerea schimbului de caldura se obtine prin

scaderea temperaturii suprafetelor radiante, reducerea
factorului de emisie (ex. colorez in alb) si utilizarea ecranelor
contra radiatiei termice.

3.2 Cazuri particulare de schimb de caldura prin

radiatie termica

a) Doua suprafete plane paralele

Figura
6

Tinand cont de reflexiile si absorbtiile repetate, se poate

demonstra ca fluxul de caldura transmis prin radiatie termica
intre 2 placi cenusii plane paralele cu suprafata S este:

unde e = factorul mutual de emisie al sistemului format de

cele doua placi     

b) Suprafata inchisa inconjurata de alta suprafata

Figura
7

Factorul mutual de emisie al sistemului este:

Observatie: Daca S2 >> S1 ; S1 / S2 T e e (adica o suprafata

finita S1 inconjurata de o suprafata mult mai mare S2)

c) Schimbul de caldura in prezenta ecranelor de

radiatie

Ecranele contra radiatiei termice sunt reprezentate de

placi subtiri plasate intre 2 suprafete care schimba intre ele
caldura prin radiatie termica.

Figura
8

rezulta

unde =
factorul de emisie redus al sistemului

Reducerea fluxului de caldura este cu atat mai mare cu cat

ecranul are un factor de emisie ee mai mic decat al sistemului
de suprafete.

Pentru a se obtine o izolare cat mai buna este necesara

utilizarea mai multor paravane si vidarea spatiului dintre placi
pentru anihilarea convectiei.

4 Transferul global de caldura

Un perete omogen sau neomogen de orice forma, separa de

obicei doua fluide cu temperaturi diferite si . Caldura
se transmite de la un fluid la altul prin intermediul peretelui.

De la primul fluid la perete si de la perete la al doilea fluid,

caldura se transmite prin convectie eventual prin radiatie, iar
in perete caldura se transmite prin conductie.

4.1 Transferul global de caldura prin pereti plani

Figura
9

In regim stationar, fluxul unitar de caldura:

unde K = coeficientul global de transfer de caldura

= rezistenta termica globala

Fluxul de caldura: rezulta

4.2 Transferul global de caldura prin pereti cilindrici

(conducte)

Figura
10

Deoarece Sext Sint, se introduce notiunea de flux liniar

de caldura

Fluxul liniar de caldura: unde l = lungimea conductei

In regim stationar:

adunand relatiile, rezulta:

Kl = coeficientul global liniar de transfer de caldura (specific

conductelor) W / mK

Fluxul total de caldura:

unde: pd3l =suprafata exterioara totala a conductei

K = K1 / d3 = coeficientul global de transfer de

caldura pentru conducte corespunzator
suprafetei exterioare

5 Schimbatoare de caldura

Schimbatoarele de caldura sunt utilaje termice care

servesc la incalzirea sau racirea unui fluid, vaporizarea sau
condensarea lui cu ajutorul unui alt fluid.

Din punct de vedere functional, numarul lor este foarte

mare (ex.: preincalzitoare de apa sau aer, racitoare de ulei,
distilatoare, vaporizatoare, condensatoare, radiatoare, etc.)
insa principiul de functionare este acelasi si anume transferul
de caldura de la un fluid la altul prin intermediul unui perete
despartitor.

Exista si schimbatoare de caldura fara perete

despartitor intre fluide, ca de exemplu turnurile de racire,
camerele de pulverizare etc., dar calculul este mai complicat
desi principiul de lucru este acelasi.

Schematizat, un schimbator de caldura consta din

doua compartimente separate de un perete, prin fiecare
circuland cate un fluid. Prin peretele despartitor are loc
transferul caldurii de la fluidul cald la cel rece. In timpul
circulatiei fluidelor prin cele doua compartimente, temperatura
lor variaza, unul incalzindu-se celalalt racindu-se.
Temperaturile la intrarea in schimbatorul de caldura se
noteaza cu indice prim iar cele la iesire cu indice secund.

Figura 11

Din punct de vedere al modului in care curg cele doua fluide

prin schimbator exista schimbatoare

a) cu curgere paralela in echicurent;

b) cu curgere paralela in contracurent;

c) cu curgere incrucisata;

d) cu curgere mixta.

Figura 12

Din punct de vedere termodinamic, procesele din

schimbatoarele de caldura sunt izobare.

In calculul unui schimbator de caldura de obicei se cunoaste

fluxul de caldura care trebuie transmis de la un fluid la

altul, debitele celor doua fluide si , temperaturile de

intrare si , caldurile specifice c1 si c2, si trebuie
determinata suprafata S necesara transmiterii acestui flux.

Presupunand 1 fluidul cald si 2 fluidul rece, relatiile de calcul

rezulta din egalitatea fluxului de caldura cedat de fluidul 1 ,
primit de fluidul 2 si transmis intre cele doua fluide:

unde Dtm este diferenta de temperatura medie intre cele doua

fluide.

Exemple:

Figura 13

Variatia
temperaturii
fluidelor in
cazul
curgerii
paralele in
echicurent

Figura 14

Variatia
temperaturii
fluidelor in
cazul
curgerii
paralele in
contracurent

Pentru calcule aproximative:

Pentru calcule mai precise:

Pentru
echicurent
(EC)

Pentru
contracurent
(CC)

DtmEC       si DtmCC se numesc diferenta medie

logaritmica de temperaturi.

Politica de confidentialitate

DOCUMENTE SIMILARE

ANALIZA SISTEMELOR LTI - METODA

DIRECTA, IN DOMENIUL FRECVENTA
ULTRASUNETE - EFECTELE
ULTRASUNETELOR
Fotogrammetria
MODELUL LINIAR DE REGRESIE
ALIMENTATOR 6÷20V - DIODA ZENER
Variatoare de tensiune continua si alternativa cu
comutatie naturala
Determinarea activitatii absolute a unei surse prin
metoda unghiului solid cunoscut
Reflectorul parabolic
Teorema a II-a a lui Kirchhoff
REFRACTIA ASTRONOMICA

DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Vizualizari: 8146

Importanta:

Comenteaza documentul:
Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Distribuie URL
https://www.scrigroup.com/educatie/fizica/TR
ANSMITEREA-CALDURII-Conducti53511.php

Adauga cod HTML in site

<a
This website uses cookies to ensure you get the
href="https://www.scrigroup.com/educatie/fizic best
a/TRANSMITEREA-CALDURII-
experience
Conducti53511.php" on our
target="_blank" title="website.
- Learn more
Căutați panouri solare, sisteme
fotovoltaice, invertore,
Termeni si conditii de Got
utilizare
instalații
it! | Contact
© SCRIGROUP 2022 . All rights reserved
solare