7) FINALITĂȚI ȘI CONȚINUTURI EDUCAȚIONALE

A) Sisteme de clasificare a obiectivelor

Utilizând criterii şi modele prezentate în literatura pedagogică, profesorul poate avea în faţă

următoarea clasificare a obiectivelor instructiv-educative, în momentul proiectării activităţilor şi

evaluării rezultatelor:

I • după gradul de generalitate(idealul educaţiei ,scopurile educaţiei)

Obiective instructiv-educative, de învăţare:

a) obiective generale, prin detalierea scopurilor în concordanţă cu politica şi cu profilul

conturat;

b) obiective specifice de formare:

- pe trepte, cicluri: obiective ale învăţământului preşcolar, primar, secundargimnazial,

secundar-liceal, preuniversitar, postuniversitar;

- pe tipuri, profile şcolare: licee de profil variat, învăţământ special, facultăţi şi

specializări ş. a.;

- pe discipline, arii, grupe de discipline, module şcolare, cuprinse în programele

şcolare;

- pe ani şcolari sau etape delimitate;

c) obiective concrete, operaţionale, pe unităţi de învăţare:

- pe unităţi de conţinut, situaţii şi activităţi de învăţare;

- pe domenii psihologice, comportamentale: cognitiv (cunoaştere, înţelegere, aplicare,

sinteză, analiză, evaluare), afectiv (receptare, reacţie, valorificare, organizare,

caracterizare) şi psihomotor (percepere, dispoziţie, reacţie dirijată, automatism,

reacţie complexă).

II • după natura finalităţilor educaţiei:

- educative: pe laturi ale educaţiei (intelectuală, morală, tehnologică, fizică, estetică,

etc);

- instructive: informative (pe discipline, domenii corelate) şi formative (capacităţi

deprinderi, abilităţi generale şi pe domenii);

III • după mediul de realizare:

- şcolare: pe trepte de şcolaritate, pe tipuri de şcoli, pe discipline de învăţământ, pe

tipuri de activităţi şcolare şi în afara clasei;

- extraşcolare (nonformal: pe tipuri de instituţii culturale, organizaţii de tineret,

cluburi pentru elevi etc);

IV • după specificitatea domeniului cunoaşterii, învăţării:

- obiective disciplinare;

- obiective intradisciplinare;

- obiective inter disciplinare;

- obiective transdisciplinare.

V • după gradul de concretizare, transpunere în sarcini, operaţii:

- obiective operaţionale, observabile, măsurabile: cognitive (cunoştinţe, deprinderi,

capacităţi, algoritmi, priceperi), psihomotorii (deprinderi, priceperi, tehnici, modele,

etc), afective (atenţie concentrată, voinţa de a acţiona, manifestarea preferinţelor,

argumentarea unei opţiuni etc);

- obiective neoperaţionale (interese, motivaţii, trăiri superioare, concepţii, strategii

euristice, aptitudini).

VI • după formele învăţării aplicate (R. Gagne, 1975), progresiv, cumulat:

- învăţarea de semnale, de răspunsuri condiţionate;

- învăţarea prin stimul-răspuns, de legături, răspunsuri precise;

- învăţarea prin înlănţuire, de deprinderi, algoritmi, priceperi;

- învăţarea prin asociaţie verbală, de definiţii, deprinderi intelectuale, scheme,

algoritmi, relaţii;

- învăţarea prin discriminare, de răspunsuri diferite, comparaţii;

- învăţarea de noţiuni, prin înţelegere, generalizare, definire;

- învăţarea de reguli, principii, algoritmi, deprinderi, strategii;

- învăţarea prin rezolvarea de probleme, găsirea de soluţii, formularea de ipoteze,

verificări variate, strategii de rezolvare;

- învăţarea creativă, ca forma cea mai înaltă, complexă.

VII • după rezultatele finalizate aşteptate:

- cunoştinţe
- atitudini

- deprinceri

- competenţe

- priceperi

- motivaţii

- capacităţi

- interese

- strategii etc.