TERAPLAST

ECHIPA: Radu Raluca Andreea, Roman Ioana Alexandra, Paun Diana, Parasciv
Catalina

Studiu de caz 1 - Analiza diagnostic a activității firmei pe baza principalilor indicatori

economico-financiari

a. Caracterizați activitatea firmei alese pentru întocmirea studiilor de caz. Utilizați

informațiile existente în mediul public cât și informațiile disponibile pe site-ul firmei.
Prezentați informații privind: istoric privind activitatea desfășurată, poziție deținută în cadrul
sectorului, relații de afiliere.

Despre TERAPLAST:

Grupul TeraPlast activează̆ pe piața materialelor de construcții, adresând piața de

infrastructură, de tâmplărie termoizolantă, de granule, de construcții rezidențiale și
nerezidențiale, iar odată̆ cu achiziția Somplast și investiția în folii biodegradabile, va fi
prezent și pe piața ambalajelor flexibile. TeraGlass este cel mai mare exportator al Grupului
TeraPlast, produsele sale ajungând într-o proporție de peste 60% din vânzări, către țări
precum Germania, Austria, Slovacia, Ungaria sau Cehia. Somplast contribuie, de asemenea,
la exporturile Grupului TeraPlast, produsele sale ajungând în vestul Europei.

TeraPlast activează pe piețele de instalații și granule PVC și deține poziții de top pe o mare
parte din aceste piețe. Compania-mama TeraPlast este lider de piață pe segmentele de
canalizări exterioare și granule, și este al doilea jucător de pe piața de canalizări interioare.
TeraPlast SA, compania-mamă a Grupului TeraPlast, este singura companie românească
membră TEPPFA (The European Plastic Pipes and Fittings Association). În 2015 TeraPlast a
transferat producția de ferestre și uși cu geam termopan pe o altă companie. În 2020,
TeraPlast a vândut linia de business profile de tâmplărie către Dynamic Selling Group.1

STRUCTURA GRUPULUI TERAPLAST

TeraPlast SA

Este compania mamă a Grupului TeraPlast, cu dețineri majoritare în restul companiilor
Grupului. Liniile de business ale companiei sunt Instalații și Granule PVC. Segmentul de
Instalații cuprinde sisteme pentru transport și distribuție apă și gaz, canalizări interioare și
exterioare, management-ul apelor pluviale și protecție cabluri. Granulele PVC sunt adaptabile
cerințelor clienților.

Din iulie 2008, TeraPlast SA este listată la Bursa de Valori București (simbol TRP). Din
martie 2020, acțiunile TRP au fost incluse în indicele de referință BET al BVB, iar din
septembrie 2020 în indicii FTSE Russell MicroCap și TotalCap.

TeraGlass Bistrița

1
https://ro.wikipedia.org/wiki/TeraPlast
Deține portofoliul de ferestre și uși din PVC și aluminiu și are o experiență de peste 15 ani pe
piața tâmplăriei termoizolante. 65% din producția companiei a ajuns în 2020 la export, în țări
din vestul Europei, precum Germania, Austria, Slovenia, Cehia, Slovacia, Ungaria.
Obiectivul companiei este de a intra în top 10 producători de tâmplărie termoizolantă pe piața
din România, o piață foarte fragmentată, formată din cca. 1.000 de jucători.

TeraPlast Recycling

Este cel mai mare reciclator de PVC rigid din România și în top 10 european. Compania
reciclează PVC rigid post-consum și post-industrial, cu o capacitate anuală de procesare de
12.000 tone. În planul de investiții al Grupului TeraPlast pentru 2021 este cuprinsă și
extinderea capacității de procesare a TeraPlast Recycling.

Somplast

TeraPlast a achiziționat, în decembrie 2020, 70% din acțiunile Somplast – producător de
ambalaje flexibile din Năsăud. Portofoliul de produse al Somplast completează portofoliul de
ambalaje flexibile cu folii industriale din polietilenă.

TeraPlast Folii Biodegradabile

Investiția de 12 mil euro presupune construirea și dotarea unei fabrici de ultimă generație
pentru producția de saci și pungi biodegradabile, precum și de granule biodegradabile.
Procesul de producție este integrat pe verticală, iar produsele companiei vor disloca importuri
de pe piața de profil din România.

Istoric:
Tradiția TeraPlast pornește acum 125 de ani când, în 1896, meșterul sas Walter Schuster
înființează un atelier de prelucrare a plăcilor ceramice.

Ne-am dovedit reziliența trecând prin două războaie mondiale, trei schimbări de regim, două
pandemii, cele mai mari crize economice din istoria omenirii și incertitudinile aduse de
naționalizarea din 1948 și regimul comunist.

Grupul TeraPlast a găsit mereu modalități de a performa indiferent de contextul politic sau
economic.

Se spune că acei care nu învață din istorie, sunt condamnați să o repete. Noi, în Grupul
TeraPlast, învățăm în fiecare zi să fim mai buni, mai performanți, mai aproape de ceea ce
contează pentru colegii, partenerii noștri și comunitatea din care facem parte.

Prin tot ceea ce facem aducem soluții eficiente pentru oameni și mediu.

1896 – 1948

1896

 Meșterul sas Walter Schuster înființează în Bistrița un atelier de prelucrare a plăcilor

ceramice. Atelierul se află în suburbiile orașului, iar meșterului i se alătură de-a
lungul timpului ucenici care petrec între 4 și 5 ani învățând meseria de prelucrare a
plăcilor ceramice din lut.

1917

 Meșterul Schuster se asociază cu familia Raupenstrauch și înființează Fabrica de sobe

din lut.

1924

 Fabrica de sobe din lut se numește „Fabrica de sobe și produse ceramice” din Bistrița,
societate anonimă (astăzi pe acțiuni).

1926 – 1940

 Numeroase personalități locale fac parte fie din Consiliul de Administrație al Fabricii,
fie din conducerea executivă. Inginerul chimist Andreas Biss, cu studii universitare în
Viena, Berlin și Toulouse, este unul dintre ei.
 Echipa de fotbal Ceramica, înființată în 1933, a avut o activitate intensă în peisajul
fotbalistic din România până în 1938 când a fuzionat cu Gloria Bistrița.

1940 – 1946
  Activitatea Fabricii este suspendată pe perioada celui de-Al Doilea Război Mondial,
urmând să fie reluată în 1946.

1948

 Fabrica de sobe și produse ceramice este naționalizată.

1949-1990

Până în 1977, activitatea Fabricii de sobe și produse ceramice s-a desfășurat normal, aceasta
comercializând cu succes sobe și șeminee din teracotă, dar și faianță atât în România, cât și
peste hotare. Produsele erau realizate manual și erau recunoscute pentru calitatea și aspectul
produselor finite.

În 1977, fabrica a fost integrată în Întreprinderea de Materiale de Construcții Bistrița (IMC

Bistrița), înființată în același an.

1978

 În cadrul IMC Bistrița sunt puse în funcțiune primele linii de extrudare țevi și profile
din PVC.

1979

 Prima linie de dozare-malaxare e pusă în funcţiune. Aceasta asigură o parte din

necesarul de granule pentru liniile de extrudare existente şi pentru celelalte 22, care au
fost puse în funcţiune în cursul aceluiaşi an.

Asfel, activitatea IMC Bistrița era structurată în 6 secții și ateliere:

 Secția de Teracotă
 Secția de Mase Plastice
 Secția de Prefabricate
 Atelierul de Tuburi
 Secția de Balastiere
 Atelier Mecanic

1990

 Întreprinderile de stat sunt transformate în societăți comerciale, ceea ce duce la

divizarea Întreprinderii de Materiale de Construcții Bistrița.

Din această divizare au rezultat două societăți comerciale, una dintre ele fiind TeraPlast, care
a preluat secțiile de teracotă și de mase plastice.
Societatea comercială TeraPlast a fost înființată și aprobată printr-o hotărâre de Guvern în
noiembrie 1990, cu statul român ca unic acționar.

1991-2007

1992

 TeraPlast devine societate pe acțiuni și încheie un parteneriat cu Gemenc Plast Rt,

parteneriat care facilitează accesul TeraPlast pe piețele externe, precum și la
tehnologii de producție avansate.

1994

 Începe privatizarea companiei TeraPlast prin metoda MEBO.

 TeraPlast înființează, împreună cu Rompetrol, compania Politub – primul producător
din România de tubulatură agrementată din polietilenă pentru transport și distribuție
apă și gaze naturale. Fiecare companie fondatoare deține 50% din capitalul social al
noii societăți.
 Ia ființă subsidiara Plastsistem, în care TeraPlast are o participație majoritară de
17,9%. Noua companie se ocupă de fabricarea de produse injectate, tâmplărie PVC și
comercializarea de produse complementare portofoliului TeraPlast.

1995

 TeraPlast finalizează privatizarea integrală a capitalului său social.

 În acționariatul Politub intră doi noi asociați de origine franceză – Socomo-Socotub și
Gaz de France. În noua structură, fiecare acționar deține 25% din capitalul social al
Politub.

1998

 Se pun bazele Grupului TeraPlast, compania TeraPlast fiind fondatorul și liderul

acestui nou grup de companii.

1999

 Prin achiziția pachetului deținut de Rompetrol SA, TeraPlast ajunge la o participație

de 50% în Politub alături de Socomo-Socotub.

2003

 Laboratorul TeraPlast este dotat cu echipamente de ultimă generație printr-un

program de dezvoltare demarat de Ministerul Economiei și Finanțelor, care viza
creșterea performanțelor întreprinderilor.

2004
  TeraPlast investește 16 milioane de euro în dezvoltarea și modernizarea capacităților
de producție.
 Este demarată, în cadrul TeraPlast, producția de ferestre cu geam termoizolant și
profil pentacameral sub brand-ul Orizont.
 Laboratorul TeraPlast este acreditat de către RENAR – organismul național de
acreditare.

2007

 TeraPlast devine acţionar majoritar, cu o participaţie de 70,42%, în compania

Plastsistem, care e reorganizată pentru a desfăşura activităţi de producţie de panouri
termoizolante cu miez de spumă poliuretanică. Astfel, Plastsistem este primul
producător, cu capital românesc, de panouri termoizolante pe o linie continuă.
 Începe construcția Parcului Industrial din Sărățel, fabrica Plastsistem fiind prima care
funcționează în această locație.

2008 – 2020

2008

 Un pachet de 20% din acțiunile TeraPlast este listat la Bursa de Valori București.
Pentru mulți ani, IPO-ul TeraPlast a fost cel mai mare IPO al unei companii private
românești la Bursa de Valori București.
 Începe procesul de relocare a fabricilor TeraPlast din oraşul Bistriţa în sat Sărăţel,
acesta fiind cel mai amplu program investiţional din istoria companiei.

2009

 Este pusă în funcțiune prima linie de rotoformare pentru producția căminelor din
polietilenă.
 Brand-ul de ferestre termoizolante Orizont devine TeraGlass. Noul brand revitalizează
imaginea diviziei de ferestre și reflectă mai bine apartenența la Grupul TeraPlast.
 În procesul de relocare a capacităților de producție a profilelor de tâmplărie sunt
achiziționate și utilaje noi, capacitatea de producție a acestei linii de business crescând
cu 60%.

2010-2011

 Se finalizează relocarea activității Grupului TeraPlast în noul parc industrial din

Sărățel, cu o suprafață de 200.000mp. Investițiile în noul parc industrial se ridică la 36
milioane de euro în total. Procesul de relocare a presupus atât lucrări de infrastructură
și construcția de noi fabrici, cât și relocarea utilajelor și achiziționarea de utilaje noi,
amenajarea de spații logistice și de depozitare.
 Pentru dezvoltarea profesională a forței de muncă, TeraPlast începe un amplu proces
pentru instruirea a peste 300 de angajați ai companiei de pe tot teritoriul țării.
Programul este finanțat prin fonduri europene, se întinde pe 3 ani și acoperă 3 zone
 principale: sănătatea și siguranța la locul de muncă, forța de vânzări și cursuri de
perfecționare/specializare pentru middle și top management.
 Business-ul de teracotă este vândut.

2013

 Plastsistem (în viitor TeraSteel) începe producția de structuri zincate ușoare, în urma
unei investiții de 2,5 milioane de euro.

2015

 Divizia de ferestre se desprinde din TeraPlast SA și devine subsidiara TeraGlass

Bistrița SRL. Astfel, brand-ul TeraGlass își continuă strategia de dezvoltare pe piețele
externe și performanță operațională, ca entitate de sine stătătoare în cadrul Grupului
TeraPlast.
 TeraPlast ajunge la o participație de 98% în Plastsistem.

2016

 Ia ființă TeraPlast Hungaria Kft, ca urmare a strategiei TeraPlast de a-și optimiza

distribuția de profile de tâmplărie pe piața din Ungaria.
 Are loc rebrandingul Plastsistem care devine TeraSteel, noul nume reprezentând mai
bine domeniul de activitate al companiei, apartenența la Grupul TeraPlast și direcțiile
de dezvoltare viitoare.

2017

 TeraPlast achiziționează 67% din acțiunile Depaco – deținătorul brand-ului

Wetterbest, al doilea cel mai mare producător pe piața de învelitori metalice pentru
acoperișuri.
 Sunt achiziționate activele unei companii din Leskovac, Serbia, unde ia ființă, în luna
octombrie, TeraSteel Serbia. Noua fabrică dublează capacitatea de producție a
TeraSteel. Această fabrică este, totodată, prima unitate de producție cu capital integral
privat românesc deschisă în străinătate după 1990.
 Este achiziționat 50% din capitalul social al Politub SA, Grupul TeraPlast ajungând
astfel la o deținere de 100% în companie.

2018

 Grupul TeraPlast, prin companiile TeraPlast, TeraGlass și Wetterbest, solicită și

primește acordurile de cofinanțare prin schema de ajutor de stat pentru proiecte de
investiții de 13 milioane de euro.
 TeraPlast semnează un acord cu E.ON Energie România pentru construirea unei
centrale fotovoltaice în parcul industrial din Sărățel. Valoarea acordului este de 1,9
milioane de euro.
  TeraPlast devine membru fondator al Asociației pentru Relații cu Investitorii la Bursa
din România (ARIR) pentru promovarea bunelor practici în relația cu investitorii și
guvernanță corporativă.

2019

 Grupul TeraPlast finalizează proiectele co-finanțate prin ajutor de stat, în urma cărora:
TeraPlast și-a extins capacitatea de producție pentru sisteme de canalizări interioare și
a adus în piața românească în premieră granule HFFR (fără halogen, rezistente la foc);
TeraGlass și-a dublat capacitatea de producție de ferestre și uși; Wetterbest și-a extins
capacitatea de producție la 10 milioane de metri pătrați de țiglă metalică anual și și-a
relocat activitatea într-o nouă fabrică.
 Business-ul de reciclare PVC rigid se desprinde din TeraPlast SA și devine TeraPlast
Recycling. Astfel, compania este cel mai mare reciclator de PVC rigid din România și
în top 10 în Europa după capacitatea de procesare de 12.000 tone anual.
 Grupul TeraPlast primește finanțare de 16 milioane de euro din partea BERD – Banca
Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare.
 Depaco SRL devine Wetterbest SRL, iar participația TeraPlast în companie ajunge la
99%.

2020

 Participația Grupului TeraPlast în Wetterbest ajunge la 100%.

 În martie, acțiunile TeraPlast (TRP) sunt incluse în indicele BET – indicele de
referință al Bursei de Valori București. Câteva luni mai târziu, în septembrie,
TeraPlast este una dintre primele companii românești incluse în indicii MicroCap și
TotalCap al FTSE Russell.
 Este inaugurată centrala fotovoltaică din Parcul Industrial TeraPlast, realizată de către
E.ON Energie România. Aceasta asigură circa 11% din necesarul de energie electrică
a parcului industrial și va reduce emisiile de CO2 pe termen lung, până la 660 tone/an.
 TeraPlast încheie un acord de vânzare active cu Kingspan Group pentru vânzarea
diviziei Steel a Grupului (TeraSteel România și Serbia, Wetterbest).
 Pe vechea locație a fabricii TeraPlast, aflată în municipiul Bistrița, se semnează
demararea unui proiect imobiliar care va include circa 344 apartamente. Proiectul este
implementat de către Alfa Construct Partners.
 Grupul TeraPlast solicită și primește acordurile de cofinanțare pentru proiecte de
investiții de 31 milioane de euro.
 TeraPlast SA vinde linia de business profile de tâmplărie către grupul românesc
Dynamic Selling Group.
 În luna decembrie, TeraPlast SA achiziționează pachetul de 70% din acțiunile
producătorului de ambalaje flexibile Somplast din Năsăud.

2021

 TeraPlast primește avizul Comisiei Europene și al Autorității pentru Protejarea

Concurenței (Serbia) pentru vânzarea TeraSteel și Wetterbest. În aceeași perioadă este
emis avizul favorabil al Consiliului Concurenței pentru vânzarea liniei de business
profile de tâmplărie.
  TeraPlast devine membră a TEPPFA – Asociația Producătorilor Europeni de Țevi și
Fittinguri din Plastic. Astfel, compania devine singura companie românească parte
dintr-o comunitate europeană formată din cei mai mari producători de țevi și
fittinguri, furnizori de materie primă și asociații naționale din piața europeană a
tubulaturii din mase plastice.
 Ca parte din strategia de dezvoltare durabilă, TeraPlast devine semnatar al UN Global
Compact – cea mai mare inițiativă de sustenabilitate a ONU.
 Compania TeraPlast aniversează 125 de ani de tradiție sub umbrela „Evoluția ne
definește de 125 de ani”.
 În continuarea strategiei de dezvoltare și consolidare a business-ului de ambalaje
flexibile, Grupul achiziționează activele de producție și reciclare folii industriale din
polietilenă de la Brikston Construction Solutions, iar apoi depune un nou proiect
pentru co-finanțare prin schema de ajutor de stat pentru construcția unei fabrici de
folii stretch; valoarea totală a proiectului este de 10,8 milioane de euro.

E. Definirea următorilor termini financiar-contabili:

Diagnostic financiar-contabil reprezintă finalitatea analizei economico-financiare, având

drept obiectiv evidențierea rentabilității si riscului.

Veniturile constituie creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei

contabile sub forma de intrări sau creșteri ale activelor sau reduceri ale datoriilor, care au ca
rezultat creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuțiile
acționarilor.

Cheltuielile constituie diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul

perioadei contabile, sub forma de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale
datoriilor care au ca rezultat diminuări ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din
distribuirea către acționari.

Profitul reprezintă diferența provenita dintre total venituri si total cheltuieli.

Indicatorii economico-financiari sunt indicatori utilizati pentru aprecierea performantei si

pozitiei financiare a unei societati. Cea mai mare parte a acestor indicatori economico-
financiari se calculeaza pe baza informatiilor furnizate de companii in situatiile financiare.
Utilitatea acestor indicatori economico-financiari consta atat in evidentierea unui trend, cat
mai ales in posibilitatea ca societatea analizata sa poata fi comparata cu alte companii active
in acelasi sector.

Indicele reprezintă un fapt, o indicație care sub forma unui număr, a unei formule sau
expresii înfățișează (sintetic) aspectul unui fenomen, al unei acțiuni, situații etc.

Productivitatea reprezintă capacitatea sau însușirea de a fi productiv; capacitatea de a

produce (mult); randament.

Cifra de afaceri reprezintă suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrărilor executate,
serviciilor prestate, precum și a altor venituri din exploatare, mai puțin rabaturile, remizele și
alte reduceri acordate clienților.
Autonomia financiară reprezinta capacitatea companiei de a-si sustine din surse proprii
activitatea.

Lichiditatea reprezintă disponibilitate de active suficiente pentru a face față obligațiilor de

plată, când acestea ajung la scadență.

Solvabilitatea reprezintă situația unui debitor care dispune de suficiente bunuri în

patrimoniul său pentru a fi în măsură să-și îndeplinească obligațiile.

Eficiența economică este o concepție modernă de evaluare a activității și servește la

fundamentarea deciziilor, astfel încât resursele disponibile să fie consumate în modul cel mai
favorabil pentru societate.

Eficacitate economică raportul dintre veniturile și cheltuielile stabilite pentru o perioada de

timp delimitată.

Activele reprezintă o resursă controlată de entitate ca rezultat al unor evenimente trecute și de

la care se așteaptă sa genereze beneficii economice viitoare pentru entitate.

Datoriile reprezintă o obligație actuală a entității, ce decurge din evenimente trecute și prin
decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse, care încorporează beneficii
economice.

Fenomenul economic reprezintă elementele, legăturile sau formele de manifestare ale vieții
economice care apar la suprafața realității economice, fiind direct sesizabile de către oameni.

Factorii economici reprezintă elementele, legăturile sau formele de manifestare ale vieţii
economicecare apar la suprafaţa realităţii economice, fiind direct sesizabile de către oameni.

Bilanțul contabil reflectă poziția financiara a entității la un moment dat, evaluată prin
elemente de activ, datorii și capitaluri proprii.

Contul de profit și pierdere arata rezultatul ca efect al activității si tranzacțiilor efectuate și

raportează performanța aferenta unei perioade de timp: an, trimestru, luna.
c. Calculați variația absolută și relativă a indicatorilor din Contul de profit și pierderi și Bilanț

Bilant
Contul de profit si pierdere
d.

Indicatori 2019 2020 ∆ I%

Cheltuieli de 391,234,41
exploatare 360,151,026 7 31,083,391 108.63
Cheltuieli financiare 8,261,408 5,973,876 -2,287,532 72.31
397,208,29
Cheltuieli total
368,412,434 3 28,795,859 107.82
418,054,26
Cifra de afaceri
372,826,808 8 45,227,460 112.13
Venituri din 432,695,04
exploatare 376,460,203 9 56,234,846 114.94
Venituri financiare 2,552,357 1,643,035 -909,322 64.37
434,338,08
Venituri totale
379,012,560 4 55,325,524 114.60
Rezultat din
exploatare 16,309,177 41,460,632 25,151,455 254.22
Rezultat brut 10,600,126 37,129,791 26,529,665 350.28
Rezultat net 9,669,152 33,104,139 23,434,987 342.37
Rezultat financiar 8,261,408 5,973,876 -2,287,532 72.31

d. Caracterizați evoluția:
- Veniturilor totale comparativ cu cea a cheltuielilor totale;
- Veniturilor din exploatare comparativ cu cea a cheltuielilor din
exploatare;
- Veniturilor din exploatare comparativ cu cea a cifrei de afaceri;
- Rezultatului din exploatare comparativ cu cea a rezultatului financiar, a rezultatului brut și a
rezultatului net;

Cheltuielile totale in 2020 au avut o crestere de 7,82% in raport cu cheltuielile totale

inregistrate in anul 2019. De asemenea se observa o crestere de 14,6% a veniturilor totale in
2020 fata de 2019. Astfel putem spune ca necesarul de cheltuieli ce a fost efectuat de
companie a fost absorbit de veniturile realizate, la finalul exercitiului financiar producand
profit.

Veniturile din exploatare reusesc sa atinga o crestere in 2020 de 14,94% fata de 2019, care
raportat la cheltuielile din exploatare ce au inregistrat o crestere in 2020 cu 8,63% fata de
2019, arata capacitatea companiei de a absorbi cheltuielile necesare in activitatea de baza
astfel incat sa si produca profit.

Veniturile din exploatare au crescut in anul 2020 cu 14,94% fata de 2019, in timp ce cifra de
afaceri a inregistrat o crestere de 12,13% fata de 2019.

Rezultatul din exploatare inregistreaza o crestere semnificativa de 154,22% comparativ cu

rezultatul financiar care inregistreaza o diminuare in 2020 de 27,69%; rezultatul brut
inregistreaza o crestere de 250,28%, iar rezultatul net o crestere de 242,37%

Activitatea de exploatare a firmei generează profit, cheltuielile de exploatare fiind inferioare

veniturilor din exploatare.
e. Caracterizați evoluția structurală a veniturilor totale, veniturilor din exploatare și a
veniturilor financiare;

f. Caracterizați evoluția structurală a cheltuielilor totale, a cheltuielilor din exploatare și a

cheltuielilor financiare;

Indicatori 2019 2020 ∆ I%

Cheltuieli cu materiile prime, materialele 223,296,337 232,203,052 8,906,715 103.99
Cheltuieli cu marfurile 35,976,523 37,176,018 1,199,495 103.33
Cheltuieli cu personalul 38,724,114 45,462,021 6,737,907 117.40
Alte cheltuieli cu materiale 1,368,887 1,421,665 52,778 103.86
Alte cheltuieli externe (energie si apa) 9,018,624 8,911,315 -107,309 98.81
Alre Cheltuieli din exploatare 35,662,458 49,232,435 13,569,977 138.05
Reduceri Comerciale primite -2,268,944 -3,161,233 -892,289 139.33
Ajustari de valoare privind Imobilizarile 18,213,381 18,177,525 -35,856 99.80
Ajustari de valoare privind activele circulante -893,040 1,785,739 2,678,779 -199.96
Ajustari privind provizioanele 1,052,686 25,880 -1,026,806 2.46
Cheltuieli din exploatare total 360,151,026 391,234,417 31,083,391 108.63
Ajustări de valoare privind imobilizările
financiare şi investiţiile financiare deţinute ca 27,477   -27,477
active circulante 0.00
Cheltuieli privind dobânzile 6,497,860 4,522,444 -1,975,416 69.60
Cheltuieli privind dobânzile aferente
173,099 96,149 -76,950
contractelor de leasing 55.55
Cheltuieli financiare total 8,261,408 5,973,876 -2,287,532 72.31
Cheltuieli Totale 368,412,434 397,208,293 28,795,859 107.82

Indicatori 2019 2020 ∆ I%

Cifra de afaceri neta 372,826,808 418,054,268 45,227,460 112.13
Venituri din vanzarea productiei 330,108,954 373,336,310 43,227,356 113.09
Venituri din vanzarea marfurilor 46,574,399 48,604,108 2,029,709 104.36
Reduceri comerciale acordate 3,856,545 3,886,150 29,605 100.77
Venituri aferente costului producţiei în curs de
-469,965 1,117,868 1,587,833
execuţie -237.86
Venituri din activele imobilizate (sau grupurile
1,880,594   -1,880,594
destinate cedării) deţinute în vederea vânzării 0.00
Venituri din investiţii imobiliare 1,482,869 3,427,670 1,944,801 231.15
Alte venituri din exploatare 739,897 10,095,243 9,355,346 1364.41
Venituri din exploatare total 376,460,203 432,695,049 56,234,846 114.94
Venituri din acţiuni deţinute la filiale 88,742   -88,742 0.00
Venituri din acțiuni deținute la entități asociate   60,328 60,328 -
Venituri din diferenţe de curs valutar 1,576,865 1,190,753 -386,112 75.51
Venituri din dobânzi 885,991 111,668 -774,323 12.60
Alte venituri financiare 759 280,286 279,527 36928.33
Venituri financiare total 2,552,357 1,643,035 -909,322 64.37
Venituri Totale 379,012,560 434,338,084 55,325,524 114.60
Rata de eficienta a cheltuielilor:
Efortul vs efectul obtinut  Rct1-Rct0= -57.5 lei

Observam ca aceasta companie inregistreaza o rata de eficienta a chelt totale mai mica de
1000 de lei in ambele perioade ceea ce inseamna ca realizeaza profit contabil.
Evolutia acestei rate este una favorabila intrucat rata de eficienta a chelt totale inregistreaza o
scadere in valoare de 57.5 lei.
Scaderea ratei de eficienta a cheltuielilor totale de la o perioada la cealalta exprima o crestere
a eficientei activitatii pentru compania Teraplast.

∆gi = -6.73

Influenta modificarii structurii veniturilor in valoare de 6,73 lei este una favorabila. Ea este
expresia cresterii ponderii veniturilor din acele activitati care au rata de eficienta a
cheltuielilor mai mare decat media pe companie.

∆ci100 = 50.79
Este o influenta nefavorabila si ea exprima o crestere a ratei chelt la 1000 lei pe tip de
activitate.
g. Calculați și analizați evoluția următorilor indicatori de eficiență:

Indicator 2019 2020 ∆ I%

Cheltuieli Totale la 1000 lei venituri
972.03 914.51 (57.52) 94.08
totale
Cheltuieli din exploatare la 1000 lei
956.68 904.18 (52.50) 94.51
venituri din exploatare
Profit net la 1000 lei venituri totale 50.71 298.76
25.51 76.22
- Profit brut la 1000 lei venituri totale 27.97 85.49 57.52 305.66
Profit din exploatare la 1000 lei
43.32 95.82 52.50 221.18
venituri din exploatare
Productivitatea medie anuală în funcție
0.99 0.97 (0.02) 97.56
de veniturile din exploatare
Cheltuieli cu personalul - medii pe
81,012.79 89,668.68 8,655.89 110.68
salariat

Cheltuielile totale la 1000 lei venituri totale au scazut cu 5,92%, respectiv cu 57,52 lei in
2020 fata de
2019 sub urmatoarea influenta a factorilor:

 veniturile din exploatare au avut o crestere semnificativa in 2020 fata de 2019

(respectiv 56.234.846 lei )care reusesc sa acopere necesarul de cheltuieli din
exploatare, astfel ca cheltuielile din explaotare la 1000 lei venituri din exploatare scad
cu 5,49%, respectiv cu 52,50 lei
 se observa o crestere a cheltuielilor din exploatare in anul curent fata de anul
precedent cu 8,63%, insa compania reuseste sa produca venituri in asa fel incat sa
absoarba necesarul de cheltuieli si sa produca profit
 activitatea firmei generează profit net la 1000 lei venituri totale cu 50,71 lei maimult
in anul curent fata de anul precedent, cheltuielile totale fiind inferioare veniturilor
totale
 activitatea firmei generează profit brut la 1000 lei venituri totale in crestere in anul
curent cu 57,52 lei, cheltuielile totale fiind inferioare veniturilor totale
 productivitatea companiei in total venituri din exploatare scade in anul curent cu
2,44%
 profitul din exploatare la 1000 lei venituri din exploatare creste cu 121,18%, respectiv
cu 52,50 lei in anul curent fata de anul precedent

Modiicarea cheltuielilor la 1000 lei venituri totale, in sensul cresterii acestora de la o perioada
la alta este favorabila companiei deoarece expima o crestere in eficienta companiei
 h. Calculați și analizați evoluția următorilor indicatori de echilibru financiar:

Indicatori (lei) 2019 2020 ∆ I% ∆%

Active curente 159,327,989 289,889,856 130,561,867 181.9 81.9
Datorii curente 154,861,231 149,509,567 -5,351,664 96.5 -3.5
Stocuri 54,821,583 174,513,500 119,691,917 318.3 218.3
Active totale 447,243,550 461,337,841 14,094,291 103.2 3.2
Datorii totale 219,906,153 206,699,301 -13,206,852 94.0 -6.0
Creante 98,837,294 112,260,609 13,423,315 113.6 13.6
Cifra de afaceri 372,826,808 418,054,268 45,227,460 112.13 12.13
Cheltuieli totale 368,412,434 397,208,293 28,795,859 107.82 7.82
Profit 9,669,152 33,104,139 23,434,987 342.37 242.37
Numar de salariati 478 507 29 106.07 6.07
Venituri Totale 379,012,560 434,338,084 55,325,524 114.6 14.60

Indicatori Economico financiari Descriere 2019 2020

Active curente/datorii curente Rata lichiditatii generale 1,03 1,94
Active curente-stocuri/datorii
curente Rata lichiditatii imediate 0,67 0,77
Activ total/Datorii Totale Rata solvabilitatii generale 2,03 2,23
Perioada de incasare a
Creante/Cifra de afaceri*365 creantelor 97 98
Perioada de imobilizare a
Stocuri/Cifra de afaceri*365 stocurilor 54 152
Cheltuieli totale/Venituri Rata cheltuielilor la 1000 lei
totale*1000 venituri totale 972 915
Profit/CA *100 Rata rentabilitatii comerciale 3 8
CA/Numar de salariati Productivitatea muncii mii lei 779.972 824.565

Grad de indatorare
Datorii totale/Active totale

Indicator 2019 2020 ∆ I%

Datorii totale 94.0
219,906,153 206,699,301 (13,206,852)
Active totale 103.2
447,243,550 461,337,841 14,094,291
Grad de
- -
indatorare 0.49 0.45
Gradul de indatorare reprezinta ponderea in care activul este finantat din alte surse decat cele
proprii.Din cate se poate observa gradul de indatorare scade cu 4% de la 49% in 2019 la 45%
in 2020 ca urmare a diminuarii datoriilor totale cu 6% si a cresteri activului total cu 3,2%.

Rata Autonomiei financiare

(Capital propriu/pasiv
bilantier)*100

Indicator 2019 2020 ∆ I%

Capital propriu 133,780,651 174,320,048 40,539,397 130.30
Pasiv Bilantier 219,958,543 239,464,169 19,505,626 108.87
Rata autonomiei fianciare 60.82 72.80 - -

Rata de autofinantare in cazul companiei Teraplast creste cu 12,02% fata de 2019. Aceasta
reprezinta capacitatea companiei de a-si sustine din surse proprii activitatea. Cresterea se
datoreaza cresterii capitalului propreiu cu 30,3% fata de anul precedent.

Lichiditate generala
Active curente/datorii curente

Indicator 2019 2020 ∆ I%

Active curente 289,889,85

159.327.989 130,561,867 181.95
6

Datorii curente 149,509,56

154.861.231 (5,351,664) 96.54
7
Lichiditate generala 1.03 1.94 - -

Rata lichiditatii generale creste in 2020 cu 0,91 fata de 2019 si semnifica si reprezinta
capacitatea companiei Teraplast de a-si rambursa datoriile pe termen lung.

Solvabilitate generala
Total active/total datorii

Indicator 2019 2020 ∆ I%

Active Total
447.243.550 461337.841 14.094.291 103,15
Datorii Total
219.906.153 206.699.301 (13.206.852) 93,99
Solvabilitate
2.03 2.23 - -
generala

Solvabilitatea generala arata faptul ca potrivit rezultatului, entitatea Teraplast isi acopera
datoriile totale pe seama activelor totale in proportie de 223 % , ceea ce ne sugereaza o
situatie buna a entitatii.
Comparativ cu 2019, rata solvabilitatii generala a crescut in 2020 cu 20%, semn de o mai
buna gestionare a resurselor companiei.
i. Realizați o sumară caracterizare a situației economico-financiare a firmei pe baza
informațiilor mai sus prezentate.

Conlcuzii:

Compania a inregistrat in anul 2020 o crestere a veniturilor cu 55.325.524 lei, respectiv o

crestere a cheltuielilor cu 28.795.859 lei. Ritmul diferit de crestere a avut efecte positive
asupra rezultatului societatii Teraplast in 2020. Aceasta realizand o crestere a profitului cu
26.529.665 lei in 2020 fata de anul anterior.

Situatia activelor si datoriilor se prezinta astfel: activele au crescut cu 3,2% fata de anul 2019.
Datoriile au inregistrat o scadere de 6% in 2020 fata de 2019, aceasta se reflecta in gradul de
indatorare care s-a diminuat in 2020 cu 4% fata de anul anterior.
Studiul de caz 2 Analiza situației generale a activității de producție și comercializare

a. Calculați indicatorii valorici producția vândută, producția obținută destinată livrării,

producția exercițiului, valoarea adăugată, valoarea adaugată netă și cifrade afaceri;

b. Calculați variația absolută și relativă a indicatorilor valorici determinați la pct a)

 c. Caracterizați evoluția activităţii de producţie şi comercializare pe baza urmatoarelor
corelații:

Evoluția activității de producție și comercializare poate fi caracterizata pe baza anumitor

relații de corelație, cum ar fi:
- Corelația între producția vândută și producția obținută destinată livrării
Prin compararea producţiei vândute (Qv) cu producţia obţinută destinată livrării (Qf)
se caracterizează evoluţia stocurilor de produse finite.
O creștere a ponderii stocurilor de produse finite în total producţie obţinută destinată
livrării este reflectată de relaţia IQf > IQv.
Raportul static dintre producţia vândută (Qv) şi producţia obţinută destinată livrării
(Qf) reflectă modificarea stocurilor de produse finite.
Raportul dinamic dintre indicele producţiei vândute (IQv) şi indicele producţiei
obţinute destinate livrării (IQf) reflectă relaţia dintre ritmul vânzărilor şi ritmul producţiei. În
cazul nostru, acest raport este < 0, de unde putem concluziona faptul că ritmul vânzărilor este
inferior ritmului producției și mereu există produse în stoc.
- Corelația între producția fabricată și producția exercițiului
Prin comparaţia producţiei obţinute destinate livrării (Qf) cu producţia exerciţiului
(Qe) se caracterizează evoluţia stocurilor de produse neterminate, dar şi a producţiei realizate
de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizate.
Dacă dinamica producţiei obţinute destinate livrării este inferioară celei înregistrate
de producţia exerciţiului ( IQf < IQe ), atunci are loc o mărire a ponderii stocurilor de produse
neterminate, dar şi a producţiei realizate de entitate pentru scopurile sale proprii şi
capitalizate în total producţie a exerciţiului.
Raportul static dintre producţia obţinută destinată livrării (Qf) şi producţia
exerciţiului (Qe) reflectă modificarea stocurilor de produse neterminate, dar şi a producţiei
realizate de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizate.
Raportul dinamic dintre indicele producţiei obţinute destinate livrării ( IQf )şi
indicele producţiei exerciţiului ( IQe ) reflectă legătura dintre ritmul finalizării producţiei şi
ritmul volumului total de activitate de producţie.
- Corelația între producția vândută și producția exercițiului
Prin compararea producţiei vândute (Qv) cu producţia exerciţiului (Qe) se
caracterizează evoluţia stocurilor de produse finite şi neterminate, dar şi a producţiei realizate
de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizate.
Dacă dinamica producţiei vândute este inferioară celei înregistrate de producţia
exerciţiului ( IQv < IQe ) atunci are loc o creştere a ponderii stocurilor de produse finite şi
neterminate, dar şi a producţiei realizate de entitate pentru scopurile sale proprii şi
capitalizate în total producţie a exerciţiului.
Raportul static dintre producţia vândută (Qv) şi producţia exerciţiului (Qe) reflectă
modificarea stocurilor de produse finite şi neterminate, dar şi a producţiei realizate de entitate
pentru scopurile sale proprii şi capitalizate.
Raportul dinamic dintre indicele producţiei obţinute destinate livrării (IQv) şi
indicele producţiei exerciţiului (IQe) reflectă legătura dintre ritmul vânzării şi ritmul
volumului total de activitate de producţie.
- Corelația între valoarea adăugată și producția exercițiului
Evoluţia consumurilor intermediare este caracterizată prin prisma corelaţiei între
valoarea adaugată (VA) şi producţia exerciţiului (Qe).
Un indice al valorii adăugate mai mare decât indicele producţiei exerciţiului ( IVA >
IQe ) va reflecta o scădere a ponderii consumurilor intermediare în total producţie a
exerciţiului.
 Raportul static dintre valoarea adăugată (VA) şi producţia exerciţiului (Qe)
evidenţiază modificarea consumurilor intermediare de la terţi în volumul total de activitate de
producţie.
Raportul dinamic dintre indicele valorii adăugate ( IVA ) şi indicele producţiei
exerciţiului ( IQe ) reflectă creşterea sau scăderea gradului de valorificare a resurselor
materiale, respectiv a consumurilor provenite de la terţi.
- Corelația între valoarea adăugată și valoarea adăugată netă
O dinamică a valorii adăugate nete superioară celei înregistrate de valoarea adăugată
(IVAn > IVA ) reflectă scăderea ponderii cheltuielilor cu amortizarea.
Raportul static dintre valoarea adăugată netă (VAn) şi valoarea adăugată (VA)
evidenţiază modificarea cheltuielilor cu amortizarea în valoarea adăugată.
Raportul dinamic dintre indicele valorii adăugate nete (IVAn) şi indicele valorii
adăugate (IVA) reflectă ritmul de modificare a cheltuielilor cu amortizarea.

Definiții
- Cifra de afaceri netă reprezintă cifra de afaceri contabila. Ea se compune din toate
veniturile rezultate din prestarea de servicii si vânzarea de produse înscrise în
activitatea curentă a firmei. La totalizarea acestora sunt excluse reducerile comerciale
și taxa pe valoare adăugată.
- Reducerile comerciale acordate pot fi:
a) rabaturile – se oferă pentru defecte de calitate și se practică asupra prețului de
vânzare;
b) remizele – se oferă în cazul vânzărilor superioare volumului convenit sau dacă
cumpărătorul are un statut preferențial;
c) risturnele – sunt reduceri de preț calculate asupra ansamblului tranzacțiilor
efectuate cu același terț, în decursul unei perioade determinate.
- Producția vândută este un indicator specific firmelor ce desfășoară activitate de
producție și/sau de prestări de servicii, exprimând valoarea veniturilor din vânzări de
produse finite, de semifabricate și produse reziduale, de prestări de servicii, studii și
cercetări, chirii și alte activități adiacente activității de bază desfășurate; se găsește în
contul de profit și pierdere.
- Producție obținută destinată livrării reprezintă rezultatul direct şi util al activităţii
industriale productive, exprimând valoarea produselor fabricate, a lucrărilor executate
şi serviciilor prestate în cursul unei perioade de timp şi care urmează a fi vândute. În
componența producției vândute destinate livrării regăsim doar valoarea produselor și
serviciilor obținute ce pot fi vândute, fiind exclusă valoarea produselor și serviciilor în
curs de execuție.
- Producţia exerciţiului, denumită şi producţia brută (globală), reflectă în expresie
valorică volumul total al activităţii de producţie desfăşurate de către firmă pe perioada
unui exerciţiu financiar. Este formată din producţia vândută, veniturile aferente
costului producţiei în curs de execuţie (în care se includ stocurile de produse finite,
semifabricate, producţie neterminată etc.) şi producţia realizată de entitate pentru
scopurile sale proprii şi capitalizată.
- Valoarea adăugată reprezintă surplusul de venituri peste valoarea consumurilor
provenind de la terţi, respectiv bogăţia creată prin valorificarea resurselor tehnice,
umane şi financiare ale firmei.
- Valoarea adăugată netă reprezintă valoarea adaugată din care se deduce cheltuiala cu
amortizarea, pornind de la premisa că aceasta nu reprezintă plus de valoare adus de
firmă, ci mai degrabă valoare creată de furnizorii activelor amortizabile.
 - Cifra de afaceri realizată efectiv din activitatea de construcţii reprezintă totalitatea
veniturilor realizate din vânzarea de produse şi prestarea de servicii din activități
specifice construcțiilor (exclusive veniturile din chirii) la care se adaugă veniturile din
subvenţiile de exploatare aferente cifrei de afaceri nete, veniturile aferente costului
producţiei în curs de execuţie (variatia producției stocate) și veniturile din producţia
realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată.
- În categoria consumurilor intermediare sunt incluse: cheltuieli cu materii prime,
materiale, cheltuieli cu energia şi apa, cheltuieli cu prestaţii externe (cheltuieli de
protocol, reclamă, cheltuieli poştale şi de telecomunicaţii, cheltuieli cu comisioanele
bancare, alte cheltuieli cu prestaţiile externe).
- Producţia realizată de entitate pentru scopurile sale proprii şi capitalizată (Qi)
exprimă prin costuri de producţie valoarea imobilizărilor necorporale, corporale şi a
investiţiilor imobiliare efectuate în regie proprie de către firmă în perioada analizată.
- Veniturile aferente costului producţiei în curs de execuţie (Δ𝑄𝑠𝑡) exprimă prin
costuri de producţie evoluţia stocurilor de produse şi servicii, finite sau in curs de
executie, faţă de începutul perioadei analizate.

d. Caracterizarea situației generale a activității de producție și comercializare a firmei:

În anul 2020 comparativ cu anul 2019 a crescut ponderea veniturilor din vânzarea de
mărfuri în total cifră de afaceri. Ritmul vânzărilor este inferior ritmului producției și mereu
există produse în stoc. Stocurile de produse finite au crescut în anul 2020 comparativ cu anul
2019, sesizând și creșterea ponderii lor în total producţie obţinută destinată livrării dar și un
ritm al vânzărilor inferior ritmului producției fabricate. Activitatea desfășurată de TeraPlast în
cei doi ani nu a inclus producție destinată satisfacerii nevoilor proprii (producție capitalizată).
Valuarea adăugată a înregistrat în anul 2020, față de anul 2019, o creștere de 39.163.736,
reprezentând 137%. Producția exercițiului (Qe) a înregistrat o creștere de 114%, reprezentând
o creștere pozitivă.

Studiul de caz 3 Analiza cifrei de afaceri

a. Identificați și calculați cifra de afaceri totală, cifra de afaceri netă, veniturile nete din
vânzări de marfă și productia vândută;

Cifra de afaceri totala2019 = 376,683,353 lei

Cifra de afaceri totala2020 = 421,940,418 lei

Cifra de afaceri neta 2019 = 372,826,808 lei

Cifra de afaceri neta 2020 = 418,054,268 lei

Veniturile din vanzari de marfa 2019 = 46,574,399 lei

Veniturile din vanzari de marfa 2020 = 48,604,108 lei

Productia vanduta 2019 = 330,108,954 lei
Productia vanduta 2020 = 373,336,310 lei
 b. Analizați dinamica cifrei de afaceri;

∆CA = CA1 - CA0 = 45,227,460 lei

ICA=(CA1/CA0)*100 = 112.13 %

Analiza dinamica:

Cifra de afaceri a inregistrat o crestere 12,13% in 2020 fata de 2019.

Productia vanduta a inregistrat o crestere in 2020 de 13,09%, iar vanzarile de marfuri au
inregistrat o crestere de 4,36%.
Cea mai mare crestere fiind inregistrata de productia vanduta.

c. Analizați din punct de vedere structural cifra de afaceri, utilizând:

- ponderea elementelor componente;

- coeficientul de concentrare Gini-Struck;
- coeficientul de concentrare Herfindhal.

2
ng i  1 2
G H  g i
n 1
G2019 = 0.8657202
G2020 = 0.873946

H2019 = 0.80
H2020 = 0.81

g= ponderea fiecarui produs in total vanzari

n=numarul de produse
n=5

d.Caracterizați poziţia strategică deţinută de firmă în cadrul sectorului în care îşi desfăşoară
activitatea;

Cu o cotă de piață de peste 34%, TeraPlast este lider pe piața granulelor din România și principalul
furnizor de granule din PVC pentru industria de cabluri din România. Portofoliul include granule
plastifiate și rigide, cu aplicații în industria extrudării și a produselor injectate.

Studiul de caz nr. 4 – Analiza marjei comerciale

Denumire 2019(2 2020 (1) ∆ (2020- I ( 1/2X100)

 ) 2019)
Marja comerciala bruta 2,8% 8,8% 6% 3,14%
5,4
Marja comerciala neta 2,5% 7,9% % 3,16%

Marja comerciala bruta = Profit brut/ cifra de afaceri (CA)

Marja comerciala bruta2019 = 10.600.126/ 372.826.808 = 0,02843 =2,8%
Marja comerciala bruta2020 = 37.129.791/ 418.054.268 = 0,0888 = 8,8%

Marja comerciala neta = Profit net/cifra de afaceri neta

Marja comerciala neta2019 = 9.669.152 / 372.826.808 = 0,02593 = 2,5%
Marja comerciala neta2020 = 33.104.139 / 418.054.268 = 0,07918 = 7,9%

Marja comerciala bruta a crescut in anul 2020 fata de anul 2019 cu 6% , iar marja comerciala
neta a inregistrat in anul 2020 o crestere cu 5,4% fata de anul 2019 .

Analizați dinamica marjei comerciale brute și nete;

Nr.
Indicatori 2019 2020 ∆ I%
Crt
Venituri din vanzarea
1 marfurilor 46,574,399 48,604,108 2,029,709 104.36%
Cheltuieli din vanzare de
2 marfuri 35,976,523 37,176,018 1,199,495 103.33%
Reduceri comerciale
3 acordate 3,856,545 3,886,150 29,605 100.77%
Reduceri comerciale
4 primite 2,268,944 3,161,233 892,289 139.33%
Marja comeriala bruta
5 (1-2) 10,597,876 11,428,090 830,214 107.83%
Marja comerciala neta
6 (1-3) - (2-4)) 9,010,275 10,703,173 1,692,898 118.79%

Deoarece in contul de profit si pierdere identificam reduceri comerciale atat primite si

acordate, marja comerciala bruta este diferita de cea neta.

Se poate obsera o crestere a marjei comerciale neta fata de cea din 2020 cu 7,83%, iar marja
comerciala neta a inregisrat o crestere de 18,79%.

Veniturile din vanzarea marfurilor au suportat o crestere de 2.029.709 lei fata de precedent,
iar cheltuielile cu marfurile au crescut cu 1.199.495 lei, respectiv 3.33%, dar care nu
afecteaza in mod semnificativ situatia intreprinderi.

Rata marjei comerciale brută =( Marja bruta/CA)*100

2019  0,02843/372.826.808 = 7,6255
2020 0,0888 / 418.054.268 = 2,1241

Rata marjei comerciale nete =(Marja neta/CA)*100

20190,02583/372.826.808=7,59066
20200,07918/372.826.808=2,12377

Analiza factoriala a marjei comerciale

- in cazul marjei factoriale brute : MCb = CA x RMCb
Rmc = (Mc/CA)*100 =
MCb = 372.826.808 x 7,6255 = 2,842

-In cazul marjei factoriale nete : MCn= CA x RMCn

MCn= 372.826.808 x 7,59066= 2,829

Marja comerciala bruta a crescut in anul 2020 fata de anul 2019 cu 6% , iar marja
comerciala neta a inregistrat in anul 2020 o crestere cu 5,4% fata de anul 2019 , cresterea
fiind realizata prin cresterea cifrei de afaceri .

Indicatori 2019 2020 I%

CA 372,826,808 418,054,268 112.131
Marja bruta 0.02843177 0.08881572 312.382
Marja neta 2.593% 7.9186% 305.3292
Rmc 759066.00 212,377 27.97873

Variatia marjeicomerciale brute (MCb)

1. Influenta variatiei (CA), ∆CA=(CA1-CA0)*Rmc0 = 344,881,996.23 lei
2.Influenta variatiei, ratei marjei comerciale brute Rmc
∆Rmc= CA1*(Rmc1-Rmc0) = - 2,299,883,750

Studiul de caz 5 – Analiza valorii adăugate

a. Identificați și calculați valoarea adăugată, utilizând cele două metode cunoscute – metoda
aditivă și metoda sustractivă;

Metoda sintetica
Nr crt Elemente 2019 2020
1 Productia vanduta 330.108.954 373.336.310
2 Variatia stocurilor de produse finite 31.968.439 34.316.628
3 Productia obtinuta destinata livrarii 330.108.954 373.336.310
4 Variatia stocurilor de produse in curs de executie 3.198.251 4.174.876
5 Productia realizata de entitate pt scopuri proprii - -
6 Productia exercitiului 329.169.024 375.572.046
7 Venituri din vanzarea marfurilor net 46.574.399 48.604.108
8 Costul marfurilor vandute net 90.745.987 92/768.858
9 Marja comerciala neta 9.010.275 10.703.173
10 Consumuri intermediare 233.683.848 242.616.032
11 Valoarea adaugata 66,830,685 131,911,152
 Valoarea adaugata- Metoda aditiva
  Elemente 2019 2020 ∆ I%
1 Cheltuieli de personal 38,724,114 45,462,021 6,737,907 117.3998
2 Cheltuieli cu amortizarea 18,693,723 19,815,613 1,121,890 106.0014
3 Cheltuieli cu impozite si taxe 1,015,353 1,547,863 532,510 152.4458
4 Cheltuieli financiare(dobanzi) 8,261,408 5,973,876 -2,287,532 72.31063
Elemente de natura cheltuielilor
5 (1+2+3+4) 66,694,598.0000 72,799,373 6,104,775 109.1533
6 Rezultatul exploatat corectat 136,087 59,111,779 58,975,692 43436.76
7 Valoarea adaugata(5+6) 66,830,685 131,911,152 65,080,467 197.3811
V.A= Ch. cu personalul+Ch cu amortizarea+ Ch cu dobanzile+ ch cu taxele+ Rez exploatarii corectat

b. Analizați dinamic și structural valoarea adăugată, utilizând abaterile absolute/relative și

ratele de remunerare a valorii adăugate;

Elemente 2019 2020 ∆ I% gi2019 gi2020

Cheltuieli de
personal 38,724,114 45,462,021 6,737,907 117.3998 0.5794361 0.34464122
Cheltuieli cu
amortizarea 18,693,723 19,815,613 1,121,890 106.0014 0.2797177 0.15021939
Cheltuieli cu
impozite si taxe 1,015,353 1,547,863 532,510 152.4458 0.0151929 0.01173413
Cheltuieli
financiare(dobanzi) 8,261,408 5,973,876 -2,287,532 72.31063 0.123617 0.04528712
Elemente de
natura cheltuielilor
(1+2+3+4) 66,694,598.0000 72,799,373 6,104,775 109.1533 0.9979637 0.55188187
Rezultatul
exploatat corectat 136,087 59,111,779 58,975,692 43436.76 0.0020363 0.44811813
Valoarea
adaugata(5+6) 66,830,685.0000 131,911,152 65,080,467 197.3811 1 1

c. Analizați factorial valoarea adăugată, folosind modelele de analiză cunoscute.

Indicatori 2019 2020 I%

Nr. mediu salariati Ns 478 507 106.07
Fond total de timp de munca (T=Ns*t) 908200 973440 107.18
Timp mediu de lucru pe salariat t 1900 1920 101.05
Productia exercitiului Qe 329.169.024 375.572.046 114.10
Marja comerciala Mc 9.010.275 10.703.173 118.79
Productia exercitiului + marja comerciala
338179299 386275219 114.22
Qt
Consumuri intermediare M 233.683.848 242.616.032 103.82
Valarea adaugata VA 66,830,685 131,911,152 197.38
Valoarea medie adaugata la un leu
0.197619089 0.341495249 172.80
productia exercitiului va VA/(Qe+Mc)
Productivitatea medie orala
177989.1047 201185.0099 113.03
wh=(Qe+Mc)/T
Valoarea adaugata la un leu productia
0.29007947 0.354009345 122.04
exercitiului recalculata varec

d.Stabiliți modul în care este influențată evoluția principalilor indicatori prin modificării
valorii adăugate:

Valoarea adaugata a inregistrat o crestere de 65.080.467, aceasta suma a fost

determinata de:
Productia totala (formata din productia exercitiului si marja comerciala) care a crescut cu
46.403.022 ce a determinat cresterea valorii adaugate cu 65.080.467. Aceasta se datoreaza
cresterii fondului total de munca cu 65.240. De asemenea, nr. de salariati a crescut cu 29.
Productivitatea medie orara a crescut cu 23.195.905.
Valoarea medie adaugata la un leu productie totala a crescut cu 23.195.905 .

Studiul de caz numarul 6 Analiza diagnostic a cheltuielilor

1.Analizați dinamic și stuctural cheltuielile totale și veniturile totale

2. Analizați dinamic și structural cheltuielile de exploatare:

3. Analizați factorial rata de eficienă a cheltuielilor aferente veniturilor totale:

Analiza factoriala a cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
Cheltuielile la 1.000 lei cifră de afaceri au scazut față de perioada precedentă cu 6,45%,
respectiv cu -56,20 lei sub următoarea influență a factorilor:
- modificarea structurii vânzărilor prin diminuarea ponderii in vânzări a produselor cu o rata a
cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri mai mica decât media înregistrată pe firmă în
perioada precedentă (871,61lei) a condus la diminuarea cheltuielilor cu 45,91 lei pentru o
cifră de afaceri de 1000 lei.
- creșterea prețului mediu de vânzare a condus la scăderea cheltuielilor la 1.000 lei cifră de
afaceri cu 34,04 lei. Creșterea prețului mediu de vânzare poate fi determinată de
îmbunătățirea calității activității desfășurate sau creșterii cererii într-o mai mare măsură decât
oferta.
- creșterea costului unitar s-a concretizat în creșterea cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri
cu 23,75 lei. Creșterea costului unitar poate fi rezultat al creșterii prețurilor de achiziție,
îmbunătățirii calității activității desfășurate.

Modificarea cheltuielilor la 1000 lei CA, in sensul cresterii acestora de la o perioada la alta nu
este favorabila companiei deoarece exprima o scadere a eficientei activitatii compniei