BIOFIZICA SISTEMELOR COMPLEXE

I. Analizorul vizual (ochiul) are rolul de a prelua, transmite si transforma radiatia

electromagnetica avand lungimea de unda λ= 400-750 nm in stimul propagat prin nervul
optic. Analizorul vizual asigura 70-90% din informatia primita de organism de la mediul
exterior. Informatia primita se refera la forma, marimea, pozitia si culoarea obiectelor.

1.Structura ochiului

Pupila este deschiderea din centrul irisului care regleaza cat fascicul de lumina intra in ochi,
proces numit adaptare.

Corneea este o membrana tare, transparenta (n= 1,33).

Cristalinul este un mediu transparent ( n=1,46) ce se comporta ca o lentila convergenta.

Distanta focala se poate modifica proces numit acomodare.

Umoarea apoasa, umoarea sticloasa si cristalinul sunt medii transparente (n=1,33).

Retina se comporta ca un ecran. Cand lumina ajunge pe celulele ei nervoase ( din pata
galbena) acestea trimit creierului semnalele prin intermediul nervului optic.

Lumina patrunde in ochi prin cornee, strabate cele trei medii transparente, ajunge pe retina
unde se formeaza imaginea obiectului ( mica, reala, rasturnata). La nivelul retinei se
realizeaza conversia semnalului luminos in semnal electric. Acest proces este realizat de
celule specializate care are rolul de fotoreceptori celulari (conuri si bastonase). Conurile
specifice vederii diurne, iar bastonasele specifice vederii nocturne. Lumina absorbita de aceste
celule este transformata in semnal electric si prin intermediul nervului optic este transmisa
SNC pentru a fi interpretata.

Foveea este zona din partea centrala a retinei, care contine numai conuri. In jurul foveei se
gasesc regiuni care contin conuri si bastonase. Raportul dintre conuri si bastonase scade pe
masura ce ne indepartam de fovee.In fovee fecarui tip de celule ii corespunde o legatura la
nervul optic. In afara foveei, exista mai multi receptori care folosesc aceeasi legatura la nervul
optic, alcatuind campul receptor.Aproximativ jumatate din totalul celulelor se gasesc in
macula o regiune de aproximativ 5-6 mm 2 in jurul foveei centrale. S-a constatat experimental
ca un puls de 60 fotoni este suficient pentru a crea un raspuns SNC.

Vedem obiecte aflate la distante diferite fata de ochi, datorita capacitatii de acomodare a
cristalinului.

Un ochi normal distinge cele mai mici detalii ale unui obiect, daca acesta se afla la o distanta
de aproximativ 25 cm ( distanta vederii optime).

Punctul cel mai apropiat de ochi, in care un obiect este vazut clar cu maximum de acomodare
se numeste punctum proximum. Pentru ochiul normal punctum proximum se afla la 10-15
cm fata de ochi.

Punctul cel mai indepartat de ochi, in care un obiect este vazut clar, fara acomodare, se
numeste punctum remotum. Pentru ochiul normal punctum remotum se afla la infinit.

2. Defectele de vedere

Miopia

Ochiul miop nu vede clar obiectele indepartate. Imaginea punctelor de la infinit se formeaza
in fata retinei. El are punctum proximum la o distanta mai mica decat cea normala. Miopia se
corecteaza cu lentile divergente ( au convergenta -).

Hipermetropia

Ochiul hipermetrop nu vede clar obiectele apropiate. Imaginea punctelor de la infinit se

formeaza in spatele retinei. El are punctum proximum la o distanta mai mare decat cea
normala. Hipermetropia se corecteaza cu lentile convergente ( au convergenta +).
Prezbitismul

Apare la persoanele in varsta, datorita scaderii capacitatii de acomodare a cristalinului. Se

corecteaza cu lentile convergente.

Astigmatismul apare datorita focalizarii pe axe diferite, din cauza asimetrie ochiului. Acest
defect de vedere se corecteaza cu lentile cilindrice.

Daltonismul manifestat prin incapacitatea congenitala a ochiului de a percepe diferentiat

culorile. In cele mai multe cazuri, ochiul nu poate recunoaste culoarea rosie sau verde ( sau
ambele culori). Aceasta anomalie a fost studiata si descrisa prima data de J.Dalton, el insusi
avand aceasta anomalie ( numit ulterior daltonism). Daltonismul nu este vindecabil.

Lumina naturala dar si cea artificiala este foarte importanta pentru om. Ea ajuta la sintetizarea
vitaminei D care fixeaza calciul in oase si mareste imunitatea corpului, da o stare de buna
dispozitie.

Lumina rosie alunga tristetea si emotiile negative, are efecte stimulatoare asupra organelor
interne si a muschilor, in special asupra picioarelor.

Lumina verde intareste sistemul nervos central, binedispune activitatea cerebrala, perceptia
informatiilor si o gandire coerenta si precisa.

Lumina albastra ajuta sa adormim usor, ofera liniste interioara si genereaza o placuta
ambianta afectiva si meditativa. Indeamna la calm si reverie.

Ochiul omenesc are doua imperfectiuni:

a) ochiul nu poate deosebi detalii separate (de exemplu doua puncte alaturate) sub un unghi
mai mic de un minut de arc. Spre exemplu nu poti vedea distinct ochii unei persoane de la mai
mult de 200 m.

b) o alta imperfectiune a ochiului este faptul ca retina sa este impresionata de o imagine

formata pe ea timp de 0,1 s. Daca in acest interval de timp privim un alt obiect, noi nu il
vedem, fiindca retina este ocupata cu imaginea formata pe ea. Daca privim imagini care se
succed mai repede de 0,1 s, avem senzatia ca ele se contopesc intr-o miscare continua,
deoarece ochiul nostru nu vede trecerea de la o imagine la alta. Din aceasta cauza, atunci cand
vedem desenele animate, care sunt mai multe cadre (fotografii) care se deruleaza intr-o
secunda, ni se pare ca actiunea continua. Pelicula cinematografica este alcatuita din 24 de
cadre pe secunda. Slow motion sau redarea cu incetinitorul este o metoda prin care putem
incetini o filmare facuta la mai multe cadre pe secunda decat este normal (24). Pentru a putea
realiza Slow Motion in conditii de calitate, trebuie ca mai intai sa filmam la peste 48 de cadre
pe secunda. Exista camere video care filmeaza cu 10000 de cadre pe secunda si care surprind
detalii care cu ochiul liber nu le putem vedea.

II. Analizorul auditiv ( urechea)

1.Surse sonore. Proprietatile sunetelor. Propagarea sunetului.

Sunetele pe care le percepe urechea umana sunt produse de surse sonore.

Fenomenul care sta la baza producerii sunetelor este vibratia sursei sonore.Vibraria sursei
sonore produce comprimarea aerului din imediata sa vecinatate.Aceasta comprimare se
transmite aerului din stratul alaturat, iar aerul din stratul initial se destinde. Astfel sunetul se
propaga sub forma de unde sonore. Propagarea sunetului se realizeaza cu viteza constanta fara
ca aerul sa se deplaseze. Fiecare strat de aer vibreaza ( se comprima si se destinde) cu
frecventa egala cu cea a sursei sonore.

Sursele sonore sunt:

a) Coardele vibrante ( coardele vocale ale animalelor si ale omului, coardele vibrante ale
instrumentelor muzicale-vioara, chitara, pian etc.)

b) Tuburile sonore ( fluier, flaut, taragot, nai, orga, clarinet etc.)

c) Membrane sau placi vibrante ( toba, cinel, xilofon, talgere, difuzor).

Proprietatile ( calitatile) sunetului:

a) Intensitatea ( taria) sunetului ne arata cat de tare sau de slab este un sunet. Reprezinta
energia pe care o transporta unda sonora in unitatea de timp prin unitatea de suprafata. Cu cat
ne indepărtam de sursa, cu atat intensitatea sunetului scade. Unitatea de masura este dB.
Urechea umana poate percepe sunete a caror frecventa este cuprinsa intre 20 Hz si 20 KHz.
Raspunsul analizorului auditiv nu este uniform pe tot acest interval de frecvente, maximum de
sensibilitate fiind intre 3000-4000 Hz. La 3000 Hz urechea umanapoate detecta un sunet cu
intensitatea 10-12 W/m2.

b) Inaltimea este proprietatea sunetului de a fi mai profund ( grav) sau mai acut (ascutit,
subtire). Inaltimea sunetului depinde de frecventa oscilatiilor care-l produc. Cu cat frecventa
este mai mare , cu atat sunetul este mai inalt.
Clasificarea sunetelor dupa frecventa:

b1) infrasunete sunt sunetele care au o frecventa mai mica de 20 Hz. Exemple: bataile inimii,
undele seismice, oscilatiile unui pendul mecanic. Omul nu le poate auzi. Balenele,
hipopotamii, elefantii si aligatorii folosesc infrasunete pentru a comunica.

b2) sunetele sunt singurele unde sonore percepute de om si au frecventa cuprinsa intre 20 Hz-
20 KHz.

b3) ultrasunetele sunt sunetele cu frecventa mai mare de 20 KHz. Animalele care percep
ultrasunete: caini, pisici, lilieci, delfini, soareci unele insecte ( moliile). Ultrasunetele nu se
aud. Ultrasunetele se utilizeaza la prepararea serurilor si vaccinurilor, la sterilizarea si
conservarea alimentelor.

c) Timbrul este acea caracteristica a sunetelor, datorita careia un sunet poate fi deosebit de un
alt sunet cu aceeasi inaltime si intensitate emis de un alt emitator.

Propagarea sunetului

Sunetul are nevoie de un mediu (gazos,lichid, solid) pentru a se propaga. In vid sunetul nu se
propaga, pentru ca nu are cine sa transmita vibratia. Sunetul isi schimba viteza in functie de
mediul traversat. Cea mai mica viteza a sunetului este in aer de aproximativ 340 m/s.

Viteza sunetului depinde de doi factori:

a) temperatura mediului elastic prin care se propaga sunetul cu cat este mai mare, cu atat
creste si viteza sa;

b) viteza sunetului variaza de la substanta la substanta: sunetul se propaga cel mai lent in
gaze, apoi in lichide si cel mai repede in solide.

2. Reflexia sunetului. Ecoul

Reflexia sunetului are loc când unda sonoră întălnește un alt mediu și se întoarce în primul
mediu, cu schimbarea direcției de propagare.

Pentru ca sunetul reflectat de un obstacol să fie perceput distinct, ca ecou, el trebuie să se

întoarcă la ureche după ce a încetat perceperea sunetului inițial.
Deoarece un sunet persistă în ureche cel puțin o zecime de secundă (adică urechea noastră
este impresionată de un sunet timp de 0,1s, timp în care nu mai auzim alt sunet), sunetul
reflectat va fi perceput ca ecou doar dacă va ajunge la ureche după cel puțin 1/10 secunde de
la perceperea sunetului emis. Pentru ca un sunet foarte scurt să fie perceput ca ecou, distanța
până la un obstacol trebuie să fie de cel puțin 17 m, deoarece viteza sunetului în aer este de
cca. 340 m/s. Dacă distanța este dublă (34m) sau triplă (51m), ecoul va fi bisilabic , respectiv
trisilabic.

Dacă distanța până la obstacolul reflectat este mai mică de 17 m, sunetul reflectat va sosi
înainte de încetarea senzației auditive a sunetului direct, producând în ureche o prelungire și o
întărire a acestuia. În această situație nu mai este vorba de ecou, ci de fenomenul numit
reverberație.

Ecograful da imagini ale unor organe pe baza reflexiei ultrasunetelor. Ecografia implica
utilizarea unui transductor mic (sonda) si gel pentru a expune organismul la unde sonore de
inalta frecventa. Ecoul ultrasunetelor pe un anumit organ este transformat in semnale electrice
care alcatuiesc o imagine pe ecran. La ecografia tridimensionala 3D cu ajutorul computerului
se realizeaza vizualizarea volumetrica a structurilor anatomice.

3. Structura urechii

Functionarea urechii

Undele sonore emise de o sursa sonora exterioara fac sa vibreze timpanul cu aceeasi frecventa
precum sursa sonora. Timpanul transmite vibratiile oaselor mici prin intermediul ciocanelului,
care este solidar cu timpanul. Scarita are rolul unui piston, impingand inainte si inapoi lichidul
din melc, transmitand astfel vibratiile.Celulele nervoase din melc transforma vibratiile din
lichid in semnale nervoase, care ajung la creier prin nervul auditiv si creeaza senzatia de auz.

Presiunea acustica reprezinta diferenta dintre presiunea totala ( presiunea statica si cea
datorata undei sonore ) la un moment dat intr-un punct si presiunea statica ( presiunea
atmosferica). Presiunea acustica minima are valoarea 2x105 N/m2.