TESTE-GRILĂ – Contabilitate

1 Contabilitatea a apărut:
a) odată cu economia de subzistență a comunei primitive;
b) odată cu apariția și dezvoltarea comerțului;
c) odată cu apariția banilor;

2 Ordinea cronologică a formelor de contabilitate este:

a) contabilitatea în partidă simplă , simple însemnă ri, contabilitatea în partidă dublă , contabilitatea
memorială ;
b) simple însemnă ri, contabilitatea în partidă simplă , contabilitatea în partidă dublă , contabilitatea
memorială ;
c) simple însemnă ri, contabilitatea memorială, contabilitatea în partidă simplă , contabilitatea în partidă
dublă ;

3 Principiul „o tranzacție economică modifică concomitent cel puțin două elemente patrimoniale” este
specifică formei de contabilitate:
a) memorială ;
b) în partidă simplă ;
c) în partidă dublă ;

4 Patrimoniul unei entități contabile reprezintă:

a) totalitatea drepturilor cu valoare economică, precum și bunurile economice la care se referă ;
b) totalitatea obligațiilor cu valoare economică, precum și bunurile economice la care se referă ;
c) totalitatea drepturilor și obligațiilor cu valoare economică, precum și bunurile economice la care se referă ;

5 În ceea ce privește statutul contabilității, aceasta a fost considerată de-a lungul timpului:
a) pricepere și mă iestrie;
b) artă, tehnică , știință , limbaj;
c) știință și tehnică ;

6 Contabilitatea privită ca tehnică (practică socială normalizată):

a) se referă la mă iestria, priceperea contabilului de a se baza pe cunoștințe empirice;
b) presupune aplicarea unui ansamblu coerent de principii, proceduri și instrumente pentru a înregistra și
clasifica evenimentele care au loc în cadrul diverselor entită ți patrimoniale în scopul furniză rii informațiilor
necesare luă rii deciziilor economice;
c) reprezintă un sistem de principii și cunoștințe care explică legă turile și raporturile între componentele
patrimoniului, iar pe această bază furnizează informații asupra modului cum trebuie gestionat eficient
patrimoniul;

7 Prima lucrare teoretică din lume de contabilitate în partidă dublă este:

a) Pravila comerțială (Brașov, 1494);
b) Summa de arithmetica, geometria, proportioni et proportionalita (Veneția, 1494);

8 Referitor la obiectul contabilității, care afirmație este corectă:

a) conform abordă rii juridice, obiectul contabilită ții este reprezentat de valorile economice, componentele
patrimoniului;
b) conform abordă rii economice, obiectul contabilită ții este reprezentat de patrimoniu;
c) în contabilitate abordă rile juridice și economice sunt conciliate, obiectul contabilită ții fiind reprezentat de
active, datorii și capitaluri proprii;

9 În ceea ce privește obiectul contabilității, în literatura de specialitate s-au remarcat două viziuni:
abordarea contabilității dintr-o perspectivă juridică (patrimonialistă) și abordarea economică a
contabilității. În contabilitate, cele două concepte sunt conciliate prin noțiunile de:
a) bunuri economice & drepturi și obligații cu valoare economică ;
b) utiliză ri & resurse;

1
 c) active & capital propriu și datorii;

10 Obiectul de studiu al contabilității, conform reprezentanților teoriei juridico-economică-patrimonialistă,

este reprezentat de patrimoniu. Conform acestui concept, patrimoniu reprezintă:
a) doar drepturile și obligațiile cu valoare economică ale unei persoane fizice sau juridice (titular de
patrimoniu);
b) doar bunurile economice ca obiecte de drepturi și obligații;
c) drepturile și obligațiile cu valoare economică ale unei persoane fizice sau juridice (titular de patrimoniu),
precum și bunurile economice ca obiecte de drepturi și obligații.

11 Potrivit reprezentanților teoriei economico-juridice, obiectul contabilității este reprezentat de valorile

economice, componente ale patrimoniului. Conform acestui concept, valorile economice cuprind:
a) doar resursele, reprezentâ nd sursele sau izvoarele de finanțare a valorilor economice;
b) doar utiliză rile (modul de întrebuințare) a valorilor în cadrul activităților desfă șurate de entitatea
contabilă ;
c) resursele ca origine a valorilor economice ale unei entită ți, pe de o parte, precum și utiliză rile acelorași
valori economice, pe de altă parte.

12 Conform reglementărilor contabile în vigoare, un activ reprezintă:

a) interesul rezidual al acționarilor sau asociaților în activele unei entită ți după deducerea tuturor datoriilor
sale;
b) o resursă controlată de că tre entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se așteaptă să
genereze beneficii economice viitoare pentru entitate;
c) o obligație actuală a entită ții ce decurge din evenimente trecute și prin decontarea că reia se așteaptă să
rezulte o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice;

13 Conform reglementărilor contabile în vigoare, datoria reprezintă:

a) interesul rezidual al acționarilor sau asociaților în activele unei entită ți după deducerea tuturor datoriilor
sale;
b) o resursă controlată de că tre entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se așteaptă să
genereze beneficii economice viitoare pentru entitate;
c) o obligație actuală a entită ții ce decurge din evenimente trecute și prin decontarea că reia se așteaptă să
rezulte o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice;

14 Interesul rezidual al acționarilor sau asociaților în activele unei entități după deducerea tuturor
datoriilor sale reprezintă:
a) activul;
b) datoria;
c) capitalul propriu;

15 Au obligația să organizeze și să conducă contabilitate, conform Legii contabilității nr. 82/1991,

următoarele entități:
a) toate persoanele juridice;
b) toate persoanele fizice;
c) toate persoanele juridice și fizice care desfă șoară activită ți în scopul realiză rii de venituri;

16 Având în vedere criteriul dacă urmăresc sau nu obținerea de profit în activitatea desfășurată, entitățile
contabile pot fi:
a) cu scop lucrativ și fă ră scop lucrativ;
b) cu capital de stat, privat și mixt;
c) societă ți în nume colectiv, societă ți în comandită simplă, societăți în comandită pe acțiuni, societăți pe
acțiuni, societă ți cu ră spundere limitată ;

17 Contabilitatea organizată la nivelul unităților patrimoniale de bază (întreprinderi, instituții publice,

instituții de credit etc.) reprezintă contabilitate la nivel:
a) macroeconomic;
b) mezoeconomic;
c) microeconomic;

18 Metoda contabilității reprezintă:

a) totalitatea instrumentelor de lucru corespunză toare procedeelor folosite;
b) un ansamblu de procedee interdependente prin care se realizează un sistem de lucră ri privind procesul
2
 de culegere și prelucrare a datelor și de analiză și interpretare a informațiilor rezultate, în scopul
realiză rii obiectului contabilită ții;

19 Ansamblu de procedee interdependente prin care se realizează un sistem de lucrări privind procesul de
culegere și prelucrare a datelor și de analiză și interpretare a informațiilor rezultate, în scopul realizării
obiectului contabilității reprezintă:
a) metoda contabilității;
b) tehnica metodei contabilită ții;
c) totalitatea instrumentelor de lucru folosite în organizarea și ținerea contabilită ții.

20 În scopul realizării obiectului său, metoda contabilității folosește un ansamblu de:

a) procedee;
b) instrumente;
c) documente;

21 Înregistrarea operațiilor economico-financiare numai pe bază de acte scrise (documente justificative),

care dovedesc înfăptuirea lor, reprezintă:
a) o tră sătură principală a metodei contabilității;
b) o tră sătură auxiliară a metodei contabilității;

22 Toate elementele patrimoniului, precum și operațiile care modifică patrimoniul, se înregistrează în

contabilitate:
a) uneori cantitativ, alteori valoric;
b) întotdeauna în expresie cantitativă ;
c) întotdeauna în expresie valorică ;

23 Bilanțul, contul și balanța de verificare reprezintă procedee:

a) ale metodei contabilită ții, comune și altor discipline economice;
b) specifice metodei contabilită ții;
c) comune tuturor științelor;

24 În categoria procedeelor metodei contabilității, comune și altor discipline economice, sunt cuprinse:
a) bilanțul, contul și balanța de verificare;
b) observația, raționamentul, comparația, clasificarea, analiza, sinteza;
c) documentația, evaluarea, calculația, inventarierea;

25 Care dintre următoarele afirmații este adevărată:

a) contul este un procedeu comun tuturor științelor;
b) inventarierea este un procedeu al metodei contabilității comun și altor discipline economice;
c) documentarea este un procedeu specific metodei contabilității.

26 În categoria procedeelor specifice metodei contabilității se încadrează:

a) observația, raționamentul, comparația, clasificarea;
b) documentația, evaluarea, calculația, inventarierea;
c) bilanțul, contul și balanța de verificare.

27 Dubla înregistrare a patrimoniului presupune înregistrarea sa atât sub aspectul destinației cât și sub
aspectul:
a) surselor de finanțare proprii;
b) provenienței (surse proprii și stră ine);
c) surselor de finanțare stră ine;

28 În țara noastră, sistemul de contabilitate aplicat este:

a) un sistem de tip monist;
b) un sistem de tip dualist;
c) un sistem de tip plurist;

29 Informațiile contabile care se adresează atât utilizatorilor externi cât și interni sunt:
a) informații contabile financiare;
b) informații contabile manageriale;

3
 c) informații contabile de gestiune;

30 Utilizatorii interesați de modul concret de gestiune a resurselor organizației, precum și de modul de

distribuție a rezultatelor obținute, sunt:
a) instituțiile statului;
b) managerii;
c) furnizorii și alți creditori;

31 Produsul final al contabilității este reprezentat de:

a) documente primare (justificative);
b) registre contabile;
c) situații financiare anuale;

32 Obiectivul situațiilor financiare este de a furniza informații privind:

a) poziția financiară a întreprinderii și modificarea acesteia;
b) performanța întreprinderii;
c) poziția financiară , performanța întreprinderii și modifică rile poziției financiare;

33 Informațiile furnizate de situațiile financiare ale întreprinderii cu privire la poziția financiară sunt
oferite, în primul rând, de:
a) contul de profit și pierdere;
b) bilanț;
c) note explicative;

34 Informațiile furnizate de situațiile financiare ale întreprinderii cu privire la performanța financiară sunt
oferite, în primul rând, de:
a) contul de profit și pierdere;
b) bilanț;
c) note explicative;

35 Elementele bilanțului, care furnizează informații despre poziția financiară a întreprinderii, sunt:
a) active, datorii, capitaluri proprii, cheltuieli și venituri;
b) active, datorii și capitaluri proprii;
c) cheltuieli și venituri;

36 Elementele contului de profit și pierdere, care furnizează informații despre performanța întreprinderii,
sunt:
a) active, datorii, capitaluri proprii, cheltuieli și venituri;
b) active, datorii și capitaluri proprii;
c) cheltuieli și venituri;

37 Una dintre caracteristicile calitative principale ale informațiilor contabile este inteligibilitatea.
Care afirmație de mai jos înseamnă inteligibilitate:
a) informațiile influențează deciziile economice ale utilizatorilor, ajutâ ndu-i pe aceștia să evalueze
evenimentele trecute, prezente sau viitoare, confirmâ nd sau corectâ nd evaluă rile lor anterioare;
b) informațiile furnizate de situațiile financiare să fie ușor de înțeles de utilizatori;
c) informațiile nu reprezintă cu fidelitate tranzacțiile și alte evenimente ale firmei.

38 Informațiile contabile sunt relevante atunci când:

a) informațiile influențează deciziile economice ale utilizatorilor, ajutâ ndu-i pe aceștia să evalueze
evenimentele trecute, prezente sau viitoare, confirmâ nd sau corectâ nd evaluă rile lor anterioare;
b) informațiile furnizate de situațiile financiare să fie ușor de înțeles de utilizatori;
c) informațiile nu reprezintă cu fidelitate tranzacțiile și alte evenimente ale firmei.

39 Afirmația ”informațiile contabile nu conțin erori semnificative, nu sunt părtinitoare” reprezintă:

a) integralitate;
b) neutralitate;
c) credibilitate;

40 Contabilitatea care are la bază norme unitare privind organizarea și conducerea acesteia, prevăzute de
lege, cu caracter obligatoriu pentru toate entitățile contabile, este:
4
 a) contabilitatea financiară (generală );
b) contabilitatea managerială ;
c) contabilitatea de gestiune;

41 Activele, datoriile și capitalurile proprii reprezintă structurile specifice:

a) balanței de verificare;
b) contului de profit și pierdere;
c) bilanțului;

42 În bilanț, activele sunt prezentate:

a) în ordinea inversă lichidită ții activelor;
b) în ordinea inversă a exigibilită ții surselor;
c) în ordinea lichidită ții activelor;

43 În cadrul bilanțului contabil, ordinea de dispunere a pozițiilor bilanțiere de activ și pasiv este:
a) ordinea lichidității activelor și ordinea exigibilită ții pasivelor;
b) ordinea inversă lichidită ții activelor și ordinea inversă exigibilită ții pasivelor;
c) nu există o ordine anume;

44 În bilanț, elementele care sunt prezentate după proveniență și în ordinea inversă a exigibilității sunt:
a) activele, datoriile și capitalurile proprii;
b) datoriile și capitalurile proprii;
c) activele și capitalurile proprii;

45 Ordinea de prezentare a pozițiilor bilanțiere de pasiv este:

a) ordinea exigibilită ții surselor;
b) ordinea inversă a exigibilită ții surselor;
c) ordinea inversă lichidită ții activelor;

46 Ecuația fundamentală a bilanțului sub formă de listă sau diferență este:

a) Activ + Datorii = Capital propriu;
b) Activ - Datorii = Capital propriu;
c) Activ = Capital propriu – Datorii;

47 Ecuația fundamentală a bilanțului sub formă de tabel este:

a) Activ + Datorii = Capital propriu;
b) Activ = Capital propriu - Datorii;
c) Activ = Capital propriu + Datorii;

48 „Creșterea unui element de activ concomitent cu micșorarea cu aceeași mărime a unui element tot de
activ” reprezintă tipul de modificare bilanțieră:
a) A-X=P-X;
b) A+X-X=P;
c) A=P+X-X;

49 „Creșterea unui element de pasiv concomitent cu micșorarea cu aceeași mărime a unui element tot de
pasiv” reprezintă tipul de modificare bilanțieră:
a) A-X=P-X;
b) A+X-X=P;
c) A=P+X-X;

50 „Creșterea unui element de activ concomitent cu creșterea cu aceeași mărime a unui element de pasiv”
reprezintă tipul de modificare bilanțieră:
a) A-X=P-X;
b) A+X =P+X;
c) A=P+X-X;

51 Tipul de modificare bilanțieră A-X=P-X înseamnă:

a) modificarea a două elemente, unul de activ și altul de pasiv, concomitent, cu aceeași mă rime și în același

5
 sens (micșorare);
b) modificarea a două elemente, unul de activ și altul de pasiv, concomitent, cu aceeași mă rime dar în sens
opus;
c) modificarea a două elemente, unul de activ și altul de pasiv, concomitent, cu aceeași mă rime și în același
sens (creștere);

52 Tipurile de modificări A+X=P+X și A-X=P-X determină:

a) modificarea atâ t a structurilor de activ și pasiv, câ t și a totalului bilanțier;
b) modificarea doar a structurilor de activ și pasiv, totalul bilanțului ră mâ nând neschimbat;
c) modificarea doar a totalului bilanțului, structurile de activ și pasiv ră mâ nând neschimbate;

53 Tipurile de modificări A+X-X=P și A=P+X-X determină:

a) modificarea atâ t a structurilor de activ și pasiv, câ t și a totalului bilanțier;
b) modificarea doar a structurilor de activ și pasiv, totalul bilanțului ră mâ nând neschimbat;
c) modificarea doar a totalului bilanțului, structurile de activ și pasiv ră mâ nând neschimbate;

54 În urma tipului de modificare bilanțieră A=P+X-X (creșterea unui element de pasiv concomitent cu
micșorarea cu aceeași mărime a unui element tot de pasiv), totalul bilanțului:
a) scade;
b) crește;
c) nu se modifică ;

55 În urma tipului de modificare bilanțieră A+X=P+X (creșterea unui element de activ concomitent cu
creșterea cu aceeași mărime a unui element de pasiv), totalul bilanțului:
a) scade;
b) crește;
c) nu se modifică ;

56 În urma tipului de modificare bilanțieră A-X=P-X (micșorarea unui element de activ concomitent cu
micșorarea cu aceeași mărime a unui element de pasiv), totalul bilanțului:
a) scade;
b) crește;
c) nu se modifică ;

57 Care tip de modificare bilanțieră de mai jos nu modifică totalul bilanțier?

a) A+X-X=P;
b) A+X =P+X;
c) A=P+X-X;

58 Care operație economico-financiară de mai jos nu se încadrează în tipul de modificare bilanțieră corect:
a) încasare numerar de la clienți A+X-X=P;
b) plata datoriilor față de furnizori cu numerar A-X=P-X;
c) depunere numerar în contul societă ții de la bancă A=P+X-X.

59 Operația economico-financiară: „achiziție mărfuri de la furnizori, conform facturii, cu plata ulterioară”,

generează:
a) schimbă ri numai în structura activului, totalul bilanțului ră mâ nând neschimbat;
b) creșterea concomitentă a activului și a pasivului;
c) schimbă ri numai în structura pasivului, totalul bilanțului ră mâ nâ nd neschimbat;

60 Operația economico-financiară: „încasare disponibilități bănești de la clienți prin contul de la bancă,

conform ordinului de plată” se încadrează în tipul de modificare bilanțieră:
a) A+X-X=P;
b) A-X=P-X;
c) A+X=P+X;

61 Care operație economico-financiară, din cele enumerate mai jos, generează schimbări numai în structura
pasivului, totalul bilanțului rămânând neschimbat?
6
 a) încasare numerar de la clienți;
b) plata datoriilor față de furnizori cu numerar;
c) majorarea capitalului social prin încorporarea rezervelor legale;

62 Care dintre elementele prezentate mai jos, se încadrează în categoria imobilizărilor corporale?
a) materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar;
b) licențe, brevete, mă rci comerciale;
c) terenuri, clă diri, mijloace de transport;

63 Care dintre elementele prezentate mai jos, se încadrează în categoria imobilizărilor necorporale?
a) materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar;
b) licențe, brevete, mă rci comerciale;
c) terenuri, clă diri, mijloace de transport;

64 Care dintre elementele prezentate mai jos, nu se încadrează în categoria datoriilor comerciale?
a) furnizori;
b) efecte de plă tit;
c) efecte de primit de la clienți;

65 În categoria bilanțieră „datorii pe termen scurt” fac parte următoarele elemente:

a) rezerve legale, profitul anului curent, pierderea anului precedent;
b) furnizori, creditori diverși, efecte comerciale de plă tit;
c) investiții financiare pe termen scurt, acțiuni, materii prime;

66 În categoria bilanțieră „capital și rezerve” fac parte următoarele elemente:

a) furnizori, creditori diverși, efecte comerciale de plă tit;
b) rezerve legale, profitul anului curent, pierderea anului precedent;
c) investiții financiare pe termen scurt, acțiuni, materii prime.

67 Datoriile față de furnizori reprezintă:

a) datorii comerciale – datorii pe termen scurt;
b) datorii financiare – datorii pe termen lung;
c) datorii sociale – datorii pe termen scurt;

68 Disponibilitățile bănești din contul de la bancă se încadrează în:

a) active imobilizate – imobiliză ri financiare;
b) active circulante – casa și conturi la bă nci;
c) pasive – capital propriu;

69 Provizioanele se încadrează în:

a) active imobilizate – imobiliză ri financiare;
b) pasive;
c) pasive – capital și rezerve;

70 Dreptul acționarilor asupra activelor unei entități, după deducerea tuturor datoriilor, reprezintă:
a) capitaluri proprii;
b) provizioane;
c) venituri în avans;

71 Bunurile economice destinate utilizării pe o bază continuă, pe o perioadă mai mare de un an, în scopul
desfășurării activității entității, reprezintă:
a) active imobilizate;
b) active circulante;
c) cheltuieli în avans;

72 Persoanele fizice sau juridice care au cumpărat bunuri, li s-au prestat servicii sau efectuat lucrări și de la
care urmează să primim un echivalent valoric, reprezintă:

7
 a) furnizori;
b) creditori diverși;
c) clienți;

73 Produsele care au parcurs în întregime fazele procesului de fabricație și nu mai au nevoie de prelucrări
ulterioare în cadrul entității, putând fi depozitate în vederea livrării sau expediate direct clienților,
reprezintă:
a) produse în curs de execuție;
b) semifabricate;
c) produse finite;

74 Cheltuielile ocazionate de înființarea sau dezvoltarea unei entități, respectiv: taxe și alte cheltuieli de
înscriere și înmatriculare, cheltuieli privind emisiunea și vânzarea de acțiuni și obligațiuni, precum și alte
cheltuieli de această natură, legate de înființarea și extinderea activității entității, reprezintă:
a) cheltuieli de constituire;
b) cheltuieli de dezvoltare;
c) cheltuieli în avans;

75 Singurul element patrimonial din categoria imobilizărilor corporale care nu se amortizează este:
a) construcția;
b) terenul;
c) mijlocul de transport;

76 Împrumuturile acordate pe termen lung altor entități, de pe urma cărora se câștigă dobândă, reprezintă:
a) creanțe comerciale;
b) creanțe imobilizate;
c) credite bancare;

77 Împrumuturile primite de la bancă pe o perioadă de 18 luni reprezintă:

a) datorii financiare - credite bancare pe termen scurt;
b) datorii comerciale - credite bancare pe termen lung;
c) datorii financiare - credite bancare pe termen lung;

78 Bunurile care participă direct la fabricarea produselor și se regăsesc în produsul finit integral sau parțial,
fie în starea lor inițială, fie transformată, reprezintă:
a) materiale de natura obiectelor de inventar;
b) materiale consumabile;
c) materii prime;

79 Bonurile valorice, timbre fiscale și poștale, bilete de tratament și odihnă, tichete și bilete de călătorie,
tichetele de masa și alte valori similare reprezintă:
a) alte imobiliză ri necorporale;
b) alte valori de trezorerie;
c) venituri în avans;

80 Rezervele constituite facultativ pe seama profitului net pentru acoperirea pierderilor contabile sau în alte
scopuri, potrivit hotărârii adunării generale a acționarilor sau asociaților, cu respectarea prevederilor
legale, reprezintă:
a) rezerve legale;
b) rezerve statutare sau contractuale;
c) alte rezerve;

81 Care afirmație este adevă rată ?

8
 a) bilanțul contabil este al unei societă ți care are ca obiect de activitate comerțul;
b) bilanțul contabil este al unei societă ți care are ca obiect de activitate producția;
c) bilanțul contabil este al unei societă ți care are ca obiect de activitate prestă ri servicii;

82 Care afirmație este adevă rată ?

a) Valoarea indicatorului „Active circulante nete/Datorii curente nete” este de +130.000 lei;
b) Valoarea indicatorului „Active circulante nete/Datorii curente nete” este de -50.000 lei;

83 Care afirmație este adevă rată ?

a) Indicatorul „Active circulante nete/Datorii curente nete” arată o poziție financiară favorabilă ;
b) Indicatorul „Active circulante nete/Datorii curente nete” arată o poziție financiară nefavorabilă ;

84 Presupunem următoarea situație patrimonială a societății ALFA (obiect de activitate comerțul):

- capital social = 20.000 lei;
- bunuri cumpărate pentru a fi vândute = 5.000 lei;
- mijloace de transport = 15.000 lei;
- sume de plătit unor firme de la care s-au cumpărat mărfuri = 8.000 lei;
- sume de încasat de la firme cărora li s-au vândut mărfuri = 7.000 lei;
- numerar în casieria societății = 1.000 lei.

Alegeți varianta corectă de bilanț corespunzătoare situației patrimoniului a societății ALFA:

a)

b)

9
 c)

85 Conturile prezentate în Planul de conturi sunt:

a) unele sintetice, altele analitice;
b) în totalitate conturi analitice;
c) în totalitate conturi sintetice;

86 În cadrul conturilor, evidența elementelor patrimoniale (situație inițială, rulaj, situație finală) se
realizează:
a) întotdeauna în expresie bă nească , iar uneori, pentru anumite elemente patrimoniale, și în etalon cantitativ;
b) întotdeauna în etalon cantitativ, iar uneori, pentru anumite elemente patrimoniale, și în expresie bă nească ;
c) pentru toate elementele patrimoniale atâ t în expresie bă nească , câ t și în etalon cantitativ;

87 Alegeți varianta corectă de răspuns:

a) soldul inițial se înregistrează în creditul conturilor de activ și în debitul conturilor de pasiv;
b) creșterile din operații se înregistrează în debitul conturilor de activ și în creditul conturilor de pasiv;
c) micșoră rile din operații se înregistrează în debitul conturilor de activ și în creditul conturilor de pasiv;

88 Totalul sumelor înregistrate succesiv, în cursul unei perioade de timp, în debitul sau în creditul contului,
sume reprezentând modificările conținutului economic al contului determinate de operațiunile
economice și financiare ce au avut loc în acea perioadă, reprezintă:
a) soldul inițial;
b) soldul final;
c) rulajul;

89 Pentru conturile de pasiv, rulajul creditor reprezintă:

a) existentul la începutul perioadei;
b) micșoră rile de pasiv aferente operațiilor înregistrate;
c) creșterile de pasiv aferente operațiilor înregistrate;

90 Pentru conturile de activ, rulajul debitor reprezintă:

a) creșterile de activ aferente operațiilor înregistrate;
b) micșoră rile de activ aferente operațiilor înregistrate;
c) existentul la sfâ rșitul perioadei;

91 Cele două părți opuse ale contului sunt:

a) debitul și creditul;
b) activul și pasivul;
c) cheltuielile și veniturile;

92 În debitul conturilor de activ se înregistrează:

a) soldul inițial și creșterile de pasiv;
b) soldul inițial și micșoră rile de activ;
c) soldul inițial și creșterile de activ;

93 În debitul conturilor de pasiv se înregistrează:

10
 a) creșterile de pasiv;
b) creșterile de activ;
c) micșoră rile de pasiv;

94 Legătura reciprocă stabilită între conturi ca urmare a unei anumite operații economice în baza dublei
înregistrări reprezintă:
a) dubla înregistrare;
b) corespondența conturilor;
c) analiza contabilă ;

95 Formula contabilă care cuprinde un singur cont debitor și două sau mai multe conturi corespondente
creditoare este:
a) formulă contabilă simplă ;
b) formulă contabilă compusă ;
c) formulă contabilă mixtă ;

96 Formula contabilă mixtă cuprinde:

a) un singur cont debitor și un singur cont corespondent creditor;
b) două sau mai multe conturi debitoare și un singur cont corespondent creditor;
c) două sau mai multe conturi debitoare și două sau mai multe conturi corespondente creditoare;

97 Clasificarea conturilor în conturi sintetice și conturi analitice are la bază criteriul:

a) conținutul economico-juridic;
b) sfera de cuprindere;
c) funcția contabilă ;

98 Verificarea corelațiilor dintre conturile analitice și contul sintetic corespunzător se realizează prin
întocmirea:
a) balanței de verificare analitice a contului sintetic dezvoltat pe analitice;
b) balanței de verificare sintetice;
c) bilanțului contabil;

99 Criteriul după care conturile se clasifică în conturi monofuncționale și conturi bifuncționale, este:
a) după sfera de cuprindere a conturilor;
b) după funcția contabilă ;
c) după conținutul economico-juridic;

100 După sfera de cuprindere, conturile se împart în:

a) conturi monofuncționale și conturi bifuncționale;
b) conturi de activ și conturi de pasiv;
c) conturi sintetice și conturi analitice;

101 Care dintre afirmațiile de mai jos nu este corectă:

a) verificarea corelațiilor dintre conturile analitice și contul sintetic de care aparțin se realizează prin
intermediul balanțelor de verificare analitice ale conturilor sintetice dezvoltate analitic;
b) un cont sintetic poate fi dezvoltat pe mai multe conturi analitice;
c) un cont analitic poate fi dezvoltat pe mai multe conturi sintetice;

102 Modalitatea de prezentare grafică a fiecărei operații economice sau financiare în conturile
corespondente, pe baza dublei înregistrări, sub formă de egalitate valorică, reprezintă:
a) formula contabilă ;
b) analiza contabilă ;
c) dubla înregistrare;

103 Analiza contabilă a operațiilor economice reprezintă:

a) legă tura reciprocă stabilită între conturi ca urmare a unei anumite operații economice în baza dublei
înregistră ri;
b) un demers logic constâ nd în cercetarea, pe bază de documente, a fiecă rei operații economice sau financiare
în parte, prin descompunerea ei în elementele componente, în scopul stabilirii conturilor corespondente și
a pă rții acestora (debit/credit) în care urmează să se înregistreze operația respectivă , concomitent și
cu
11
 aceeași sumă ;
c) modalitatea de prezentare grafică a fiecă rei operații economice sau financiare în conturile corespondente, pe
baza dublei înregistră ri, sub formă de egalitate valorică ;

104 În cadrul contului, atunci când Total sume debitoare > Total sume creditoare, rezultă:
a) sold final debitor;
b) sold final creditor;
c) sold final zero;

105 Formula contabilă care cuprinde un singur cont debitor și un singur cont corespondent creditor este:
a) formulă contabilă simplă ;
b) formulă contabilă compusă ;
c) formulă contabilă mixtă ;

106 Presupunem următoarea operație economico-financiară: „Conform chitanței, se plătește datoria față de
furnizori în sumă de 1.000 lei” .
Formula contabilă aferentă operației de mai sus este:

a) 5311 = 401 1000

b) 401 = 5311 1000

c) 401 = 5121 1000

401 Furnizori; 5121 Conturi la bănci în lei; 5311 Casa în lei

107 Presupunem următoarea operație economico-financiară: „Conform facturii, se achiziționează ambalaje de

la furnizori, în sumă de 1.000 lei (valoare fără TVA), TVA 19%, plata realizându-se ulterior”.
Formula contabilă aferentă operației de mai sus este:

a) 401 = % 1.190
381 1.000
4426 190

b) % = 401 1.190
381 1.000
4426 190

12
 c) % 381 = 401 1.000
4426 810
190

381 Ambalaje; 401 Furnizori; 4426 TVA deductibilă

108 Presupunem următoarea operație economico-financiară: „Conform ordinului de plată, se încasează de la

clienți suma de 1.000 lei prin contul de la bancă”.
Formula contabilă aferentă operației de mai sus este:

a) 5121 = 5311 1000

b) 4111 = 5121 1000

c) 5121 = 4111 1000

401 Furnizori; 5121 Conturi la bănci în lei; 5311 Casa în lei

109 Presupunem următoarea operație economico-financiară: „Conform hotărârii A.G.A., se majorează

capitalul subscris vărsat prin încorporarea de rezerve legale în sumă de 50.000 lei”.
Formula contabilă aferentă operației de mai sus este:

a) 1011 = 1061 50.000

b) 1061 = 1012 50.000

c) 1012 = 1061 50.000

1011 Capital subscris nevărsat; 1012 Capital subscris vărsat; 1061 Rezerve legale;

110 Soldul contului 5311 Casa în lei reprezintă:

a) suma existentă în casierie la începutul sau finalul lunii;
b) încasă rile cu numerar în timpul lunii;
c) plă țile cu numerar în timpul lunii;

111 Rulajul debitor al contului 5311 Casa în lei reprezintă:

a) suma existentă în casierie la începutul sau finalul lunii;
b) încasă rile cu numerar în timpul lunii;
c) plă țile cu numerar în timpul lunii;

112 Contul 5311 Casa în lei NU poate avea sold final:

a) debitor;
b) creditor;
c) zero;

113 Contul 401 Furnizori poate avea sold final:

a) întotdeauna creditor sau zero;
b) debitor sau creditor, după caz;
c) întotdeauna debitor sau zero;

114 Care variantă reflectă următoarea situație a contului 401 Furnizori:

 sume de plătit către furnizori, la începutul lunii 10.000 lei;
 sume plătite, în timpul lunii, către furnizori 7.000 lei;
 achiziții de mărfuri de la furnizori, cu plată ulterioară, în timpul lunii, 5.000 lei.

a) D 401 Furnizori C
b) D 401 Furnizori C c) D 401 Furnizori C
SI 10.000 7.000
5.000 10.000 SI
5.000
7.000
RD 5.000 7.000 RC
RD 5.000 7.000 RC
TSD 15.000 7.000 TSC
TSD 5.000 17.000 TSC
SFD 8.000
12.000 SFC

a) varianta a;

13
 7.000 10.000 SI
5.000
RD 7.000 5.000 RC
TSD 7.000 15.000 TSC
8.000 SFC

14
 b) varianta b;
c) varianta c;

115 Având în vedere rolul lor în cadrul sistemului informațional-decizional, documentele contabile pot fi:
a) documente tipizate și netipizate;
b) documente justificative, registre contabile și situații financiare de sinteză și raportare;
c) documente completate de mâ nă și documente completate prin utilizarea sistemelor informatice de
prelucrare automata a datelor;

116 Înregistrarea cronologică a operațiilor se face în:

a) Registrul-jurnal;
b) Cartea-mare;
c) Balanța de verificare;

117 Registrul contabil obligatoriu în care se înregistrează lunar și sistematic, prin regruparea conturilor,
mișcarea și existența tuturor elementelor de activ si de pasiv, la un moment dat, reprezintă:
a) Registrul-jurnal;
b) Cartea-mare;
c) Balanța de verificare;

118 Referitor la documentele justificative, care afirmație este corectă:

a) centralizează și transmit informații cu privire la poziția financiară , performanța firmei și modifică rile poziției
financiare;
b) realizează înregistrarea și stocarea datelor în structura proprie contului și sistemului de conturi;
c) sunt acte scrise întocmite pentru operațiile economice și financiare în momentul efectuă rii lor cu scopul de
a servi dovada a înfăptuirii lor și ca instrument de fundamentare a înregistră rilor contabile.

119 Referitor la registrele contabile, care afirmație este corectă:

a) centralizează și transmit informații cu privire la poziția financiară , performanța firmei și modifică rile poziției
financiare;
b) realizează înregistrarea și stocarea datelor în structura proprie contului și sistemului de conturi;
c) sunt acte scrise întocmite pentru operațiile economice și financiare în momentul efectuă rii lor cu scopul de
a servi dovada a înfă ptuirii lor și ca instrument de fundamentare a înregistră rilor contabile.

120 Referitor la situațiile financiare de sinteză și raportare, care afirmație este corectă:
a) centralizează și transmit informații cu privire la poziția financiară , performanța firmei și modifică rile poziției
financiare;
b) realizează înregistrarea și stocarea datelor în structura proprie contului și sistemului de conturi;
c) sunt acte scrise întocmite pentru operațiile economice și financiare în momentul efectuă rii lor cu scopul de
a servi dovada a înfă ptuirii lor și ca instrument de fundamentare a înregistră rilor contabile.

121 Evaluarea în contabilitate presupune cuantificarea și exprimarea mărimii elementelor patrimoniale,

precum și a operațiilor economico-financiare în:
a) unită ți monetare;
b) unită ți cantitative sau naturale;
c) uneori în unită ți cantitative, alteori în unită ți monetare.

123 Prețul stabilit pe baza costurilor de producție și a unei rate a profitului reprezintă:
a) prețul producă torului-vâ nză tor;
b) prețul cu ridicata;
c) prețul cu amă nuntul;

124 Care sunt formele de evaluare în contabilitate în raport de momentul efectuării ei, de natura elementelor
patrimoniale și a operațiilor care modifică masa patrimonială?
a) evaluarea la intrarea în patrimoniu, evaluarea la ieșirea din patrimoniu;
b) evaluarea la inventariere, evaluarea la întocmirea situațiilor financiare;
c) evaluarea la intrarea în patrimoniu, evaluarea la ieșirea din patrimoniu, evaluarea la inventariere, evaluarea
la întocmirea situațiilor financiare;

125 În calitate de procedeu al metodei contabilității, calculația se întâlnește:

a) în toate etapele ciclului contabil de prelucrare a datelor;
b) doar la întocmirea documentelor justificative;

15
 c) doar la întocmirea registrelor contabile;

126 La sfârșitul lunii, ciclul contabil de prelucrare a datelor se încheie cu întocmirea:

a) registrului Cartea-Mare;
b) balanței de verificare;
c) situațiilor financiare de sinteză și raportare;

127 La sfârșitul anului, ciclul contabil de prelucrare a datelor se încheie cu întocmirea:

a) registrului Cartea-Mare;
b) balanței de verificare;
c) situațiilor financiare de sinteză și raportare;

16