BNR - Uz intern

1. Conform definitiilor date conceptului de serviciu, productia de servicii

presupune:
b) realizarea unui produs care nu are o experienta de sine statatoare.
2. Activitatea de comert cu servicii mai este cunoscuta si ca comert:
c) invizibil
3. Neutilizarea serviciilor odata ce au fost produse si oferite reprezinta o
pierdere datorata:
b) nestocabilitatii serviciilor
4. Serviciile care participa la productia de bunuri sau la productia altor
servicii se numesc:
c) servicii intermediare
5. Serviciile destinate satisfacerii directe a nevoilor de consum ale populatiei
reprezinta categoria serviciilor :
b) finale
6. Serviciile de asistenta sociala reprezinta:
d) servicii publice
7. Invatamantul public face parte din categoria
c) servicii publice
8. Prezenta clientului in timpul prestarii serviciilor este obligatoriu in cadrul
serviciilor:
c) medicale
9. In categoria serviciilor care au ca efect direct asupra persoanelor se includ:
a) serviciile de invatamant
10. In categoria serviciilor care se bazeaza pe personal se include serviciile de:
c) frizerie
11. Conform G.A.T.S in cadrul serviciilor de afaceri se include:
c) serviciile imobiliare
12. Conform clasificarii serviciilor, din Anglia in cadrul serviciilor
profesionale se includ:
d) serviciile juridice
13. Serviciile de franciza, se includ, conform G.A.T.S. in categoria serviciilor
de : c) distributie
14. Serviciile bancare, se include, conform G.A.T.S. in categoria serviciilor de:
d) financiare
15. Conform asteptarilor clientilor, serviciile care nu trebuie sa lipseasca
dintr-o intreprindere prestatoare de servicii sunt:
b) servicii obligatorii

1
 BNR - Uz intern

16. Serviciile pot fi private ca:

a) activitate oferita de vanzare, care produce avantaje si satisfactii fara a
antrena un schimb fizic sub forma unui bun
17. Intre caracteristicile serviciilor se numara:
c) perisabilitatea
18. Care dintre urmatoarele enunturi sunt adevarate?
c) serviciile sunt imateriale
19. In situatia in care oferta de servicii este mai mica decat cererea, printre
consecintele ce pot sa apara se Numara:
a) cresterea tarifelor
20. La nivelul unei economii, sfera serviciilor este incadrata in cadrul:
b) sectorul tertiar
21. Conform cercetarilor, sectorul economic cu cea mai lenta crestere a
productivitatii muncii este sectorul:
b) sectorul tertiar
22. Evaluarea serviciilor este adeseori subiectiva si dificil de realizat, datorita
caracteristicii lor de:
a) variabilitate
23. Capacitatea serviciilor de a nu fi vazute si simtite exprima:
d) intangibilitate
24.Raportul dintre sectorul tertiar si ansamblul serviciilor, in general
presupune:
c) egalitate
25.Valoarea actuala neta in servicii se obtine ca:
c) diferenta intre suma fluxurilor anuale positive si cheltuielile initiale de
investitii
26. Notiunea de pret este utilizata in cadrul sectorului tertiar, pentru
categoria serviciilor de:
b) alimentatie publica
27.Redeventa, reprezinta o forma de plata a serviciilor utilizata pentru
achizitionarea:
a) de licente sau know-how
28. In stabilirea tarifului, vanzatorul tariful trebuie sa tina seama de
urmatorul factor:
a) cheltuielile de productie si comercializare

2
 BNR - Uz intern

29. Un comparator va accepta sa plateasca un anumit tarif pentru

achizitionarea unui serviciu in functie de:
c) utilitatea serviciului pentru satisfacerea nevoii
30. Pentru “economia serviciilor” un mechanism de selectie a producatorilor
este reprezentat de:
a) cerere
31. Odata cu dezvoltarea sectorului tertiar s-au format si definitii privind
sectorul de :
c) servicii
32. Un serviciu nu este “marfa” atunci cand este :
b) destinat autoconsumului
33. Serviciul este marfa atunci cand este:
c) destinat vanzarii cumpararii
34. Bunurile materiale sunt:
a) tangibile
35. Bunurile imateriale sunt:
c) servicii
36. Prestarea serviciilor nu presupune existenta:
d) datoriilor prestatorilor
37. In procesul de productie a serviciilor clientul:
b) participa la procesul de productie
38. Prestarea serviciilor asigura consumatorilor:
b) utilitate
39. Productia si consumul serviciilor se realizeaza:
a) simultan
40. Conform unor specialisti in locul nestocabilitatii poate fi utilizat si
termenul de:
c) perisabilitate
41. Dupa sursele de procurare (provenienta) serviciile pot fi:
c) servicii marfa si servicii ne-marfa
42. Dupa natura nevoilor satisfacute, serviciile pot fi:
a) servicii private si servicii publice
43. Dupa functiile economice indeplinite serviciile pot fi :
d) servicii de distributie, servicii de productie, servicii sociale si servicii
personale
44. In functie de beneficiar, serviciile pot fi:
b) servicii intermediare si servicii finale

3
 BNR - Uz intern

45. In functie de natura nevoilor si modul lor de satisfacere, serviciile finale

pot fi:
d) servicii pentru consumul individual al populatiei si servicii publice
46. Dupa natura relatiilor cu clientii, serviciile pot fi:
a) servicii livrate permanent si servicii discrete
47. In functie de modalitatile de comercializare, serviciile pot fi:
c) servicii transferabile si servicii netransferabile
48. Dupa momentul aparitiei, in sfera vietii economice se disting:
b) servicii traditionale sau vechi si servicii moderne
49. In functie de modalitatile de livrare, serviciile se pot clasifica in:
d) servicii care necesita deplasarea producatorului si servicii care presupun
deplasarea consumatorului la locul ofertei.
50. In functie de prezenta/absenta consumatorului in timpul prestarii,
serviciile se pot grupa in:
a) servicii care necesita prezenta consumatorului in timpul prestarii si servicii
care nu necesita prezenta consumatorului in timpul prestarii.
51.Definirea serviciilor drept “actiunile oamenilor si utilizariile avutiilor
neantrenand consumul lor si care contribuie la satisfacerea nevoilor umane
“ ii apartin lui :
c) C. Colson
52.Conform lui Jean Fourastie, incadrarea activitatilor economice in unul din
cele 3 sectoare – primar, secundar, tertiar – se face in functie de :
a) dinamica productivitatii muncii, nivelul progresului tehnic si receptivitatea
fata de aceasta;
53. Abordarea moderna a sectorului serviciilor apartine urmatorilor
specialisti :
b) Daniel Bell,V.R. Fuchs si J. Singelmann
54. Definitia conform careia un serviciu poate fi definit ca o schimbare in
conditia unei persoane, sau a unui bun, care a fost produsa de catre
rezultatul activitatii unei persoane sau unitati economice, cu
consimtamantul persoanei, ii apartine lui :
d) T.P. Hill
55. Procesul globalizarii pietelor a cunoscut o dezvoltare accentuata:
a) dupa anii 80 ai secolului trecut
56. Sustinatorul teoriei neo-industriale a “self-service-ului” este :
b) Jonathan Gershuny

4
 BNR - Uz intern

57. O caracteristica importanta a pietei serviciilor este:

d) includerea doar a serviciilor marfa
58.Definirea serviciilor drept “un serviciu este o activitate sau un grup de
activitati mai mult sau mai putin tangibile, care au de obicei loc in
momentul interactiunii dintre comparator si prestator” ii apartine lui:
a) Ch. Gronroos
59. Notiunea de taxa este utilizata in cadrul sectorului tertiar, pentru
categoria :
c) servicii a caror valoare intra in competenta de stabilire a organelor
financiare
60. In stabilirea tarifului, vanzatorul serviciului trebuie sa tina seama de
urmatorul factor:
a) cotele de impozite si taxe care trebuie acoperite de tarif
61. Pe langa efectele positive, globalizarea presupune si efecte negative.
Marcati varianta corecta:
d) deficitele conturilor curente
62. Piata serviciilor se caracterizeaza prin:
a) omogenitate
63. Printre caracteristicile pietei serviciilor se includ si :
c) diversitatea
64. Limitarea transparentei pietei reprezinta o particularitate a pietei
serviciilor generate, printre alte trasaturi si de:
c) perisabilitatea serviciilor
65. Cererea care se manifesta pe piata si care poate fi satisfacuta reprezinta
cererea;
d) cerere efectiva
66. Cererea curenta este reprezentata :
b) cererea specifica serviciilor ce prezinta un grad sporit de necessitate pentru
una sau mai multe categorii de consumatori;
67. Cererea potentiala este reprezentata :
d) cererea reprezentata de nevoile reale care nu pot fi satisfacute datorita
incapacitatii unuia dintre agentii economici
68. In functie de criteriu solvabilitatii, cererea de servicii poate fi :
d) efectiva si potentiala
69. In functie de agentul economic care exprima cererea de servicii, aceasta
poate fi :
c) individuala si agregata

5
 BNR - Uz intern

70. In functie de gradul de corelare cu oferta cererea poate fi:

a) satisfacuta si nesatisfacuta
71. Dupa modul de manifestare in timp cererea poate fi :
b) curenta, sezoniera si ocazionala
72. Factorii de influenta ai cererii de servicii pot fi grupati in factori:
a) generali si specifici
73. Unul din factorii generali care influenteaza cererea de servicii este
considerat si:
d) tarifele practicate
74. Printre factorii generali care influenteaza cererea de servicii se includ si:
c) venitul consumatorului
75. Din categoria factorilor specifici de influenta ai cererii de servicii face
parte si :
b) raportul timp liber-venituri
76. Printre factorii generali care influenteaza cererea de servicii se includ si :
a) schimbarile sociale
77. In situatia in care cererea de servicii se reduce in urma cresterii venitului
consumatorului (ceilalti factori ramanand nemodificati) vorbim de cerere
pentru servicii :
c) inferioare
78. In situatia in care cererea de servicii creste ca urmare a cresterii venitului
consumatorului (ceilalti factori ramanand nemodificati) vorbim de cerere
pentru servicii :
d) normale
79. Printre factorii specifici cererii de servicii internationale se include si :
d) expansiunea activitatii companiilor multinationale
80. Cererea de servicii internationale este influentata si de urmatorul factor
cu caracter specific:
c) evolutia progresului stiintific si tehnic
81. Dificultatea protectiei juridice a serviciului este determinata de :
a) nematerialitatea si intangibilitatea unor servicii
82. Implicarea consumatorului in producerea serviciului are ca efect:
a) producerea unor servicii personalizate
83. Piata serviciilor are in vedere :
c) serviciile marfa
84. In functie de cum evolueaza cererea, la modificarea veniturilor
consumatorilor (ceilalti factori ramanand nemodificati) serviciile pot fi

6
 BNR - Uz intern

grupate in :
b) normale si inferioare
85. Oferta individuala de servicii este reprezentata de :
c) oferta de servicii la nivelul unui singur agent economic
86. Piata reala este formata din :
a) ansamblul cererilor care s-au intalnit in mod efectiv
87. In categoria factorilor care influenteaza oferta de servicii NU se regaseste :
c) preferintele consumatorului
88. In categoria factorilor care influenteaza oferta de servicii se regaseste:
d) taxele, impozitele si subventiile
89. In categoria serviciilor personale cu caracter locativ se includ:
c) inchirierile de autoturisme
90. Dintre serviciile de reparatii si intretinere fac parte si :
c) spalatoriile
91. In categoria serviciilor de afaceri se includ:
a) serviciile imobiliare
92. Din categoria serviciilor financiare fac parte si :
c) serviciile bancare
93. In categoria serviciilor personalizate se include:
b) serviciile de sanatate
94. Oferta agregata reprezinta :
d) suma ofertelor individuale ale tuturor intreprinderilor prestatoare
95. Eficienta economica presupune:
b) raportul dintre efort si efect sa aiba valoare minima
96. Pentru obtinerea eficientei economice este necesar :
b) raportul dintre efect si efort sa aiba valoare maxima
97. Eficienta, in sens general, implica :
d) obtinerea unui rezultat maxim cu un nivel dat al resurselor
98. Masura in care efectul realizat se apropie de cel droit reprezinta :
b) eficacitatea
99. Eficienta sociala presupune :
a) relatia dintre efectele sociale obtinute si efortul facut, la nivel micro sau
macroeconomic
100. La nivelul intreprinderii de servicii, eficienta economica presupune si :
b) eficienta de utilizare a factorilor de productie

7
 BNR - Uz intern

101. Din pct de vedere al serviciilor calitatea poate fi definita ca

reprezentand:
a) masura in care Serviciul prestat corespunde asteptarilor clientului
102. Oferirea unor servicii de calitate superioara contribuie la :
c) cresterea peformantei firmei
103. In cadrul firmei obtinerea unui avantaj competitiv este sinonima cu :
c) obtinerea performantei
104. Pentru stabilirea eficientei utilizarii factorilor de productie se stabileste:
b) nivelul productiei pe unitatea de factor de productie neconsumat
105. Eficienta utilizarii factorilor de productie se poate exprima si prin :
c) coeficientul de utilizare al capacitatii
106. Pentru obtinerea nivelului absolut al costurilor se iau in considerare
totalitatea :
d) cheltuielilor directe si a celor indirecte
107. Masurarea absoluta a rentabilitatii se determina cu ajutorul :
a) masei profitului
108. Pentru masurarea relativa a responsabilitatii se utilizeaza :
d) rata rentabilitatii financiare
109. Investitia bruta de capital reprezinta :
c) investitia de inlocuire plus investitia neta
110. Investitia de dezvoltare reprezinta :
b) investitia bruta minus investitia de inlocuire
111. Un indicator utilizat pentru masurarea relativa a rentabilitatii este :
c) rata rentabilitatii comerciale
112. Determinarea relativa a rentabilitatii se determina cu ajutorul :
b) ratei rentabilitatii economice
113. Nivelul relativ al costurilor exprima:
a) consumul de Resurse in raport cu rezultatele economice obtinute
114. Investitia de inlocuire se detrmina ca :
b) investitia bruta minus investitia neta
115. Intre caracteristicile serviciilor se numara :
c) nestocabilitatea
116. O caracteristica importanta a serviciilor o reprezinta si :
a) intangibilitatea
117. In categoria serviciilor care au efect direct asupra bunurilor se includ:
c) serviciile de reparatii si intretinere

8
 BNR - Uz intern

118. In raportul dintre cererea si oferta de servicii, factorul timp are un:
c) rol mai putin important
119. Eficienta de alocare are in vedere :
c) combinarea optima a factorilor de productie
120. Stabilirea termenului de recuperare a investitiei in sectorul serviciilor se
calculeaza ca :
b) raport intre valoarea investitiei si profitul anual estimate a fi obtinut
121. Care dintre caracteristicile de calitate ale serviciilor se refera la
competenta si atentia prestatorului de servicii fata de client :
c) siguranta
122. Care dintre tipurile de marci se bucura de renume in randul clientilor :
c) marca notorie
123. Care dintre urmatorii factori determina calitatea?
a) procesul tehnologic (utilaje, organizare)
124. Care este principiul adoptat de Consiliul UE conform caruia daca un
produs este comercializat de titularul dreptului de marca intr-un stat
membru UE, produsul respectiv poate fi comercializat si in celelalte state
member UE :
c) principiul <<epuizarii comunitare>>;
125. Ipostaza calitatii cu importanta in luarea deciziei de cumparare este:
c) caliatatea comerciala
126. Precizati indicatorul utilizat in analiza comparativa, pentru
ierarhizarea produselor si serviciilor in functie de raportul calitate-pret :
d) indicatorul sintetic al calitatii si eficientei economice
127. Particularitatea serviciilor care consta in faptul ca ele se consuma in
momentul producerii lor este :
b) inseparabilitatea
128. Calitatea orientata spre consumator presupune:
a) a fi potrivit pentru utilizare –“Fitness for Use”
129. Caracteristicile de calitate pentru care se impun in present reglementari
stricte pe piata externa sunt:
b) caracteristicile ecologice
130. Intre calitate si utilitate (valoare de intrebuintare) exista o relatie :
b) ca de la parte la intreg
131. Multitudinea caracteristicilor de calitate ale produselor determina:
b) caracterul complex al calitatii

9
 BNR - Uz intern

132. Caracteristica de calitate a serviciilor considerate ca fiind un

angajament fata de client este :
d) empatia
133. Care dintre metodele clasice de cercetare a calitatii se aplica produselor
complexe, cu grad inalt de tehnicitate:
b) analiza functionala
134. Calitatea exprimata prin gradul de satisfacere a nevoilor clientului,
indica:
b) sensul social
135. Calitatea exprimata prin raportul optim dintre nivelul proprietatilor si
cheltuielile la producator si consumator indica:
c) sensul economic
136. Definitia conceptului de calitate in care se pune accent si pe componente
extracalitative se refera la :
d) calitatea totala
137. Precizati varianta de raspuns necorespunzatoare in legatura cu factorii
care determina caracterul dinamic al calitatii :
a) evaluarea costurilor noncalitatii
138. Care dintre caile de crestere continua a calitatii este concretizata prin
imbunatatireea nivelului unor caracteristici de calitate :
b) intensiva
139. Care dintre modalitatile de exprimare a calitatii au sfera de cuprindere
cea mai mare :
d) indicatorii calitatii
140. Care sunt caracteristicile de calitate ale produselor a caror importanta
este in crestere si pentru care se impun in prezent reglementari stricte pe
piata externa :
b) caracteristicile ecologice
141. In functie de utilitate (valoare de intrebuintare) produsele sunt
diferentiate intre ele pe :
a) grupe si subgrupe
142. Precizati varianta de raspuns necorespunzatoare in legatura cu
caracteristicile de calitate ale unui produs :
b) reprezinta toate proprietatile unui produs
143. Care dintre urmatorii factori influenteaza calitatea:
a) ambalarea, transportul, pastrarea

10
 BNR - Uz intern

144. Cerintele clientului prevazute in documentatia tehnica de proiectare a

produselor dar nerealizata in productie reprezinta:
a) neconformitati
145. Rezultatul gruparii a doua sau mai multe caracteristici de calitate de
regula complementare este reprezentat de :
a) functiile calitatii
146. Precizati functia calitatii reprezentata de caracteristicile
psihosenzoriale, ergonomice si estetice :
b) functia economica
147. Care dintre caracteristicile tehnico-functionale ale produselor de
folosinta indelungata exprima functionalitatea in timp a acestora :
b) fiabilitatea si mentenabilitatea
148. Care este varianta de raspuns necorespunzatoare referitoare la
atribuirea marcii de calitate :
a) se acorda pe timp nelimitat
149. Care dintre urmatoarele drepturi fundamentale ale consumatorilor se
refera la situatiile in care produsele NU corespund calitativ in utilizare:
c) dreptul la compensare
150. Asigurarea si imbunatatirea calitatii produselor/serviciilor ca principal
obiectiv al standardizarii se realizeaza prin prescrierea in standarde
(indicati varianta INCORECTA) :
a) a unui nivel maxim al caracteristicilor de calitate ale produselor
151. Despre o adevarata revolutie comerciala se poate vorbi incepand cu
secolul :
b) al XI-lea
152. Expansiunea comertului din sec XVIII-lea a fost franata de :
c) revolutia franceza din anul 1789
153. In evolutia sa, comertul a parcurs pana in present 3 mari perioade.
Care dintre urmatoarele NU reprezinta una dintre aceste perioade?
b) etapa economiei industriale
154. Dezvoltarea sectoarelor de circulatie si schimb in comertul romanesc a
avut loc in perioada :
b) 1919-1939
155. Conform datelor istorice organele de control generale ale comertului si
comisiile consultative ale comerciantilor au aparut :
b) in secolul al XVI

11
 BNR - Uz intern

156. Notiunea de comert NU poate fi definita din perspectiva:

c) managementului
157. Printre functiile comertului se Numara :
d) toate variantele de mai sus sunt corecte
158. Identificati variant adevarata:
c) in economia moderna, sistemul de piata reprezinta o retea de mari piete cu
ridicata sau retele de vanzatori si compartimente de vanzare
159. Din perspectiva juridica, comertul reprezinta :
b) transferul titlului de proprietate
160. Comertul pune la dispozitia consumatorilor/utilizatorilor bunuri si
servicii in conditii de :
a) timp, loc, cantitati, sortiment, pret
161. In decursul timpului, activitatea de comert a capatat o importanta
majora pentru economie, fiind considerata:
a) o activitate creatoare de utilitati
162. Actele de comert naturale reprezinta :
a) activitati care, prin ele insele, reprezinta comert, dand profilul profesiunii
celor implicate in realizarea lor
163. Potrivit noului Cod Civil :
b) termenul de comerciant a fost inlocuit cu cel de profesionist
164. Potrivit Noului Cod Civil, are calitatea de comerciant:
a) orice persoana fizica sau juridica care exploateaza o intreprindere
165. Conform reglementarilor legale, notiunea de profesionist:
b) include categoriile de comerciant, operator economic, precum si orice alte
persoane autorizate sa desfasoare activitati economice sau profesionale
166. Profesionistul comerciant NU indeplineste urmatoarea conditie:
c) obtinerea autorizarii in domeniul in care activeaza
167. Totalitatea cumpararilor de marfuri care au scopul revanzarii sau
incheierii lor reprezinta un act de comert :
a) natural
168. Concretizarea functiei comertului privind crearea conditiilor de
realizare efectiva a actului de vanzare-cumparare presupune:
b) existenta unei baze tehnico-materiale si a unui personal specializat
169. Care dintre urmatoarele NU reprezinta unul dintre principiile de
organizare a activitatii comerciale :
d) innoirea sortimentala

12
 BNR - Uz intern

170. Pluralismul formelor de proprietate reprezinta :

a) existenta unei multitudini de forme pentru exprimarea celor doua elemente
necesare definirii conceptului de proprietate : subiectul si obiectul
171. Identificati variant falsa:
d) principiul pluralismului formelor organizatorice are menirea de a impune
o structura unica pentru forma si continutul unei afaceri comerciale
172. Subiectul proprietatii este :
a) beneficiarul dreptului de posesie , utilizare, decizie si usufruct
173. Libera initiativa reprezinta:
b) o conturare si o consecinta a existentei si garantarii proprietatii private
174. Conform Noul Cod Civil, formele de proprietate recunoscute in functie
de titular si caracteristici sunt:
c) proprietatea publica si proprietatea privata
175. Care dintre urmatoarele principii de organizare a activitatii comerciale
presupune reunirea mai multor persoane fizice sau juridice in scopul
constituirii unei structurI comerciale prin liberul consimtamant al partilor
contractante :
d) asocierea-combinarea
176. Orice firma comerciala se compune din pct de vedere organizatoric din:
a) structura operativa si structura tehnico-functionala
177. Care dintre urmatoarele nu reprezinta o trasatura specifica comertului
cu ridicata :
d) activitatea de comert cu ridicata incheie circuitul economic al marfurilor
178. Intreprinderile ce actioneaza in cadrul comertului cu ridicata se
caracterizeaza prin :
c) existenta unor servicii comerciale bine puse la punct si personal de inalta
calificare
179. Care din urmatoarele caracteristici ale intreprinderilor de comert cu
ridicata NU este adevarata?
b) firmele de comert cu ridicata intervin numai in cadrul fluxului produselor
realizate de producatorii indigeni
180. Rolul economic al comertului cu ridicata trebuie analizat :
a) atat in raport cu producatorii cat si in raport cu detailistii
181. Comertul cu ridicata NU asigura producatorilor:
d) consultanta in gestionarea activitatilor
182. Printre avantajele oferite de comertul cu ridicata pentru detailisti NU se
regaseste :

13
 BNR - Uz intern

c) acordarea unor preturi mai joase decat daca s-ar aproviziona direct de la
producator
183. Intermediarii care negociaza cu furnizorii si cumpara marfurile, dar
NU manipuleaza fizic produsele reprezinta:
b) agentii de expeditie (desk jobbers)
184. Comerciantii intermediari care comercializeaza un sortiment redus de
produse pe care le transporta la sediul clientului reprezinta:
d) comerciantii camionagii (truck jobbers)
185. Brokerii sunt:
a) mijlocitori pe care atat cumparatorii cat si vanzatorii ii angajeaza temporar
pentru realizarea unei tranzactii
186. Comisionarii (commission merchants) sunt agenti care primesc
marfurile in consignatie de la vanzatorii locali si negociaza vanzarea lor pe
pietele centrale, cel mai adesea actionand pe pietele:
d) agricole
187. Identificati variant falsa cu privire la categoria agentiilor si brokerilor:
b) detin titlul de proprietate asupra produselor
188. Potrivit literaturii de specialitate, comertul cu amanuntul este definit ca
fiind:
a) totalitatea activitatilor implicate in vanzarea produselor sau serviciilor
direct catre consumatori finali, spre a fi folosite in scopuri personale
necomerciale
189. Sectorul cel mai important din cadrul comertului cu amanuntul sub
aspectul dimensiunilor si structurilor sale il reprezinta :
c) comertul cu marfuri nealimentare
190. Printre trasaturile comertului specializat NU se numara :
c) reducerea rentabilitatii activitatii firmelor comerciale
191. Superetele sunt unitati comerciale :
c) specializate in comercializarea produselor alimentare
192. Printre principalele caracteristici ale comertului stabil realizat prin
intermediul retelei de automate NU se numara:
b) ofera un sortiment larg de marfuri
193. Ca sIstem de organizare si desfasurare a activitatii comerciale, comertul
mobil prezinta urmatoarele variante:
d) toate variantele de mai sus sunt corecte

14
 BNR - Uz intern

194. Identificati afirmatia adevarata:

d) supermagazinele sunt unitati comerciale axate indeosebi pe marfurile
alimentare
195. Evolutia alimentatiei publice din ultimul deceniu NU s-a caracterizat
prin:
d) cresterea numarului de angajati calificati domeniu
196. Depozitele de colectare apartin agentilor economici care :
a) colecteaza diferite cantitati de marfuri, le stocheaza si le livreaza catre alti
agenti economici beneficiari
197. Luand in considerare criteriul grad de specializare depozitele NU sunt:
c) industriale
198. Dupa criteriul sfera circulatiei marfurilor depozitele se clasifica in :
d) industiale si comerciale
199. Capacitatea unui depozit se determina prin :
a) inmultirea suprafatei pentru depozitare-pastrare cu inaltimea utila pana la
talpa grinzii
200. Comertul stabil poate fi desfasurat prin :
a) unitati clasice de desfacere si prin automate
201. Vanzarile traditionale fara magazine NU cuprind :
a) vanzarea prin automate
202. Numarul caselor de marcat dintr-un supermarket se determina in
functie de :
b) numarul maxim de client, timpul mediu de servire la casa a unui client si
durata totala de functionare a casei de marcat
203. Adeptii comertului electronic sugereaza ca practicarea acestei forme de
comert este mai eficienta deoarece prezinta mai multe avantaje. Marcati
variant falsa:
d) scaderea valorii tranzactiilor prin stimularea cumparatorilor
204. Modelul Business-to-Business (B2B):
b) este folosit pentru a descrie doua tipuri de interactiuni electronice intre
doua intreprinderi
205. Lanturile voluntare sunt o grupare formata din :
d) detailisti si angrosisti
206. Marile magazine NU se caracterizeaza prin :
b) acces limitat in cadrul magazinelor

15
 BNR - Uz intern

207. Ca modalitate de organizare a aparatului commercial, comertul asociat

NU cuprinde:
d) magazinele cu sucursale
208. Magazinele colective ale independentilor NU sunt:
b) formate din unul sau mai multi comercianti grosisti si detailisti
209. Dupa natura participantilor si a formelor de proprietate, sistemul de
organizare a comertului integrat poate fi grupat in :
a) forme capitaliste si cooperatiste
210. Formele capitaliste ale comertului integrat sunt:
b) marile magazine, magazinele cu sucursale si magazinele populare
211. Ca forma capitalista a comertului integrat, magazinele populare NU se
caracterizeaza prin:
b) raionele nealimentare comercializeaza o gama larga de produse
212. Franciza NU reprezinta :
d) un lant de magazine
213. Printre avantajele pe care o franciza le are pentru francizor (cedent)
NU se numara:
c) cresterea numarului de participanti in cadrul procesul de distributie
214. Printre avantajele pe care o francize le are pentru francizat (beneficiar)
NU se regaseste :
d) cresterea eforturilor investitionale
215. Unul dintre dezavantajele sistemului de franciza pentru francizor poate
fi:
b) probleme ce apar la repatrierea profiturilor
216. Care dintre urmatoarele forme de organizare a aparatului comercial
apartine comertului asociat:
a) lanturile voluntare
217. Piata urbana NU se caracterizeaza printr-un :
d) nivel crescut de dispersare
218. Piata rurala NU se caracterizeaza prin:
c) mobilitate
219. Dupa natura consumului, piata bunurilor si serviciilor se clasifica in:
a) piata factorilor de productie si piata bunurilor de consum individual
220. Care din urmatorii factori NU influenteaza dinamica pietei bunurilor si
serviciilor:
d) exporturile de produse

16
 BNR - Uz intern

221. Din punct de vedere teoretic, piata reprezinta:

a) un mod de confruntare a ofertei cu cererea pentru realizarea unui schimb
de servicii, produse sau capitaluri
222. Teoria lui Clayton P. Alderfer considera ca exista urmatoarele niveluri
privind nevoile:
a) nevoi existentiale, nevoi relationale si nevoi de implinire sau de dezvoltare
223. Dupa mobilul formativ al nevoilor, aceasta se clasifica in :
b) nevoi de baza ale existentei si nevoi generate de procesul de productie
224. Limitele de consum recunoscute in literature de specialitate NU includ:
d) limita impusa de comercianti
225. Clasificarea consumului in consum de bunuri durabile, consum de
bunuri semidurabile si consum de bunuri nedurabile se face in functie de
criteriul:
c) durata de viata a produselor
226. Notiunea de propensiune a consumului a fost introdusa in stiinta
economica de catre:
b) J.M. Keynes
227. Propensiunea marginala a consumului indica:
d) modul in care gospodariile repartizeza cresterile sau scaderile de venituri
intre consum si economii cu posibilitatea realizarii unui model dinamic
228. In conceptia lui Kotler si Dubios, elementul central al definitiei cererii
de piata este:
a) produsul
229. Cererea efectiva reprezinta:
b) vanzarile reale ale unui produs destinate satisfacerii unei nevoi de consum
230. Clasificarea cererii de marfuri in cerere ferma si cerere spontana se face
luand in considerare urmatorul criteriu:
d) modul in care cererea se formeaza si se fixeaza asupra produselor
231. Dupa gradul in care marfurile participa la satisfacerea trebuintelor
cererea este clasificata astfel:
c) cerere de baza, cerere suplimentara si cerere complementara
232. Cererea caracterizata prin faptul ca fixarea consumatorului asupra
produselor are loc inaintea contactului cu unitatile comerciale si cu
produsele respective este :
c) ferma
233. Cererea de marfuri NU este influentata de :
d) factori politici

17
 BNR - Uz intern

234. Cu ajutorul formulei lui Converse privind migratia cererii de marfuri

se poate stabili:
b) ponderea cumparaturilor effectuate de locuitorii unui oras pe plan local si
din alte localitati
235. Oferta de marfuri cuprinde:
a) totalitatea produselor destinate satisfacerii consumului prin intermediul
circulatiei
236. Elementele principale ale ofertei de marfuri sunt:
c) fondurile de marfuri aflate in reteaua de distributie si stocurile de marfuri
existente in diferite verigi ale circuitului economic
237. In functie de durata de viata a diferitelor categorii de produse, oferta de
marfuri prezinta urmatoarea structura:
c) bunuri durabile si bunuri nedurabile
238. Structura ofertei in grupa produselor alimentare si grupa produselor
nealimentare se face in functie de:
a) criteriul merceologic
239. Ritmul anual al innoirii sortimentale exprima procentual:
b) raportul dintre numarul produse nou intreoduse in fabricatie in cursul
anului si cel al produselor existente in productie la sfarsitul perioadei
analizate
240. Ciclul de viata al unui produs NU cuprinde urmatoarea faza:
b) promovarea
241. Diferentierea si individualizarea ofertei in procesul concurential NU se
realizeaza prin intermediul:
d) practicarea unor preturi mai mici fata de concurenta
242. Care dintre urmatoarele NU reprezinta unul dintre elementele de
individualizare si diferentiere a ofertei:
c) tehnologiile de productie
243. Necesitatea unor relatii prealabile intre producatori si comercianti
apare, in primul rand din:
c) caracterul complex al pietei in conditiile economiei nationale
244. Informarea permanenta de catre producatori a consumatorilor sau a
comerciantilor se inscrie in cadrul relatiilor:
a) precontractuale
245. Vanzarea si cumpararea unei cantitati de marfuri, intr-o structura
sortimentala (modele, calitati, culori, pret) si pentru o perioada sau termen

18
 BNR - Uz intern

de referinta constituie:
d) obiectul contractului
246. Aprovizionarea curenta cu marfuri a unitatilor comerciale conform
contractului se inscrie in cadrul:
b) relatiilor postcontractuale
247. Identificati varianta INcorecta privind relatiile de piata generate de
structurile comerciale:
b) producatorul practica preturi inferioare in faza de nouatate a produsului
sau pentru formarea si mentinerea imaginii produselor de exceptie
248. In cadrul pietei, relatiile interne vizeaza:
a) organizarea muncii si a unitatii comerciale
249. Relatiile comerciantilor cu producatorii pot fi structurate astfel:
d) relatiile precontractuale, relatii contractuale si relatii postcontractuale
250. In cadrul relatiilor precontractuale, dintre producatori si comercianti,
elementul cel mai important este:
b)negocierea
251. Care dintre urmatoarele NU reprezinta o particularitate a negocierii
comerciale;
c) este un process cu o finalitate precisa
252. Conform Noului Cod Civil (2011), contractul este definit ca fiind :
a) acordul de vointa dintre doua sau mai multe personae cu intentia de a
constitui, modifica, transmite sau stinge un raport juridic
253. Dupa structura lor, contractele se clasifica in :
a) contracte simple si contracte complexe
254. Contractul prin care una dintre parti urmareste sa procure celeilalte
parti un beneficiu fara a obtine in schimb un avantaj este:
d) contractual cu titlu gratuit
255. Contractul pentru a carui validitate trebuie indeplinite anumite
formalitati prevazute de legislatie este:
b) contractual solemn
256. Contractele se clasifica in contracte negociate si contracte de adeziune
dupa:
a) modalitatea in care partile negociaza clauzele contractului
257. Contractul de mandate cuprinde:
a) contractul de comision si contractual de consignatie

19
 BNR - Uz intern

258. Ca latura a comportamentului consumatorului, decizia de cumparare

NU este influentata de:
c) varietatea sortimentala
259. Care dintre urmatoarele NU reprezinta una dintre etapele deciziei de
cumparare:
d) testarea
260. Identificati varianta falsa :
a) prezenta unei nevoi recunoscute, activeaza automat actiunea de cumparare
261. Gradul de implicare a consumatorului in procesul decizional de
cumparare sporeste atunci cand:
c) produsul este legat de valorile sale fundamentale
262. Ca factor de productie, resursele umane comerciale NU sunt definite
prin:
b) specializarile in domeniu
263. Personalul comercial este format din:
a) forta de vanzare si personalul tehnico-administrativ
264. Dupa specificul functiei, personalul comercial se structureaza in:
b) personal TESA, personal operativ calificat, personal operativ necalificat si
personal nespecific activitatii comerciale
265. Personalul tehnico-administrativ al unei unitati comerciale include:
d) economistii si juristii
266. Directorul general precum si sefii de departament la nivelul unei unitati
comerciale fac parte din:
b) personal TESA
267. In domeniuul comertului, productivitatea muncii NU se exprima prin:
d) volumul cheltuielilor pentru un vanzator intr-o perioada de timp
268. Corelarea personalului comercial cu volumul activitatii comerciale se
realizeaza printr-un sistem de indicatori. Identificati varianta INcorecta:
d) volumul vanzarilor
269. Identificati varianta falsa cu privire la Parteneriatul strategic Industrie-
Comert ERC:
c) este un instrument care se poate cumpara la nivel de organizatie
270. Printre functiile politicii comerciale a unui stat NU se regaseste:
b) stimularea agentilor economici nationali
271. Venitul national pe locuitor este un indicator pentru masurarea:
a) puterii de cumparare a consumatorului

20
 BNR - Uz intern

272. Romania aplica politica comerciala comuna a Uniunii Europene din

anul :
b) 2007
273. Care dintre urmatoarele NU constituie un element al politicii comerciale
comune:
d) TVA
274. Politica comerciala comuna a UE este implementata prin anumite
instrumente de politica comerciala. Identificati varianta INcorecta:
c) taxe vamale
275. Tariful vamal comun la nivelul UE a fost instituit in anul :
b)1968
276. Componentele tarifului vamal sunt:
a) nomenclatorul tarifar si taxele vamale
277. La elaborarea si implementarea politicii comerciale comune, Comisia
Europeana negociaza in numele statelor membre UE prin consultari cu:
a) Comitetul pentru Politica Comerciala (TPC)
278. In privinta politicii comerciale de obicei NU se actioneaza folosind:
c) masuri de reducere a exporturilor
279. Dupa modul de percepere taxele vamale se clasifica in:
a) taxe vamale advalorem, taxe vamale specific si taxe vamale mixte
280. Dupa modul de stabilire sau de fixare de catre stat , taxele vamale pot fi:
c) autonome, conventionale, preferentiale si retorsiune
281. Barierele netarifare reprezinta un complex de masuri de politica
comerciala care impiedica, limiteaza sau deformeaza fluxul international
de bunuri si de servicii cu scopul:
b) protejarii pietei interne de concurenta straina sau echilibrarea balantei de
plati
282. Printre politicile specifice activitatilor din sfera comertului NU se
regasesc:
b) politici privind cheltuielile
283. O politica de aprovizionare are la baza urmatoarele elemente:
a) furnizorii, resursele si cheltuielile de aprovizionare
284. In politica de pret care dintre urmatoarele NU reprezinta o functie a
preturilor:
d) functia de impulsionare a importurilor si exporturilor

21
 BNR - Uz intern

285. In cadrul politicii de pret, printre principalele metode de fixare a

preturilor NU se regaseste :
b) fixarea preturilor pe baza ofertei
286. Clasificarea taxelor vamale in taxe vamale cu caracter fiscal si taxe
vamale cu caracter protectionist se face dupa criteriul:
a) scopul sau nivelul impunerii
287. Taxele vamale se clasifica in taxe vamale de import, taxe vamale de
export si taxe vamale de tranzit dupa criteriul:
b) obiectul impunerii
288. Pentru a obtine eficienta, raportul eforturi si efecte trebuie sa fie:
c) minim
289. Clasificarea eforturilor unei firme de comert in eforturi pentru investitii
si eforturi pentru productie se face in functie de criteriul:
a) activitatea la care se refera
290. Eficienta economica a unei intreprinderi de comert se analizeaza sub
aspectul:
c) performantele economice
291. Componentele eficientei sunt:
b) eficienta economica si eficienta sociala
292. Dupa caracterul muncii incorporate, eforturile pot fi:
a) eforturi cu munca vie si eforturi cu munca materializata
293. Printere factorii cei mai importanti care determina eficienta economica
a unei intreprinderi NU se numara:
d) activitatile derulate
294. Eficienta sociala a unei firme:
c) poate fi apreciata prin indicatori referitori la marimea resurselor materiale
si umane in raport cu numarul de client deserviti
295. Rentabilitatea se poate determina prin mai multi indicatori. Marcati
varianta falsa:
c) amortizarea
296. Care dintre urmatorii indicatori NU compun balanta circulatiei
marfurilor:
d) profit
297. In functie de gruparea cheltuielilor si veniturilor, profitul NU poate fi :
c) profit general
298. Printre factorii care influenteaza marimea cheltuielilor NU se numara:
d) adaosul commercial

22
 BNR - Uz intern

299. Care dintre urmatorii indicatori reflecta efectele economice:

b) valoarea marfurilor comercializate
300. Care dintre urmatorii indicatori se utilizeaza pentru cuantificarea
eforturilor unei firme de comert:
a) numarul total de salariati si structura acestora
301. Resursele turistice naturale ale unei tari formeaza oferta:
d) primara
302. Din punctul de vedere al sezonalitatii, se disting urmatoarele forme de
turism:
d) de iarna, de vara si de circumstanta
303. Persoana care calatoreste pentru propria placere pe o durata mai mica
de 24 ore, intr-o alta tara decat cea in care isi are resedinta si care nu
exercita nici o ocupatie lucrativa in acea tara defineste:
a) excursionistul
304. Dupa gradul de mobilitate a turistului, turismul se clasifica in:
d) turism de sejur si turism itinerant
305. Dupa momentul si modul de angajare a prestatiilor turistice se disting
urmatoarele forme de turism:
a) organizat, pe cont propriu si semiorganizat
306. Folclorul este o componenta a potentialului turistic:
b) antropic
307. In plan economic, turismul:
b) stimuleaza dezvoltarea altor ramuri industriale
308. In plan socio-cultural turismul contribuie la:
a) cunoasterea culturii nationale a altor tari
309. Gradul de urbanizare reprezinta un factor de influenta a evolutiei
turismului:
b) exogen activitatii turistice
310. Identificati factorul care reprezinta principala conditie de manifestare a
cererii turistice:
c) venitul populatiei
311. Oferta turistica cuprinde ansamblul:
d) atractiilor turistice care pot motiva vizitarea lor
312. Una dintre caracteristicile ofertei turistice este urmatoarea:
a) rigiditatea
313. Carpatii Romaniei ocupa din suprafata tarii:
b) o treime

23
 BNR - Uz intern

314. Aportul incasarilor turistice in PIB se determina ca raportul procentual

dintre:
d) incasarile turistice si PIB
315. O caracteristica importanta a plajei de pe litoralul Marii Negre este
urmatoarea:
c) orientarea geografica
316. Turismul emitator cuprinde:
a) plecarile rezidentilor in afara tarii
317. Printre altele, asociatiile profesionale de turism din Romania contribuie
la:
c) specializarea in functiile din turism
318. Turismul receptor cuprinde:
c) sosirile turistilor straini intr-o tara de referinta
319. Contractarea anticipata a principalelor servicii turistice este specifica
turismului:
d) organizat
320. Cheltuiala medie pe zi-turist se obtine raportand:
d) volumul cheltuielilor la numarul de zile-turist
321. Gradul de utilizare a capacitatii de cazare se determina ca raportul
procentual dintre:
a) capacitatea efectiv utilizata/capacitatea maxima de cazare
322. Forma de turism care presupune un grad de mobilitate ridicat din
partea turistului, acesta deplasandu-se dintr-un loc in altul pe durata
vacantei, sederii fiind de scurta durata in aceeasi statiune poarta numele:
b) itinerant
323. Turismul practicat la sfarsit de saptamana este unul:
b) de sejur scurt
324. Cererea de servicii turistice:
b) nu se identifica in totalitate cu consumul turistic
325. Deplasarile in interiorul ariilor naturale protejate fac parte din
turismul:
c) stiintific
326. Investitia specifica pentru cazare se determina utilizand formula:
c) investitia totala/numarul de locuri de cazare
327. Vanatoarea este o forma a turismului:
a) sportiv

24
 BNR - Uz intern

328. Nivelul de servire a turistilor este un indicator al eficientei:

a) sociale in turism
329. Turismul tehnic este in stransa legatura cu:
b) obiectivele industriale
330. Alegeti metoda utilizata, printre altele pentru inregristrarea circulatiei
turistice:
c) sondajul
331. Metoda de inregistrare a circulatiei turistice care ofera cele mai multe
informatii cu privire la valoarea si structura miscarii turistice este:
a) inregistrarea in spatii de cazare
332. Una dintre primele societati romanesti care au urmarit dezvoltarea
turismului in zona montana a fost:
a) Societatea Romana de Geografie 1875
333. Care este societatea ce s-a infiintat in anul 1880 la Sibiu cu o contributie
remarcabila la dezvoltarea turismului romanesc:
d) Societatea Carpatina Ardeleana a Turistilor (SKV)
334. Organizatia Mondiala a Turismului NU este una:
c) cu caracter politic
335. Primul Minister al Turismului din Romania s-a infiintat in anul :
a) 1971
336. In zona montana din Romania cele mai intinse si importante domenii
schiabile sunt localizate:
c) intre 1500-1800 m altitudine
337. A.N.T.R.E.C. reprezinta:
b) Asociatia Nationala de Turism Rural, Ecologic si Cultural
338. Sondajul ca metoda de culegere a informatiilor privind circulatia
turistica, are una dintre caracteristicile :
d) toate acestea
339. Care dintre urmatoarele manastiri se afla pe lista Patrimoniului
Mondial Unesco?
C) Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul din satul Arbore
340. Pe lista Patrimoniului Mondial Unesco se afla:
b) manastirea Sucevita
341. Pe lista Patrimoniului Mondial Unesco fiind considerate unicate
mondiale, se afla:
b) cetatile dacice din muntii orastiei

25
 BNR - Uz intern

342. Zonele montane din tara noastra sunt avantajate de :

b) varietatea invelisului vegetal
343. Pe lista Patrimoniului Mondial Unesco se afla:
b) cetatea Biertan
344. Turismul de sejur scurt se desfasoara pe o perioada de timp cuprinsa
intre:
c) 1-7 zile
345. Pe lista Patrimoniului Mondial Unesco se afla:
a) manastirea Horezu
346. Pe lista Patrimoniului Mondial Unesco se afla:
b) Sighisoara
347. Baza tehnico-matriala a turismului contribuie la :
d) valorificarea resurselor turistice ale unei destinatii
348. In structura bazei tehnico-materiale a turismului NU se regasesc:
c) atractiile turistice
349. Structura fortei de munca din turism releva faptul ca, in majoritate
sunt:
d) femei
350. Nivelul scazut de tehnicitate este o caracteristica a:
d) fortei de munca din turism
351. In perioadele de varf de sezon turistic sau cu ocazia diverselor
sarbatori, angajatii din turism lucreaza, comparativ cu celelalte categorii
de lucratori. Aceasta caracteristica a fortei de munca din turism se
numeste:
c) munca in contratimp
352. Strandurile amenajate reprezinta un echipament de agrement specific:
b) centrelor urbane
353. Alegeti zonele care NU prezinta concentrari sezoniere pronuntate:
c) centrele urbane
354. Turismul de iarna, de vara si de circumstanta se clasifica din punctul de
vedere al:
b) sezonalitatii
355. Lucratorii din turism sunt solicitati in perioadele de aflux turistic
maxim. Aceasta caracteristica a fortei de munca din turism poarta numele
de:
a) oboseala fizica si psihica

26
 BNR - Uz intern

356. Turismul balneo-medical contribuie la:

a) ridicarea gradului de utilizare a capacitatii de cazare
357. Turismul religios se afla in stransa legatura cu:
b) pelerinajele la lacasurile de cult
358. Unul dintre principalele avantaje ale turismului balneo-medical este:
a) asigurarea unor sejururi medii relative constante
359. Angajarea intregului timp de munca al unei zile este o caracteristica a :
b) fortei de munca din turism
360. Salinele din Romania constituie un important factor de cura in terapia
afectiunilor:
c) respiratorii cornice
361. Lucratorul din turism gestioneaza bunuri materiale, raspunde pentru
bunurile turistilor si pentru gradul de satisfacere a turistilor. Aceasta
particularitate a muncii in turism poarta numele de:
b) raspundere materiala si morala ridicata
362. Apele lacurilor terapeutice din tara noastra sunt utilizate in terapia
afectiunilor:
d) reumatismale
363. Importanta turismului ca furnizor de forta de munca se determina
raportand:
c) personalul care lucreaza in turism la forta de munca active
364. A.N.A.T. reprezinta:
c) Asociatia Nationala a Agentiilor de Turism
365. Metoda care are drept avantaj stabilirea cu o siguranta absoluta a
persoanelor care trec granita unei tari este cea:
c) de inregistrare a turistilor in unitatile de frontiera
366. Consumul turistic este format din:
a) cheltuielile efectuate de purtatorii cererii turistice pentru achizitionarea
unor servicii si bunuri legate de motivatia turistica
367. Cererea turistica este formata din:
b) ansamblul persoanelor care isi manifesta dorinta de a se deplasa periodic
si temporar in afara resedintei proprii pentru alte motive decat prestarea unor
activitati remunerate la locul destinatiei
368. Oferta turistica este formata din:
c) ansamblul atractiilor turistice care pot motiva vizitarea lor, respectiv
totalitatea elementelor care pot fi puse in valoare la un moment dat pentru
stimularea cererii turistice

27
 BNR - Uz intern

369. Alegeti caracteristca nespecifica sistemului montan din Romania:

a) acopera o patrime din suprafata tarii
370. Orice nefolosire in perioada de referinta a structurilor turistice si a
personalului echivaleaza cu o irosire a potentialului de servire inglobat in
aceste capacitati. Aceasta caracteristica a serviciilor turistice se numeste:
a) perisabilitate
371. Din catregoria resurselor turistice naturale ale Romaniei fac parte:
d) MUntii Carpati, cu potentialul lor speologic, oglinzile de apa, vegetatia
fauna, lacurile, namolurile si gazelle terapeutice, salinele, litoralul romanesc
al Marii Negre, Dunarea si Delta Dunarii
372. Din categoria resurselor turistice antropice ale Romaniei fac parte:
b) vestigiile antichitatii (cetatile Histria, Tomis, Callatis)
373. Solicitarea si consumarea serviciilor intr-o ordine riguroasa este o
caracteristica a:
d) serviciilor turistice
374. Serviciile de informare a clientelei turistice fac parte:
a) serviciile legate de organizarea voiajului
375. Din categoria serviciilor turistice de baza fac parte:
c) prestatiile hoteliere
376. Care sunt serviciile turistice achizitionate pe masura derularii calatoriei
c) spontane
377. In structura ofertei turistice NU se regaseste:
b) nevoia pentru turism a vizitatorilor
378. Alegeti componenta nespecifica potentialului turistic natural:
c) muzeele
379. Ansamblul de componente naturale, culturale si socio-economice care
arata posibilitatile de valorificare in plan turistic si ofera sau dau o
anumita functionalitate teritoriului avand un rol essential in dezvoltarea
activitatilor de turism defineste:
b) potentialul turistic
380. Componentele mediului natural si antropic, care prin calitatile si
specificul lor, sunt recunoscute, inscrise si valorificate prin turism in
masura in care NU sunt supuse unui regim de protectie integrala poarta
numele de:
b) resurse turistice

28
 BNR - Uz intern

381. Orice unitate territorial-administrativa a carei economie este

dependenta de cresterea semnificativa a incasarilor provenite de la turisti
se numeste:
d) destinatie turistica
382. Un nume, un termen, un simbol, un desen sau o combinatie a acestora,
destinate pentru a identifica bunurile sau serviciile unui vanzator sau grup
de vanzatori, in scopul diferentierii lor fata de cele ale competitorilor
defineste:
b) brand-ul
383. Latura efectiva a diferitelor componente ale potentialului turistic
referindu-se mai ales la ceea ce se impune atentiei si produce impresii de o
intensitate ridicata de natura estetica si cognitiva, defineste:
b) atractia turistica
384. Structura destinatiei turistice este urmatoarea:
c) atractii si facilitate turistice
385. Bioclimatul tonic-stimulent de munte face parte din:
b) potentialul climato-turistic
386. Amenajarile si activitatile de agrement fac parte din structura:
d) potentialului tehnico-economic
387. Suma credintelor, impresiilor si imaginilor mentale pe care un turist le
tine minte despre acea zona, poarta numele de :
c) imagine turistica
388. Bioclimatul de salina si al golurilor subterane este o componenta a
potentialului:
a) climato-turistic
389. Printre conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca obtinerea unei
imagini eficiente a destinatiei turistice NU se regaseste:
d) sa fie complexa
390. Printre componentele unui brand de tara eficient NU se regaseste :
d) cresterea numarului de locuri de munca in agricultura
391. Printre instrumentele de propagare a imaginii unei destinatii turistice
NU se regasesc:
c) investitiile straine
392. Imaginea brand-ului reprezinta:
b) modul in care brand-ul este perceput
393. Serviciile turistice de intermediere sunt o componenta a:
a) serviciilor turistice suplimentare

29
 BNR - Uz intern

394. Salvamontul este un serviciu turistic:

d) cu caracter special
395. Rezervarea serviciilor de cazare este un serviciu turistic :
b) de intermediere
396. Cea mai veche gradina botanica din lume, infiintata pe langa o scoala
secundara in anul 1881 se afla in orasul:
b) Blaj
397. In judetul Arad se afla:
b) Castelul regal Savarsin
398. Care este cea mai veche si mai inalta statiune turistica din Romania?
c) Paltinis
399. In ce judet se afla Casa memoriala Emil Cioran?
d) Sibiu
400. Identificati cel mai vechi oras din Transilvania intemeiat in anul 1146:
a) Medias
401. Primul sat electirficat din Romania a fost:
a) Sadu
402. Resedinta judetului Caras-Severin este municipiul :
b) Resita
403. Cel mai mare lac subteran permanent din Romania se afla in pestera :
a) Zgurasti, judetul Alba
404. Geoparcul Dinozaurilor Tara Hategului se afla in judetul:
c) Hunedoara
405. Statiunile Vatra Dornei si Campulung Moldovenesc se afla in judetul :
b) Suceava
406. Cea mai mare sarbatoare traditionala romaneasca in aer liber este:
b) targul de fete de pe Muntele Gaina, judetul Alba
407. Cetatea Hristia se afla in judetul :
a) Constanta
408. Cel mai valoros monument al arhitecturii medievale timpurii din
Transilvania, imbinand armonios elementele romanice cu cele gotice este
considerat/a:
a) Biserica neagra, judetul Brasov
409. Care este Rezervatia Biosferei ce se regaseste in judetul Maramures?
c) Pietrosul Rodnei
410. Cea mai dotata statiune cu mijloace de agrement din Romania este:
c) Poiana Brasov

30
 BNR - Uz intern

411. Casa memoriala a lui Lucian Blaga de la Lancram se afla in judetul:

d) Alba
412. Care este judetul cu cel mai bogat potential balnear din Romania?
b) Covasna
413. Cetatea Fagarasului se afla in judetul :
a) Brasov
414. Pe teritoriul judetului Sibiu se afla:
b) Parcul Natural Cindrel
415. Delta Dunarii se afla in judetul :
c) Tulcea
416. Statiunile Straja si Geoagiu-Bai se afla in judetul:
d) Hunedoara
417. Statiunile Baile Tusnad si Borsec se afla in judetul :
d) Harghita
418. Statiunile Govora si voineasa se afla in judetul :
a) Valcea
419. Statiunile Olanesti si Ocenele-Mari se afla in judetul :
d) Valcea
420. Statiunea Moneasa se afla in judetul :
a) Arad
421. Statiunile Muntele Mic si Herculane se afla in judetul :
b) Caras-Severin
422. Statiunea balneoclimaterica baile Felix este situate in judetul :
c) Bihor
423. Statiunea climaterica montana Durau se gaseste la poalele muntilor:
a) Ceahlau
424. Statiunile Tinca, Baile Felix si Stana de Vale se afla in judetul :
a) Bihor
425. Statiunile Borsa, Izvoarele si Sapanta se afla in judetul:
c) Maramures
426. Statiunile Arieseni si Ocna Mures se afla in judetul :
a) Alba
427. Statiunile Balvanyos, Valcele si Malnas-Bai se afla in judetul :
d) Covasna
428. Statiunile Lacu Rosu, Baile Homorod si Praid se afla in judetul :
c) Harghita
429. In judetul Caras_Severin se afla statiunea:

31
 BNR - Uz intern

a) Baile Herculane
430. In judetul Bihor se afla statiunile :
c) Baile Felix si Tinca
431. In judetul Bacau se afla statiunea:
a) Slanic-Moldova
432. In judetul Neamt se afla statiunile:
c) Durau si Baltatesti
433. In judetul Valcea se afla statiunile:
d) Baile Olanesti si Calimanesti-Caciulata
434. In judetul Hunedoara se afla statiunea:
a) Geoagiu-Bai
435. Deva este resedinta judetului:
b) Hunedoara
436. Miercurea Ciuc este resedinta judetului :
a) Harghita
437. Resedinta judetului Bihor este orasul :
b) Oradea
438. Resedinta judetului Maramures este municipiul :
a) Baia Mare
439. Statiunile Cojocna, Someseni si Muntele Baisorii se afla in judetul :
c) Cluj
440. Statiunile Nicolina si Strunga se afla in judetul:
c) Iasi
441. Statiunile Horezu si Voineasa se afla in judetul :
d) nici unul dintre aceste judete
442. Statiunile Poiana Marului, Secu si Trei Ape se afla in judetul :
c) Caras-Severin
443. Statiunile Baile Turda, Baita si Fantanele-Belis se afla in judetul:
c) Cluj
444. Statiunile Moeciu si Timisul de Sus se afla in judetul:
c) Brasov
445. Statiunile Izvorul Muresului, Jigodin –Bai si Baile Tusnad se afla in
judetul:
b) Harghita
446. In judetul Iasi se afla statiunile:
a) Nicolina si Strunga
447. In judetul Timis se afla statiunea:

32
 BNR - Uz intern

b) Buzias
448. Judetul Bacau face parte din Regiunea de Dezvoltare:
c) Nord-Est
449. Biserica Trei Ierarhi, ctitorie a lui Vasile Lupu, se afla in judetul :
b) Iasi
450. Alegeti casa memoriala ce se afla pe teritoriul judetului Neamt:
c) Ion Creanga
451. Care este manastirea din judetul Neamt a carei pictura interioara este
opera marelui Pictor roman Nicolae Grigorescu?
c) Agapia
452. Care este cea mai veche si mai insemnata asezare monahala din
Moldova, fiind o succesiune de ctitorii ale voievozilor Petru Musat,
Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare?
a) Manastirea Neamt
453. Pentru valoarea artistica, culturala si istorica a manastirilor cu pictura
exterioara din Bucovina, in anul 1975, Federatia Internationala de Turism,
sub patronajul UNESCO, a acordat premiul International “Marul de aur”,
trofeu care se pastreaza in muzeul manastirii:
d) Moldovita
454. Alegeti manastirea care este considerata “Capela Sixtina a Orientului’
pentru marea fresca de pe fatada de vest, numita “judecata de apoi”:
c) Voronet
455. Marea Neagra :
c) este o mare continental inchisa
456. Unicul hipodrom din tara special coneput pentru cursele de galop se
afla situate in localitatea:
d) Mangalia
457. Cei mai vechi munti din Europa, situati pe teritoriul Romaniei, poarta
numele de:
b) Macin
458. Cea mai importanta zona lacustra a Romaniei este considerata zona;
c) complexului Razim
459. Cel mai important domeniu schiabil din tara noastra este considerat:
a) Platoul Bucegi
460. Cel mai important ansamblu de ahitectura religioasa din epoca
brancoveneasca este considerat:
c) Manastirea Horezu

33
 BNR - Uz intern

461. Cele mai lungi chei din tara, care au 21 km sunt considerate cele ale:
c) Nerei
462. Prima si cea mai veche cale ferata de pe teritoriul actual al Romaniei,
construita in perioada 1846-1854 intre Oravita si satul Iam, de 27 km se
afla pe teritoriul judetului:
d) Caras-Severin
463. Dinozaurii pitici din depresiunea Hateg sunt unici in lume, importanta
stiintifica si activitatea lor fiind sporita prin descoperirile de cuiburi cu oua
si embrioni de dinozauri, ale unor mamifere contemporane dinozaurilor si
a unor reptile zburatoare din grupul pterosaurilor. Aceste atractii turistice
valoroase au fost descoperite pe teritoriul judetului:
b) Hunedoara
464. Primul parc national infiintat in Romania este:
c) Retezat
465. Ce judet din Romania, situat in partea de vest a tarii, este localizat la
granite cu Serbia si Ungaria?
c) Timis
466. Fenomenul carstic cel mai spectaculos din intreaga tara ca amploare,
complexitate si pitoresc este considerat:
b) cetatile Ponorului
467. Atractia principala a Muntilor Bihorului o constituie:
b) pesterile
468. Cel mai mare ghetar subteran din Romania este considerat:
c) Scarisoara
469. Identificati cea mai lunga pestera din Romania:
a) vantului
470. Care este biserica din judetul Maramures, inscrisa pe Lista
patrimoniului mondial Unesco si considerate ca fiind cea mai veche
biserica din lemn din Europa?
d) Leud Deal
471. In ce localitate din judetul Maramures se afla aeroport?
b) Baia Mare
472. Identificati pestera cu cea mai mare intrare din Romania:
b) Coiba Mare
473. In ce biserica se afla sarcofagul lui Iancu de Hunedoara?
b) Catedrala Romano-Catolica din Alba Iulia

34
 BNR - Uz intern

474. Cum se numeste si unde se afla un obiectiv turistic unic in Europa care
ofera vizitatorilor posibilitatea de a calatori in timp de-a lungul a doua
milenii, printre vestigiile a 3 fortificatii, din 3 epoci diferite, construite
succesiv pe aceeasi locatie, fiecare noua cetate incluzand-o pe cea veche?
c) Traseul celor 3 fortificatii, Alba Iulia
475. Care munti din Romania sunt numiti si Alpii Transilvaniei?
c) Fagaras
476. Orasul Odorheiul Secuiesc face parte din judetul:
c) Harghita
477. Primul pod de fonta de pe teritoriul actual al Romaniei, realizat in anul
1859 este amplasat in orasul:
c) Sibiu
478. Care este cel mai mare, mai bogat si mai original muzeu in aer liber din
Romania?
d) Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale ASTRA din Sibiu
479. Serviciile din tratament balneo-medical fac parte din categoria
serviciilor turistice:
c) suplimentare
480. Serviciile cu caracter cultural sunt:
c) servicii turistice suplimentare
481. La baza sezonalitatii specifice activitatii turistice se afla :
a) schimbarea conditiilor climatice carcateristice diferitelor anotimpuri
482. Atractivitatea turistica se concentreaza intr-un singur sezon important
limitat ca durata. Aceasta este o caracteristica specifica:
c) statiunilor de litoral
483. Destinatiile turistice care prezinta doua varfuri de sezon diferite ca
durata avand totodata si frecvente differentiate de solicitari sunt specifice:
d) regiunilor montane
484. Printre solutiile de atenuare a sezonalitatii se numara:
b) diversificarea serviciilor turistice de agrement
485. Continuarea actiunilor de promovare turistica in extrasezon reprezinta
o modalitate de :
a) prelungire a sezonului turistic
486. Pentru deplasarile in scop turistic pe distante mari este utilizat
transportul :
c) aerian

35
 BNR - Uz intern

487. Flexibilitatea orarului si traseului este o caracteristica a transportului :

b) rutier
488. Avantajul sigurantei, confortului si regularitatii apartine transportului
d) feroviar
489. Imbarcarea si debarcarea in afara oraselor este dezavantajul
transportului :
a) aerian
490. Deplasarea lenta si monotonia calatoriei reprezinta caracteristicile
specific transportului:
b) naval
491. Utilizarea integrala a capacitatii mijloacelor de transport reprezinta o
cale de crestere a eficientei:
c) economice
492. Cresterea gradului de ocupare este o cale de sporire a eficientei
activitatii de :
b) cazare
493. Timpul de asteptare si timpul de servire reprezinta indicatorii de
masurare a :
d) eficientei sociale
494. Mofetele fac parte din potentialul turistic :
a) al reliefului, structurilor si fenomenelor geologice
495. Monumentele de factura rituala si de comemorare apartin:
d) potentialului cultural-istoric
496. In structura potentialului tehnico-economic se regasesc:
c) amenajarile si activitatile de agrement
497. In structura potentialului cultural-istoric se afla:
a) satele turistice
498. Arhitectura populara face parte din :
c) potentialul cultural-istoric
499. Resursele turistice situate de-a lungul unui circuit sau de-a lungul
coastelor, destinate, cu prioritate, turismului itinerant se numesc:
b) liniare
500. Din pct de vedere al valorii exprimata prin originalitate si unicitate pot
fi identificate urmatoarele categorii de Resurse turistice :
b) unice, de creatie-originale si attractive
501. Potentialul turistic intrat in circuitul turistic al unui teritoriu este
numit:

36
 BNR - Uz intern

b) functional
502. Destinatiile turistice care prezinta facilitati si dotari turistice numeroase
si variate la un nivel de confort ridicat (4si 5 stele) o infrastructura de
transport dezvoltata, diverse posibilitati de agrement, existenta in
apropiere a unui aeroport international, centre de conferinte, sunt specifice
practicarii cu preponderenta a turismului:
b) de afaceri
503. Din perspectiva economica intalnim urmatoarele categorii de destinatii
turistice:
b) ieftine si de lux
504. Printre conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca imaginea unei
destinatii turistice se afla si:
c) sa fie credibila
505. In randul instrumentelor de propagare a imaginii unei destinatii
turistice se inscriu si:
a) simbolurile vizuale
506. Nu constituie componenta a unui brand de tara:
b) stimularea vanzarii pe piata interna a produselor straine
507. Identitatea brand-ului reprezinta:
d) modul in care creatorii brand-ului vor ca acesta sa fie perceput
508. In ce statiune este situata casa memoriala George Enescu?
b) Sinaia
509. In ce oras de afla Muzeul Ceasului “Nicolae Simache” cu o colectie
unica in tara?
b) Ploiesti
510. Memorialul victimelor comunismului si al rezistentei se afla in orasul:
a) Sighetu Marmatiei
511. Continutul economiei si gestiunii intreprinderii poate fi tratat intr-un
mod riguros facand referire la :
b)obiectul sau, la sarcinile fundamentale care-i revin si la raspunderile
operationale incredintate diferitilor specialisti din domeniile functionale
specializate ale intreprinderii
512. Sarcinile fundamentale ale economiei si gestiunii intreprinderii constau
in:
a) maximizarea valorii intreprinderii, mentinerea niveluluui performantelor
economice, stapanirea riscurilor economice si financiare, mentinerea
solvabilitatii intreprinderii

37
 BNR - Uz intern

513. Riscul de exploatare este determinat de:

d) structura costurilor
514. Deciziile de gestiune intalnite in practica economica a intreprinderilor
sunt de 3 tipuri:
a) decizii de investitii, decizii de finantare si decizii de repartizare a profitului
515. Faza de diagnosticare sau analiza financiara urmareste:
a) stabilirea unui diagnostic al situatiei economico-financiare necesar pentru
fundamentarea politicilor viitoare a intreprinderii
516. Care este elemental organizational integrator in modelul analitic
Rombul lui Leavitt?
b) obiectivele organizationale
517. Elementele modelului “7S” sunt:
a) strategia, competentele, valorile, strucura, sistemele, cadrele, stilul
518. Organizatia reprezinta:
c) un grup de oameni care urmareste obiective comune
519. Cultura organizationala cuprinde:
a) credintele, convingerile si valorile membrilor organizatiei
520. Strategia explica:
c) modul in care organizatia isi creeaza avantaje concurentiale
521. Sursele avantajelor concurentiale se regasec la nivelul :
a) competentelor distinctive detinute de intreprindere
522. Misiunea organizatiei se concretizeaza in :
d) obiective de performanta
523. Care este tipologia deciziilor manageriale propusa de parintele
managementului strategic Igor Ansoff?
d) decizii operationale, decizii administrative, decizii strategice
524. Explicand modul in care intreprinderea intentioneaza sa se implice in
lupta concurentiala, strategia de afaceri consta din:
a) ansamblul de optiuni si reguli decizionale aplicate sistematic pe termen
lung
525. In functie de impactul asupra consumatorilor finali, procesele prin care
se realizeaza functionarea intreprinderii se impart in urmatoarele
categorii:
c) procese primare, procese de sustinere, procese de gestiune
526. In esenta procesele pe care se bazeaza functionarea unei intreprinderi
sunt:
a) lanturi integrate de operatiuni creatoare de valoare pentru client

38
 BNR - Uz intern

527. Organizarea rationala si performanta a activitatii din cadrul unei

intreprinderi este produsul:
d) armonizarii proceselor, competentelor si comunicarilor
528. Coerenta si functionalitatea mecanismului de operare al intreprinderii
sunt determinate de eficienta elementelor care il formeaza:
b) procese, structura organizatorica, sisteme de gestiune, comunicari, cultura
organizationala
529. Care este prioritatea comunicarilor interne din cadrul unei
intreprinderi?
c) sa faciliteze servirea clientilor
530. Lichiditatea reprezinta:
b) capacitatea unui activ de a se transforma la un termen determinat in
moneda dar fara pierdere de valoare
531. Exigibilitatea reprezinta:
c) insusirea unui element de pasiv de a deveni scadent la un anumit termen
532. Aprecierea lichiditatii intreprinderii se realizeaza pe baza urmatorilor
indicatori :
a) fondul de rulment, nevoia de fond de rulment, trezoreria neta si cash-flow-
ul perioadei
533. In urma analizei financiare se obtin urmatoarele valori ale fondului de
rulment financiar permanent (FRF), fondului de rulment propriu
(FRpropriu) si Fondului de rulment imprumutat (FRimprumutat): FRF<0,
FRpropriu <0, FRimprumutat>0. Sa se aleaga raspunsul adecvat ce
reflecta corelatia dintre fondul de rulment financiar si gradul de
autonomie financiara a intreprinderii:
c) valorile negative ale fondului de rulment financiar si fondului de rulment
propriu reflecta o situatie de dezechilibru financiar si o perspectiva riscanta
(lipsa de autonomie financiara, risc de insolvabilitate mare).
534. Nevoia de fond de rulment pozitiva semnifica un surplus de nevoi
temporare in raport cu resursele temporare posibil de mobilizat situatie
considerata normala numai daca:
a) este rezultatul unei politici de investitii privind cresterea nevoii de finantare
a ciclului de exploatare
535. Alegeti interpretarea corecta privind situatia tipica de echilibru in care
nevoia de fond de rulment >0, fondul de rulment financiar permanent >0 si
trezoreria neta >0:
a) stuctura financiara foarte stabila, fondul de rulment acopera in intregime

39
 BNR - Uz intern

nevoile ciclului de exploatare si degaja lichiditati diponibile. Aceasta situatie

poate ascunde o subutilizare a excedentelor de lichiditati.
536. Conceptia functionala defineste intreprinderea ca o entitate economica
si financiara desfasurand in scopul dezvoltarii sale anumite functii cum ar
fi:
b) functia de investitie, functia de finantare si functia de exploatare
537. Rezultatul brut al exercitiului se calculeaza conform relatiei:
b) rezultat din exploatare + rezultat financiar
538. Excedentul brut al exploatarii exprima:
d) acumularea bruta din activitatea de exploatare cu influenta hotaratoare
asupra rentabilitatii economice si a capacitatii potentiale de autofinantare a
investitiilor
539. Marja comerciala a intreprinderii reprezinta diferenta dintre:
d) veniturile din vanzarea marfurilor si cheltuielile privind marfurile
540. Rezultatul brut al exercitiului se calculeaza ca:
a) suma dintre rezultatul exploatarii si rezultatul financiar
541. La intreprinderile cu activitate mixta cifra de afaceri evidentiaza:
c) vanzarile de marfuri si productia vanduta
542. Rentabilitatea economica bruta se calculeaza ca raport intre:
a) excedentul brut al exploatarii si capitalul economic brut angajat
543. Factorii de influenta ai rentabilitatii financiare sunt:
c) rata marjei nete de acumulare si rotatia capitalurilor proprii
544. Riscul de exploatare :
a) exprima incapacitatea intreprinderii de a se adapta la timp si cu cele mai
mici costuri la variatiile mediului economico-social si reflecta variabilitatea
rezultatului economic sau a cash-flow-ului de exploatare in functie de
conditiile de exploatare
545. Pragul de rentabilitate reprezinta:
b) nivelul de activitate sau cifra de afaceri neta, care absoarbe in intregime
cheltuielile de exploatare ale unei perioade, intreprinderea inregistrand un
rezultat nul
546. Indicatorul de pozitie fata de pragul de rentabilitate poate fi exprimat:
c) in marimi absolute si in marimi relative
547. Situatia intreprinderii in raport cu pragul de rentabilitate este apreciata
ca relativ stabile daca:
d) cifra de afaceri reala este cu 20% deasupra pragului de rentabilitate

40
 BNR - Uz intern

548. Precizati care afirmatie este veridica :

a) riscul global al intreprinderii asumat de proprietari se exprima sub forma
coeficientului de elasticitate global
549. Rata de finantare a nevoii de fond de rulment pentru expoatare (Rnfre),
se considera satisfacatoare daca:
b) fondul de rulment functional reprezinta aproximativ 2/3 din stocuri
550. Gradul in care intreprinderea face fata datoriilor totale este dat de :
b) rata solvabilitatii pe termen lung
551. Gestiunea ciclului de exploatare cuprinde doua actiuni distincte:
b) determinarea necesarului de active circulante si determinarea modalitatii
de finantare a activelor circulante
552. Politica de tip agresiv privind gestionarea ciclului de exploatare
presupune:
a) realizarea unei cifre de afaceri nete mari cu stocuri minime
553. Procesul de exploatare cel mai economic este atunci cand se desfasoara
fara stocuri sau cu stocuri ce tind spre zero. Aceasta ipoteza este:
c) nerealista, deoarece o aprovizionare in timp real sporeste considerabil
cheltuielile de aprovizionare
554. Pentru evitarea intreruperilor in procesul de productie se constituie
stocul:
d) de siguranta
555. Bugetul exploatarii este format din:
a) mai multe bugete individuale (bugetul vanzarilor, bugetul productiei,
bugetul costurilor) care combinate formeaza o parte importanta a planului de
afaceri
556. Factorii care trebuie luati in seama in planificarea numeralului sunt:
d) sursele si destinatia numeralului, analiza numeralului, utilizarea
surplusului de numerar, acoperirea deficitelor de numerar, repartizarea si
controlul numerarului
557. Proiectele de anvergura ce presupun cheltuieli mari sunt prezentate in
cadrul bugetului capitalului:
d) individual, proiect cu proiect
558. In sens financiar investitia reprezinta:
b) renuntarea la o suma de bani in speranta obtinerii unor venituri viitoare
superioare
559. Rentabilitatea unui proiect de investitii se stabileste nu atat in functie de
durata normata de functionare a obiectivului cat de durata sa de viata

41
 BNR - Uz intern

economica adica:
a) de perioada in care obiectivul genereaza o rentabilitate dorita
560. Investitiile care recupereaza capitalul intr-o perioada mai mare de timp
sunt penalizate deoarece, riscul de nerecuperare:
d) creste proportional cu perioada
561. Rata interna de rentabilitate (RIR) reprezinta:
d) rata de actualizare pentru care valoarea actualizata a cosurilor este egala
cu valoarea actualizata a veniturilor iar profiturile viitoare actualizate sunt
nule
562. Structura capitalului unei intreprinderi reprezinta:
b) proportia relativa a capitalului propriu si a creditelor pe termen lung
necesare finantarii activelor
563. Autofinantarea are la baza:
a) capacitatea de autofinantare disponibila dupa plata dividentelor
564. Criteriul de selectie al surselor de finantare este:
d) costul procurarii capitalurilor, urmarindu-se reducerea acestuia
565. Costurile procurarii diferitelor tipuri de capitaluri sunt influentate de:
a) asumarea unor riscuri
566. Capacitatea de autofinantare se calculeaza dupa urmatoarea formula de
calcul: a) profit net + amortizarea
567. Randamentul sau productivitatea resurselor utilizate de intreprindere
reflecta:
a) gradul de revenire in termeni de efecte obtinute a eforturilor consumate
568. Economicitatea este unul dintre principalele criterii de apreciere a
eficientei economice exprimand:
c) consumurile relative de resurse
569. Criteriile de eficienta economica se concretizeaza in indicatori care
reprezinta:
a) agregate informationale care descriu masura in care ceea ce face
intreprinderea este performant
570. Procesele de elaborare a indicatorilor de eficienta economica au ca
punct de plecare:
d) obiectivele de performanta pe termen lung
571. Ansamblul proceselor de munca desfasurate in orice organizatie se
impart in:
c) de conducere si de executie

42
 BNR - Uz intern

572. Ansamblul proceselor prin care sunt stabilite misiunea si obiectivele

organizatiei se identifica modalitatile de actiune si resursele necesare
realizarii lor defineste functia de:
b) prevedere
573. Stabilirea si delimitarea proceselor de munca fizica si intelectuala a
componentelor acestora precum si gruparea acestora pe posturi formatii
de munca, compartimente si atribuirea lor personalului, in vederea
realizarii in cat mai bune conditii a obiectivelor stabilite defineste functia :
d) organizare
574. Ansamblul proceselor prin care se armonizeaza deciziile si actiunile
perosnalului organizatiei si a subsistemelor componente in cadrul
obiectivelor stabilite prin prevedere si a subsistemului organizatoric creat
defineste functia de:
b) coordonare
575. Ansamblul proceselor prin care se determina personalul organizatiei sa
contribuie la realizarea obiectivelor stabilite pe baza luarii in considerare a
factorilor motivationali defineste functia de:
b) antrenare
576. Ansamblul proceselor prin care performantele organizatiei si a
componentelor acesteia sunt comparate cu obiectivele cu scopul depistarii
abaterilor, a cauzelor care le-au generat si luarii unor decizii pentru
eliminarea deficientelor constatate, defineste functia de:
d) control-reglare
577. Comunicarea si ascultarea activa sunt activitati ce compun functia de :
a) coordonare
578. Identificarea factorilor generatori de abateri, adoptarea deciziilor de
eliminare a lor, si asigurarea conditiilor care pregatesc organizatia pentru
un nou ciclu de management sunt rezultate ale exercitarii functiei de:
a) control-reglare
579. Persoana care exercita functiile managementului in virtutea postului
ocupat, adopta decizii si initiaza actiuni, influentand direct
comportamentul organizational al altor persoane defineste:
c) managerul
580. Selectati prin urmatoarele formulari caracteristicile managerilor:
b) dubla profesionalizare caracterul creator al muncii desfasurate autoritatea

43
 BNR - Uz intern

581. Modul specific de comportament prin care se exteriorizeaza calitatile,

cunostintele si aptitudinile managerului in relatiile cu subordonatii si
omologii sai defineste: b) stilul de management
582. Ansamblul produselor artificiale a valorilor si conceptiilor de baza a
modurilor de gandire si comportament acceptate in general intr-o
organizatie ca baza comuna de actiune defineste:
b) cultura organizationala
583. Persoana care in virtutea trasaturilor de personalitate si a calitatilor
intelectuale obtine accesul la putere influentand comportamentul altor
indivizi defineste:
c) liderul
584. Leadership-ul urmareste:
c) dezvoltarea unei noi viziuni precum si alte valori cu scopul de a sustine
competitivitatea pe termen lung
585. Componentele culturale care dau substanta manifestarilor si
evenimentelor organizate de grupuri in interiorul si in afara organizatiei
bazate pe obisnuinte traditii regului nescrise sunt produse artificiale :
a) de comportament
586. Limbaje, sloganuri, povestiri, mituri prin care se vehiculeaza mesaje
esentiale ale culturii organizationale fac parte din produsele artificiale:
d) verbale
587. Indivizii care in virtutea personalitatii actelor sau atitudinilor intra in
memoria colectiva oferind organizatiei o anumita identitate reprezinta:
b) eroii
588. Ideile si actiunile impartasite de membrii unei organizatii care ii ajuta
sa actionize adecvat in anumite situatii reprezinta din pct de vedere al
culturii organizationale:
b) perspectivele
589. Preferintele sau atitudinile colective fata de nevoile sociale si idealurile
generate de acestea care se impun membrilor organizatiei se refera la:
c) valori
590. Convingerile exprimate prin propozitii generale privind functionarea
mediului in care evolueaza grupul reprezinta:
b) credinte
591. Reprezentarile si ideile managementului de varf cu privire la
organizare, angajati, parteneri de afaceri, exprimate prin pareri de la sine

44
 BNR - Uz intern

intelese, considerate ca atare, definesc:

a) conceptiile de baza
592. Modificarea fundamentala a culturii organizationale este posibila
numai in cazul schimbarii :
b) conceptiilor de baza
593. Cultura nationala factorii tehnici si tehnologici factorii juridici
reprezinta pentru cultura organizationala factori :
c) externi
594. Regulile specifice de comportament care se aplica tuturor membrilor
organizatiei si care deriva din valori si credinte constituie:
b) norme de comportament
595. Fondatorul firmei, istoria, traditiile si dimensiunile organizatiei,
perenitatea valorilor si conceptiilor constituie pentru cultura
organizationala a unei firme factori de aparitie si evolutie:
d) interni
596. Culturile caracterizate prin omogenitatea valorilor perspective care
ofera motivare pozitiva, conceptii de baza orientate spre consultare decizie
de grup si cooperare sunt: a) pozitive
597. Culturile care promoveaza birocratia, centralizarea excesiva, interesele
corporatiste, ignorarea intereselor clientilor, rezistenta la schimbare sunt
de tip: d) negative
598. Culturile cu o puternica implantare in constiinta si comportamentul
personalului sustine si raspandite prin ritualuri ceremonii si mituri sunt de
tip: a) forte
599. Valorile, credintele si normele difuze, conflictele frecvente, eroii si
miturile desconsiderate caracterizeaza culturile: c) slabe
600. Culturile de tip panza de paianjen, temple,retea si roi sunt grupate
dupa criteriul:
a) configuratie
601. Alegerea unei alternative de actiune din mai multe posibile in vederea
realizarii unuia sau mai multor obiective defineste:
c) decizia, in general
602. Procesul de alegere a unei alternative de actiune din mai multe posibile
in vederea realizarii unui obiectiv, prin a carei aplicare este influentat
comportamentul cel putin unei alte persoane decat decidentul, defineste:
d) decizia de management

45
 BNR - Uz intern

603. Decizia care declanseaza actiuni pentru rezolvarea unor probleme

cunoscute de anvergura redusa cu o frecventa ridicata se afla in ipostazade
b) act decizional
604. Decizia care solicita rationamente profunde, informatii multe si diverse
metode complexe de fundamentare se afla in ipostaza de:
d) proces decisional
605. Selectati din urmatoarele variante, deciziile clasificate dupa orizontul de
timp:
b) strategice, tactice, curente
606. Premisele deciziei de management sunt date de:
c) influentarea actiunilor si/sau comportamentului a cel putin unei alte
persoane decat decidentul, existenta unei finalitati cel putin doua variante
607. Deciziile care vizeaza orizonturi de timp mari (maim ult de 1 an) au ca
principal obiectiv orientarea organizatiei spre activitatile de cercetare-
dezvoltare si asimilarea de noi produse reprezinta decizii:
d) strategie
608. Proiectia a ceea ce se intentioneaza a fi organizatia intr-un viitor
indelungat si adesea neprecizat reprezinta :
c) viziunea strategica
609. Componenta strategica prin care se asigura identitatea organizatiei,
diferentierea de competitori prin asocierea cu un produs, proces tehnologic
defineste:
a) misiunea organizatiei
610. Misiunea care reprezinta forma cea mai evoluata oferind un ghid al
oportunitatilor celor interesati atat din interiorul cat si din exteriorul
organizatiei se afla in ipostaza de misiune:
a) structurata, cu fixarea de prioritati
611. Nivelurile de performanta pe care organizatia urmareste sa le realizeze
pe termen lung directionandu-i activitatile catre rezultate cheie specific
reprezinta:
b) obiectivele strategice
612. Modalitatile prin care pot fi realizate obiectivele strategice indicand
directiile posibile de dezvoltare ale firmei reprezinta:
b) optiunile strategice
613. Potentialul de care dispune sau la care poate avea acces firma pentru
realizarea strategiei defineste:
c) resursele strategice

46
 BNR - Uz intern

614. Crearea deliberata a unor particularitati in realizarea si vanzarea

produselor si serviciilor capable sa asigure firmei un atu in comparatie cu
intreprinderile concurente defineste:
a) avantajul competitiv
615. Strategiile in care obiectivele se fixeaza la un nivel superior cantitativ
fata de perioadele anterioare reprezinta:
c) strategii de crestere
616. Strategiile ce constau in largirea portofoliului de afaceri existent cu noi
afaceri asemanatoare celor initiale reprezinta:
b) strategii de diversificare
617. Ansamblul persoanelor si subdiviziunilor organizatorice si al relatiilor
dintre acestea astfel constituite si reglementate incat sa asigure premisele
organizatorice necesare obtinerii performantelor dorite defineste:
c) structura organizatorica
618. Ansamblul de obiective, sarcini, competente si responsabilitati
desemnate pe o perioada fiecarei persoane din organizatie defineste:
d) postul
619. Numarul de persoane direct subordonate unui manager defineste:
a) ponderea ierarhica
620. Ansamblul relatiilor care se stabilesc intre componentele structurii
instituite prin reglementari oficiale desemneaza:
b) relatiile organizatorice
621. Factorul de generalizare a unor grupe de posturi asemanatoare din pct
de vedere al autoritatii si responsabilitatii este:
b) functia
622. Ansamblul subdiviziunilor organizatorice plasate pe linii orizontale la
aceeasi distanta fata de managementul de nivel superior defineste:
b) nivelul ierarhic
623. Structura constituita in mod voluntar ca urmare a unor raporturi socio-
profesionale spontane care urmaresc satisfacerea unor interese individuale
defineste structura: c) informala
624. Ansamblul grupurilor si al relatiilor interumane de natura voluntara ce
caracterizeaza raporturile socio-profesionale stabilite relativ spontan intre
membrii unei organizatii in vederea satisfacerii unor interese individuale
defineste:
a) structura informala

47
 BNR - Uz intern

625. Ansamblul persoanelor care desfasoara activitati omogene si/sau

complementare in vederea realizarii acelorasi obiective derivate si
subordonate nemijlocit unui manager desemneaza:
c) departamentul
626. Ansamblul datelor informatiilor circuitelor si fluxurilor informationale
procedurilor si mijloacelor de tartare a informatiei menite sa contribuie la
fundamentarea stabilirea si realizarea sistemului de obiective ale
organizatiei defineste:
c) sistemul informational
627. Ansamblul de date care aduc beneficiarului un plus de cunoastere
privind organizatia si mediul ei si care ii ofera elemente de noutate
necesare indeplinirii obiectivelor individuale se refera la:
c) informatie
628. Traiectul/drumul parcurs de date informatii decizii de la emitator la
destinatar defineste: b) circuitul informational
629. Ansamblul datelor informatiilo deciziilor referitoare la una sau mai
multe activitati specifice vehiculate pe trasee prestabilite cu o anumita
viteza si pe anumiti suporti informationali defineste:
d) fluxul informational
630. Descrierea cifrica sau letrica a unor fapte procese fenomene care
privesc mediul intern al organizatiei reprezinta: c) data
631. Capitalul intelectual al organizatiei format ca rezultat al interactiunilor
dintre actorii organizationali-manageri si executanti-marcat de amprenta
culturala sociala si economica a colectivitatii respective defineste:
c) resursele umane
632. Viziunea globalizatoare tipica Taylorism_ului prin care intreg
personalul organizatiei este tratat nediferentiat iar ceea ce conteaza este
capacitatea de a produce utilitati se reflecta in conceptul de:
a) forta de munca
633. Resursa regenerabila ca urmare a proceselor de educatie invatare
organizationala capabila sa se reproduca din acest pct de vedere pe scara
nelimitata reprezinta o trasatura a:
b) resurselor umane
634. Resursa cu cel mai inalt grad de perisabilitate reprezinta o trasatura a :
c) resurselor umane

48
 BNR - Uz intern

635. Resursa rara de importanta strategica recunoscuta astfel in abordarile

recente ale managementului centrat pe competente reprezinta o trasatura
a: c) resurselor umane
636. Ansamblul proceselor prin care se asigura organizatiei personalul
necesar pe tipuri de calificari si competente in concordanta cu dimensiunea
complexitatea si evolutia obiectivelor strategice defineste:
c) planificarea strategica a resurselor umane
637. Diagnosticul resurselor umane este o etapa a :
b) planificarii strategice a resurselor umane
638. Tendinta angajatilor cu vechime de a ramane in firma se calculeaza
prin: b) indicele stabilitatii personalului
639. Startegia resurselor umane este o etapa a :
c) planificarii strategice a resurselor umane
640. Planificarea pe baza de scenarii este o tehnica utilizata in:
c) planificarea strategica a resurselor umane
641. Elaborarea prognozei resurselor umane este o etapa a :
c) planificarii strategice a resurselor umane
642. Extrapolarea indicatorilor de resurse umane este o tehnica utilizata in:
c) planificarea strategica a resurselor umane
643. Metoda Delphi este utilizata:
c) planificarea strategica a resurselor umane
644. Ansamblul activitatilor si actiunilor prin care se asigura personalul
necesar in numarul structura si calificarea cerute de realizarea obiectivelor
generale ale organizatiei si obiectivele specifice functiunii defineste :
d) organizarea resurselor umane
645. Procesul de stabilire a sarcinilor cuprinse in post si a cerintelor privind
calificarea abilitatile si responsabilitatile individuale pentru ocuparea cu
succes a postului defineste:
b) analiza postului
646. Procesul prin care se descrie ce trebuie sa faca salariatul care ocupa un
post sau o functie defineste:
c) definirea postului
647. Procesul prin care se decide atribuirea sarcinilor si a autoritatii
specifice muncii desfasurate de un individ defineste:
c) proiectarea postului
648. Metoda copierii conventiei colective este utilizata in :
d) definirea postului

49
 BNR - Uz intern

649. Metoda definirii postului prin deversare este utilizata in:

a) definirea postului
650. Metoda bazata pe regruparea sarcinilor standard este utilizata in:
c) definirea postului
651. Categoria, adancimea si relationarea postului sunt caracteristici:
d) proiectarii postului
652. Numarul sarcinilor pe care ocupantul unui post le va indeplini
stabileste:
b) categoria postului
653. Libertatea de actiune pe care o are individual in a decide activitatile si
modul de realizare a obiectivelor postului stabileste:
a) adancimea postului
654. Ansamblul proceselor prin care se identifica si masoara factorii care
determina postul in vederea stabilirii valorii lui relative in cadrul
organizatiei defineste:
a) evaluarea postului
655. Metoda evaluarii pe baza pretului pietei este utilizata in evaluarea:
c) postului
656. Metoda evaluarii pe baza de punctaj este utilizata in :
b) evaluarea postului
657. Procesul planificat de identificare si atragere a persoanelor care detin
capacitatile solicitate de posturile vacante sau nou create in conditiile unor
costuri minime defineste:
c) recrutarea resurselor umane
658. Metoda interna numita in literatura de specialitate si job_posting este
utilizata in : c) recrutarea resurselor umane
659. Metoda externa este utilizata in:
d) recrutarea resurselor umane
660. Publicitatea este una din tehnicile folosite in :
c) recrutarea resurselor umane
661. Banca de date a firmei este o tehnica utilizata in:
d) recrutarea resurselor umane
662. Procesul de evaluare si comparare a persoanelor eligible si de alegere a
persoanei compatibile cu cerintele si profilul postului vacant defineste:
b) selectia resurselor umane
663. Procesul de adaptare la conditiile specifice activitatilor firmei in vederea
acoperirii unor nevoi presante concomitent cu asigurarea satisfactiei

50
 BNR - Uz intern

mobilurilor si aspiratiilor personale defineste:

a) insertia profesionala si sociala
664. Procesul planificat de modificare sistematica a competentelor si a
comportamentului ca rezultat al invatarii organizationale al dezvoltarii si
al experientei practice in vederea optimizarii raportului dintre
caracteristicile si asteptarile angajatului si obiectivele organizatiei defineste
a) formarea profesionala
665. Capacitatea de a realiza activitatile cerute la locul de munca la nivelul
calitativ specificat de standardul occupational defineste:
b) competenta profesionala
666. Fixarea standardelor de performanta reprezinta premisa a :
c) formarii profesionale
667. Recunoasterea si recompensarea comportamentelor si performantelor
asteptate reprezinta o premisa a :
c) formarii profesionale
668. Activitatea prin care angajatii isi stabilesc si isi realizeaza nevoile
privind dobandirea de noi cunostinte si aptitudini profesionale necesare
avanmsarii in cariera defineste:
d) dezvoltarea profesionala a personalului
669. Tehnica ce presupune ca participantii sa joace diferite roluri derivate
din situatii reale si care cer comportamente si solutii adecvate rezolvarii
problemelor se refera la b) rol-playing
670. Succesiunea de profesiuni activitati si pozitii profesionale bazate pe
competentele atitudinile si comportamentele dezvoltate de un individ de-a
lungul vietii defineste: b) cariera
671. Faza cuprinsa intre 20-30 de ani cand sunt dobandite aptitudini si
abilitati creste volumul cunostintelor acumulate competentele se dezvolta
in ritm rapid se refera la: b) faza de expansiune
672. Faza cuprinsa intre 30-40 de ani cand aptitudinile dobandite sunt
utilizate adaptate modificate si consolidate prin experienta acumulata se
refera la: c) faza de stabilizare
673. Faza de dupa 40 de ani cand persoana este solid plasata pe traseul
carierei sale si inainteaza conform intereselor si oportunitatilor ce I se
ofera se refera la: d) faza de maturizare
674. Conceptul care reflecta imaginea de sine a omului privind modul in care
s-a construit odata cu lansarea in cariera defineste:
c) ancora carierala

51
 BNR - Uz intern

675. Caracterul dinamic si formativ, stabilitatea si puterea reprezinta

trasaturi generale ale:
b) ancorei carierale
676. Trasatura generala regasita in ancora carierei ce prezinta intensitatea
cu care se actioneaza pentru a orienta intreaga cariera profesionala se
refera la : b) putere
677. Procesul prin care se asigura avansarea angajatilor si succesiunea
manageriala in concordanta cu nevoile organizatiei cu potentialul
performantele si preferintele angajatilor defineste:
a) managementul carierei
678. Asigurarea oportunitatilor de dezvoltare profesionala si/sau de
avansare pe posturi superioare pentru angajatii care au aspiratii
profesionale clare si potential profesional reprezinta:
a) un scop specific al managementului carierei
679. Managementul carierei este un proces ce priveste:
a) nevoile organizatiei si ale individului
680. Conform literaturii de specialitate din domeniul managementului
resurselor umane imbunatatirea cunostintelor generale reprezinta
specificul: d) educatiei
681. Metoda prin care formatorul conduce grupul de participanti in
discutarea unei teme se refera la : a) discutii de grup
682. Metoda prin care formatorul prezinta pasii corecti pentru finalizarea
unei sarcini sau prezinta un exemplu de sarcina corect rezolvata se refera
la : b) demonstratie
683. Metoda prin care formatorul ofera cursantilor materiale din care
acestia prin lecturare pot afla informatii noi se refera la :
c) lectura
684. Metoda prin care formatorul atribuie participantilor probleme ce
necesita rezolvare fie in scris sau oral se refera la :
c) exercitii
685. Metoda popularizata de Harvard Business School ce presupune ca
formatorul sa ofere cursantilor informatii despre o situatie reala sau
ipotetica si ii directioneaza pentru a lua o decizie sau a rezolva o problema
cu privire la situatia prezentata se refera la :
d) studiul de caz

52
 BNR - Uz intern

686. Metoda prin care participantii au posibilitatea de a observa si de a

interactiona cu situatia reala se refera la :
c) vizita de studiu/pe teren
687. Trecerea individului catre o alta stare de a fi sau a actiona reprezinta
caracteristica a : b) dezvoltarii profesionale
688. Activitatea prin care angajatii isi stabilesc si isi realizeaza nevoile
privind dobandirea de noi cunostinte si aptitudini profesionale necesare
avansarii in cariera defineste:
d) dezvoltarea profesionala a personalului
689. Metoda ce ofera angajatului posibilitatea de a invata despre un anumit
subiect dar si de a relationa si de a lucra in echipa apartine:
b) dezvoltarii profesionale
690. Business coaching-ul reprezinta un instrument al:
b) dezvoltarii profesionale
691. Ansamblul proceselor prin intermediul carora se determina principalele
obiective ale organizatiei in domeniul calitatii precum si resursele si
mijloacele necesare realizarii lor defineste:
a) planificarea calitatii
692. Ansamblul activitatilor din organizatie desfasurate pentru realizarea
obiectivelor stabilite in domeniul calitatii defineste:
b) organizarea activitatilor referitoare la calitate
693. Totalitatea proceselor prin care se determina personalul organizatiei sa
contribuie la realizarea obiectivelor in domeniul calitatii pe baza luarii in
considerare a factorilor motivationali defineste functia:
a) de antrenare a personalului
694. Activitatile desfasurate in fiecare din etapele traiectoriei produsului in
vederea imbunatatirii tuturor proceselor si a rezultatelor acestora ce se
desfasoara pentru satisfacerea mai buna a cerintelor clientilor in conditii
de eficienta defineste: d) imbunatatirea calitatii
695. Printre principiile managementului calitatii NU se regaseste :
d) abordarea informatica a managementului calitatii
696. Teoria conform careia rezolvarea obiectivelor calitatii este posibila doar
prin constrangerea personalului poarta numele de:
a) teoria X
697. Teoria conform careia rezolvarea obiectivelor calitatii se bazeaza pe
constiinta personalului pe stimularea creativitatii lucru in echipa si

53
 BNR - Uz intern

management participativ poarta numele de:

b) teoria Y
698. Principiul conform caruia atingerea obiectivelor propuse se realizeaza
mult mai eficient daca toate activitatile si resursele aferente sunt private ca
un proces se numeste?
b) abordarea bazata pe proces
699. Asigurarea calitatii actioneaza dupa principiile:
c) “potrivit pentru scop” si “realizat corect de prima data”
700. Care dintre principiile generale ale sistemului de management al
calitatii se refera la crearea posibilitatii ca aptitudinile angajatilor sa fie
folosite in beneficiul organizatiei:
d) Implicarea personalului
701.  Sistemul de management al calitatii este definit ca:
b) un sistem de management prin care se orienteaza si se controleaza o
organizatie in ceea ce priveste calitatea
702.   Aplicarea unui sistem al proceselor in cadrul unei organizatii, impreuna
cu identificarea si interactiunile acestor procese, precum si managementul lor
reprezinta: c) abordarea procesuala
703.  Standardul ISO 9004:2009/ SR EN ISO 9004:2010:
d) Furnizeaza indrumari pentru obtinerea unui succes durabil pentru orice
organizatie, intr-un mediu complex, in schimbare, printr-o abordare bazata pe
managementul calitatii
704.  ISO reprezinta : a) Organizatia Internationala de Standardizare
705.  Printre avantajele implementarii sistemului de management al calitatii
NU se regaseste:
c) Reorientarea organizatiei catre obiective pe termen scurt si rezultate
economice imediate
706.    Care varianta NU este adevarata referitoare la contributia altor
caracteristici extracalitative la calitatea totala?
c) livrarea la costul cerut de furnizor pentru a nu depasi fondurile allocate ©
707.  Calitatea totala reprezinta:
a) un ansamblu de principiI si metode, reunite intr-o strategie globala, pusa in
aplicare de orice organizatie in scopul imbunatatirii produselor si serviciilor sale

54
 BNR - Uz intern

708.   In cazul implementarii principiilor calitatii totale, diagnosticul calitatii

face parte din etapa:
a) Convingerea echipei de conducere cu privire la necesitatea calitatii totale
709.  Care varianta NU este adevarata referitoare la supracalitate:
d) Determina insatisfactia clientului
710. Conceptul de management al calitatii totale (Total Quality Management-
TQM) a fost propus de catre? b) Edwards Deming
711. Principiul conform caruia, identificarea si satisfacerea nevoilor clientilor
reprezinta, in cazul TQM punctul de plecare al tuturor activitatilor din
organizatie, poarta numele de: b) Orientarea catre clienti
712. Principiul conform caruia, punctul central al tuturor activitatilor
desfasurate in organizatie sa fie calitatea, poarta numele de:
a) Calitatea pe primul plan
713. Principiul conform caruia, totul sa fie facut bine de prima data si de
fiecare data, poarta numele de:
d) “zero defecte” si imbunatatire continua
714.  Principiul conform caruia, sistemica a tuturor proceselor si activitatilor
din organizatie, poarta numele de: d) Viziune sistemica
715. Principiul ce presupune implementarea unor actiuni de tinere sub control
a calitatii din organizatie si de asemenea, identificarea corecta a cerintelor
clientilor, poarta numele de:
d) Prevenire noncalitatii si supracalitatii
716. Culegerea, prelucrarea, analizarea si interpretarea datelor care sunt
indispensabile in orice domeniu pentru fundamentarea deciziilor, reprezinta:
a) Argumentarea cu date a deciziilor
717. In care etapa de implementare a TQM are loc trainingul initial al
personalului in domeniul calitatii:
a) Pregatirea implementarii
718.  Abordarea ce presupune implicarea conducerii superioare si apoi treptat
si a celor din nivelurile inferioare, pentru implementarea principiilor TQM,
poarta numele de: a) Abordarea de sus in jos
719. Care varianta NU este adevarata referitoare la avantajele testarii TQM
pe un esantion de proba:
b) Promovarea principiilor TQM la nivelul intregii organizatii
55
 BNR - Uz intern

720. Pe parcursul implementarii procesului TQM, pregatirea personalului in

domeniul calitatii, pentru reimprospatarea cunostintelor si insusirea altor noi,
trebuie sa continue: a) Pe grupe mici de studiu
721. In cadrul procesului de implementare, echipele de imbunatatire a
calitatii:
a) Trebuie sprijinite permanent de conducerea organizatiei
722. Succesul implementarii principiilor TQM este dat de:
b) Perseverenta conducerii si a echipelor de imbunatatire a calitatii
723. Care dintre variantele urmatoare NU reprezinta o etapa de
implementare a principiilor TQM la nivelul intregii organizatii:
d) Formarea auditorilor externi
724. Examinarea sistematica si independenta, efectuata pentru a determina
daca activitatile si rezultatele lor, referitoare la calitate, corespund
dispozitiilor prestabilite, daca aceste dispozitii sunt efectiv implementate si
corespunzatoare pentru realizarea obiectivelor, reprezinta:
b) Auditul calitatii
725. Auditurile conduse de, sau in numele organizatiei insasi, pentru analiza
efectuata de management sau pentru alte interese comune, se numesc a)  
Audituri de prima parte
726. Auditul ce determina conformitatea elementelor de sistem cu cerintele
specificate in documentele de referinta, se numeste:
c) Auditul sistemului de management al calitatii
727.  Neconformitatile ce se refera la nesatisfacerea cerintelor standardului de
referinta, care afecteaza intr-o masura importanta implementarea sau
mentinerea sistemului calitatii, sunt reprezentate de:
c) Neconformitati majore
728. Prima etapa a unui audit al sistemului calitatii este
b) Initierea auditului
729. Auditul efectuat intr-o organizatie, condus de compartimentul
managementul calitatii din cadrul acesteia, asupra aplicarii, cunoasterii si
eficacitatii sistemului de management al calitatii in activitatile de realizare a
produselor si/sau serviciilor din sfera sa de activitate, reprezinta:
a) Auditul intern al calitatii

56
 BNR - Uz intern

730. Auditul ce are ca obiective evaluarea conformitatii proceselor cu cerintele

specificate in documentele de referinta cat si evaluarea eficacitatii acestor
documente in ceea ce priveste satisfacerea cerintelor de calitate, reprezinta:
a) Auditul calitatii procesului
731. Selectarea consultantilor in implementarea sistemului face parte din
etapa: a) Etape preliminare
732. Care dintre afirmatiile urmatoare este adevarata referitoare la auditul
calitatii:
d) Auditul intern se face de auditori externi dar platiti de organizatie
733.  Prima etapa a metodologiei proiectarii si implementarii unui sistem de
management al calitatii este:
a) Analizarea situatiei existente prin prisma modelului asumat
734. Care dintre urmatoarele reprezinta ultima etapa a metodologiei
proiectarii si implementarii unui sistem de management al calitatii:
a) Continua imbunatatire a activitatii
735.  Printre documentele sistemului de management al calitatii, nu se
regasesc: d) Standardele de calitate
736. Documentul principal pentru elaborarea si implementarea sistemului de
management al calitatii intr-o organizatie, reprezinta:
c) Manualul calitatii
737.  Ansamblul de reguli scrise, specific unei activitati, unei organizatii, unui
sector al unei organizatii, unui departament, unui proces, unei actiuni de
asigurare a calitatii, reprezinta :
b) Procedurile de sistem
738. Punerea in aplicare si difuzarea documentelor este responsabilitatea:
b) Autorului
739.  Care dintre standardele internationale de calitate sta la baza auditarii
sistemului de management al calitatii:
d) ISO 19011
740. Care varianta NU este adevarata referitoare la manualul calitatii
d) Descrie modalitatea de desfasurare a unor activitati
741.  Care varianta NU este adevarata referitoare la inregistrarile din
domeniul calitatii:
c) Se adreseaza unitatilor functionale

57
 BNR - Uz intern

742. Care vatianta NU este adevarata referitoare la procedurile din domeniul

calitatii a)  Se adreseaza clientilor organizatiei
743. Care din afirmatiile urmatoare este adevarata cu privire la documentatia
sistemului
c) Procedurile descriu cum si cine trebuie sa realizeze o activitate/proces
744. In cadrul sistemului de management al calitatii politica in domeniul
calitatii:
a) Ofera un cadru adecvat pentru stabilirea si analizarea obiectivelor calitatii
745.  La elaborarea politicii in domeniul calitatii, managementul superior
trebuie sa tina cont de:
d) Sa stabileasca angajamentul pentru calitate privind politica in domeniul
calitatii pentru toate nivelurile organizatiei
746. Tinerea sub control a proceselor se refera la:
b) Activitatile sau verificarile tehnice care se realizeaza pentru obtinerea
controlului unui proces si extinderea asupra tuturor factorilor care afecteaza
procesele de fabricatie
747.  Amploarea documentatiei sistemului de management al calitatii difera
de la o organizatie la alta in functie de:
a) Dimensiunile organizatiei si tipul de activitate
748. Care dintre elementele urmatoare NU se regasesc printre elementele de
intrare ale analizei efectuata de management:
d)  Procesele cu furnizorii sau cu clienti organizatiei
749. Care dintre urmatoarele NU se regaseste printre cauzele rezistentei la
schimbare in cadrul procesului de implementare a sistemului de management
al calitatii:
d) Existenta unei directii clare de actiune din partea conducerii organizatiei
750. Scopul organizatiei care este luat in considerare pentru elaborarea
politicii organizatiei in domeniul calitatii, reprezinta:
b)  Misiunea organizatiei
751.  Principalele criterii care stau la baza specializarii marketingului
contemporan sunt:
d )Domeniul economic, aria teritoriala, nivelul de organizare economica
752. Marketingul global are drept criteriu al specializarii: d) Aria teritoriala

58
 BNR - Uz intern

753. Functia permisa a marketingului o constituie:

c) Investigarea pietei, a necesitatilor de consum
754. Macromarketingul are in vedere:
c) Utilizarea marketingului de catre societate, la nivelul intregii economii
nationale
755. Maximizarea eficientei economice a profitului si satisfacerea in conditii
superioare a nevoilor de consum constituie, in cadrul functiilor marketingului
contemporan, o functie: c) Obiectiv
756. In care dintre gruparile de mai jos, vizand componente ale mediului
extern al intreprinderii, se inscriu mediile de informare in masa? d) 
Micromediu-organismele publice
757. Marketingul, in amplul sau demers, are ca element central de referinta:
c) Consumatorii
758.  Macromediul influenteaza activitatea intreprinderii:
b) Indirect, slab si pe termen lung
759.  Volumul ofertei este un indicator utilizat, de regula, in evaluarea
capacitatii pietei atunci cand:
c) Oferta este mai mica decat cererea
760.  Pentru exprimarea capacitatii pietei se recurge, cel mai frecvent, la: c) 
Volumul tranzactiilor de piata
761. In cadrul mediului extern al intreprinderii, agentiile de publicitate fac
parte din: b) Categoria prestatorilor de servicii
762.  In cadrul functiilor specifice marketingului modern, conectarea
dinamica a intreprinderii la mediul economico-social, este o functie: b) Mijloc
763.   Locul central in cadrul programarii de marketing revine:
d) Strategiei de piata
764.  In cadrul tendintei specifice marketingului global, de dezvoltare a unui
mix de marketing standardizat, oportunitati mai reduse de standardizare le
are: a) Pretul
765.  Metafora “inima marketingului” vizeaza:
a) Politica de produs
766. Garantia este, in esenta:
b) O componenta acorporala a produsului

59
 BNR - Uz intern

767.  Evidentiati dintre gruparile de mai jos pe cea care cuprinde numai
componente acorporale ale produsului, in optica marketingului modern:
c) Numele produsului, marca, pretul, instructiunile de utilizare
768.  Conceptia functionala a produsului are in vedere:
c) O suma de functii partiale sau de valori de intrebuintare partiale, distincte
intre ele, desi nu apar pe piata ca atare
769. Alternativele strategice vizand asimilarea de noi produse, perfectionarea
produselor existente si mentinerea gradului de noutate a produselor au drept
criteriu de diferentiere: a) Gradul de innoire a produselor
770. Un canal direct este acela care: b) Nu are niciun intermediar
771.  Din categoria participantilor primari la procesul de distributie fac parte,
in sensul cel larg: c) Producatorii, angrosistii si detailistii
772. Alternativele strategice referitoare la distributia extensiva, selectiva si
exclusiva au drept criteriu de baza:
d) Amploarea/latimea distributiei
773. Cea mai importanta componenta a mixului logistic, sub aspectul
costurilor generale, o constituie: d) Transportul
774. In cazul unei intreprinderi cu o slaba diversificare a produselor, zonelor
georgafice si clientilor cel mai recomandat criteriu de organizare a
compartimentului de marketing il constituie:
a) Criteriul functiilor
775.  In plan orizontal, sistemul informational de marketing cuprinde:
c) Fluxurile informationale
776. Lungimea drumului critic este redata de:
b) Cel mai scurt interval de timp in care poate fi realizat programul
777. Auditul de marketing reprezinta:
b) O etapa importanta a procesului planificarii de marketing
778.  Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la programul de
marketing este inexacta:
a) Are in componenta sa planul de marketing
779.  Utilizarea metodei PERT prezinta numeroase avantaje. Marcati
varianta falsa:
d) Usurinta trasaturii si intelegerii reprezentarii grafice

60
 BNR - Uz intern

780.  Auditul de marketing este o parte componenta a:

a) Auditului de management
781.  Cercetarile concluzive au urmatoarea particularitate:
b) Caracter formal si structurat
782.  Cercetarile de marketing al caror scop principal il reprezinta calificarea
si intelegerea unei probleme au caracter: a) Exploratoriu
783.  In functie de modul de desfasurare in timp, cercetarile descriptive pot fi
clasificate in:
a) Cercetari transversale si cercetari longitudinale
784.  Metoda aplicabila pentru desfasurarea unei cercetari cauzale este:
d) Experimentul
785. Cercetarea calitativa are urmatoarele caracteristici:
d) Volumul mare de informatii furnizate de respondent, analiza nestatistica a
datelor
786. Exemple de tehnici indirecte de cercetare calitativa sunt urmatoarele:
a) Tehnici proiective de asociere, tehnici proiective de constructie
787.  In cercetarea de marketing, masurarea reprezinta:
b) Procesul de exprimare simbolica, numerica sau nenumerica a gradului in
care un obiect sau un fenomen poseda o anumita caracteristica sau proprietate
788.  In cercetarile de marketing, scalarea reprezinta:
b) Activitatea de construire a scalelor
789. In cercetarile de marketing, scala reprezinta:
a) Instrumentul cu ajutorul careia se realizeaza masurarea
790. Ordonarea variantelor cercetate in functie de un anumit criteriu este
posibila in cazul scalei: a) Ordinale
791. Transformarile de tipul f(x) = ax+b sunt posibile numai in cazul scalelor:
d) Interval si proportionale
792.  In cadrul unui sondaj, persoana de la care se culeg datele este denumita:
c) Unitatea de sondaj
793.  In functie de modul de comunicare cu respondentii, putem include in
categoria sondajelor clasice si:
a) Sondajele personale, sondajele telefonice

61
 BNR - Uz intern

794.  Printre avantajele oferite de sondajele personale regasim:

a) Feeback-ul operatorului
795.  Un dezavantaj major al sondajului la domiciliu, putem considera:
d) Recontactarile
796. Sondajele prin interceptare se pot desfasura:
b) In spatii comerciale
797.  Sondajul postal are urmatoarea caracteristica:
c) Comoditatea pentru respondenti
798.  Printre avantajele sondajului asistat de calculator regasim:
a) Usurinta inregistrarii raspunsurilor
799.  In cazul sondajului telefonic asistat de calculator, se pot obtine rapoarte:
c) Zilnice, referitoare la culegerea datelor sau la rezultate
800.  Cea mai mare flexibilitate a culegerii datelor este specifica urmatoarelor
tipuri de sondaje: a) Sondajul personal la domiciliu
801.  Cea mai mica diversitate de intrebari si scale este specifica urmatorului
tip de sondaj: d) Sondajul telefonic asistat la calculator
802.  Cercetatorul NU are posibilitatea sa controleze mediul de culegere a
datelor, in cazul sondajului: c) Postal
803.  Sub aspectul cantitatii de informatii ce pot fi obtinute, cel mai putin
favorabil tip de sondaj este:
a) Sondajul telefonic asistat de calculator
804. Cel care a afirmat ca “o ancheta nu poate fi mai buna decat chestionarul
sau” se numeste: c) C.A. Moser
805.  O a doua etapa in elaborarea unui chestionar intr-o cercetare de
marketing este reprezentata de:
d) Stabilirea metodei de culegere a datelor
806.  Intrebarile inchise sunt denumite de unii autori: c) Intrebari structurate
807.  Efectul de pozitie poate sa apara in cazul intrebarilor: b) Multihotomice
808. Principiul care impune respondentului ca intrebarile necesitand un efort
mental mai mare pentru a raspunde sa fie amplasate in “miezul”
chestionarului poarta denumirea de: c) Principiul sarcinii respondentului

62
 BNR - Uz intern

809.  Asigurarea data respondentului ca, desi identitatea sa este cunoscuta de

cercetator, ea nu va fi divulgata unei a treia parti, cum ar fi clientul este
cunoscuta sub numele de: b) Confidentialitate
810.   In cazul esantionarii probabiliste, probabilitatea fiecarui element al
populatiei de a fi selectat este: a) Cunoscuta
811.  Conceperea unui mesaj presupune luarea unor decizii cu privire la:
b) Continutul, forma si structura mesajului
812.  Modul de organizare in cadrul mesajului a diferitelor elemente
componente, se refera la: a) Structura mesajului
813. Modalitatea in care emitatorul isi prezinta idea din punct de vedere
simbolic se refera la: b) Forma mesajului
814.  In functie de natura obiectivelor urmarite, publicitatea poate avea
urmatoarele forme:
a) Publicitate comerciala, corporativa si social-umanitara
815.  In abordarea comerciala a promovarii vanzarilor, rolul cel mai
important revine: c) Distribuitorului
816. Punctul de vedere conform caruia promovarea vanzarilor presupune
utilizarea acelor mijloace care au rolul de a stimula, pe termen scurt, cererea
pentru un produs si de a asigura crearea de trafic in punctul de vanzare
corespunde: a) Abordarii comerciale
817.  Punctul de vedere conform caruia tehnicile de promovare a vanzarilor
au o arie de aplicabilitate vasta, ce depaseste cu mult sfera strict comerciala
corespunde: b) Abordarii tehnice
818. Reducerea directa a pretului de vanzare catre consumator, realizata pe o
perioada de timp determinata si care presupune comercializarea produsului
la un pret inferior celui practicat in mod obijnuit, fara a se preciza insa
nivelul reducerii, reprezinta: d) Oferta speciala
819.  Scaderea directa a pretului de vanzare catre consumator, practicata la
initiativa producatorului, care indica pe ambalaj nivelul reducerii, reprezinta:
b) Reducerea imediata
820.  Tehnica prin care consumatorului se ofera posibilitatea de a achizitiona,
concomitent sau dupa cumpararea produsului promovat, un alt produs sau
serviciu, la un pret foarte avantajos, reprezinta:
d) Prima autoplatitoare

63
 BNR - Uz intern

821.  Demonstratiile prin care se urmareste explicarea si prezentarea modului

in care produsul functioneaza, sau poate fi utilizat, fac parte din categoria:
c) Operatiunilor vizand incercarea gratuita a produselor
822.  Lungimea totala a suprafetei ocupata de o marca, un produs sau o
categorie de produse ce beneficiaza de o amplasare pe mai multe niveluri ale
mobilierului de expunere, reprezinta: a) Liniarul dezvoltat
823.   Ansamblul mijloacelor folosite de catre institutii si intreprineri pentru a
crea un climat de incredere si simpatie in randul propriului personal, precum
si in randul publicului, reprezinta din punct de vedere conceptul:
c) Relatiile publice
824.  Instrumentele specifice operatiunilor de relatii publice orientate
prioritar in directia publicului extern, sunt urmatoarele:
b) Conferinta de presa, utilizata atunci cand se doreste comunicarea unor stiri de
importanta maxima
825.  Operatiunea promotionala bazata in exclusivitate pe hazard este:
d) Loteria
826.  Daca intre activitatea unei organizatii si domeniul in care aceasta
investeste in calitate de sponsor exista o legatura directa, atunci obiectivul
comunicational vizeaza:
a) Evidentierea superioritatii tehnologice si a performantelor tehnice inregistrate
de organizatie
827. Daca intre obiectul de activitate al unei organizatii si domeniul in care
acesta investeste in calitate de sponsor nu exista neaparat o legatura directa,
atunci sponsorizarea poate fi o tehnica de comunicare ce favorizeaza
b) Stimularea coeziunii interne
828.  O actiune de mecenat poate fi utila anuntatorului care si-a propus
realizarea unuia dintre urmatoarele obiective:
b) Promovarea in randul publicului, a culturii organizatiei
829.  Rolul marcii pentru producator poate fi exprimat prin intermediul a trei
functii, printre care NU se regaseste:
b) Functia de garantare a calitatii
830. Rolul de a asigura consumatorul in legatura cu calitatea si fiabilitatea
produsului, de a-l informa despre originea marfii, revine: a) Marcii garantie
831. Atunci cand in cadrul unei game exista linii coerente de produse, fiecare
linie beneficiind de o pozitionare specifica, se poate utiliza: c) Marca linie
64
 BNR - Uz intern

832. Printre functiile generale pe care le indeplineste ambalajul NU se

regaseste:
c) Informarea utilizatorului cu privire la compozitia produsului, la eventualele
cerinte ce trebuie respectate
833.  Credibilitatea unei surse de comunicare depinde de:
b) Onestitatea si integritatea de care da dovada
834.  Ansamblul coerent de semne al caror rol este de a prezenta receptorului
ideea de care emitatorul a dorit sa i-o comunice formeaza: d) Mesajul
835. Atunci cand receptorul manifesta un grad scazut de interes cu privire la
continutul mesajului, este indicat ca:
a) Cele mai interesante argumente sa fie prezentate la inceputul mesajului
836.  In cazul comunicatiilor de marketing, canalele formate din specialisti
independenti, care pot face aprecieri favorabile sau nefavorabile cu privire la
producator si la produsele sale, poarta denumirea de:
 b) Canale expert
837.  Punctul de vedere conform caruia promovarea vanzarilor reprezinta o
modalitate de actiune ce permite realizarea unor obiective de marketing
stabilite cu precizie pe termen scurt, mediu si lung corespunde:
c) Abordarii de marketing
838.  Tehnica prin care se propune consumatorului un produs intr-un format
de dimensiuni reduse, la un pret scazut, corespunde:
b) Formatului de incercare
839.  Operatiunile caracterizate prin implicarea personala a participantilor
intr-o competitie, pe parcursul careia trebuie sa-si dovedeasca inteligenta,
indemanarea, spiritul de observatie, creativitatea sau subtilitatea, corespunde:
a) Concursurilor promotionale
840.  Tehnicile de comunicare care implica utilizarea unor elemente relativ
stabile, care confera constanta continutului mesajului corespund:
c) Tehnicilor de comunicare de natura continua
841.  Comunicarea reprezinta: d) un schimb de semnale (sonore, tactile sau
vizuale), cu scopul de a informa, instrui sau convinge, bazat pe existenta unor
ssemnificatii commune conditionat de contextul relatiilor intre cei ce comunica,
dependent de contextul social.

65
 BNR - Uz intern

842.  Limbajul verbal reprezinta:

b) ceea ce se comunica prin rostirea si descifrarea intelesului simbolic al
cuvintelor
843. Limbajul paraverbal :
c) presupune tot ceea ce se comunica prin voce (volum, intonatie, ritm, accent,
pauza si prin manifestari fara continut verbal cum ar fi: dresul vocii, rasul,
tusea, geamatul, oftatul tipatul) .
844. Comunicarea verbala reprezinta o componenta a comunicarii orale, care
presupune: d) Existenta limbajului verbal si a celui paraverbal
845.   Interventia mesajului paraverbal peste continutul mesajului verbal
provoaca: d) Toate variantele sunt corecte
846.   Comunicarea nonverbala poate :
a) sprijini, contrazice sau substitui comunicarea verbala
847.   Dintre canalele prin care se comunica nonverbal NU face parte :
a) vocea
848. In comunicarea interpersonala, emitatorul este o persoana care:
d) toate variantele sunt corecte
849.  Codificarea reprezinta:
b) traducearea gandurilor, atitudinilor, emotiilor, si sentimentelor in cuvinte,
atingeri, sunete, imagini, caractere scrise, desene, gesturi mirosuri.
850.  NU reprezinta o axioma a comunicarii :
d) comunicarea se dezvolta doar pe planul relatiei
851.   Din perspectiva functionalista, cultura organiztiei este definita:
c) ca o suma de functii si roluri pe care si le asuma in cadrul sistemului socio-
cultural al oragnizatiei
852.  In context organizational, abordarea comunicarii are loc:
a) pe plan intern si extern
853.  Comunicarea interpersonala este puternic influentata de:
d) Contextul in care are loc
854. Comunicarea intrapersonala :
a) poate fi directa, verticala (atunci cand se comunica cu divinitatea) sau
orizontala (cant se transmit diferite ganduri sau mesaje prin intermediul fie a
unui jurnal, fie a retelelor de socializare);

66
 BNR - Uz intern

855. Care dintre urmatoarele variante NU reprezinta caracteristici ale

comunicarii interpersonale ;
a) Comunicarea interpersonala este intotdeauna nonverbala
856. Comunicarea interna are drept scop:
d) Stimularea, motivarea si cererea fidelitatii salariatilor fata de obiectivele si
aspiratiile companiei
857.  Etica in afaceri presupune:
c) introducerea, in deciziile de zi cu zi si in strategiile de management, a altor
norme decat cele impuse in mod legal
858.  In practica problemele legete de etica apar:
d) toate variantele sunt corecte
859. Daca informatiile transmise sunt false, neadevarate, partial adevarate
sau daca vorbitorul ascunde anumite informatii receptorului, atunci
comunicarea umana este: b) imorala
860.  Deontologia vizeaza: a) Aspectele legate de etica unei organizatii
861.   Absenta unui comportament etic in afaceri conduce la: a) Coruptie
862. Printre principiile generale ale unui cod etic in afaceri, se numara si:
d) Etica in afaceri presupune relatii de corectitudine, loialitate, profesionalism
 863.  Comunicarea presupune existenta unui sistem deschis, dar influentat de
foarte multi factori cunoscuti mai ales sub denumirea de :
b) bariere in comunicare
864.  Comunicarea interculturala :
c) poate fi definita ca fiind comunicarea dintre oamenii de afaceri, apartinand
unor culturi diferite ce poate avea loc fie in interiorul organizatiei fie in afara ei
865.  Printre caracteristicile culturale de care trebuie sa se tina cont in
comunicarea interculturala se numara si: a) Timpul
866. Printre cauzele care determina receptarea eronata NU se numara :
c) prima impresie
867. Perceptia umana este : b) obiectiva
868.  Erorile de perceptie pot fi:
b) Erori senzoriale normale, erori de atribuire, erori de prelucrare mentala, erori
senzoriale patologice

67
 BNR - Uz intern

869. Credinta conform careia propria cultura este superioara celorlalte,

poarta denumirea de: d) Etnocentrism
870.  Comunicarea strategica se refera la:
d) Modalitatea de integrare a comunicarii in sfera problemelor de afaceri
871. In functie cde relatiile cu exteriorul, strategiile de comunicare in afaceri
comerciale pot fi clasificate in:
c) Strategii de comunicare interna, strategii de comunicare externa
872. .  In functie de obiectivul comunicarii, strategiile de comunicare in afaceri
comerciale pot fi clasificate in:
b) Strategia de identitate corporativa, strategia de imagine a companiei, strategia
de produs/marca
873. Care dintre urmatoarele variante reprezinta o strategie eficienta de
comunicare interna? d) strategia comunicarii interpersonale
874. Strategiile politetii negative se bazeaza, printre altele, si pe:
a) Evitarea oricaror presupuneri sau anticipari legate de interlocutor
875. Folosirea unor marci de identitate care subliniaza apartenenta la acelasi
grup reprezinta: c) O strategie pozitiva a politetii
876. Principiu al comunicarii eficiente, ce se refera la faptul ca multe bariere
in comunicare sunt generate de modul in care este privit timpul in diferite
culturi: b) Principiul timpului
877. Principiu al comunicarii eficiente, ce se refera la faptul ca interlocutorul
trebuie acceptat ca pe o individualitate care are dreptul sa aiba sentimente si
perceptii care pot fi diferite sau asemanatoare cu cele ale vorbitorului:
a) Principiul empatiei
878. Tehnica detensionarii atmosferei este o tehnica utilizata, de regula:
c) La inceputul unei discutii
879. Care dintre urmatoarele variante reprezinta o tehnica eficienta ce poate
fi folosita la inceputul unei discutii de afaceri:
d) tehnica detensionarii atmosferei
880. Care dintre urmatoarele variante reprezinta o tehnica eficienta ce poate
fi folosita in cadrul unei discutii de afaceri: b) tehnica scultarii
881. Finalizarea discutiei de afaceri presupune:
a) prezentarea unui rezumat scurt a cee ace s-a discutat si agreat

68
 BNR - Uz intern

882. Proces organizat de comunicare intre doi sau mai multi parteneri de
afaceri, care urmaresc adaptarea progresiva a pozitiilor lor in scopul
formularii unei intelegeri reciproc acceptabile, materializate in contractul
comercial: c) Negociere comerciala
883. Functie a negocierii ce sustine faptul ca negocierea reprezinta un moment
optim pentru companii de a-si face publicitate prin promovarea parerilor
asupra unor produse sau servicii oferite si a valorii adaugate pe care acestea le
pot oferi clientilor: c) functia de publicitate
884. Totalitatea intereselor si nevoilor comune si specifice partenerilor de
negociere poarta denumirea de: b) pozitie de negociere
885. Manifestarea dorintei de vanzare-cumaparare din partea partenerului de
afaceri poarta denumirea de: a) interes
886. Pozitie de negociere ce reprezinta interesele si nevoile comune ale
partenerilor : d) pozitie de consens
887. Pozitie de negociere ce imbraca forma primei oferte facute de la care
incepe negocierea efectiva: d) pozitie de deschidere
888. Tip dur de negociere ce duce la situatii tensionate ce afecteaza relatia pe
termen lung a celor implicati : b) negociere distributiva
889. Tip de negociere ce se desfasoara intr-un climat de incredere si optimism,
in care ambele parti castiga: c) Negociere integrativa
890. In cadrul documentelor-suport pentru negociere NU intra :
c) dosar ce cuprinde un document privind capacitatea de analiza si sinteza a
negociatorului
891. Finalitatea negocierii o reprezinta: a) Incheierea de contracte comerciale
892. Strategia de negociere reprezinta:
d) linia directoare de conduita si atitudine a negociatorului in vederea atingerii
obiectivelor fixate utilizand informatii si relatii interumane
893. Simularea strategiei de negociere reprezinta:
c) trecerea in revista a tuturor detaliilor cu privire la desfasurarea negocierii
894. Care dintre urmatoarele variante reprezinta o etapa a stabilirii strategiei
de negociere?
b) alegerea celor mai potrivite mijloace tactice de actiune

69
 BNR - Uz intern

895. In elaborarea strategiei de negociere un rol important il detine :

c) stilul negociatorului si al partenerului sau
896. Tehnicile de tratare a elementelor de negociere sunt :
a) tehnici de abordare globala a elementelor si tehnici de abordare in faze sau
etape a negocierii
897. Tehnicile de tratare a obiectului de negociere sunt:
b) tehnici de extindere a obiectului negocierii prin adaugarea unor noi elemente
ale negocierii si tehnici de transformare a obiectului negocierii
898. Tehnica oferirii unei alternative reprezinta:
d) tehnica de incheiere a negocierii
899. Represaliile reprezinta:
b) Tactica negativa folosita in procesul de negociere
900. Recomandarile si recompensele reprezinta:
d) tactici pozitive folosite in cadrul negocierilor

70
 BNR - Uz intern

71