Anul I, Master, Istoria și Cultura Religiilor

Curatu Dorin

AXIOLOGIE ȘI EXEGEXĂ CREȘTINĂ

Lucru individual

STUDIU COMPARATIV AL EVANGHELIILOR SINOPTICE

În aceasta lucrare am încercat să expun numai câteva din punctele acestui subiect, care este destul
de vast. Evangheliile sinoptice reprezintă trei dintre evangheliile canonice: Matei, Marcu și Luca. Se
numesc sinoptice deoarece pot fi aranjate în coloane paralele pentru a se observa asemănările și
diferențele în relatarea acelorași evenimente.
Problemele fundamentale ale acestor evanghelii sinoptice sunt determinarea relației literare dintre
acestea trei și determinarea relației lor cu Evanghelia după Ioan. Cuvântul ”sinoptic” provine din greacă,
”syn” - împreună și ”optic” – văzut.
Evangheliile au fost numite sinoptice de către cercetătorul biblic german J.J. Griesbach și sinoptic
înseamnă ”a vedea împreună”. El a ales acest termen datorită gradului de asemănare între Matei,
Marcu, Luca în modul lor de prezentare a lucrării lui Iisus Hristos. Aceste asemănări nu au contribuit
doar la gruparea laolaltă a primelor trei evanghelii, ci și la separarea lor de Evanghelia lui Ioan.
Materialul comun al celor trei evangheliști se referă la perioada de început până Hristos își începe
lucrarea – Matei 1:1 – 4:11, Marcu 1:1 – 13, Luca 3:1 – 4:13. Toți descriu cu mai multe sau mai puține
detalii nașterea lui Iisus care se regăsește numai șa Matei și Luca, Marcu nu amintește de ea; venirea,
predicarea și stilul de viață a înaintemergătorului Domnului, Ioan Botezătorul. Ei descriu botezul
mulțimii în apă, precum și mărturia lui despre Hristos. La fel se regăsesc relatări despre botezul lui Iisus
și ispitirea Lui de diavol în pustie. Textul acordat acestor evenimente este relativ la Marcu în comparație
cu Matei și Luca care descris mai amănunțit.
Lucrarea din Galileea se găsește descrisă la Marcu 1:14 – 7:23, Matei 4:12 – 15:20, Luca 4:19 –
9:17. Sinopticii scriu despre faimoasa predică de pe munte, chemarea apostolilor, multe minuni,
vindecări, cum ar fi: vindecarea soacrei lui Petru, a paraliticului, celui cu mâna uscată, potolirea furtunii
de pe mare, învierea fiicei lui Iair, mai marele sinagogii, etc.
Hristos se adresează mulțimii în parabole, unde le găsim comune la toți evangheliștii. Iisus mai
face minunea cu pâinile, hrănind mai mult de 5000 de oameni, trimite pe apostoli la propovăduire și
este respins în patria Sa, așa cum găsim în Matei 13:57, Luca 4:28,29, Marcu 6:3.
Despre uciderea de către Irod a lui Ioan Botezătorul prin decapitare găsim la Matei 14:1 – 12 și la
Marcu 6:14 – 30. La Luca e descrisă mărturia lui Iisus despre Ioan.
Sinopticii relatează o a două înmulțire a pâinilor, umblarea lui Iisus pe mare și încă câteva
vindecări, Matei 14:13 – 36, Marcu 6:31 -56.
Mărturisirea lui Petru, cea dintâi și a doua vestire a Patimilor, Schimbarea la față în muntele
Taborului și vindecarea copilului lunatic sau demonizat sunt relatate la toți trei aproape identic – Matei
17:1 – 23, Marcu 9:1 – 31, Luca 9:18 – 45.
Despre întâietatea apostolilor și folosirea numelui lui Iisus găsim la Marcu 9:33 – 42, Luca 9:46 –
50, iar despre desfacerea căsătoriei, Iisus și tânărul bogat, Iisus binecuvântând copiii și urmarea
apostolilor, găsim la Matei 19:3 – 30, Marcu 10:1 – 31.
 Despre a treia vestire a Patimilor scriu toți trei: Matei 20:17 – 19, Marcu 10:32 – 34, Luca 18:31 –
34.
Ultima săptămâna este cea mai lungă secțiune din sinoptici, unde este descrisă săptămâna
Patimilor, precum și relatarea Învierii Domnului. Începe cu intrarea Domnului în Ierusalim, alungarea
vânzătorilor din templu si smochinul neroditor găsim la Matei 21:1 – 22, Marcu 11:1 – 26, Luca 19:28 -
48.
În templu Iisus le răspunde fariseilor,saducheilor și cărturarilor despre banul cezarului, învierea
morților, Mesia ca fiu și Domn al lui David, dărâmarea Ierusalimului, sfârșitul lumii și a doua venire a
Fiului Omului, care le găsim cu mici diferențe la toți trei.
Ungerea cu mir a femeii păcătoase în Betania, o găsim la Matei și Marcu, iar trădarea lui Iuda, la
Marcu și Luca.
Despre Cina cea de Taină, rugăciunea din Ghetsimani, arestarea lui Iisus, lepădarea lui Petru,
judecata, osândirea, batjocorârea, răstignirea, îngroparea și Învierea Domnului, au relatat sinopticii cu
mici diferențe la arătările Domnului după înviere.
Matei încheie Evanghelia cu porunca Mântuitorului către ucenici să meargă și boteze toate
neamurile și să păzească poruncile Sale, iar Marcu și Luca încheie cu Înălțarea Domnului la cer.

După cum e simplu de observat, avem foarte multe momente ce coincid – nu în totalitate, puțin
similar, fie în toate trei evangheliile, fie cel puțin in două.
Momentele care sunt prezente doar în una dintre evanghelii, vin să ofere detalii suplimentare,
având în vedere că fiecare dintre evangheliști a perceput lucrurile din perspectiva sa și, cel mai probabil,
a relatat evenimentele la care fie a fost martor ocular, fie le-a auzit în mod direct.