Alexandru cel Bun (1400 

- 1432)

1. Politica interna

 se bazează pe relaţii bune cu marea boierime, căreia îi întăreşte prin acte

dreptul de proprietate asupra moşiilor. Încurajează
economia prin privilegiile comerciale, acordate negustorilor
poloni din Liov (1408), dar şi celor braşoveni sau bistriţeni.
Menţine în sfatul domnesc pe boierii cu dregătorii şi îi
scoate pe cei cu funcţii regionale.
 în domeniul bisericesc are o activitate intense, reluând
legăturile cu Patriarhia de la Constantinopol şi ctitorind mai
multe mănăstiri. Astfel, îl primeşte în ţară pe trimisul
patriarhiei, Grigore Ţamblac, care duce o intense activitate
ortodoxă. Iosif este recunoscut mitropolit al Moldovei
(1401) şi conflictul cu patriarhul este stins.
Tot Alexandru adduce în ţară moaştele Sf. Ioan cel Nou, pe
care le depune la Suceava şi ctitoreşte
mănăstirile Bistriţa şi Moldoviţa, iar sub influenţa celei de-a
doua soţii mai înfiinţează o episcopie catolică la Baia, unde se afla o
comunitate de negustori şi meşteşugari germani.

 2. Politica externa

 a acestui domn se axează pe apropierea de Polonia,, încercând astfel să

contracareze pretenţiile Ungariei. El recunoaşte suzeranitatea lui Vladislav
Jagello, mai întâi în 1402, apoi, reînnoind-o, în 1404, 1407, 1411. Se află, de
asemenea, în relaţii bune cu cneazul Lituaniei, Vitold, frate al regelui polon,
dar şi cu Mircea cel Bătrân, care l-a ajutat să ocupe tronul. Credincios
suzeranului său polon, îl ajută în 1410, la Grünwald, să-i înfrângă pe cavalerii
teutoni, care încercau să se extindă pe seama statului polon.
 uitând de ajutorul primit, în 1412, la Lublau, regele polon încheie un tratat
cu Sigismund de Luxemburg al Ungariei, prin care Moldova urma să fie
împărţită între cele două ţări (Ungaria lua sud-vestul cu Chilia iar Polonia nord-
estul cu Cetatea Albă), dacă domnul moldovean nu participa la lupta
antiotomană. Despre acest tratat Alexandru va afla însă mai târziu, aşa că
în 1422 la Marienburg îl mai ajută o data pe Vladislav Jagello să-i înfrângă pe
teutoni.
 relaţiile cu urmaşii lui Mircea vor fi bune, chiar dacă va ocupa Chilia de la
munteni, el ajutându-i în luptele pentru tronul Ţării Româneşti, luptând
împotriva lui Dan al II-lea, duşmanul fiilor lui Mircea. În 1420, Alexandru va
respinge un atac al turcilor asupra Chiliei, aceasta fiind prima ciocnire dintre
moldoveni şi turci.
 Alexandru cel Bun (1400 - 1432)
Domnia lui Alexandru se caracterizează ca una de mare prosperitate, cu definirea

identității ordodoxe și dezvoltarea economică și culturală a țării. Totuși în anul 1410,

polonezii, sprijiniţi de moldoveni şi lituanieni, au atacat Castelul Marienburg al

Cavalerilor Teutoni, unul dintre bastioanele acestui ordin cavaleresc. Asediul s-a

soldat cu un eşec, însă în timpul bătăliilor care au durat mai bine de două luni,

moldovenii lui Alexandru cel Bun s-au dovedit a fi foarte curajoşi şi bine pregătiţi.

Bătălia de la Marienburg din anul 1410 a reprezentat un asediu organizat de regele

polon Vladislav II Iagello împotriva castelului din Malbork (Polonia) al Cavalerilor

Teutoni. Luptele s-au desfăşurat între 18 iulie 1410 şi 19 septembrie 1410. La

această bătălie au participat şi moldovenii conduşi de domnitorul Alexandru cel Bun,

care erau de partea polonezilor. Alexandru cel Bun a trimis în sprijinul polonezilor un

corp de oaste format din 400 de arcaşi, care s-a descurcat destul de bine în faţa

atacurilor venite din partea Cavalerilor Teutoni. Văzându-i puţini la număr, Cavalerii

teutoni îi atacară. Moldovenii se reped la o pădure, în care descalecă şi se

adăpostesc de vedere. Cavalerii se iau după dânşii. Moldovenii îi primesc cu o ploaie

de săgeţi, care culcă la pământ primul rând al Cavalerilor; restul se împrăştie.

Moldovenii se întorc, în tabără, cu pradă şi cu prizonieri”, a menţionat cronicarul

polonez Jan Dlugosz. 

3.Personalitatea domnitorului
 Grigore Ureche a scris în letopiseţul său că  „Acest Alexandru Vodă multe lucruri
bune au făcut în ţară”, căci dânsul fiind  „mai întreg şi mai cu minte decât cei trecuţi
înaintea domniei lui... socotit-au şi la această ţară”.

Miron Costin, spune ca Alexandru a ridicat cetatile  „din ruinele cele vechi şi a înălţat
şi Ţara lui în rânduială şi cu puteri înfloritoare”.

Dimitrie Cantemir scrie că  Alexandru I, ce-i zice Cel Bun...este acela care cel dintâi
a făcut cunoscut strămoşilor numele, până atunci puţin ştiut, al moldovenilor”.

4.Curiozitati

- Ghinion la neveste
 Alexandru cel Bun (1400 - 1432)
Alexandru cel Bun a fost căsătorit de patru ori. Prima soție a avut-o înainte de a se
urca pe tron și s-a numit Margareta. Era de origine catolică, fapt pentru care ia
construit biserica din Baia, aproape de Fălticeni, unde a fost îngropata.
După moartea acesteia, Alexandru cel Bun s-a căsătorit cu Ana, care și ea a murit la
puțin timp după căsătorie. A treia soție a fost Ringailla, cu care s-a căsătorit în anul
1419. Nici această căsătorie nu a fost cu noroc, punând capăt relației după doar doi
ani, din motive religioase. În fine, în 1421 s-a recăsătorit cu Marina, care făcea parte
dintr-o familie boierească din Moldova.

- A murit in prim a zi de an

După o domnie de 33 de ani, Alexandru cel Bun a murit chiar în prima zi a anului
1432, la Mănăstirea Bistrița, în urma unui atac de cord.

- De ce i sa spus ’’cel bun’’

Despre Alexandru cel Bun istoricii spun că a fost primul mare domnitor al Moldovei.
Titulatura de „cel Bun” nu figurează deloc în timpul domniei sale, ci s-a ales cu ea
după moarte, aceasta având legătură cu faptul că, în lunga sa domnie, de peste 30
de ani, a știut să stea departe de conflicte, și avea calități indiscutabile de mare
diplomat.

5.Activitatea culturala si ctitoriceasca

Analizând activitatea de ctitor si donator a domnului Alexandru cel Bun am observat
un atașament deosebit al domnului fată de Fecioara Maria si cultul acesteia. El și-a
dedicat bisericile ei adică Mănăstirea Bistrița, Biserica de la Baia, Mănăstirea
Moldovița, Mănăstirea Căpriana, Mănăstirea Bisericani si Mănăstirea Tazlău.

Mănăstirea Bistrița

Bistrița este prima ctitorie a lui Alexandru cel Bun

închinată Fecioarei Maria, având hramul
Adonnirea Maicii Domnului. Despre această
mănăstire se presupune că exista deja pe la 1395,
sub fonul unei construcții de lemn, fiind ridicată
de ucenicii lui Nicodim din Tara Românească.
Despre Bistrița se știe că a fost ctitoria favorită a
domnului

6.Aprecieri personale
Apreciez comportamentul si inteligenta lui Alexandru cel Bun. Îmi place mult
atitudinea lui fata de război. După părerea mea el si iubit foarte tare poporul de
aceea nu a vrut sa riște cu ei si săi trimită la război ce înseamnă ca a fost un
conducător măreț.