“Valentin POPA – Cel mai bun manager pe care l-am avut”

ROSCANEANU Bogdan

Valentin POPA – Cel mai bun manager pe care l-am avut

Scurta biografie

A studiat la Liceul industrial ”Nicu Gane” din Fălticeni, judeţul Suceava

(1979-1983), apoi la Institutul Politehnic Iaşi, Facultatea de

Electrotehnică (1984-1989), unde a obţinut o diplomă de inginer în

specializarea Electronică şi Telecomunicaţii. Deţine un titlu de Doctor în

specialitatea Componente, dispozitive şi circuite electronice, obţinut la

Institutul Politehnic Iaşi (1994-1998). A urmat un stagiu de specializare în cadrul programului TEMPUS

la Instituto Politecnico de Porto (1993-1994), un stagiu de specializare în cadrul programului TEMPUS la

Universite des Sciences et Technologies de Lille, Franţa (1997), un stagiu de perfecţionare în producţie şi

cercetare în cadrul Bluechips Co., Chiang Mai, Thailanda (2001-2002)

A fost preparator universitar (1989-1992), apoi asistent universitar (1992-1995), şef lucrări (1995-1999),

conferenţiar universitar (1999-2004) la Universitatea „Ştefan cel Mare” Suceava. Profesor universitar (din

2005) şi conducător de doctorat (din 2009) în cadrul aceleiaşi instituţii. Şef al Catedrei de Calculatoare şi

Automatizări (2004-2011), director al Departamentului de Calculatoare, Electronică şi Automatică (2011-

2012), rector al Universităţii ”Ştefan cel Mare” Suceava (din 2012).

Portretul unui adevarat lider

Toate aceste realizari pot impresiona pe oricine. Curiozitatea fireasca ne impinge in a afla ce trasaturi de

personalitate, ce credinte si ce opinii poate avea un asemenea manager. Citind un interviu publicat de

catre Universitatea “Stefan cel Mare”, mi-am dat seama ca pe langa bune cunostinte de management, pe

langa practica absolut necesara un bun manger are nevoie de o personalitate capabila sa imprime

lucrurilor o anumita directie. Chiar el afirma ca un bun manager este o persoana capabila sa dezvolte o

viziune, sa o puna in practica depasind orice obstacol.

1
 “Valentin POPA – Cel mai bun manager pe care l-am avut”
ROSCANEANU Bogdan

Cum vede el mangementul si profesia de manager? Ca pe o “religie a comunicarii”. Managerul trebuie sa

fie printre oameni, sa asculte pe oricine , oriunde si oricand. Nu trebuie sa fie prizonierul propriului aparat

de informare, ci din contra, trebuie sa fie accesibil si direct cu angajatii sai.

Comunicarea reala inseamna pentru Valentin Popa menumarate ore de discutii fata in fata. Nu inseamna

luari de pozitie inregistrate pe banda, nici articole publicate in presa. Oamenii trebuie sa participe direct la

comunicare, sa accepte obiectivlele companiei ca pe ale lor proprii. Si trebuie sa fie informati fara

menajamente inutile.

Pentru Valentin Popa fabricarea de informatii dezbracate de duritatea adevarului lor nu inseamna decat o

pierdere considerabila pentru orice companie. Oameni trebuie sa vada lucrurile asa cum sunt si nu asa

cum ar vrea ei sa fie. Experienta i-a confirmat faptul ca atunci cand o companie constientizeaza conditiile

reale de piata si competitia dura este mai capabila sa le faca fata si sa le foloseasca in beneficiul

propriu.Cei care nu fac asa emit prognoze mult prea optimiste pe care nu le pot realiza. Astfel pierd

oportunitatile care ar fi aparut daca nu si-ar fi propus prea mult pentru propriile posibilitati. Managerii

sinceri nu-si pierd vremea temandu-se de fragilitatea firmei in asemena conditii si spun concret

angajatilor lor adevarul, pentru ca acestia oricum cunosc adevarul Acesta este sensul transparentei intr-o

firma in conceptia lui Valentin Popa.

In privinta eficientei unei organizatiii, Valentin Popa considera simplitatea cuvantul cheie. O organizatie

simpla are nevoie de un manger simplu. El atrage atentia ca a fi simplu nu are deloc sensul de a fi simplist

sau superficial in gandire. Manageri simpli au incredere in sine si in inteligenta lor.In schimb un manager

care sufera de “complexitate “ e de crezut ca nu are incredere in propria capacitate si folloseste din exces,

pentru a compensa, planificari groase cat un dictionar si apeleaza la toate cunostintele pe care le-a

acumulat inca din copliarie. Ei sunt ingrijorati ca fara un tenc mare de documentatii, planuri si schite vor

fi judecati de cei din jur drept manageri lipsiti de profesionalism.