Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Opera este nuvela deoarece are dimensiunea cuprinsa intre cea a povestirii si cea a
romanului, are un singur fir epic, un conflict unic, concentrat, in care accentul este pus pe
caracterizarea personajelor.
Este o nuvela fantastica deoarece implica ezitarea intre 2 explicatii ale misterului dintre care
una este de tip miraculos,iar cealalta de tip realist,chiar stiintific.Cele 2 explicatii raman posibile
fara optiune definitiva,fantasticul fiind o categorie a ambiguitatii.
1. Hanul lui Manjoala:
O secventa relevanta in acest sens cea in care se descrie starea fizica a lui Fanica pe
timpul vijeliei.Tanarul nu si da seama daca durerea de cerbice este cauzata de vinul baut
la han sau altceva.Ezitarea personajului de a alege intre explicatia rationala si cea
irationala creeeaza ambiguitate.
2. La tiganci:
Relevanta este ultima secventa din nuvela,care reprezinta o intrare in planul
ireal,intampinat si atentionat de batrana ca singura fata disponibila este
nemtoacica,Gabrilescu este orientat spre usa 7.Desi pierde sirul usolor,el
I gaseste pe Hildegard la fel de tanara cum o cumoscuse,ceea ce induce din nou ideea
predestinarii.Dupa ce se elibereaA de aspectele ce tin de existenta cotidiana,Gavrilescu
este pregatit sa foe condus de Hildegard spre padure,in al carei simbol apare sugestia
eternitatii.Cuplul despartit in existenta profana se regaseste ca un cuplu paradisial.Astfel
nuvela poate fi interpretata ca o alegorie a drumul spre moarte.Nuvela propune doua
explicatii pt experienta lui Gavrilescu:fie o motivatie clinica,un delir sau o forma de
agonie,fie o experienta intr o alta dimensiune.Astfel Bucurestiul intr o zi torida de vara
este spatiul profa,la tiganci este un spatiu de trece ,iar padurea este spatiul sacru.
Tema nuvelei este aceea a iesirii din timpul istoric, liniar si ireversibil, si al trecerii in
timpul mitic, circular. Autorul creeaza doua universuri distincte, real si ireal, iar trecerea
de la unul la altul este insesizabila.
O secventa relevanta pt ilustarea temei o reprezinta cea in care este sugerata
fascinatia exercitata de coana Marghioala, mai ales prin privire ("Strasnici ochi ai,
cocoana Marghioalo!")
O alta secventa relevanta pt ilustrarea temei este cea in care se sufereaza existenta
unor vraji("Femeia, dusa pe gânduri, sedea pe pat cu caciula mea in mânã, o tot
învârtea s-o rasucea....”)
O secventa relevanta pt ilustrarea temei o reprezinta prezenta paravanelor
inselatoare care par sa creeze un labirint.Tot ceea ce se intampla de acum pare un
vis(“proiectie onirica”) ce ii creeaza personajului alternativ frica si ferivire .
O alta secventa de asemenea relevanta pt sugerarea temei este cea din finalul
operei cand eliberat de preocuparile cotidiene,Gavrilescu se intoarce la tiganci dus de
un fost dricar,simbol al luntrasului Charon,care duce sufletele mortilor in Hades.