Sunteți pe pagina 1din 4

PLANIFICARE ANUALĂ

OBIECTUL : ISTORIA CULTURII ŞI CIVILIZAŢIEI MAGHIARE


CLASA A – VI – A
ANUL ŞCOLAR
PROFESOR: Rozsa Istvan

Nr UNITĂŢI DE DETALIEREA UNITĂŢII DE DETALIEREA CONŢINUTURILOR OBIECT NR. SAPT. OBS


Crt ÎNVĂŢARE ÎNVĂŢARE IVE ORE
OPERA
ŢIONA
LE
1 Introducere 1 S1

2 Etnogeneza 1.Formarea poporului şi a limbii 1.a.Miturile şi legendele despre origine; 1.1; 1.2; 6 S2-7
maghiarilor b.Tradiţii şi adevăr istoric despre etnie şi limbă; 2.1; 2.2;
(2000 î. Hr.- 895 c.Spaţiu şi timp al formarii; 3.1; 3.2;
d. Hr) 3.3; 4.1;
2.a Principalele direcţii ale migrării;
2.Migraţia triburilor maghiare înainte
b.Popoarele înrudite rămase în zona Ural;
de 895 c.Legăturile cu poarele învecinate, influenţe iranice, arabe,
bizantine, slave;

3.Modul de viaţă materială şi 3.a. Viaţa nomadă şi cea sedentară. Aşezări şi necropole;
spirituală înainte de descălecat b.Forme religioase:toteismul, cultul soarelui, şamanismul,
animism.
Studiu de caz: Viaţa în iută, Necropole ale unor conducători
militari.

3 De la 1.Cultura materială şi spirituală a 1.a. Mediul şi habitatuş în Câmpia Panonicaă; 1.1; 1.2; 8 S 8 -
destrămarea maghiarilor în perioada descălecatului b. Aşezări şi relaţii cu autohtonii; 2.1; 3.1; 15
societăţii c.Impactul cu Europa apuseană, expediţii militare; 3.3; 3.2;
gentilice la 4.2; 1.3
2.a.Destrămarea societăţii gentilice si apariţia societăţii feudale de
formarea 2.Formarea statului medieval maghiar
tip apusean;
statului feudal b. Rolul lui Geza şi Istvan I în organizarea statului;
(895– 1301) c. Politica de consolidare a statului şi consecinţele ei asupra
populaţiei autohtone;
3.a.Situaţia socială şi politică din sec. IX-XI;
3.Voievodatul Transilvaniei b. Formaţiunile prestatale (româno-slave, româno-maghiare)
c.Formarea şi organizarea voievodatulu în sec. al XII-lea
d.Crearea instituţiilor noi şi menţinerea unor instituţii autohtone;
e.Modul de viaţă şi convieţuirea etniilor;
f.Stuctura societăţii în sec. XI-XIII
g.Invazia tătară şi urmările ei; anargia feudală;
h.Relaţiile bisericii catolice cu biserica ortodoxă;
i.Tendinţa de catolicizare;
j.Legăturile cu statele extracarpatice;
k.Cultura feudalismului timpuriu;
Studiu de caz: Învăţăturile lui Istan I, Legendele Sf. Gerard,
Anonymus:Gesta Hungaronum.

4 Feudalismul 1.Dezvoltarea economică în 1.a.Viaţa rurală şi viaţa urbană; 1.1; 1.2; 9 S 16 -


dezvoltat (1301 feudalism b.Legăturile economice-extracarpatice; 2.1; 2.2; 24
– 1541) c.Sistemul breslelor; 3.1; 3.2;
2.Schimbări şi frământări sociale 2.a.Demografia-structura socială, nobili, iobagi, obşti libere; 3.3; 4.1;
b.Răscoale ţărăneşti, Răscoala de la Bobâlna şi răscoala condusă
1.3
de Gy. Dozsa;
c.Unio Trium Nationum şi consecinţele ei;
3.Dinastia Angevinilor 3.a.Politica de centralizare a statului;
b.Politica de expansiune faţă de statele româneşti extracarpatice;
4.Lupta comună antiotomană 4.a.Pericolul otoman, primul tratat româno-maghiar;
b.Principalele lupte şi urmările acestora. Iancu de Hunedoara şi
Matei Corvin. Alianţa româno-maghiară;
c.Apărarea Europei faţă de invazia otomană;
d. Relaţia lui Matia cu Vlad Ţepeş şi Ştefan cel Mare;
5.Cultura medievală e. Pătrunderea turcilor în centrul Europei;
5.a.Scrierea în limba latină şi maghiară;
b.Centrele culturii-principalii cronicari;
c.Arta medievală: arfitectura, stilul roman, gotic, renascentist,
pictură, fresce, sculptură;
d.Personalităţi:Pictorul Tamas din Cluj, Scultorii Marton şi
Gyorgy din Cluj;
e.Interferenţe culturale. Studiu de caz: Cronica pictată de la Viena,
Discursul lui Dozsa la Cegled, Cetate medievală, oraş medieval,
biseica medievală, biserica-cetate-(istoria locală).
5 Formarea şi 1.Bătălia de la Mohacs şi urmările ei 1.a. Criza regatului maghiar; 1.1; 2.1; 10 S 25 -
dezvoltarea b.Înfrângerea Ungariei de către turci; 2.2; 3.1; 34
Principatului c.Dezmembrarea statului; 3.2; 3.3;
Transilvaniei 2.Formarea principatului 2.a.Contextul european; 4.1; 1.3
b.Sistemul politic al principatului;
(1541 – 1699)
c.Instituţiile statului;
d.Relaţii cu celelalte ţări româneti;
3.Unificarea politică din 1600 sub 3.a.Mihai Viteazul şi secuii;
conducerea lui Mihai Viteazul 4.a.Viaţa urbană şi viaţa rurală;
4.Structuri economice, sociale şi b.Progres economic din sec XVII;
politice în perioada principatului c.Transilvania model de toleranţă în Europa;
d.Evoluţia societăţii secuieşti;
e.Mari familii de nobili de origine românească;
f. Mari principi:G.Bethlen, Gh. RakocziI;
5.Cultura maghiarilor, reforma 5.a.Umanismul şi renaşterea transilvăneană;
religioasă b.Principalele momente ale reformei şi contrareformei şi urmările
acestora;
c.Tradiţii şi obiceiuri populare;
d.Interferenţe culturale şi relaţii cu ortodoxismul;
e.Transilvania în cultura locală;
f.Personalităţi ale culturii: Nicolaus Olahus, I.Szamoskozi, Gaspar
Heltai, Tamas Borsos, Szenczi Molnar Albert, Apaczai Csere
Janos, Bertlen Miklos, Janos Kajoni;
g. Studiu de caz: Cronica lui Gaspar Heltai, opere ale lui Apaczai,
Transilvania în războiul de 30 de ani, Bătălia de la Giurgiu-1505,
Influenţa Renaşterii asupra artei populare din Transişvania.

Nr Crt OBIECTIVE CADRU OBIECTIVE DE REFERINŢE


1 Cunoaşterea şi folosirea termenilor specifici 1.1 să cunoască termenii specifici istoriei şi civilizaţiei maghiare
istoriei şi civilizaţiei maghiare 1.2 să identifice şi să comenteze toponime din zonă
1.3 să facă analogii între termeni maghiari şi termeni româneşti
2 Cunoaşterea şi utilizarea surselor documentare 2.1 să identifice sursele pe baza cărora se poate
referitoare la trecutul şi prezentul comunităţii reconstitui trecutul comunităţii maghiare
maghiare 2.2 să identifice în surse diferite informaţii despre schimbările din domeniul vieţii cotidiene
3 Înţelegerea timpului şi a spaţiului istoric în 3.1 să identifice elementele comune şi deosebiri între comunitatea maghiară şi alte
contextul civilizaţiei maghiare comunităţi din România
3.2 să precizeze cadrul geografic şi contextul social politic corespunzător fiecărei perioade
din istoria comunităţii maghiare
3.3 să interpreteze hărţile istorice
4 Participarea la activităţi de interes local care să 4.1 să relateze experienţele pozitive şi negative rezultate din contactul cu diferite comunităţi
valorizeze pozitiv relaţiile dintre minoritatea etnice
maghiară şi populaţia majoritară 4.2 să manifeste disponibilităţi pentru participarea la proiecte comunitare autofinanţate sau
cu alte surse de finanţare

S-ar putea să vă placă și