Sunteți pe pagina 1din 20

Subiecte grila ORI

1) Principalul document care reglementeaza regimul juridic al Dunarii este:


a) Conventia Natiunilor Unite privind dreptul fluviilor internationale;
b) Conventia privind regimul navigatiei pe Dunare, semnata la Belgrad la 18 august 1948;
c) Conventia dintre Romania si Bulgaria privind navigatia pe Dunare semnata la Bucuresti la 7
septembrie 1966.

2) Unul din mijloacele politico-diplomatice de solutionare pasnica a diferendelor internationale


este:
a) arbitrajul international;
b) concilierea;
c) solutionarea diferendelor de catre Tribunalul International pentru Dreptul Marii;
d) declaratia de razboi;
e) negocierile;
f) bunele oficii;
g) medierea internationala;
h) ancheta internationala.

2) In cazul arbitrajului international, sentinta arbitrala:


a) este similara raportului Comsiei de conciliere, in sensul ca poate fi acceptata sau respinsa de
parti;
b) nu are valoare juridica;
c) este obligatorie, bucurandu-se de aplicarea principiului pacta sunt servanda;
d) are caracter recomandativ.

3) In cazul concilierii internationale, sentinta comisiei:


a) este similara sentintei arbitrale, in sensul ca poate sa fie acceptata sau respinsa de parti;
b) este obligatorie, bucurandu-se de aplicarea principiului pacta sunt servanda;
c) are caracter recomandativ.

3) Diferendul reprezinta:
a) o imprejurare de fapt intervenita intre 2 sau mai multe state, ce produce frictiuni intre ele si
poate conduce la un litigiu;
b) o neintelegere intre 2 sau mai multe state care si-au formulat deja pretentii si contrapretentii
cu argumete de drept international;
c) o diferenta de atitudine politica intre 2 sau mai multe state cu privire la anumite chestiuni pe
plan international si este intotdeauna solutionata la Curtea Internationala de Justitie;
d) o diferenta de atitudine politica intre 2 sau mai multe state cu privire la anumite chestiuni pe
plan international;
e) o imprejurare de fapt intervenita intre 2 sau mai multe state, ce produce frictiuni intre ele si
poate conduce la un litigiu, care urmeaza sa fie solutionat de Curtea Internationala de Justitie sau de
orice alt tribunal international.

4) In cazul bunelor oficii, interventia tertului consta in:


a) determina partile sa negocieze, atunci cand negocierile sunt blocate;
b) faciliteaza negocierile partilor diferendului, fara a propune solutii cu privire la fondul
litigiului;
c) determina partile sa negocieze si propune solutii cu privire la fondul litigiului, care pot fi
acceptate de parti;
d) pronunta, pe baza dreptului si a echitatii, o solutie care poate avea caracter obligatoriu pentru
parti.

4) Scopul bunelor oficii:


a) consta in determinarea partilor la diferend sa inceapa negocierile sau sa le reia, daca acestea
au fost intrerupte;
b) consta in determinarea partilor la diferend sa se adreseze CIJ pentru solutionarea diferendului;
c) gasirea unei solutii reciproc acceptabila pentru partile la diferend.

5) Solutiile date de mediator sunt:


a) obligatorii intotdeauna;
b) obligatorii cu exceptia cazului in care partile convin altfel;
c) obligatorii doar daca sunt semnate de mediator si publicate in Monitorul Oficial al statelor
parti la diferend;
d) nu sunt obligatorii.

6) Sunt cauze care exclud caracterul ilicit al faptei internationale, in conformitate cu Proiectul de
articole al Comisiei de Drept International privind raspunderea statelor pentru fapte internationale
ilicite (2001):
a) eroarea, dolul, constrangerea exercitata asupra statului, constrangerea exercitata asupra
reprezentantului statului;
b) forta majora, cazul fortuit, starea de necesitate, incalcarea unei norme imperative de drept
international (jus cogens), betia indusa sau voluntara, eroarea si dolul;
c) forta majora, cazul fortuit, starea de necesitate, incalcarea unei norme imperative de drept
international (jus cogens);
d) consimtamantul, legitima aparare, forta majora, starea de primejdie, starea de necesitate.

7) Reglementarea raspunderii statelor pentru fapta internationala ilicita se regaseste in:


a) dreptul cutumiar, codificat in mare parte prin Proiectul de Articole al Comisiei de Drept
International privind raspunderea statelor pentru fapta internationala ilicita (2001);
b) Conventia de la Viena privind raspunderea statelor pentru fapta internationala ilicita;
c) nu este reglementata in dreptul international public;
d) Proiectul de Articole al Comisiei de Drept privind raspunderea organizatiilor internationale
pentru fapte internationale ilicite (2001).

8) Una din conditiile pentru ca un stat sa poata aplica contramasuri, in conformitate cu Proiectul
de Articole al Comisiei de Drept International privind raspunderea internationala pentru fapta
internationala ilicita, este:
a) sesizarea unei instante judecatoresti;
b) contramasurile sa fie proportionale cu prejudiciul, sa ia in considerare gravitatea faptului ilicit
si a drepturilor in discutie;
c) actul care reprezinta o contramasura sa fie notificat Consiliului de Securitate;
d) incalcarea unor norme de jus cogens de catre statul impotriva caruia se aplica acele
contramasuri;
e) sa existe o hotarare a unei instante internationale care sa aprobe contramasurile;
f) subsidiaritatea;
g) conformarea cu dreptul intern al statului impotriva caruia este aplicata contramasura;
h) proportionalitatea.

8) Contramasurile pot fi invocate pentru a exclude caracterul ilicit al faptului daca:


a) statul ce le pune in aplicare a notificat intentia sa celuilalt stat inainte de a actiona;
b) executarea obligatiei este mai dificila;
c) sunt adoptate in reactie la o violare independenta de actiunea statului ce le pune in aplicare.

9) Prin Pactul Societatii Natiunilor se prevedea infiintarea:


a) Curtii Penale Internationale;
b) Curtii Permanente de Justitie Internationala;
c) Curtii Permanente de Arbitraj si Conciliere;
d) Curtii Permanente de Arbitraj si Conciliere a OSCE;
e) Curtii Internationale a Drepturilor Omului;
f) Curtii Internationale de Justitie.

10) Restitutio in integrum:


a) este indeplinirii obligatiei de reparare a daunelor materiale, cu exceptia situatiei cand aceasta
nu este posibila datorita imposibilitatii materiale sau a faptului ca implica o sarcina disproportionata
in raport cu beneficiul rezultand din restitutie;
b) este indeplinirii realizarii obligatiei de reparare a daunelor materiale si morale, cu exceptia
situatiei cand aceasta nu este posibila datorita imposibilitatii materiale sau a faptului ca implica o
sarcina disproportionata in raport cu beneficiul rezultand din restitutie;
c) nu este posibila in dreptul international.

11) Competenta ratione materiae a Curtii Internationale de Justitie cuprinde:


a) cauzele pe care i le supun partile si toate chestiunile prevazute in mod special in Carta
Natiunilor Unite sau in tratatele si conventiile in vigoare;
b) crimele de razboi, crimele impotriva umanitatii, crima de genocid;
c) crimele de razboi, crimele impotriva umanitatii, crima de genocid si crima de agresiune;
d) crimele de razboi, crimele impotriva umanitatii, crima de genocid si crima de agresiune dupa
intrarea in vigoare a Amendamentelor de la Kampala 2010;
e) cauzele privind incalcarile drepturilor omului sesizate de persoane fizice;
f) judecarea persoanelor vinovate de comiterea crimei de terorism, definite conform Conventiei
cuprinzatoare privind terorismul din 2001.

11) Din punctul de vedere al competentei ratione temporis, Curtea Penala Internationala judeca:
a) faptele care intra in competenta sa materiala, indiferent de momentul cand au fost comise;
b) faptele care intra in competenta sa materiala, comise dupa momentul intrarii in vigoare a
statutului sau;
c) faptele care intra in competenta sa materiala, comise dupa 1 ianuarie 1946, data intrarii in
vigoare a Cartei ONU.

12) Organizatia Natiunilor Unite (ONU) a fost infiintata in:


a) 1945;
b) 1919;
c) 1989;
d) 1215, odata cu Magna Carta.

13) Procedura de la La Valetta a fost adoptata in cadrul:


a) ONU;
b) OSCE;
c) Consiliul Europei;
d) UE;
e) OMC.

13) Procedura de la La Valleta este disponibila:


a) tuturor statelor membre ONU;
b) statelor membre OSCE;
c) statelor membre ale Consiliului Europei.

14) Rezolutia Adunarii Generale nr. 377/1950 – Uniti pentru Pace (Uniting for Peace) prevede:
a) ca, in cazul in care Consiliul de Securitate nu isi poate indeplini responsabilitatea primara de
mentinere a pacii si securitatii din cauza blocajului rezultat din exercitarea dreptului de veto,
Adunarea Generala va prelua aceasta responsabilitate, inclusiv prin adoptarea masurilor obligatorii
necesare;
b) ca, in cazul in care Consiliul de Securitate nu isi poate indeplini responsabilitatea primara de
mentinere a pacii si securitatii din cauza blocajului rezultat din exercitarea dreptului de veto,
Adunarea Generala va prelua aceasta responsabilitate si va formula recomandari, care pot cuprinde,
in cazuri grave de incalcare a pacii si act de agresiune, masuri colective cu folosirea fortei.
c) ca Adunarea Generala poate, in orice situatie, sa dispuna masuri obligatorii cu folosirea fortei;
d) ca Adunarea Generala poate infirma un act adoptat de Consiliul de Securitate;
e) ca, in cazul in care Adunarea Generala nu isi poate indeplini responsabilitatea primara de
mentinere a pacii si securitatii din cauza blocajului, Consiliul de Securitate va prelua aceasta
responsabilitate, inclusiv prin adoptarea masurilor obligatorii necesare;
f) ca, in cazul in care Consiliul de Securitate nu isi poate indeplini responsabilitatea primara de
mentinere a pacii si securitatii din cauza blocajului rezultat din exercitarea dreptului de veto,
Adunarea Generala va solicita un aviz al Curtii Internationale de Justitie cu privire la posibilitatea
adoptarii de masuri cu folosirea fortei si, in cazul unui raspuns favorabil, va adopta astfel de masuri;
g) ca, in cazul in care Consiliul de Securitate nu isi poate indeplini responsabilitatea primara de
mentinere a pacii si securitatii din cauza blocajului rezultat din exercitarea dreptului de veto,
Adunarea Generala va suplini votul membrului permanent al Consiliului de Securitate care a opus
dreptul de veto;
h) ca, in cazul in care Consiliul de Securitate nu isi poate indeplini responsabilitatea primara de
mentinere a pacii si securitatii din cauza blocajului rezultat din exercitarea dreptului de veto, Curtea
Internationala de Justitie va emite un aviz cu privire la posibilitatea adoptarii de masuri cu folosirea
fortei.

15) Statele isi pot exprima consimtamantul pentru a supune un litigiu solutionarii prin arbitraj
prin:
a) compromis sau clauza compromisorie;
b) ratificarea Statutului Curtii Permanente de Arbitraj;
c) ratificarea Statutului Curtii Permanente de Arbitraj si al Curtii Internationale de Justitie;
d) incheierea unui acord compromisoriu;
e) ratificarea Cartei OSCE si a Conventiei privind concilierea si arbitrajul in cadrul OSCE;
f) declaratii de recunoastere a competentei Curtii Permanente de Arbitraj;
g) forum prorogatum.

15) Clauza compromisorie:


a) vizeaza un litigiu existent si este introdusa in tratate pentru ca partile sa poata sesiza un tribunal
arbitral ad-hoc cu privire la acel litigiu;
b) vizeaza diferende eventuale, susceptibile sa intervina intre statele contractante in legaura cu
tratatul in care este introdusa;
c) poate viza atat diferende existente, cat si diferende viitoare.

16) In 1992 a fost semnat la Stockholm o conventie prin care se instituia o curte de conciliere si
arbitraj, in cadrul:
a) Consiliului Europei;
b) ONU;
c) NATO;
d) UE;
e) CSCE (OSCE).

17) Consiliul de Securitate al ONU are:


a) 5 membri permanenti;
b) 5 membri nepermanenti;
c) 15 membri;
d) 10 membri;
e) un numar de membri egal cu numarul statelor membre ONU;
f) 8 membri permanenti;
g) 10 membri permanenti;
h) incepand cu anul 2014, 8 membri semi-permanenti;
i) 5 membri permanenti si 10 membri nepermanenti.

18) Competenta Curtii Internationale de Justitie este:


a) contencioasa si consultativa (necontencioasa);
b) doar contencioasa;
c) contencioasa, dar va fi si consultativa din 2017, din momentul intrarii in vigoare a
Amendamentelor la Statutul sau, adoptate la Kampala in 2010;
d) contencioasa, consultativa si informativa.

18) Competenta contencioasa a Curtii Internationale de Justitie poate fi stabilita prin:


a) forum prorogatum;
b) declaratii de acceptare a jurisdictiei obligatorii ipso facto si fara conventie speciala, in raport
cu orice stat care accepta aceeasi obligatie, in baza art. 36(2) din Statut;
c) doar prin clauza compromisorie sau acord compromisoriu.
18) Poate declansa procedura consultativa in fata Curtii Internationale de Justitie / Pot solicita
Curtii Internationale de Justitie un aviz consultativ:
a) orice stat membru ONU;
b) Adunarea Generala a ONU;
c) Consiliul de Securitate;
d) orice stat parte la Statutul Curtii Internationale de Justitie;
e) institutiile specializate ONU, cu autorizarea Adunarii Generale, in domeniul lor de
competenta.

19) Raspunderea statului este angajata pentru fapta unei persoane private numai daca:
a) acea persoana este cetateanul statului respectiv;
b) statul a confirmat ulterior acea fapta sau actiune;
c) acea persoana are domiciliul permanent pe teritoriul statului respectiv;
d) acea persoana este apatrid;
e) acea persoana a declarat ca actiona in numele statului de cetatenie;
f) acea persoana a exercitat in fapt elemente de autoritate guvernamentala in absenta sau in cazul
neindeplinirii atributiilor de catre autoritatile oficiale si in circumstante de natura sa ceara exercitarea
acestor elemente de autoritate.

19) In conformitate cu dreptul international in materia raspunderii internationale, o fapta a unei


persoane private sau a unui grup de persoane private este imputabila statului daca:
a) acele persoane au cetatenia statului respectiv;
b) acele persoane actioneaza in fapt sub instructiunile, dirijarea sau controlul statului;
c) acele persoane sunt finantate de catre stat.

20) Intra in competenta Adunarii Generale ONU:


a) examinarea principiilor generale de cooperare pentru mentinerea pacii si securitatii si
formularea de recomandari cu privire la acestea, atat membrilor ONU, cat si Consiliului de Securitate;
b) adoptarea de decizii cu privire la probleme privind pacea si securitatea, chiar daca Consiliul
de Securitate este sesizat;
c) adoptarea de decizii cu privire la probleme privind pacea si securitatea, cu excluderea celor
privind folosirea fortei;
d) obligatia de a formula recomandari cu privire la un diferend sau o situatie, atunci cand
Consiliul de Securitate este sesizat cu acel diferend sau situatie;
e) adoptarea de decizii, care au intotdeauna caracter obligatoriu, cu privire la probleme privind
pacea si securitatea, chiar daca Consiliul de Securitate este sesizat;
f) initierea de actiuni impotriva statelor membre ONU in fata Curtii Internationale de Justitie,
pentru neindeplinirea obligatiilor statelor care decurg din Carta ONU.

21) Fapta sau actul ilicit care atrage raspunderea internationala a unui stat este reprezentata de:
a) o actiune intotdeauna;
b) o actiune sau o omisiune;
c) o omisiune intotdeauna.

22) Consiliul de Securitate:


a) poate adopta decizii, ce pot privi atat masuri care nu implica folosirea fortei armate, cat si
masuri ce implica folosirea fortei armate;
b) poate adopta decizii, ce pot privi numai masuri care nu implica folosirea fortei armate;
c) poate adopta numai recomandari, nu si decizii.

23) In conformitate cu Statutul Curtii Internationale de Justitie, pot fi parti in procedura


contencioasa in fata Curtii:
a) numai statele si organizatiile internationale;
b) numai statele;
c) numai statele, organizatiile internationale si Sfantul Scaun;
d) numai statele, organizatiile internationale si celelalte subiecte de drept;
e) numai statele, organizatiile internationale si popoarele;
f) numai statele membre ONU;
g) statele membre ONU si state care nu sunt membre ONU in conditiile stabilite de Consiliul de
Securitate, in conformitate cu Statutul Curtii;
h) statele membre ONU si state care nu sunt membre ONU in conditiile stabilite de Consiliul de
Securitate, in conformitate cu Statutul Curtii, precum si organizatiile internationale al caror statut a
fost inregistrat la Secretariatul ONU;
i) numai statele si organizatiile internationale care au calitatea de institutie specializata in cadrul
ONU;
j) statele, organizatiile internationale, persoanele fizice si juridice;
k) statele si organizatiile internationale neguvernamentale;
l) statele si organizatiile internationale guvernamentale, iar institutiile specializate ONU doar in
domeniul de activitate al acestora.

24) Personalitatea juridica a unei organizatii internationale:


a) este opozabila erga omnes;
b) este opozabila numai statelor membre, nu si celor terte;
c) este opozabila doar statelor membre;
d) se confunda (este aceeasi) cu personalitatea juridica a statelor membre;
e) trebuie sa rezulte intotdeauna expres din actul constitutiv al organizatiei.

25) Este un organ al ONU:


a) Comitetul Ministrilor;
b) Consiliul Guvernatorilor;
c) CIJ;
d) Adunarea Generala.

26) Pot cere Curtii Internationale de Justitie avize consultative:


a) Consiliul de Securitate al ONU;
b) Uniunea Europeana;
c) numai statele membre ONU;
d) statele membre ONU;
e) statele si organizatiile internationale;
f) numai statele;
g) un stat membru al ONU;
h) un stat parte la Statutul Curtii Internationale de Justitie;
i) Adunarea Generala a ONU.
26) Pot cere Curtii Permanente de Arbitraj avize consultative:
a) Consiliul de Securitate sau Adunarea Generala;
b) numai Adunarea Generala;
c) Curtea Permanenta de Arbitraj nu poate emite avize consultative.

27) Este o organizatie cu caracter militar:


a) Consiliul Europei;
b) Consiliul de Securitate;
c) Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord;
d) Parlamentul European;
e) Uniunea Europeana;
f) Consiliul Apararii Europene;
g) OSCE;
h) OMI.

28) Hotararile Curtii Internationale de Justitie:


a) pot fi atacate cu recurs in fata Camerei de Apel;
b) sunt definitive si pot fi supuse doar cererilor de revizuire si interpretare;
c) sunt obligatorii, dar nu sunt definitive si irevocabile;
d) sunt recomandative, partile la diferend putand accepta solutiile prevazute de acestea;
e) pot face obiectul unei cereri de anulare in fata unui tribunal arbitral ad-hoc special, constituit
de parti;
f) pot fi atacate in fata Marii Camere.

29) Se numara printre institutiile specializate ale ONU:


a) UE, BIRD, UNESCO, FIFA;
b) BIRD, UNESCO, FMI;
c) UNESCO, FMI, NATO;
d) UE, BIRD, UNESCO, WRC;
e) UNESCO, FMI, OSCE;
f) FAO, UNESCO, FMI.
g) BIRD, FMI, UPU, FAO;
h) UE, UPU, OACI, FMI;
i) CoE, UNESCO, BIRD, FMI;
j) FMI, BIRD, OACI;
k) FAO, OMS, OMPI;
l) BERD, NATO, UNHCR.

30) Rezolutiile Consiliului de Securitate pot fi obligatorii:


a) doar cand sunt adoptate in baza Capitolului VII din Carta ONU;
b) doar cand sunt adoptate cu majoritatea membrilor sai;
c) doar cand sunt adoptate cu majoritatea calificata de 2/3 din membrii sai;
d) doar cand sunt adoptate in unanimitate;
e) atunci cand sunt adoptate in unanimitate;
f) atunci cand niciunul dintre membri permanenti nu se opune;
g) doar cand sunt adoptate cu majoritatea calificata de 5/7 din membrii sai;
h) atunci cand sunt adoptate in baza Capitolului VI din Carta ONU;
i) sunt intotdeauna recomandative;
j) atunci cand sunt adoptate in baza Capitolului VII din Carta ONU, intitulat ,,Actiuni in caz de
amenintare contra pacii, incalcare a pacii sau act de agresiune”.

30) Rezolutiile Consiliului de Securitate sunt recomandative:


a) atunci cand sunt adoptate in unanimitate;
b) atunci cand niciunul dintre membri permanenti nu se opune;
c) atunci cand sunt adoptate in baza Capitolului VI din Carta Organizatiei Natiunilor Unite sau
cand sunt adoptate in baza Capitolului VII din Carta Organizatiei Natiunilor Unite, iar termenii
folositi nu presupun masuri cu caracter obligatoriu.

30) Rezolutiile Consiliului de Securitate care privesc probleme de procedura:


a) sunt adoptate cu votul majoritatii calificate de 2/3 din numarul membrilor sai;
b) sunt adoptate cu votul afirmativ a 9 dintre membrii sai;
c) sunt adoptate cu votul afirmativ a 9 dintre membrii sai cuprinzand si voturile concordante ale
tuturor membrilor permanenti.

30) Hotararile Consiliului de Securitate, in toate celelalte probleme in afara celor de procedura, se
adopta cu:
a) votul a 9 membri din 15;
b) votul afirmativ a 9 membri, fara ca vreun membru permanent sa voteze impotriva;
c) cu votul a 8 membri din 15.

31) Una din conditiile pentru emiterea de catre Curtea Internationala de Justitie a unui aviz
consultativ este:
a) curtea sa fi fost sesizata numai de Consiliul de Securitate;
b) partile in litigiu sa fie state, organizatii internationale, societati transnationale sau organizatii
non-guvernamentale, in conformitate cu art. 34 din Statutul Curtii;
c) chestiunea supusa Curtii sa fie juridica;
d) partile in litigiu sa-si fi exprimat in mod expres consimtamantul cu privire la procedura;
e) partile in litigiu sa fie state, in conformitate cu art. 34 din Statutul Curtii;
f) curtea sa fi fost sesizata de Adunarea Generala;
g) curtea sa fi fost sesizata de Consiliul de Securitate;
h) curtea sa fi fost sesizata de Comisia de Drept International;
i) chestiunea sa fi fost examinata anterior de Curtea Penala Internationala sau de alta instanta
penala internationala ad-hoc;
j) inculpatul sa nu fi fost anchetat sau judecat intr-un stat membru ONU.

32) Intre conditiile pentru recunoasterea miscarilor de eliberare nationala figureaza:


a) inregistrarea ca observator la Organizatia Natiunilor Unite;
b) obtinerea calitatii de observator la Organizatia Natiunilot Unite;
c) deschiderea unei misiuni diplomatice in statul care face recunoasterea;
d) capacitatea de reprezentare diplomatica, pasiva;
e) incheierea unui tratat cu statul pe teritoriul caruia desfasoara lupta de eliberare;
f) existenta de organe proprii de conducere reprezentative, care exercita functii de putere publica
asupra unui teritoriu.
33) Conditiile necesare pentru angajarea raspunderii internationale a statului pentru fapta
internationala ilicita sunt, in conformitate cu Proiectul de Articole al Comisiei de Drept International
privind raspunderea statelor pentru fapta internationala ilicita (2001):
a) fapta ilicita, urmarea imediata, vinovatia statului si legatura de cauzalitate;
b) fapta ilicita, intentia faptuitorului si prejudiciul;
c) fapta ilicita, imputabilitatea, prejudiciul, vinovatia;
d) fapta ilicita, legatura de cauzalitate, prejudiciul, vinovatia;
e) incalcarea unei obligatii internationale;
f) comiterea faptei de catre un membru al executivului;
g) vinovatia sub forma culpei;
h) comiterea faptei de catre un membru al Guvernului;
i) fapta ilicita, imputabilitatea;
j) incalcarea sa provina dintr-o actiune sau o omisiune.

33) Una din conditiile pentru stabilirea raspunderii internationale a statelor pentru fapta
internationala ilicita este:
a) culpa;
b) imputabilitatea;
c) forta majora.

34) Este imputabila unui stat:


a) fapta unei miscari insurectionale care formeaza noul guvern;
b) fapta unei miscari insurectionale indiferent daca ajunge sau nu sa formeze noul guvern;
c) fapta unei miscari insurectionale care lupta pentru putere, cu conditia ca guvernul statului sa
fie dictatorial.

35) Consiliul de Securitate al Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) are ca obiectiv principal:
a) luarea masurilor pentru asigurarea pacii si securitatii internationale si inlaturarea incalcarii lor;
b) codificarea normelor de drept international public;
c) luarea de decizii in locul Curtii Internationale de Justitie atunci cand membrii acesteia nu se
pot pronunta prin consens.

36) Secretariatul ONU este:


a) principalul organ judiciar al ONU;
b) organul administrativ si executiv al ONU;
c) o institutie specializata a acestei organizatii internationale.

37) Ex aequo et bono:


a) este un izvor de drept internațional, fiind prevăzut expres în articolul 38(1) din Statutul Curții
Internaționale de Justiție;
b) este o modalitate prin care Curtea Internațională Justiție poate soluționa un diferend,
dacă părțile sunt de acord în acest sens;
c) este o regulă cutumiară conform căreia statele sunt obligate să recurgă la soluționarea unui
diferend pe bază de echitate, dacă nu există un tratat internațional aplicabil în domeniu.
38) Solutionarea ex aequo et bono a unui litigiu de catre Curtea Internationala de Justitie se poate
face:
a) de catre Curte din oficiu;
b) numai cu consimtamantul special al partilor, exprimat expres;
c) nu este posibila in cadrul Curtii Internationale de Justitie;
d) numai daca Adunarea Generala sau Consiliul de Securitate au solicitat expres aceasta.

39) Curtea Europeana a Drepturilor Omului este o institutie a:


a) ONU;
b) Uniunii Africane;
c) Uniunii Europene;
d) Consiliului Europei.

40) In cazul Curtii Permanente de Arbitraj – organ de arbitraj institutionalizat – componenta


tribunalului arbitral este determinata de:
a) parti, care stabilesc prin compromis sau clauza compromisorie componenta tribunalului pe
baza unor liste de arbitri oferite de Curte;
b) Statutul Curtii Permanente de Arbitraj, care este anexa la Protocolul nr. 20 la Actul final al
Tratatului privind Uniunea Europeana;
c) o decizie a Guvernului Republicii Franceze;
d) Statutul Curtii de Conciliere si Arbitraj a OSCE in cazul in care acesta prevede solutionarea
diferendelor prin arbitraj international;
e) decizie a Curtii Internationale de Justitie.

41) Forum prorogatum reprezinta:


a) situatia in care o instanta internationala isi extinde competenta in dreptul intern al statelor;
b) situatia in care o instanta dintr-un stat isi extinde competenta in mod extrateritorial in dreptul
intern al altui stat;
c) situatia in care o conferinta internationala amână termenul de finalizare a discutiilor pe o
perioada nedeterminata;
d) modalitatea de stabilire a competentei Curtii Internationale de Justitie prin care un stat
sesizeaza Curtea sub conditia acceptarii competentei acesteia de catre statul pârât;
e) modalitatea prin care o instanta internationala isi stabileste competenta in absenta
consimtamantului statelor parti, reprezentand o exceptie de la caracterul facultativ al jurisdictiei
internationale, atunci cand statele nu manifesta responsabilitate.

42) Curtea Penala Internationala a fost creata prin:


a) Statutul sau, care este un tratat international;
b) Statutul sau, care a fost adoptat printr-o Rezolutie a Consiliului de Securitate al ONU;
c) Statutul sau, care a fost adoptat printr-o decizie a Consiliului Uniunii Europene;
d) Statutul sau, care a fost adoptat printr-o Rezolutie a Adunarii Generale a ONU;
e) decizie a Secretarului General al ONU.

43) Dupa aria de actiune, organizatiile internationale se clasifica in organizatii:


a) cu vocatie universala, cu vocatie regionala sau cu vocatie subregionala;
b) inchise sau intredeschise;
c) de drept public sau de drept privat.
44) Sediul ONU este la:
a) New York;
b) Ottawa;
c) Madrid;
d) Geneva;
e) Haga;
f) Strasbourg.

44) Sediul NATO este la:


a) Washington;
b) Paris;
c) Bruxelles;
d) Geneva.

45) Una din conditiile pentru invocarea starii de primejdie este:


a) existenta unui interes esential al statului;
b) lipsa unei alternative rezonabile, pentru salvarea vietii autorului actului ilicit sau vietile
persoanelor aflate in grija autorului;
c) actul international ilicit sa fie notificat si autorizat de Consiliul de Securitate.

46) Sunt exceptii de la regula repararii prejudiciului prin restabilirea situatiei anterioare – restitutio
in integrum, conform Proiectului de Articole al Comisiei de Drept International privind raspunderea
statelor pentru fapta internationala ilicita (2001):
a) restabilirea situatiei anterioare sa nu aiba fundament in dreptul international;
b) restabilirea situatiei anterioare sa fie materialmente imposibila sau sa impuna o sarcina
disproportionata fata de beneficiul rezultat din restituire in loc de compensatie;
c) nu exista, in dreptul international, exceptii de la restitutio in integrum.

47) Nu reprezinta conditie pentru invocarea raspunderii internationale a statelor pentru fapta
internationala ilicita, conform Proiectului de Articole al Comisiei de Drept International privind
raspunderea statelor pentru fapta internationala ilicita (2001):
a) imputabilitatea;
b) prejudiciul;
c) comiterea unui fapt ilicit.

48) Jurisdictia unui tribunal arbitral poate fi stabilita prin:


a) numai prin acord special;
b) prin acord special sau clauza compromisorie;
c) prin acord special, clauza compromisorie sau forum prorogatum;
d) numai prin forum prorogatum.

49) Forta majora :


a) poate fi invocata doar in cazul unei situatii de auto-aparare;
b) reprezinta o situatie care inlatura caracterul ilicit al faptei;
c) nu are fundament in dreptul international.

49) Forta majora poate fi invocata pentru a exclude caracterul ilicit al faptului daca:
a) statul a contribuit el insusi la producerea faptului;
b) evenimentul era imprevizibil si irezistibil;
c) executarea obligatiei este mai dificila.

50) FAO este:


a) un fond special al Bancii Mondiale, destinat statelor in curs de dezvoltare si subdezvoltate;
b) o institutie specializata din cadrul ONU;
c) un grup de lucru in cadrul Adunarii Generale a ONU, competent sa discute probleme de
agricultura si alimentatie.

51) Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare este:


a) o societate comerciala constituita potrivit dreptului SUA, cu sediul la Washington;
b) o organizatie internationala;
c) o societate economica transnationala.

52) OSCE:
a) are personalitate juridica proprie;
b) nu are personalitate juridica proprie;
c) este un organ al Consiliului Europei;
d) a dobandit personalitate juridica internationala in 2002.

53) Romania este membru ONU incepand din:


a) 1945;
b) 1955;
c) 1989.

54) Rezolutiile Adunarii Generale ONU sunt:


a) recomandative;
b) obligatorii in toate situatiile;
c) obligatorii numai cand Consiliul de Securitate este sesizat cu privire la diferendul sau situatia
discutate de Adunarea Generala.

55) Sunt organe ale ONU:


a) Adunarea Generala, Consiliul de Securitate, Consiliul de Tutela;
b) Comitetul Ministrilor, Adunarea Parlamentara, Curtea Europeana de Justitie;
c) Comisia, Consiliul, Curtea de Conturi.

56) In cazul Curtii Permanente de Arbitraj, organ de arbitraj institutionalizat, creat in 1907,
componenta tribunalului arbitral este determinata de:
a) parti, care stabilesc prin compromis sau clauza compromisorie componenta tribunalului pe
baza unor liste de arbitri oferite de Curte;
b) decizie a Consiliului de Securitate al ONU adoptata in conformitate cu Capitolul VII din Carta
ONU;
c) decizie a Curtii Internationale de Justitie.

57) In conformitate cu Carta ONU, atunci cand Consiliul de Securitate este sesizat cu un caz de
amenintare contra pacii, incalcare a pacii sau act de agresiune, Adunarea Generala a ONU trebuie:
a) sa aprobe, cu majoritate de trei patrimi din voturile tuturor membrilor, deciziile Consiliului de
Securitate;
b) sa emita un aviz consultativ la cererea Consiliului de Securitate;
c) sa se abtina sa faca recomandari privind situatia respectiva.

57) In cazul in care Consiliul de Securitate al ONU isi exercita competenta in ceea ce priveste un
anumit diferend sau situatie:
a) Adunarea Generala trebuie sa se abtina sa formuleze recomandari cu privire la acel diferend
sau situatie, cu exceptia cazului in care Consiliul de Securitate ii cere aceasta;
b) Adunarea Generala trebuie sa ceara un aviz consultativ Curtii Internationale de Justitie;
c) Consiliul de Securitate are obligatia de a initia o ancheta in ceea ce priveste acel diferend sau
situatie, in vederea stabilirii cu exactitate a faptelor cu privire la care va formula recomandari sau va
adopta decizii.

58) In competenta Tribunalului Penal International pentru fosta Iugoslavie intra:


a) crima de terorism;
b) furtul din avutul obstesc cu consecinte deosebit de grave;
c) incalcari grave ale Conventiilor de la Geneva din 1949 privind regulile aplicabile in cazul
conflictelor armate internationale.

59) Competenta Tribunalului Penal International pentru fosta Iugoslavie este:


a) prioritara, in raport cu competenta nationala a statelor pe teritoriul carora s-au comis faptele;
b) subsidiara, in raport cu competenta nationala a statelor pe teritoriul carora s-au comis faptele;
c) facultativa, in raport cu competenta nationala a statelor pe teritoriul carora s-au comis faptele.

60) Poate adopta decizii obligatorii, care pot presupune si folosirea fortei, in caz de amenintare
contra pacii, incalcare a pacii sau act de agresiune, urmatorul organ al ONU:
a) Secretarul General;
b) Consiliul Drepturilor Omului;
c) Consiliul de Securitate.

61) UNESCO este:


a) un fond special al Organizatiei Natiunilor Unite, destinat statelor in curs de dezvoltare si
subdezvoltate;
b) o institutie specializata din cadrul ONU;
c) un grup de lucru in cadrul Adunarii Generale a ONU, competente sa discute probleme de
educatie, stiinta si cultura;
d) un organ subsidiar al Organizatiei Natiunilor Unite;
e) o organizatie internationala neguvernamentala cu personalitate juridica in dreptul
international;
f) un organ al ONU infiintat de Consiliul de Securitate;
g) un forum de cooperare in domeniul educatiei, stiintei si culturii, care nu are personalitate
juridica internationala.

63) Actul constitutiv al unei organizatii internationale interguvernamentale:


a) trebuie sa fie un tratat incheiat intre subiecte de drept international;
b) poate fi un tratat sau un document international fara forta juridica obligatorie, cu caracter
politic, cu conditia ca partile sa fie state;
c) poate fi un tratat sau act juridic incheiat in conformitate cu dreptul unui stat, cu conditia ca
partile sa fie state.

64) Intre conditiile starii de necesitate – cauza care inlatura caracterul ilicit al faptei internationale,
in conformitate cu Proiectul de Articole al Comisiei de Drept International privind raspunderea
statelor pentru fapta internationala ilicita – intra:
a) fapta sa reprezinte singura modalitate pentru ca statul sa protejeze un interes esential
impotriva unui pericol grav si iminent;
b) autorul faptei sa nu fi avut alta modalitate rezonabila, in situatia de primejdie, sa-si salveze
viata sau vietile altor persoane incredintate;
c) sa fi intervenit o forta irezistibila sau un eveniment neprevazut, dincolo de controlul statului.

65) Refugiatul este definit in Conventia Natiunilor Unite cu privire la statutul refugiatilor ca fiind:
a) persoana care in urma unor temeri justificate de a fi persecutata pe motiv de rasa, religie,
nationalitate, apartenenta la un grup social sau opinie politica, se gaseste in afara tarii de origine si
din cauza acestei temeri nu poate sau nu doreste sa revina;
b) care in urma unui conflict armat international se gaseste in afara tarii de origine si din cauza
acestei temeri nu poate sau nu doreste sa revina;
c) care in urma unor temeri justificate de a fi persecutata pe motiv de rasa, religie, nationalitate,
apartenenta la un grup social sau opinie politica, a unui conflict armat sau a unei catastrofe naturale
sau cauzate de om se gaseste in afara tarii de origine si din cauza acestei temeri nu poate sau nu
doreste sa revina.

66) Un stat este admis ca membru al Organizatiei Natiunilor Unite in conformitate cu urmatoarea
procedura:
a) Adunarea Generala hotaraste admiterea statului respectiv la recomandarea Consiliului de
Securitate;
b) Adunarea Generala hotaraste admiterea statului respectiv la propunerea Secretarului General;
c) Adunarea Generala hotaraste admiterea statului respectiv fara participarea unui alt organ.

67) In ceea ce priveste Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord, este valabila urmatoarea
afirmatie:
a) Consiliul Nord – Atlantic (NAC) adopta decizii prin consens;
b) Consiliul Politic si de Securitate (COPS) adopta decizii cu majoritatea calificata a doua treimi
dintre membrii sai;
c) Comitetul Inaltilor Functionari (CIF) poate formula recomandari cu privire la modalitatile de
exercitare a competentelor organizatiei.
68) Personalitatea juridica a OSCE este reglementata dupa cum urmeaza:
a) este reglementata expres in actul constitutiv, Carta OSCE;
b) este reglementata implicit in Actul Final de la Helsinki din 1975;
c) este reglementata implicit in actul constitutiv, Carta OSCE;
d) in prezent OSCE nu are personalitate juridica internationala.

69) Pentru exercitarea competentelor Consiliului de Securitate in materie de pace si securitate


internationala, prevazute de capitolul VII, prima etapa, asa cum prevede articolul 39 din Carta ONU,
este:
a) Consiliul aduce situatia sau diferendul la cunostinta Adunarii Generale a ONU;
b) Consiliul de Securitate determina existenta unei amenintari contra pacii, incalcari a pacii sau
act de agresiune;
c) Consiliul de Securitate adopta masuri conservatorii pentru prevenirea agravarii situatiei.

70) In cadrul OSCE functioneaza:


a) Comisia Europeana pentru Democratie prin Drept;
b) Oficiul pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului;
c) Comisia pentru Relatii Parlamentare si Autoritati Regionale;
d) Reprezentantul pentru Libertatea Presei;
e) Comitetul Consultativ al Conventiei Universale privind coruptia;
f) Comitetul de monitorizare al Tratatului privind comertul cu arme;
g) Inaltul Comisar pentru Minoritati Nationale.

71) Uniunea Postala Universala reprezinta:


a) o institutie specializa in cadrul ONU;
b) o organizatie non-guvernamentala (asociatie), ai carei membri sunt societatile de posta din
toate statele;
c) o organizatie internationala interguvernamentala care nu are calitatea de institutie specializata
in cadrul ONU.

72) Face parte dintre organele principale ale ONU, in conformitate cu prevederile Cartei
Organizatiei Natiunilor Unite (articolul 7):
a) Consiliul Drepturilor Omului;
b) Curtea Europeana a Drepturilor Omului;
c) CIJ;
d) Comisia de Drept International;
e) Consiliul Economic si Social.

73) Procedura de desemnare a judecatorilor Curtii Internationale de Justitie este urmatoarea:


a) judecatorii sunt alesi de Adunarea Generala si de Consiliul de Securitate dintr-o lista de
candidati propusi de grupurile nationale ale Curtii Permanente de Arbitraj;
b) judecatorii sunt alesi de Adunarea Generala pe baza candidaturilor prezentate de statele
membre;
c) judecatorii sunt alesi de Consiliul de Securitate de pe o lista propusa de Adunarea Generala,
dupa consultare cu statele membre.
74) Intre competentele Secretarului General al ONU intra:
a) formularea de propuneri pentru desemnarea membrilor nepermanenti ai Consiliului de
Securitate;
b) posibilitatea de a atrage atentia Consiliului de Securitate asupra oricarei probleme care dupa
parerea sa, ar putea pune in primejdie mentinerea pacii si securitatii internationale;
c) prezidarea sesiunilor Adunarii Generale.

75) OACI (Organizatia Aviatiei Civile Internationale) reprezinta:


a) institutie specializata in cadrul ONU;
b) asociatie, ai carei membri sunt societatile de posta din toate statele;
c) organizatie internationala interguvernamentala care nu are calitatea de institutie specializata
in cadrul ONU;
d) o organizatie non-guvernamentala (asociatie), ai carei membri sunt societatile de posta din
toate statele;
e) o societate transnationala cu obiect de activitate in domeniul aviatiei civile internationale.

76) In cadrul Consiliului de Securitate, membrii permanenti sunt:


a) Statele Unite, Marea Britanie, Franta, Germania, Rusia;
b) Statele Unite, Marea Britanie, Franta, Rusia, Japonia;
c) Statele Unite, Marea Britanie, Franta, Rusia, China.

77) Inaltul Comisar pentru Minoritati Nationale este o institutie a:


a) OSCE;
b) Uniunii Europene;
c) Consiliului Europei;
d) CEDO;
e) Biroului Natiunilor Unite de la Geneva.

78) BIRD reprezinta:


a) un fond special al Bancii Mondiale, destinat statelor in curs de dezvoltare si subdezvoltate;
b) o institutie specializata din cadrul ONU;
c) un grup de lucru in cadrul Adunarii Generale a ONU, competent sa discute probleme de
agricultura si alimentatie.

79) FMI are sediul la:


a) Washington;
b) Paris;
c) Bruxelles.

80) Reprezinta un organ al NATO:


a) Consiliul Nord Atlantic;
b) Consiliul de Ministri;
c) Adunarea Generala.
81) Printre competentele Comitetului Ministrilor al Consiliului Europei intra:
a) supravegherea executarii hotararilor Curtii Europene a Drepturilor Omului;
b) asigura respectarea statului de drept, prin punerea in executare a hotararilor pronuntate de
instantele statelor membre impotriva carora nu este posibila nicio cale de atac, in conformitate cu
dreptul national;
c) solicita avize consultative Curtii Internationale de Justitie.

82) In cadrul Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord:


a) Comitetul Ministrilor (CM) poate formula recomandari cu privire la modalitatile de exercitare
a competentelor organizatiei;
b) Consiliul Puterilor Locale si Regionale (COREPER) adopta decizii cu majoritatea calificata a
doua treimi dintre membrii sai;
c) Consiliul Politic si de Securitate (COPS) adopta decizii cu majoritatea calificata a doua treimi
dintre membrii sai;
d) Comitetul Inaltilor Functionari (CIF) poate formula recomandari cu privire la modalitatile de
exercitare a competentelor organizatiei;
c) Consiliul Nord – Atlantic (NAC) adopta decizii prin consens.

83) Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare este:


a) o societate comerciala constituita potrivit dreptului SUA, cu sediul la Washington;
b) o organizatie internationala;
c) o filiala a Adunarii Generale a Organizatiei Natiunilor Unite.

84) Scopul esential al ONU este:


a) mentinerea pacii si securitatii internationale;
b) promovarea democratiei si statului de drept;
c) integrarea economica a membrilor sai.

85) Sunt sisteme de reglementare pe cale pasnica a diferendelor in cadrul OSCE:


a) Procedura de la Las Palmas;
b) Comisia de solutionare a diferendelor privind delimitarile maritime;
c) Conventia privind concilierea si arbitrajul.

86) Intre organele Consiliului Europei figureaza:


a) Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei;
b) Consiliul de Tutela;
c) Comitetul de Politica Externa al Consiliului Europei.

87) Declaratia facultativa pentru acceptarea jurisdictiei obligatorii poate fi formulata in


conformitate cu Statutul:
a) Curtii Europene a Drepturilor Omului;
b) Curtii Permanente de Arbitraj a Consiliului Europei;
c) Curtii Internationale de Justitie.
87) Declaratia facultativa pentru acceptarea jurisdictiei:
a) este disponibila in cazul tribunalelor arbitrale;
b) devine obligatorie in caz de auto-aparare individuala sau colectiva;
c) este un mijloc de acceptare a jurisdictiei CIJ.

88) Sesizarea Consiliului de Securitate se poate face:


a) de partile la un diferend, care ii pot solicita interventia printr-o initiativa comuna sau prin
cereri separate;
b) de catre orice persoana fizica sau juridica avand cetatenia unui stat membru ONU;
c) de Consiliul Puterilor Locale si Regionale.

89) Una dintre organizatiile regionale care pot indeplini functii in domeniul mentinerii pacii si
securitatii este:
a) Organizatia Mondiala a Securitatii Colective;
b) Organizatia de la Phnom-Penh;
c) Organizatia Statelor Americane.

90) In prezent, Curtea PENALA Internationala nu are jurisdictie sa judece:


a) crime de razboi;
b) crime de agresiune;
c) crime impotriva umanitatii.

91) In competenta Curtii Penale Internationale intra:


a) crima de terorism;
b) furtul din avutul obstesc cu consecinte deosebit de grave;
c) crimele de razboi.

92) Pot sesiza Consiliul de Securitate:


a) Consiliul poate interveni daca partile unui diferend ii solicita interventia printr-o initiativa
comuna sau prin cereri separate;
b) de catre una de partile unui diferend, atunci cand exista o hotarare a Curtii Internationale de
Justitie, iar partea adversa refuza executarea acesteia;
c) orice stat tert, membru ONU, neimplicat in diferend, daca apreciaza ca prelungirea acestuia
ar pune in pericol pacea si securitatea internationale;
d) un stat tert, nemembru ONU, care il sesizeaza pentru un diferend la care este parte, daca
accepta obligatiile de solutionare prevazute de Carta;
e) Adunarea Generala;
f) Secretarul General al ONU;
g) se poate autosesiza.

93) Pentru calificarea crimelor de razboi sunt definitorii:


a) comertul cu femei si copii;
b) violarea normelor si obiceiurilor razboiului;
c) executarea ostatecilor.
94) Invocarea raspunderii statului se poate face de catre:
a) orice persoana fizica sau juridica a statului vatamat;
b) statul direct vatamat;
c) orice stat, chiar daca nu este direct lezat de incalcare sau direct interesat de solutionarea
diferendului.

95) Este o regula cu privire la desfasurarea negocierilor:


a) partile trebuie sa aiba intentia reala de a ajunge la o solutie reciproc acceptabila;
b) partile trebuie sa ajunga la o solutie reciproc acceptabila;
c) partile trebuie sa se adreseze Curtii Internationale de Justitie daca nu ajung la o solutie reciproc
acceptabila.

96) Jurisdictia CIJ:


a) are caracter obligatoriu;
b) are caracter facultativ;
c) are caracter executoriu.

97) Starea de necesitate poate fi invocata pentru a exclude caracterul ilicit al faptului numai daca:
a) nu afecteaza grav reglementarile din domeniul rezervat al unui stat sau grup de state fata de
care obligatia incalcata este datorata;
b) autorul faptei nu a avut alta modalitate rezonabila de a-si salva viata;
c) faptul ilicit reprezinta singura modalitate de a salva interesul esential al statului care o invoca.

98) In conformitate cu Proiectul de Articole al Comisiei de Drept International 2001 privind


raspunderea statelor pentru faptele internationale ilicite, reparatia poate consta in:
a) satisfactie;
b) compensatie;
c) intotdeauna restabilirea situatiei anterioare comiterii faptului ilicit.

99)

S-ar putea să vă placă și