Test recapitulativ final

06.2023

SUBIECTUL I
1. Următoarele norme constituie norme jus cogens:
a. Interdicția torturii
b. Obligativitatea primirii imigranților
c. Interdicția genocidului
d. Interdicția Holocaustului
e. Terorismul

2. Următoarele principii constituie principii fundamentale ale dreptului internațional public:

a. Interdicția abuzului de drept
b. Auto-determinarea popoarelor
c. Kompetenz-Kompetenz
d. Dreptul la liberă trecere a navelor prin strâmtori

3. Ca excepții de la principiul neagresiunii se numără:

a. Autorizarea folosirii forței de către Adunarea Generală ONU
b. Amestecul unui stat în treburile interne ale statului agresor
c. Auto-determinarea popoarelor
d. Folosirea forței pentru recuperarea datoriilor

4. În ceea ce privește Organizația Națiunilor Unite este adevărat că:

a. Are drept organ judiciar Curtea Penală Internațională
b. Are ca scop principal asigurarea păcii și securității internaționale
c. Printre organele principale se numără Comisia de drept internațional
d. Este o organizație internațională non-guvernamentală

5. Pentru ca o entitate să aibă personalitate juridică de tip statal:

a. este suficient să aibă un teritoriu permanent
b. trebuie să aibă capacitatea de a intra în relații cu alte state
c. nu este necesar să aibă o autoritate guvernamentală independentă care să dispună de
atributele puterii asupra unui anumit teritoriu și asupra unei anumite populații
d. trebuie să încheie un tratat multilateral prin care să accepte toate normele jus cogens din
dreptul internațional public

6. Caracterul limitat al personalităţii juridice a persoanei fizice în dreptul internaţional public se

limitează la:
a. Domeniul dreptului internaţional penal
b. A formula reclamaţii în faţa Curții Internaționale de Justiție
c. Încheierea de acorduri cu un stat
d. Protecţia drepturilor fundamentale ale omului

7. Rezerva la tratat:
 a. Nu produce efecte decât cu acordul tuturor părților la un tratat
b. Este opozabilă tuturor statelor, părți la tratat
c. Nu produce efecte dacă un stat a formulat o obiecțiune la acea rezervă și s-a opus intrării
în vigoare a tratatului, între statul autor al rezervei și statul autor al obiecțiunii
d. Nu poate contraveni normelor jus cogens

8. Organizația internațională:
a. nu are o structură proprie de organe, fiind direct dependentă de statul în care își are sediul
b. are personalitate juridică proprie
c. nu poate încheia tratate în dreptul internațional public
d. este unul dintre subiectele primare de drept internațional public

9. Conform Convenției de la Viena privind dreptul tratatelor din 1969:

a. lipsa deplinelor puteri poate să fie ulterior acoperită prin confirmarea statului a cărui
depline puteri erau viciate.
b. un tratat nu poate fi afectat de vicii de consimțământ.
c. nu se pot formula rezerve la un tratat dacă acestea contravin obiectului și scopului
respectivului tratat.
d. un tratat poate să fie încheiat în mod valabil chiar dacă sunt încălcate normele de jus
cogens

10. Dreptul internațional public reglementează:

a. Raporturile comerciale dinte un stat și o persoană juridică de drept privat, recunoscută la
nivel internațional
b. Relațiile pașnice și de război dintre două state
c. Un contract de vânzare între două persoane fizice, caracterizat print-un element de
extraneitate
d. Regulile de oferire a unei cărți de vizită în relațiile diplomatice
e. Condițiile emiterii unui mandat de arestare de către Curtea Penală Internațională
f. Acordul politic încheiat de două partide având majoritate absolută în parlamentele
naționale
g. Convenția încheiată între un stat și FIFA

11. Încercuiți afirmațiile corecte:

a. Retorsiunea este un răspuns licit la acțiunea licită sau ilicită a unui alt stat.
b. Represaliile presupun întotdeauna folosirea forțelor armate.
c. Războiul se confundă cu represaliile armate.
d. Pentru a fi legale, sancțiunile internaționale trebuie îndreptate împotriva statului
responsabil, precedate de o somație rămasă fără rezultat, să fie necesare și proporționale.

12. Exclud răspunderea statului următoarele circumstanțe:

a. consimțământul statului lezat, chiar și dacă acesta nu a fost formulat în scris
b. legitima apărare, chiar și cu titlu preventiv
 c. forța majoră și cazul fortuit, inclusiv în situația în care statele și-au asumat în cadrul unui
tratat internațional aceste pericole
d. starea de necesitate, chiar dacă cel responsabil de producerea acestei stări este însăși
statul care invocă circumstanțele de excludere a răspunderii

13. Statul român încheie un acord cu Bosch GmbH în 2013 privind deschiderea a cinci locaţii de
vânzare a produselor. În anul 2016, statul român constată că Bosch GmbH nu respectă clauzele
acordului iniţial, construind în fapt şapte locaţii. În consecinţă, statul român trimite o notă
diplomatică Ambasadei Germaniei din România, acuzând statul german de încălcarea dreptului
internaţional, propunând totodată soluţionarea disputei în faţa unui tribunal arbitral. Care dintre
următoarele afirmaţii sunt corecte?
a. Statul german nu are calitate procesuală în această dispută
b. Acordul încălcat de către Bosch GmbH este supus regulilor dreptului internaţional public
c. Diferendul poate fi soluţionat de către Curtea Internațională de Justiție
d. Statul român are calitate procesuală în această dispută

SUBIECTUL II
1. Enumerați modalitățile prin care statele pot accepta jurisdicția Curții Internaționale de Justiție.
 În urma unei clauze compromisorii inserată într-un tratat la care statele sunt părți;
 În urma unui acord între state, după apariția diferendului internațional;
 În urma unei declarații unilaterale formulate de către stat și depusă la Secretarul General
ONU
2. Enumerați excepțiile de la principiul interdicției folosirii forței.
 Legitima apărare
 Dreptul la auto-determinare a popoarelor
 Autorizarea folosirii forței de către Consiliul de Securitate ONU
3. Ce presupune procesul de codificare a cutumelor internaționale și enumerați două consecințe
relevante ale codificării.
Procesul de codificare presupune transpunerea normei cutumiare în formă scrisă, în cadrul unui
tratat.
Printre consecințe se numără:
 Dedublarea normei, în sensul în care în urma codificării, aceasta există atât ca normă
cutumiară, cât și ca normă convențională;
 Definirea limitelor drepturilor și libertăților
 Norma codificată se va aplica cu prioritate pentru statele părți la tratatul care codifică
acea normă, în calitate de lex specialis
4. Ce tipuri de acte poate adopta Curtea Internațională de Justiție?
 Hotărâri, având caracter obligatoriu, nefiind însă executorii
 Ordine, având caracter obligatoriu, nefiind însă executorii
 Avize consultative, având caracter pur consultativ

SUBIECTUL III
1. La New York are loc o conferință internațională, cu scopul adoptării unui nou tratat
multilateral referitor la comerțul cu arme, care urmărește reglementarea internațională a
comerțului cu arme mici.
Descrieți procesul prin care acest tratat ar putea lua ființă. Precizați ce trebui să facă statele astfel
încât să devină părți la acest tratat.
Descrierea procesului:
 Prezentarea deplinelor puteri
 Negocierea textului tratatului
 Adoptarea textului tratatului
 Autentificarea textului tratatului
 Exprimarea consimțământului de a se lega prin tratat
 Stabilirea consimțământului
 Intrarea în vigoare
2. Statele Amidor și Barundia încheie un tratat referitor la fixarea frontierei lor comune.
Negociatorii au reținut drept linie de frontieră, pe o anumită porțiune, linia care unește vârfurile
cele mai înalte ale unui masiv muntos numit Highlands, situat între cele două state. Ulterior
încheireii tratatului, statul Amidor invocă nulitatea acestei convenții și susține că i-a fost viciat
consimțământul, deoarece a fost în eroare cu privire la natura exactă a zonei numite Highlands,
în sensul că a crezut că acea zonă era un lanț de munți, iar în realitate era un vast platou muntos,
nesusceptibil, din punct de vedere material, să servească drept linie de demarcație.
Pot fi primite susținerile statului Amidor?
Aici există două strategii de argumentare, formulate în baza Art. 48, para. 2, CV 1969. În acest
sens, Amidor fie a avut sau nu responsabilitatea de a se informa cu privire la particularitățile
geografice ale zonei. În cazul în care se reține eroarea, soarta tratatului va fi nulitatea, iar în caz
contrar soarta va fi menținerea tratatului.
Puteți merge pe oricare dintre aceste 2 strategii.
3. Pe teritoriul Statului A a avut loc un cutremur de magnitudine 7.6 pe scara Richter. Drept
urmare, centrala nucleară situată pe malul unui fluviu de graniță cu Statul B este dezafectată și
un reactor a fost fisurat, iar deșeurile nucleare se varsă în fluviu. Statul B dă în judecată Statul A
în fața Curții Internaționale de Justiție. Formulați o apărare pentru Statul A.
Aici mă interesează să identificați corect o situație de răspundere internațională a Statului A, și
că acestui stat i se poate reține o circumstanță de exonerare de răspundere, și anume cazul fortuit
sau forța majoră. Trebuie să argumentați de ce cutremurul constituie, sau nu, caz fortuit sau forță
majoră.
4. Ripelienii reprezintă o minoritate etnică situată în nordul statului Amidor. De-a lungul
secolelor, statul Amidor a aplicat o politică de marginalizare și exterminare a acestei minorități,
desfășurând acte sistematice de epurare etnică. Militanții acestei mișcări susțin inferioritatea
ripelienilor față de majorității etnice dominante din cadrul statului Amidor. Dorind să pună capăt
actelor de epurare etnică, ripelienii s-au organizat într-o mișcare de eliberare națională și au
ridicat armele împotriva statului Amidor. Este licită această faptă din perspectiva dreptului
internațional? Argumentați.
Este recunoscut ca princpiu fundamental în dreptul internațional interdicția folosirii forței. Cu
toate acestea, una dintre excepțiile de la acest principiu îl constituie dreptul la auto-determinare a
popoarelor. În speță, minoritatea ripelianăse poate prevala de acest drept, deoarece statul Amidor
încalcă în mod grav și sistematic drepturile și libertățile repelienilor, prin actele de epurare etnică
sistematică.

Drept internațional public

(Simulare Examen – Partea I/întrebări grilă)
Mai 2023
N.B. Grilele permit unul sau două răspunsuri corecte.

1. Este corectă următoarea afirmație:

A. Formarea validă a normelor cutumiare nu pretinde consimțământul expres al statelor.
B. Principiile generale de drept recunoscute de națiunile civilizate sunt norme convenționale
sau/și norme cutumiare.
C. În sensul Convenției de la Viena, din 1969, privind dreptul tratatelor, un stat contractant poate
fi, în același timp, și stat parte.
D. Echitatea contra legem înceracă să tempereze eventuala rigoare excesivă a dreptului pozitiv.
E. Adoptarea textului unui tratat se realizează prin semnare ad-referendum.
2. Este greșită următoarea afirmație:
A. Normele convenționale au calitatea de norme jus strictum.
B. Conform stadiului actual al dreptului internațional public, recunoașterea internațională a
statelor nu este obligatorie.
C. Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite este organul plenar al ONU.
D. Dreptul internațional public nu cunoaște o prezumție a prescripției răspunderii penale, în
cazul crimelor internaționale.
3. În cazul în care un stat, victimă a dolului, alege să invoce dolul ca ilicit internațional, iar nu ca
viciu de consimțământ, atunci sancțiunea aplicată va consta în:
A. nulitatea integrală a tratatului;
B. nulitatea parțială a tratatului, în limitele divizibilității tratatului;
C. considerarea tratatului ca fiind inexistent;
D. inopozabilitatea erga omnes a tratatului;
E. niciunul dintre răspunsurile de mai sus nu este corect.
4. Obligațiile preconvenționale:
A. sunt opozabile doar statelor-parte la o convenție internațională;
B. sunt opozabile erga omnes;
C. sunt opozabile oricărui stat față de care tratatul a intrat în vigoare;
D. în dreptul internațional public nu există noțiunea de obligații preconvenționale;
E. toate răspunsurile de mai sus sunt greșite.
5. Este corectă următoarea afirmație:
A. Organizațiile internaționale guvernamentale și cele non-guvernamentale sunt subiecte de
drept internațional.
B. Dintre cele șase organe principale ale ONU, Secretariatul este organul care și-a încetat
activitatea ca urmare a epuizării atribuțiilor sale.
C. Exprimarea consimțământului de a deveni parte la tratat se poate realiza prin ratificare.
6. Deplinele puteri:
A. se referă la o ceremonie de înzestrare cu atribute statale a președintelui;
B. se referă la competențele exhaustive legate de încheierea unui tratat;
C. constă într-un document adoptat sub egida ONU, care consemnează competențele Secretarului
General;
D. niciunul dintre răspunsurile de mai sus nu este corect.
7. Declarațiile Adunării Generale a Națiunilor Unite sunt:
A. drept internațional pozitiv;
B. soft-law;
C. echivalente tratatelor internaționale;
D. sunt corecte răspunsurile A și C;
E. nici unul dintre răspunsurile de mai sus nu este corect.
8. Dreptul internațional cutumiar se naște ca urmare a relațiilor dintre:
A. state și cetățenii lor.
B. state și cetățenii altor state.
C. mai multe state.
D. sunt corecte răspunsurile A și C;
E. toate variantele de mai sus.
9. Este corectă următoarea afirmație:
A. Organizația internațională are personalitate juridică doar în dreptul internațional și niciodată
în dreptul intern al unui stat.
B. Recunoașterea internațională a unui stat produce efecte ex nunc.
C. În cazul în care două sau mai multe state înțeleg să-și exercite prerogativele competenței
personale asupra aceleiași persoane, concurența acestor pretenții se rezolvă prin combinarea
principiilor jus sangvinis și jus soli.
D. Potrivit Cartei ONU, sancțiunea embargoului se aplică doar în baza unei decizii a Consiliului
de Securitate.
10. Jus cogens se referă la:
A. dreptul suveran al statelor de a recurge la război
B. distincția dintre dreptul internațional supletiv și soft law
C. normele imperative, inderogabile, ale dreptului internațional public
D. ansamblul normelor procedurale pe care le aplică tribunalele internaționale, atunci când
soluționează un litigiu dintre două sau mai multe state
E. normele dreptului internațional, conform viziunii lui Justinian

11. În dreptul internațional public, statul federal:

A. are calitatea de subiect primar de drept
B. are calitatea de subiect de drept sui-generis
C. nu este subiect de drept
D. este un subiect de drept provizoriu, până când dobândește calitatea de stat unitar

12. În cadrul unei conferințe regionale, statele A, B, C, D și E semnează un tratat multilateral

care interzice, printre altele, folosirea unui anumit tip de combustibil de către navele comerciale
care circulă liber pe tot cursul fluviului care traversează cele cinci state. Dispozițiile tratatului
prevăd intrarea în vigoare a acestuia după întrunirea unui număr de patru ratificări. Statele A, B
și C ratifică tratatul. După ratificarea de către cele trei state, unei nave comerciale aflate sub
pavilionul statului D, care folosește tipul de combustibil interzis de tratat, i se refuză de către
autoritățile statelor A, B și C accesul pe cursul fluviului care traversează teritoriul acestor state,
pe motiv că folosește un combustibil interzis printr-un tratat internațional.
A. poziția statelor A, B și C este corectă, din perspectiva dreptului internațional public, pentru că
statul D are calitatea de parte la tratat și avea obligația să-l respecte
B. poziția statelor A, B și C este corectă, din perspectiva dreptului internațional public, pentru că
statul D, deși nu este parte la tratat, este obligat să respecte dorințele exprimate în mod public și
cert de statele părți la tratat
C. poziția statelor A, B și C este corectă, din perspectiva dreptului internațional public, pentru că
statul D, deși nu este parte la tratat, este ținut de obligații preconvenționale, care îi impun să
respecte întru totul tratatul
D. poziția statelor A, B și C este corectă, din perspectiva dreptului internațional public, pentru că
statul D, deși nu este parte la tratat, este ținut de obligații preconvenționale, care îi impun să nu
aducă atingere scopului și obiectului tratatului, prin acțiunile sau omisiunile sale
E. poziția statelor A, B și C este ilicită, deoarece D nu a ratificat tratatul, astfel încât acest stat nu
este parte la tratat și nu i se poate pretinde sub nicio formă respectarea dispozițiilor sale
13. Jus strictum:
A. este o calitate a normei juridice, care poate fi asociată doar normelor convenționale
B. este o calitate a normei juridice, specifică normelor cutumiare
C. este echivalentul lui jus aequum
D. este echivalentul lui jus cogens
E. este o caracteristică a principiilor generale de drept recunoscute de națiunile civilizate

SUBIECTUL I
1. România își exprimă consimțământul de a deveni parte la un tratat internațional:
A. prin semnarea tratatului, de către reprezentanții statului înzestrați cu depline puteri;
B. prin ratificarea tratatului;
C. printr-o declarație publică, neviciată, a Președintelui țării;
D. prin simpla participare efectivă a reprezentanților statului, la negocierea tratatului.

2. Printre izvoarele dreptului internațional se numără:

A. doctrina celor mai renumiți specialiști în drept penal internațional;
B. cutuma internațională;
C. hotărârile Curții Internaționale de Justiție;
D. principiile fundamentale de drept internațional.

3. Potrivit Convenției de la Viena din 1969, ca mijloacele complementare de interpretare ale unui
tratat internațional se numără:
A. orice practică urmată în aplicarea tratatului, prin care este stabilit acordul părților cu privire la
interpretarea tratatului;
B. orice regulă pertinentă de drept internațional, aplicabilă în relațiile dintre părți;
C. lucrările preparatorii;
D. toate răspunsurile de mai sus sunt corecte.

4. Organizația Națiunilor Unite:

A. este cea mai mare organizație internațională guvernamentală din lume;
B. este o orgnizație internațională închisă;
C. realizează o centralizare juridică în materia menținerii păcii și a securității internaționale;
D. a transformat sistemul internațional, anarhic, într-un sistem centralizat, ierarhic.

5. Dreptul internațional cutumiar se naște ca urmare a relațiilor dintre:

A. state și cetățenii lor.
B. state și cetățenii altor state.
C. mai multe state.
D. toate variantele de mai sus sunt corecte.

SUBIECTUL II
1. Enumerați etapele de încheiere a tratatelor.
2. Definiți rezerva la tratat.
3. Care este funcția izvoarelor subsidiare în dreptul internațional?
4. Enumerați 3 exemple de principii generale de drept ca izvor formal în dreptul internațional.

SUBIECTUL III
1. Ministrul afacerilor externe și Ministrul afacerilor interne ai Statului Phi participă la conferința
internațională pentru încheierea unui tratat privind regimul comun al extrădării. Cine va trebui să
prezinte deplinele puteri? Argumentați.

2. Statul X este parte într-un proces în fața Curții Internaționale de Justiție. Acesta invocă
existența unei cutume maritime. Ce trebuie să probeze Statul X?
3. În procesul de formare a cutumei privind extinderea mării teritoriale până la limita de 12 mile
marine, Statul Beta, prin acte normative din dreptul său intern, respectiv prin faptele sale,
stabilește că marea sa teritorială va fi de 15 mile marine. Pot restul statelor să conteste practica
Statului Beta, opunându-i cutuma internațională formată? Argumentați.
4. De ce este dreptul internațional public diferit față de dreptul intern al statelor?