1.

Conform stadiului actual al dreptului internațional public, recunoașterea internațională a statelor:

B. are efect declarativ;

2. Criteriile care determină linia de delimitare a frontierei, pot fi:
D. toate răspunsurile de mai sus sunt corecte;
Sfântul Scaun:
B. este și în prezent un subiect al dreptului internațional public;
3. România își exprimă consimțământul de a deveni parte la un tratat internațional:
B. prin ratificarea tratatului;

4. În cazul acordurilor în formă simplificată, România își exprimă consimțământul de a deveni parte la un tratat
internațional:
A. prin semnarea tratatului, de către reprezentanții statului înzestrați cu depline puteri;

5. Printre izvoarele dreptului internațional se numără:

A. doctrina celor mai renumiți specialiști în drept internațional public;
B. cutuma internațională;
C. deciziile Curții Constituționale a fiecărui stat;
D. principiile generale de drept internațional.
6. Printre izvoarele dreptului internațional se numără:
A. doctrina celor mai renumiți specialiști în drept internațional public;
B. principiile generale de drept recunoscute de natiunile civilizate;
C. deciziile Curții Constituționale a fiecărui stat;
D. principiile generale de drept internațional.
7. Potrivit Convenției de la Viena din 1969, mijloacele complementare de interpretare a unui tratat internațional
constau în:
A. orice practică urmată în aplicarea tratatului, prin care este stabilit acordul părților cu privire la
interpretarea tratatului;
B. orice regulă pertinentă de drept internațional, aplicabilă în relațiile dintre părți;
C. lucrările pregătitoare;
D. toate răspunsurile de mai sus sunt corecte.

8. În cazul în care două sau mai multe state înțeleg să-și exercite prerogativele competenței personale asupra
aceleiași persoane, concurența acestor pretenții se rezolvă:
A. pe baza principiului jus sangvinis;
B. pe baza principiului jus soli;
C. prin combinarea principiilor jus sangvinis și jus soli;
D. pe baza principiului atașamentului efectiv.
9. Dreptul internațional cutumiar se naște ca urmare a relațiilor dintre:
A. state și cetățenii lor.
B. state și cetățenii altor state.
C. mai multe state.
D. toate variantele de mai sus sunt corecte.
10. Declarațiile Adunării Generale a Națiunilor Unite sunt:
A. drept internațional pozitiv;
B. soft-law;
 C. echivalente tratatelor internaționale;
D. nici unul dintre răspunsurile de mai sus nu este corect.
11. Deplinele puteri:
A. se referă la o ceremonie de înzestrare cu atribute statale a Presedintelui
B. Se referă la competențele legate de încheierea unui tratat
C. Constă într-un document adoptat sub egida ONU, care consemnează competențele sectorului general
D. Nici unul dintre raspunsurile de mai sus nu este corect
12. Ce etapă urmează la încheierea unui tratat internațional, după negociera textului?
A. Autentificarea textului tratatului
B. Exprimarea consintamantului de a deveni parte la tratat
C. Ratificarea textului
D. Adoptarea textului tratatului
E. Schimbul si examinarea deplinelor puteri
În etapele încheierii unui tratat, autenificarea textului:
A. Este o etapa anterioară exprimării consințământului de a deveni parte la tratat
B. Este o etapă anterioară stabilirii consimțământului de a deveni parte la tratat
C. Este o etapă ulterioară adoptării textului tratatului
D. Toate raspunsurile de mai sus sunt corecte
E. Nici unul dintre raspunsurile de mai sus nu este corect
Echitarea contra legem:
A. Incearcă să tempereze eventuala rigoare excesivă a dreptului pozitiv
B. Îndeplinește o funcție supletivă și completează dreptul pozitiv
C. Tinde să înlăture aplicarea, în speță, a dreptului pozitiv
D. Nici unul dintre răspunsurile de mai sus nu este corect
Sentințele unui tribunal internațional arbitral:
A. Sunt obligatorii, dar nu sunt executorii
B. Sunt executorii, dar nu sunt obligatorii
C. Sunt obligatorii și executorii
D. Nu sunt nici obligatorii și nici executorii
Curtea Internațională a Justiției este competentă ratione personae să soluționeze diferende care intervin:
A. Intre state și organizații internaționale
B. Numai între state
C. Intre un stat membru si organele principale ale ONU
D. Intre statele membre ONU si naționalii lor

Soluția propusă de terți, în contextul mijloacelor politico-diplomatice de soluționare a conflictelor

internaționale, nu este obligatorie pentru părți.
A. Adevărat
B. Fals
În cazul prezenței simultane a unei cereri de extrădare și a unei cereri de transfer:
A. Nu există o ierarhie între cele două tipuri de cereri
B. Primează cererea de extrădare
C. Primează cererea de transfer
D. Nu este posibilă prezența simultană a unei cereri de extrădare și a unei cereri de transfer
Consiliul de Securitate al ONU
A. Este organul plenar al ONU
 B. Este organul restrâns al ONU
C. Este organul administrativ al ONU
D. Este organul economic al ONU
E. Nici unul dintre răspunsurile de mai sus nu este corect

Legitimitatea competențelor implicite ale unui organizații internaționale este condiționată de

A. Caracterul necesar al executării compentențelor implicate
B. Existența unor garanții împotriva acțiunilor ultra vires deghizate în exercițiul competențelor implicate
C. Existența unei motivări convingătoare cu privire la neincluderea competențelor implicite în lista
competențelor exprese
D. Existența unor competențe exprese, formulate în termen generali care permit o interpretare în favoarea
unor competenșe noi, implicite
E. Toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
F. Nici unul dintre răspunsurile de mai sus nu este corect
Organizațiile internaționale guvernamentale și cele non-guvernamentale sunt subiecte de drept internațional
public
A. Adevărat
B. Fals

Care dintre următoarele tribunale internaționale au caracter ad-hoc?

A. Tribunalul militar internațional de la Nurnberg
B. Tribunalul militar internațional de la Tokyo
C. Tribunalul Penal internațional pentru fosta Iugoslavie
D. Tribunalul Penal internațional pentru Ruanda
E. Toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
F. Nici unul dintre răspunsurile de mai sus nu este corect

1. Normele de jus cogens:

a) sunt definite în Carta ONU ca fiind reprezentate strict de principiile fundamentale ale dreptului
internațional, între care sunt menționate egalitatea suverană, respectarea cu bună credință a obligațiilor
internaționale, soluționarea pașnică a diferendelor, interzicerea folosiri i forței sau amenințării cu forța,
dreptul popoarelor la autodeterminare;
b) sunt definite de Convenția de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor între state ca norme care sunt
acceptate și recunoscute de comunitatea internațională în ansamblul său ca o normă de la care nu este
permisă nicio derogare și care poate fi inodificată numai printr-o normă subsecventă de drept internațional
general având acelaşi caracter;
c) nu sunt expres definite în niciun document internațional, însă doctrina consideră că sunt reprezentate de
acele norme care nu pot fi încălcate sub nicio justificare, oricare ar fi aceasta.

2. Regula “obiecției persistente” (persistent objector) are următoarea semnificație:

a) In cazul în care un stat formulează o rezervă la un tratat internațional, iar un alt stat formulează o
obiecție persistentă față de această rezervă, tratatul nu intră în vigoare între autorul rezervei și statul care a
formulat obiecția;
b) o normă de drept internațional cutumiar nu va fi opabilă unui stat care a exprimat în mod consecvent
opoziția sa față de formarea acelei reguli cutumiare;
c) în conformitate cu Convenția de la Viena privind dreptul tratatelor între state, adoptarea unui ttatat
multilateral nu se poate realiza dacă cel puțin unul dintre statele participante la negocieri obiectează față de
adoptare.

3. Un document intitulat “Declarație”:

a) nu poate reprezenta niciodată un tratat, deoarece titlul său conduce automat spre ideea unui
document cu valoare exc lusiv pot itică;
b) poate reprezenta un tratat, cu condiția necesară ca documentul să fie semnat și ratificat de state sau
organizații internaționale.
c) poate reprezenta un tratat, cu condiția necesară ca documentul să fie încheiat între subiecte de drept
internațional, să producă efecte juridice în plan international și să fie supus dreptului internațional public.

4. În conținutul principiului dreptului popoarelor la autodeterminare intră următoarea regulă:

a) în temeiul dreptului la autodeterminare, uri popor are dreptu1 de a-și constitui uri nou stat independent,
cu condiția ca statul din care acesta face parte să fie multinațional ;
b) în temeiul dreptului la autodeterminare, persoanele apartinând minorităților naționale au dreptul ca
identitatea lor etnică, lingvistică, religioasă și culturală să fie protejată de statul ai cărui cetățeni sunt;
c) dreptul popoarelor la autodeterminare nu poate fi interpretat ca autorizând sau încurajând o acțiune,
oricare ar fi ea, care ar dezmeinbra sau amenința, în tot sau în parte, integritatea teritorială sau unitatea
politică a oricărui stat suveran sau independent, care se conduce conform principiului egal ități i în drepturi și
a dreptului popoarelor de a dî spune de ele însele și care are uri guvern cate reprezintă ansamblul poporului
aparținând teritoriu lui, fără distincție de rasă, credință, culoare.

5. În cazul succesiunii statelor la tratate, regula aplicabilă în cazul unui tratat obiectiv (un tratat care
stabilește o frontieră sau regimul frontierei sau un regim teritorial care creează drepturi sau obligații pentru
un grup de state sau pentru comunitatea internațională în ansamblul său) este următoarea:
a) un astfel de tratat nu este afectat de succesiunea statelor, indiferent dacă este bilateral sau multilateral;
b) un astfel de tratat, în cazul în care este bilateral, se menține în vigoare numai dacă statul succesor și
statul partener convin in acest sens, iar în cazul în care este multilateral, se menține în vigoare numai dacă
statul succesor transmite o notificare în acest sens depozitarului;
c) un astfel de tratat, în cazul în care este bilateral, se menține in vigoare, afară numai dacă statul succesor
și statul partener nu convin ca tratatul să nu mai fie in vigoare, iar în cazul în care este multilateral, se
menține în vigoare, afară numai dacă statul succesor nu transmite o notificare depozitarului prin care face
cunoscut că nu se consideră parte la tratat;
d)

6. Actul constitutiv al unei organizații internaționale interguvernamentale:

a) Trebuie să fie un tratat încheiat între subiecte de drept internațional;
b) Poate fi un tratat sau un document internațional bară forță juridică obligatorie, cu caracter politic, cu
condiția ca părțile să fie state:
c) Poate fi un tratat sau act juridic încheiat în conformitate cu dreptul unui stat, cu condiția ca părți să fie
state.

7. În materia recunoașterii statelor, este consacrată următoarea regulă:

a) un stat are obligația să recunoască o altă entitate care îndeplinește condiți ile de a deține un teritoriu, o
populație și uri guvern;
b) uri stat are obligația de a nu recunoaște o modificare teritorială care s-a realizat prin încălcarea principiu
lui interzicerii
folosirii forței sau amenințări i cu fort.a;
c) uri stat are obligația de a nu recunoaşte o altă entitate care și-a proclamat independența ca stat pe
teritoriul altui sat;

8. Pentru ca un document să fie calificat drept tratat, o condiție întotdeauna necesară este:
a) părțile să fie state:
b) documentul să fie guvernat de dreptul internațional;
c) documentul să aibã o denumire specifică;

9. Una dintre condițiile prevăzută de dreptul internațional pentru protecția diplomatică este:
a) cetățenia exclusivă a statului care oferă protecția diplomatică;
b) calitatea de diplomat sau persoanä asimilată;
c) epuizarea căilor de recurs interne.

10. Azilul:
a) este dreptul unui stat suveran de a acorda intrarea sau stabilirea pe teritoriul säu a unor persoane străine,
urmărite în țara lor pentru activităț i politice, științifice sau religioase;
b) este obliga ția unui stat de a acorda intrarea și stabilirea pe teritoriu í sãu a unor persoane care suferă în
țara de origine persecuții de naturä politică;
c) este obligația unui stat de a acorda intrarea și stabilirea pe teritoriul său a unor persoane afectate de un
conflict armat.

11. Următoarea afirmație este adevărată:

a) în dreptul internațional nu există o ierarhie a izvoarelor principale ale acestuia; totuşi, articolul 103 din
Carta ONU, care precede că in caz de conflict între obligațiile care rezultă din orice tratat sau convenție la
care statele membre sunt părți și obligațiile care rezułtă din Carta ONU, au prioritate prevederile din Cartă;
b) în ierarhia izvoarelor dreptului internațional, tratatul ocupă un loc superior cutumei internaționale;
c) o normă de drept internațional nu poate să fie conținută în același timp și într-un tratat și într-o cutumă
internațională, deoarece este imposibil ca o nonnă să aibă în același timp caracter scris și nescris.

12. În cazul rezervelor la tratate, efectul unei obiecții la o rezervă este următorul:
a) obiecția împiedicä intrarea in vigoare a tratatuluî in relația dintre statul autor al rezervei și statul care a
formulat obiecția, cu excepția situației în care statul care formulează obiecția arată in mod expres că nu se
opune intrării in vigoare a tratatuİuii
b) obiecția nu împiedică intrarea în vigoare a tratatului în relația dintre statul autor at rezervei și statul care
a formulat obiecția, cu excepția situației in care statul care obiectează arată in mod expres că se opune intrării
în vigoare a tratatului in relația dintre cele două state, iar prevederile la care se referă rezerva nu se aplică
între cele două state in măsura prevăzută de rezervă:
c) obiecția nu are niciun efect juridic asupra modului in care tratatul se aplică între statul autor a1 rezervei
și statul care formulează obiecția, deoarece reprezintă numai o solicitare de natură politico-diplomatică în
sensul retragerii rezervei.

13. În conformitate cu dreptul internațional în materia răspunderii internaționale, o faptă a unei persoane
private sau a unui grup de persoane private este imputabilă statului dacă:
a) acele persoane au cetățenia statului respectiv;
b) acele persoane acționează in fapt sub instrucțiunile, dirijarea sau controlul statului;
c) acele persoane sunt finanțate de cãtre stat.

14. Una din condițiile pentru contramăsuri este:

a) subsidiaritatea;
b) proporționalitatea;
c) conforinitatea cu dreptul intern al statiilui îinpotriva căruia este aplicatñ contramăsura.

15. Reprezintă o excepție de la regula interzicerii folosirii forței și amenințării cu forța:

a) legitima apărare în cazul existenței unui atac armat;
b) acțiunile care au scop protecția propriilor cetățeni;
c) acțiunile care au scop apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

16. Succesiunea statelor are loc:

a) atunci când au loc modificäri teritoriale, indiferent dacă conduc sau nu la apariția unui nou stat;
b) atunci cánd au loc modificări teritoriale sau când are loc o schimbare fundamentală a formei de
guvernământ care antreneazä modificarea structurii esențiale a statului;
 c) atunci când are loc o schimbare fundamentală a împrejurărilor cu privire la statul respectiv.

1. În cazul în care un stat, victimă a dolului, alege să invoce dolul ca viciu de consimțământ, iar nu ca ilicit
internațional:
A. tratatul va fi afectat de nulitate totală
B. tratatul poate fi afectat de nulitate parțială, în limitele divizibilității tratatului
C. tratatul va fi considerat inexistent
D. tratatul va fi afectat de o inopozabilitate erga omnes
E. ipoteza este imposibilă, deoarece Convenția de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor
exclude dolul din categoria viciilor de consimțământ, pe motiv că dolul și leziunea nu pot exista
în sistemul internațional, fiind incompatibile cu specificul acestuia
2. Următoarea afirmație este corectă:
A. dintre mijloacele de reglementare politică a diferendelor, bunele oficii implică cel mai ridicat
grad al intervenției terțului intermediar
B. potrivit Convenției de la Viena din 1969, privind dreptul tratatelor, la încheierea unui tratat,
deplinele puteri nu se prezumă niciodată
C. sentințele unui tribunal internațional arbitral sunt obligatorii, dar nu sunt executorii
D. printre altele, promisiunea este un act unilateral valid, dacă este acceptată de către destinatar
E. organizația internațională are personalitate juridică în dreptul internațional, dar nu și în dreptul
intern al statelor în care își are sediul sau pe teritoriul cărora își desfășoară activitatea
3. Jus ad bellum se referă la:
A. dreptul suveran al statelor de a recurge la război
B. distincția dintre războiul drept și războiul nedrept
C. complexul de norme de drept pozitiv care reglementează comportamentul beligeranților și al
statelor neutre, în timp de război
D. ansamblul normelor procedurale pe care le aplică tribunalele internaționale, atunci când
soluționează un litigiu dintre două sau mai multe state
F. normele dreptului internațional, conform viziunii lui Justinian

4. În dreptul internațional public, statul federat:

A. are calitatea de subiect primar de drept internațional
B. are calitatea de subiect derivat de drept internațional
C. are calitatea de subiect de drept internațional sui-generis
D. nu este subiect de drept internațional
E. este un subiect de drept internațional, provizoriu, până când se integrează unui stat unitar
5. În cadrul unei conferințe regionale, statele A, B, C, D și E semnează un tratat multilateral care interzice,
printre altele, folosirea unui anumit tip de combustibil de către navele comerciale care circulă liber pe tot cursul
fluviului care traversează cele cinci state. Dispozițiile tratatului prevăd intrarea în vigoare a acestuia după
întrunirea unui număr de patru ratificări. Statele A, B și C ratifică tratatul. După ratificarea de către cele trei
state, unei nave comerciale aflate sub pavilionul statului D, care folosește tipul de combustibil interzis de tratat,
i se refuză de către autoritățile statelor A, B și C accesul pe cursul fluviului care traversează teritoriul acestor
state, pe motiv că folosește un combustibil interzis printr-un tratat internațional.
A. poziția statelor A, B și C este corectă, din perspectiva dreptului internațional public, pentru că
statul D are calitatea de parte la tratat și avea obligația să-l respecte
B. poziția statelor A, B și C este corectă, din perspectiva dreptului internațional public, pentru că
statul D, deși nu este parte la tratat, este obligat să respecte dorințele exprimate în mod public și
 cert de statele părți la tratat
C. poziția statelor A, B și C este corectă, din perspectiva dreptului internațional public, pentru că
statul D, deși nu este parte la tratat, este ținut de obligații preconvenționale, care îi impun să
respecte tratatul și să îl ratifice
D. poziția statelor A, B și C este corectă, din perspectiva dreptului internațional public,
pentru că statul D, deși nu este parte la tratat, este ținut de obligații preconvenționale, care
îi impun să nu aducă atingere scopului și obiectului tratatului, până la o eventuală
ratificare sau refuz explicit de ratificare
E. poziția statelor A, B și C este ilicită, deoarece D nu a ratificat tratatul, astfel încât acest stat nu
este parte la tratat și nu i se poate pretinde sub nicio formă respectarea dispozițiilor sale
6. În distincțiile propuse de G. Schwarzenberger, în lucrarea Cele trei tipuri de drept, dreptul puterii
corespunde:
A. societății;
B. comunității;
C. grupurilor hibride;
D. atât societății, cât și comunității
E. autorul citat nu distinge între trei tipuri de drept
7. Jus aequum:
A. este o calitate a normei juridice, care poate fi asociată doar normelor convenționale
B. este o calitate a normei juridice, specifică normelor cutumiare
C. este echivalentul lui jus strictum
D. este echivalentul lui jus cogens
E. este o caracteristică a principiilor generale de drept recunoscute de națiunile civilizate
8. Conform Convenției de la Viena, din 1969, privind dreptul tratatelor:
A. în anumite condiții, eroarea de drept poate fi un viciu de consimțământ
B. eroarea purtând asupra redactării textului unui tratat aduce atingere validității sale
C. eroarea trebuie să fie esențială pentru a putea fi calificată drept viciu de consimțământ
D. eroarea poate fi calificată drept viciu de consimțământ dacă este imputabilă statului care o
invocă
E. nu există o distincție clară între eroarea de drept și eroarea de fapt, atunci când analizăm
calificarea erorii ca viciu de consimțământ
9. Statele A și B sunt membre ale Organizației Națiunilor Unite. În cazul în care se creează un conflict între un
tratat bilateral încheiat între cele două state după dobândirea calității de membru ONU, pe de o parte, și Carta
ONU, pe de altă parte:
A. va prevala tratatul bilateral, în calitate de lex specialis
B. va prevala tratatul bilateral, în calitate de lex posterior
C. niciunul dintre răspunsurile enumerate nu este corect
D. conflictul de norme se va soluționa contextual, pe baza acordului dintre statele A și B
E. ipoteza este imposibilă, întrucât statele au obligația să verifice de fiecare dată, în prealabil,
conformitatea cu Carta ONU a tratatului pe care intenționează să-l încheie
10. Este corectă afirmația:
A. potrivit Convenției de la Viena, din 1969, privind dreptul tratatelor, o schimbare fundamentală
a împrejurărilor, care a intervenit în raport cu cele existente în momentul încheierii unui tratat și
care nu fusese prevăzută de părți, nu poate fi invocată niciodată ca motiv de a pune capăt unui
tratat sau de a se retrage din el
B. potrivit Convenției de la Viena, din 1969, privind dreptul tratatelor, o schimbare
fundamentală a împrejurărilor, care a intervenit în raport cu cele existente în momentul
 încheierii unui tratat și care nu fusese prevăzută de părți, nu poate fi invocată, de regulă, ca
motiv de a pune capăt unui tratat sau de a se retrage din el
C. Convenția de la Viena, din 1969, privind dreptul tratatelor, nu conține nicio prevedere expresă
referitoare la schimbarea fundamentală a împrejurărilor, ca motiv de a pune capăt unui tratat sau
de a se retrage din el
D. Convenția de la Viena, din 1969, privind dreptul tratatelor, conține doar prevederi marginale
și reziduale referitoare la schimbarea fundamentală a împrejurărilor, ca motiv de a pune capăt
unui tratat sau de a se retrage din el, motiv pentru care acele prevederi nu au fost niciodată
invocate în practica statelor și, în timp, au căzut în desuetudine
11. Măsurile coercitive, sancționatorii, îndreptate de un stat împotriva altui stat, ca replică a unor acte ilicite, se
numesc:
A. acte de război
B. represalii
C. operațiuni de peace-enforcement
D. embargo
E. sancțiuni centralizate
12. Sancțiunile descentralizate:
A. nu includ retorsiunea
B. nu includ privarea de drepturi specifice unui subsistem
C. includ represaliile care implică utilizarea forței și retorsiunea
D. sunt ilicite atunci când nu sunt autorizate în prealabil de Consiliul de Securitate ONU
E. sunt întotdeauna dispuse de un tribunal internațional, printr-o hotărâre care trebuie să fie
temeinic motivată, sub sancțiunea nulității
13. Este corectă următoarea afirmație:
A. echitatea contra legem încearcă să tempereze eventuala rigoare excesivă a dreptului pozitiv
B. Curtea Internațională de Justiție este competentă ratione personae să soluționeze
exclusiv diferende care intervin între state
C. soluția propusă de terți, în contextul mijloacelor politico-diplomatice de soluționare a
conflictelor internaționale, este obligatorie pentru părți
D. Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite este organul jurisdicțional al ONU
E. în sensul Convenției de la Viena, din 1969, privind dreptul tratatelor, un stat parte nu este
întodeauna și stat contractant
14. Este greșită următoarea afirmație:
A. spre deosebire de organizațiile internaționale non-guvernamentale, organizațiile
internaționale guvernamentale nu sunt subiecte de drept internațional public
B. conform stadiului actual al dreptului internațional public, recunoașterea internațională a
statelor are efect declarativ
C. răspunderea statului la nivel internațional poate fi angajată și pentru fapte internaționale licite
D. declarațiile Adunării Generale a Națiunilor Unite sunt soft law
E. normele jus cogens sunt opozabile inclusiv statelor care au apărut în sistemul internațional
după formarea acestor norme
15. Curtea Internațională de Justiție:
A. este un tribunal ad-hoc și a fost creată printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate, la fel ca
Tribunalul Internațional Penal pentru Ex-Iugoslavia
B. este un tribunal hibrid, care combină elemente de drept intern ale statelor parte și elemente de
drept internațional
C. este competentă să soluționeze litigiile dintre state și dintre state și naționalii lor
 D. este principalul organ jurisdicțional al Uniunii Europene
E. este principalul organ jurisdicțional al Organizației Națiunilor Unite
16. Noțiunea de soft law:
A. se referă la norme supletive care, deși obligatorii, permit derogări
B. se referă la normele obligatorii din sistemul dreptului internațional public
C. niciunul dintre răspunsurile enumerate nu este corect
D. se referă la normele cutumiare regionale
E. se referă la principiile generale de drept recunoscute de națiunile civilizate
17. Este corectă următoarea afirmație:
A. Curtea Penală Internațională a fost creată printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate ONU,
și reprezintă un tribunal internațional ad hoc
B. legitimitatea competențelor implicite ale unei organizații internaționale este
condiționată, printre altele, de existența unei motivări convingătoare cu privire la
neincluderea competențelor implicite în lista competențelor exprese și de existența unor
competențe exprese, formulate în termeni generali, care permit o interpretare în favoarea
unor competențe noi, implicite
C. răspunderea statului pentru actele organelor de stat nu include răspunderea pentru actele
organelor care aparțin puterii judecătorești
D. raportat la etapele încheierii unui tratat, ratificarea unui tratat este o etapă ulterioară stabilirii
consimțământului de a deveni parte la tratat și ulterioară adoptării textului tratatului
E. potrivit Convenției de la Viena, din 1969, privind dreptul tratatelor, șefii de stat, miniștrii de
externe și miniștrii de interne se bucură de o prezumție generală de reprezentativitate la
încheierea unui tratat
18. Este corectă următoarea afirmație:
A. în dreptul internațional public nu există nicio convenție care să reglementeze
imprescriptibilitatea răspunderii penale pentru crime de război, întrucât s-a constatat că o astfel
de convenție nu ar fi necesară
B. în dreptul internațional public, prescripția răspunderii penale se prezumă, în cazul crimelor
internaționale
C. formarea validă a normelor cutumiare nu pretinde consimțământul expres al statelor
D. în cazul prezenței simultane a unei cereri de extrădare și a unei cereri de transfer, primează
cererea de extrădare
E. în prezent, în sistemul internațional nu mai funcționează niciun tribunal penal internațional,
întrucât ele au fost înființate pentru a rezolva situații izvorâte din contexte istorice care sunt deja
depășite
19. În cazul în care un tratat încheiat între statele A, B și C intră în conflict cu o normă cutumiară generală:
A. tratatul este nul doar dacă norma cutumiară exista înainte de încheierea tratatului
B. tratatul este nul doar dacă norma cutumiară apare după încheierea tratatului
C. tratatul este nul, indiferent dacă norma cutumiară este anterioră sau posterioară încheierii
tratatului
D. se aplică întotdeauna tratatul, cu prioritate
E. tratatul cade în desuetudine
20. De principiu, tratatul internațional:
A. este opozabil doar statelor care l-au ratificat;
B. este opozabil erga omnes;
C. este opozabil doar statelor membre ONU;
D. este considerat izvor de drept, cu condiția ca niciun stat din sistemul internațional să nu se
 manifeste ca persistent objector;
E. are calitatea de normă jus strictum, ceea ce înseamnă că va permite (și va pretinde) o aplicare
diferențiată, care să țină cont de elemente subiective circumstanțiale (ex. buna credință).
21. Nu este corectă afirmația:
A. deplinele puteri pot fi uneori prezumate
B. criteriul specialității normelor juridice are prioritate față de criteriul cronologic
C. normele jus cogens sunt derogabile
D. un tratat internațional poate avea caracter indivizibil
E. un act referitor la încheierea unui tratat, îndeplinit de o persoană care nu poate fi considerată
ca autorizată a reprezenta statul pentru acest scop, este lipsit de efecte juridice, cu excepția
cazului în care actul îndeplinit fără autorizare este confirmat ulterior de acel stat
522. Este corectă următoarea afirmație:
A. între etapele încheierii unui tratat, autentificarea textului este o etapă anterioară exprimării
consimțământului de deveni parte la tratat și anterioară adoptării textului tratatului
B. exprimarea consimțământului de a deveni parte la tratat se poate realiza uneori și prin
semnare
C. capacitatea de a încheia tratate internaționale aparține statelor, organizațiilor internaționale și
reprezentanților statali înzestrați cu depline puteri
D. principiile generale de drept recunoscute de națiunile civilizate sunt norme convenționale
sau/și norme cutumiare
E. doctrina celor mai renumiți specialiști în dreptul internațional poate avea uneori calitatea de
izvor de drept internațional public
23. Rezerva la un tratat:
A. se poate formula doar în timpul negocierilor
B. se poate formula în momentul semnării tratatului sau ulterior ratificării
C. se poate formula doar în momentul adoptării textului tratatului
D. se poate formula oricând, inclusiv după exprimarea consimțământului statului de a fi legat
prin tratat, deoarece este un drept absolut și discreționar al statului
E. nu este întotdeauna permisă
24. Clauza compromisorie:
A. garantează respectarea normelor din tratatul în care este inserată, în orice împrejurare
B. stabilește o cale judiciară prin care se tranșează diferendele născute din interpretarea
sau aplicarea tratatului în care este inserată
C. fixează condițiile în care alte subiecte de drept pot participa succesiv la tratatul în care este
inserată
D. stipulează faptul că renunțarea unui singur stat parte, la un tratat multilateral, atrage în mod
automat eliberarea tuturor celorlalte părți de obligațiile asumate
E. nu permite formularea rezervelor, cu privire la articolele tratatului în care este inserată
25. Următoarea afirmație este greșită:
A. există situații în care statul solicitat trebuie să refuze extrădarea, chiar și atunci când cererea
de extrădare se întemeiază pe un tratat de extrădare
B. extrădarea are la bază un tratat de extrădare, spre deosebire de expulzare, care are un caracter
unilateral
C. în cazul extrădării, persoana extrădată își poate alege destinația
D. expulzarea afectează o persoană din cauza comportamentului său pe teritoriul statului care o
expulzează, în timp ce, din perspectiva extrădării, comportamentul persoanei pe teritoriul statului
care extrădează este indiferent
 E. toate răspunsurile enumerate sunt corecte
26. În dreptul internațional public, norma cutumiară care face obiectul unei codificări:
A. va dispărea în calitate de normă cutumiară și va poseda doar calitatea de normă convențională
B. va subzista în calitate de normă cutumiară și, în această calitate, va prevala întotdeauna față de
norma convențională, în raporturile dintre statele părți la tratatul de codificare
C. își păstrează caracterul cutumiar și va fi dublată de o normă identică, de natură
convențională, cu opozabilitate inter partes
D. creează, prin codificare, o cutumă specială, regională
E. pierde caracterul jus aequum al dreptului cutumiar, pentru a dobândi caracterul jus strictum al
dreptului convențional
27. Un cetățean japonez comite un act terorist in fața Palatului de Iarnă, din Viena, în urma căruia își pierd viața
cinci turiști chinezi și ambasadorul Franței în Austria. Jurisdicția îi poate reveni:
A. Austriei, în baza principiului naționalității
B. Austriei, în baza principiului teritorialității
C. Chinei sau Japoniei, dacă acceptăm ideea că uciderea unui diplomat poate fi asociată unui
pericol la adresa statului și a intereselor sale
D. Franței, în baza principiului diplomației pasive a statului
E. Organizației Națiunilor Unite, în temeiul competenței universale de reprimare și sancționare a
actelor teroriste
28. Dualismul:
A. afirmă preeminența dreptului internațional față de Carta ONU
B. afirmă întotdeauna preeminența dreptului intern față de dreptul internațional
C. este o opțiune clasică a statelor, atunci când vorbim despre raportul dintre dreptul
intern și dreptul internațional
D. este o idee utopică, formulată de unii juriști idealiști, și nu se regăsește niciodată printre
opțiunile efective ale statelor
E. exprimă necesitatea ca fiecare stat să aibă un șef de stat și un ministru de externe, pentru a se
asigura o reprezentare cât mai bună a statului în plan internațional
29. Este greșită următoarea afirmație:
A. Sfântul Scaun este, și în prezent, subiect al dreptului internațional public
B. criteriile care determină linia de delimitare a frontierei, pot fi politice, istorice, astronomice
C. potrivit Convenției de la Viena din 1969, privind dreptul tratatelor, mijloacele complementare
de interpretare a unui tratat internațional includ și lucrările pregătitoare
D. în cazul în care două sau mai multe state înțeleg să-și exercite prerogativele competenței
personale asupra aceleiași persoane, concurența acestor pretenții se rezolvă pe baza principiului
atașamentului efectiv
E. mișcările de eliberare națională nu pot fi subiecte de drept internațional public
30. Rezerva la tratat:
A. se poate formula uneori în mod valid și cu privire la normele jus cogens
B. se poate formula în mod valid chiar dacă rezervele sunt interzise expres de tratat
C. se poate formula în mod valid doar dacă celelalte state o acceptă în mod expres
D. niciunul dintre răspunsurile enumerate nu este corect
E. poate fi formulată oricând, dacă este permisă de tratat
31. Obligațiile preconvenționale se nasc:
A. de la momentul votului, adică al adoptării tratatului
B. de la momentul exprimării consimțământului sau de la momentul semnării tratatului
 C. de la momentul autentificării, prin vot, a tratatului
D. de la momentul stabilirii consimțământului de a fi legat prin tratat
E. de la data la care se finalizează etapa negocierii tratatului
32. Este corectă afirmația:
A. deplinele puteri nu pot fi prezumate niciodată
B. dispozițiile finale ale unui tratat nu pot intra în vigoare mai repede decât corpul tratatului
C. publicitatea nu este o condiție de validitate a tratatului
D. preambulul și anexele unui tratat au o forță juridică inferioară corpului tratatului
E. declarațiile interpretative nu pot fi niciodată asimilate unei rezerve la tratat
33. Printre altele, promisiunea este un act unilateral valid, dacă:
A. nu este însoțită de intenție
B. este publică
C. este acceptată de către destinatar
D. este autorizată de Consiliul de Securitate ONU
E. are un caracter solemn, sub forma unui act autentic sau a unei declarații solemne
34. Utilizarea forței, în dreptul internațional:
A. este interzisă în cazul legitimei apărări anticipate
B. este permisă în cazul războiului autorizat de Adunarea Generală ONU
C. este permisă în cazul intervenției justificate de necesități economice
D. niciunul dintre răspunsurile enumerate nu este corect
E. este licită atunci când este autorizată în prealabil de Curtea Internațională de Justiție, în
calitate de organ jurisdicțional al ONU
35. Convenția de la Viena, din 1969, privind dreptul tratatelor:
A. se aplică tratatelor încheiate de state sau/și de organizații guvernamentale
B. se aplică tratatelor încheiate de state sau/și de organizații nonguvernamentale
C. nu se aplică acordurilor verbale
D. nu a intrat încă în vigoare, astfel încât se aplică în subsidiar, atunci când statele repudiază
dreptul cutumiar
E. se aplică inclusiv în cazul tratatelor secrete
36. Statul Delirium vrea să devină parte la Convenția împotriva pescuitului cu dinamită, însă formulează o
rezervă la unul dintre articolele neesențiale ale tratatului. Statul Tremens formulează obiecțiuni la adresa acestei
rezerve. În raporturile dintre Delirium și Tremens:
A. Convenția împotriva pescuitului cu dinamită va intra în vigoare, indiferent de obiecțiunile
statului Tremens și de tipul acestor obiecțiuni
B. Convenția împotriva deșertificării nu va intra în vigoare, date fiind obiecțiunile statului
Tremens, indiferent de tipul acestor obiecțiuni
C. Convenția împotriva pescuitului cu dinamită va intra în vigoare numai dacă obiecțiunile
statului Tremens sunt simple
D. Convenția împotriva pescuitului cu dinamită va intra în vigoare numai dacă obiecțiunile
statului Tremens sunt radicale
E. rezerva formulată de statul Delirium este ilicită și, deci, nevalidă, astfel încât Convenția
împotriva pescuitului cu dinamită nu va intra în vigoarea, atâta timp cât Delirium își menține
rezerva

1. România poate dobândi calitatea de parte la un tratat internațional:

A. ca efect al semnării tratatului, de către reprezentanții statului înzestrați cu depline puteri;

B. ca urmare a unei legi de ratificare, adoptată de Parlament;

C. ca urmare a unei declarații publice, neviciate, a Președintelui țării;

D. ca efect al participării reprezentanților statului la negocierea tratatului.

2. Modul de raportare a unui sistem juridic intern la sistemul internațional este determinat:

A. prin norme interne, de rang constituțional;

B. prin normele dreptului internațional convențional;

C. prin normele dreptului internațional cutumiar;

D. printr-o decizie adoptată de state, în acest sens, în cadrul Organizației Națiunilor Unite.

3. Potrivit Legii nr. 590/2003 referitoare la tratate, avizul Ministerului Afacerilor Externe privind aplicarea tratatelor în
dreptul intern al statului român este:

A. facultativ;

B. consultativ;

C. conform;

D. inexistent.

1. Clauza si omnes:

A. garantează respectarea normelor din tratatul în care este inserată, în orice împrejurare;

B. stabilește o cale judiciară prin care se tranșează diferendele născute din interpretarea sau aplicarea tratatului în care
este inserată;

C. fixează condițiile în care alte subiecte de drept pot participa succesiv la tratatul în care este inserată;

D. stipulează faptul că renunțarea unui singur stat-parte la un tratat multilateral atrage în mod automat eliberarea
tuturor celorlalte părți de obligațiile asumate.

2. Printre izvoarele dreptului internațional se numără:

A. convențiile internaționale;

B. cutuma internațională;

C. deciziile Curții Constituționale a fiecărui stat;

D. principiile generale de drept internațional.

3. Potrivit Convenției de la Viena din 1969, la încheierea unui tratat, deplinele puteri:

A. se prezumă întotdeauna;

B. se prezumă în cazul anumitor categorii de persoane și pentru anumite tratate;

C. nu se prezumă niciodată;

D. trebuie dovedite în instanță.

1. Printre altele, promisiunea este un act unilateral valid, dacă:

A. este însoțită de intenție;

B. îndeplinește condiția publicității;

C. este acceptată de către destinatar;

D. are un destinatar determinat

2. Sunt acte autonormative:

A. promisiunea;

B. recunoașterea;

C. renunțarea;

D. stipulația pentru altul

1. Potrivit Convenției de la Viena din 1969, mijloacele complementare de interpretare a unui tratat internațional
constau în:

A. orice practică urmată în aplicarea tratatului, prin care este stabilit acordul părților cu privire la interpretarea
tratatului;

B. orice regulă pertinentă de drept internațional, aplicabilă în relațiile dintre părți;

C. lucrările pregătitoare;

D. circumstanțele în care a fost încheiat tratatul.

2. Doctrina de drept internațional:

A. este un veritabil izvor de drept;

B. este un mijloc subsidiar pentru a determina existența și/sau conținutul normelor de drept internațional;

C. are o credibilitate necondiționată;

D. pretinde un consens al reprezentanților diferitelor școli, curente și tradiții, asupra conținutului exact al unor norme
internaționale sau asupra intensității lor nomative.

. În cazul în care două sau mai multe state înțeleg să-și exercite prerogativele competenței personale asupra aceleiași
persoane, concurența acestor pretenții se rezolvă:

A. pe baza principiului jus sangvinis;

B. pe baza principiului jus soli;

C. prin combinarea principiilor jus sangvinis și jus soli;

D. pe baza principiului atașamentului efectiv.

2. Recunoașterea internațională a unui stat:

A. este un act unilateral;

B. este un act bilateral;

C. produce efecte ex nunc;

D. produce efecte ex tunc

1. Legitimitatea competențelor implicite ale unei organizații internaționale este condiționată de:

A. caracterul necesar al exercitării competențelor implicite;

B. existența unor garanții împotriva acțiunilor ultra vires deghizate în exercițiul competențelor implicite;

C. existența unei motivări convingătoare cu privire la neincluderea competențelor implicite în lista competențelor
exprese;

D. existența unor competențelor exprese, formulate în termeni generali, care permit, o interpretare în favoarea unor
competențe noi, implicite.

2. Organizația internațională:

A. are personalitate juridică doar în dreptul intern al statelor în care își are sediul sau pe teritoriul cărora își desfășoară
activitatea;

B. are personalitate juridică doar în dreptul internațional și niciodată în dreptul intern al unui stat;

C. nu are personalitate juridică, pentru că nu este subiect de drept internațional;

D. are personalitate juridică atât în dreptul internațional, cât și în dreptul intern al statelor în care își are sediul sau pe
teritoriul cărora își desfășoară activitatea.

1. Care dintre următoarele tribunale internaționale au caracter ad hoc:

A. Tribunalul militar internațional de la Nürnberg;

B. Tribunalul militar internațional de la Tokyo;

C. Tribunalul penal internațional pentru Fosta Iugoslavie;

D. Tribunalul penal internațional pentru Ruanda?

2. Care dintre următoarele situații nu împiedică admiterea unei cereri de extrădare:

A. cererea de extrădare urmărește pedepsirea unei persoane pe considerente de rasă, religie, naționalitate, origine
etnică, opinii politice, sex sau statut personal;

B. există motive serioase să se creadă că persoana a cărei extădare se cere riscă să fie supusă torturii, în statul solicitant;

C. cererea de extrădare urmărește judecarea unei persoane care este acuzată de săvârșirea unei infracțiuni incriminate
printr-o lege penală ordinară;

D. răspunderea penală pentru fapta la care se referă cererea de extrădare s-a prescris, în statul solicitant?

1. Răspunderea statului pentru actele organelor de stat include:

A. răspunderea pentru actele organelor care aparțin puterii legislative;

B. răspunderea pentru actele organelor care aparțin puteri judecătorești;

C. răspunderea pentru actele organelor care aparțin unei organizații internaționale în care statul este membru;

D. răspunderea pentru actele unei mișcări insurecționale.

2. Starea de necesitate:

A. este o cauză exoneratoare de răspundere pentru un act voluntar, determinat de un pericol grav;

B. este o cauză exoneratoare de răspundere pentru un act involuntar, determinat de un pericol grav;

C. implică un pericol care amenință viața unui organ de stat sau viața celor pe care acest organ îi are în grijă;

D. implică un pericol care amenință un interes esențial al statului.

1. Printre sancțiunile descentralizate, se numără:

A. retorsiunea;

B. privarea de drepturi specifice unui subsistem;

C. represaliile care nu implică utilizarea forței;

D. războiul.

2. Potrivit Cartei ONU, sancțiunea embragoului:

A. este automată;

B. se aplică doar în baza unei decizii a Consiliului de Securitate;

C. este centralizată;

D. este descentralizată.

1. Noțiunea de imunitate diplomatică:

A. implică numai imunități și privilegii in rem;

B. implică numai imunități și privilegii in personam;

C. implică atât imunități și privilegii in rem, cât și in personam;

D. este o noțiune desuetă, care nu mai are relevanță în prezent.

2. Potrivit Convenției din 1961, referitoare la relațiile diplomatice, dreptul de legație pasivă:

A. constă în dreptul de a acredita reprezentanți diplomatici în alte state;

B. constă în dreptul de a primi pe teritoriul de stat reprezentanți ai altor state;

C. implică obligația de a asigura efectivitatea dreptului de legație activă, al altui stat;

D. constă în facultatea de a asigura efectivitatea dreptului de legație activă, al altui stat.

1. Printre mijloacele de reglementare politică a diferendelor internaționale se numără:

A. bunele oficii;

B. arbitrajul internațional;

C. medierea;

D. concilierea.

2. Sentințele pronunțate de Curtea Internațională de Justiție:

A. sunt executorii;

B. au efect direct;

C. pot fi atacate la Curtea Internațională Permanentă de Justiție;

D. sunt obligatorii.

1. Organizația Națiunilor Unite:

A. are la bază Pactul Societății Națiunilor;

B. este o orgnizație internațională închisă;

C. realizează o centralizare juridică în materia menținerii păcii și a securității internaționale;

D. a transformat sistemul internațional, anarhic, într-un sistem centralizat, ierarhic.

2. Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite:

A. este un organ restrâns al Organizației;

B. este alcătuit din reprezentanți permanenți ai tuturor statelor membre ONU;

C. are competențe specifice, de calificare și de acțiune;

D. poate institui norme juridice imperative, opozabile erga omnes.

1. Jus ad bellum se referă la:

A. dreptul suveran al statelor de a recurge la război;

B. complexul de norme de drept pozitiv care reglementează comportamentul beligeranților și al statelor neutre, în timp
de război;

C. autorizarea unui stat de a recurge la război, în baza unei rezoluții a Consiliului de Securitate;

D. interdicția de a recurge la război, în absența unei autorizări în acest sens, din partea Consiliului de Securitate.

2. Printr-un acord de suspendare a luptei armate:

A. se întrerupe lupta armată, pentru un interval scurt și într-un spațiu limitat, cu scopul de a se permite evacuarea
morților și a răniților de pe câmpul de luptă sau evacuarea populației civile;

B. o parte beligerantă capitulează și își predă trupele dintr-o zonă a teatrului de operațiuni militare sau predă o parte a
teritoriului, o fortificație sau un oraș;

C. se suspendă operațiunile de război, total sau parțial, pentru o perioadă determinată sau nedeterminată;
D. se pune capăt definitiv unui conflict armat.

1. Limita zonei economice exclusive, calculată de la linia de bază a mării teritoriale, este de:

A. 12 mile marine:

B. 50 de mile marine;

C. 100 de mile marine;

D. 200 de mile marine.

2. Convenția de la Montego Bay, din 1982, se referă la:

A. aviația civilă internațională;

B. dreptul mării;

C. regiul juridic al Dunării:

D. răspunderea statelor pentru prejudicii provocate de obiecte spațiale.

17. Participarea unui stat alături de o entitate pe care nu a recunoscut-o ca stat în cadrul unui tratat multilateral:
a) constituie recunoaştere expresă;
b) constituie recunoaştere implicită;
c) nu constituie recunoaştere implicită.

18. Principiile generale de drept, reglementate de articolul 38 (1) lit. c) din Statutul Curtii Internationale de
Justitie, sunt:
a) principii regăsite în sistemele de drept ale tuturor statelor;
b) principiile reglementate şi în Carta ONU, la articolul 2 intitulat "principii", în conditiile în care Statutul Curtii
Internationale de Justitie este anexat Cartei ONU;
c) echivalente cu normelejus cogens.

19. Între conditiile stării de necesitate — cauză care înlătură caracterul ilicit al faptei internationale, în
conformitate cu Proiectul de articole al Comisiei de Drept International privind răspunderea statelor pentru
fapta internatională ilicită — intră:
a) fapta să reprezinte singura modalitate pentru ca statul să protejeze un interes esential împotriva unui pericol
grav şi iminent;
b) autorul faptei să nu fi avut altă modalitate rezonabilă, în situaţia de primejdie, să-şi salveze viata sau vielile
altor persoane Incredintate;
c) să fi intervenit o forţă irezistibilă sau un eveniment neprevăzut, dincolo de controlul statului.

20. În dreptul international, în conformitate cu articolul 38 (1) lit. d) din Statutul Curtii Internationale de
Justitie, jurisprudenta şi doctrina:
a) reprezintă un izvor principal al dreptului international, având aceeaşi valoare precum celelalte izvoare
reglementate de articolul respectiv;
b) reprezintă mijloace de determinare a altor izvoare de drept intemational;
c) au valoare recomandativă, similară rezolutiilor Adunării Generale ONU.

21. Între mijloacele complementare (suplimentare) de interpretare a tratatelor, prevăzute de articolul 32 din
Conventia de la Viena din 1969 cu privire la dreptul tratatelor între state, aplicabile în vederea confirmării
interpretării rezultate din regulile generale de interpretare sau în vederea determinării interpretării atunci când
regulile generale conduc la un rezultat ambiguu sau nerezonabil, figurează:
a) recursul la lucrările pregătitoare (travawc preparatoires) ale tratatului;
b) buna credintă;
c) regula non reformatio in pejus.
22. Violarea prevederilor din dreptul intern referitoare la încheierea tratatelor:
a) nu poate fi invocată drept cauză de nulitate a tratatului, afară numai dacă violarea a fost manifestă şi a privit
o regulă de importantă fundamentală;
b) nu poate fi invocată în niciun caz drept cauză de nulitate a tratatului;
c) este incompatibilă cu principiul relativitătii actelor juridice.

23. in enumerarea de mai jos se regăsesc numai cauze de încetare a tratatelor prevăzute de Conventia de la Viena din
1969 privind dreptul tratatelor:

a) eroarea, dolul, coruperea reprezentantului unui stat, constrângerea exercitată asupra statului.
b) violarea substantială, schimbarea fundamentală a împrejurărilor, disparitia permanentă a obiectului
tratatului, denuntarea.
c) Violarea substantială, forta majoră, cazul fortuit, schimbarea fundamentală a împrejurărilor.

24. Refugiatul este definit în Conventia Natiunilor Unite cu privire la statutul refugiatilor ca fiind:

a) persoana care în urma unor temeri justificate de a fi persecutată pe motiv de rasă, religie, nationalitate,
apartenentă la un grup social sau opinie politică, se găseşte în afara (ării de origine şi din cauza acestei temeri nu
poate sau nu doreşte să revină;
b) care în urma unor unui conflict armat international se găseşte în afara tării de origine şi din cauza acestei
temeri nu poate sau nu doreşte să revină.
c) care în urma unor temeri justificate de a fi persecutată pe motiv de rasă, religie, nationalitate, apartenentă la
un grup social sau opinie politică, a unui conflict armat sau a unei catastrofe naturale sau cauzate de om se
găseşte în afara tării de origine şi din cauza acestei temeri nu poate sau nu doreşte să revină.

25. Codificarea dreptului intemational reprezintă:

a) sintetizarea, sistematizarea şi ordonarea normelor din tratatele intemationale prin realizarea de coduri
continând norme de drept international, utile pentru cunoaşterea exactă a continutului acestora;
b) sintetizarea, sistematizarea şi ordonarea normelor din mai multe tratate internationale într-un singur tratat;
c) sintetizarea, sistematizarea şi ordonarea prin intermediul tratatelor internationale, a regulilor cutumiare de
drept international public;

26. Un stat este admis ca membru al Organizatiei Natiunilor Unite în conformitate cu următoarea procedură:

a) Adunarea Generală hotărăşte admiterea statului respectiv, la recomandarea Consiliului de Securitate;

b) Adunarea Generală hotărăşte admiterea statului respectiv la propunerea Secretarului General;
c) Adunarea Generală hotărăşte admiterea statului respectiv fără participarea unui alt organ.

27. Organul care, în conformitate cu Carta Organizatiei Natiunilor Unite, are responsabilitatea principală pentru
mentinerea păcii şi securitătii intemationale este:

a) Adunarea Generală;
b) Consiliul de Securitate;
c) Secretarul General

28. În cadrul Consiliului Europei, monitorizarea îndeplinirii obligaţiilor statclor prcvăzute de Convenţia Cadru pentru
protectia minoritătilor nationale este realizată prin:

a) Comitetul Consultativ al Conventiei Cadru;

b) Curtea Europeană a Drepturilor Omului;
c) Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

29. Intră în competenta Adunării Generale ONU:

a) examinarea principiilor generale de cooperare privind pacea şi securitatea şi formularea de recomandări cu

privire la acestea, atât către membrii ONU, cât şi către Consi liul de Securitate;
b) adoptarea de decizii în probleme privind pacea şi securitatea, cu excluderea măsurilor care presupun
folosirea fortei;
 c) obligatia de a formula recomandări cu privire la un diferend sau o situa(ie, atunci când Consiliul de Securitate
este sesizat cu acel diferend sau situatie.

30. in ceea ce priveşte Organizatia Tratatului Atlanticului de Nord, este valabilă următoarea afirmatie:

a) Consiliul Nord-Atlantic (NAC) adoptă decizii prin consens;

b) Consiliul Politic şi de Securitate (COPS) adoptă decizii cu majoritatea calificată a două treimi dintre membrii
săi;
c) Comitetul inaltilor Functionari (CIF) poate formula recomandări cu privire la modalitătile de exercitare a
competentelor organizatiei.

31. Are posibilitatea de a declanşa procedura consultativă în fata Curtii Internaționale de Justitie:

a) un stat membru ONU;

b) un stat parte la Statutul Curtii Internationale de Justitie;
c) Adunarea Generală a ONU.

32. Personalitatea juridică a OSCE este reglementată după cum urmează:

a) este reglementată expres în actul constitutiv, Carta OSCE;

b) este reglementată implicit în Actul Final de la Helsinki din 1975;
c) în prezent OSCE nu are personalitate juridică internatională.

33. Înaltul Comisar pentru Minorități Naţionale funcţionează în cadrul:

a) OSCE
b) Consiliului Europei
c) Biroului Naţiunilor Unite de la Geneva.

34. Pentru exercitarea competenţelor Consiliului de Securitate în materie de pace şi securitate internaţională, prevăzute
de capitolul VII, prima etapă, aşa cum prevede articolul 39 din Carta ONU, este:

a) Consiliul aduce situaţia sau diferendul la cunoştinţa Adunării Generale ONU;

b) Consiliul de Securitate detennină existenţa unei ameninţări contra păcii, încălcări a păcii sau act de
agresiune;
c) Consiliul de Securitate adoptă măsuri conservatorii pentru prevenirea agravării situaţiei.

35. Rezoluţia Adunării Generale nr. 377 (V) din 1950 ("Uniți pentru Pace" —"Uniting for Peace"), prevede:

a) că, in cazul în care Consiliul de Securitate nu îşi poate îndeplini responsabilitatea primară pentru menţinerea
păcii şi securităţii din cauza blocajului survenit ca urmare a exercitării dreptului de veto, Adunarea Generală va
prelua această responsabilitate şi va formula recomandări, care pot cuprinde, în cazuri grave de încălcare a păcii
şi act de agresiune, măsuri colective cu folosirea forţei;
b) că, în cazul în care Consiliul de Securitate nu îşi poate îndeplini responsabilitatea primară pentru menţinerea
păcii şi securităţii din cauza blocajului survenit ca urmare a exercitării dreptului de veto, Adunarea Generală va
solicita un aviz al Curţii Internaţionale de Justiţie cu privire la posibilitatea adoptării de măsuri cu folosirea forţei
şi, în cazul unui răspuns favorabil, va adopta astfel de măsuri;
c) că, în cazul în care Consiliul de Securitate nu îşi poate îndeplini responsabilitatea primară pentru menţinerea
păcii şi securităţii din cauza blocajului survenit ca urmare a exercitării dreptului de veto, Adunarea Generală va
suplini votul membrului permanent al Consiliului de Securitate care a opus dreptul de veto.

36. Între competenţele Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei intră:

a) supravegherea executării hotărărilor Curţii Europene a Drepturilor Omului

b) monitorizarea executării deciziilor Adunării Parlamentare a Consiliului Europei;
c) solicită avize consultative Curţii Europene a Drepturilor Omului.

37. Între organele Consiliului Europei figurează:

a) Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei;

b) Comitetul Înaljilor Funcţionari ai Consiliului Europei;
 c) Comitetul de Politică Extemă al Consiliului Europei;

38. În cadrul OSCE funcţionează:

a) Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept;

b) Oficiul pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului;
c) Comisia pentru Relaţii Parlamentare şi Autorităţi Regionale.

39. Termenii relaţiei dintre instituţiile specializate în cadrul ONU şi Organizaţia Naţiunilor Unite sunt definiţi:

a) într-un acord încheiat între Consiliul Economic şi Social al ONU şi instituţia specializată respectivă;
b) într-o rezoluţie a Adunării Generale ONU;
c) într-un document politic elaborat de instituţia specializată în cauză.

40. Personalitatea juridică de drept internaţional a unei organizaţii internaţionale:

a) este opozabilă erga omnes;

b) se confundă cu personalitatea juridică a statelor membre;
c) este condiţionată de inserarea unei menţiuni exprese în actul constitutiv.

. 42. in cazul în care Consiliul de Securitate al ONU îşi exercită competenţa în ceea ce priveşte un anumit diferend sau
situaţie:

a) Adunarea Generală trebuie să se abţină să formuleze recomandări cu privire la acel diferend sau situaţie, cu
excepţia cazului in care Consiliul de Securitate îi cere aceasta;
b) Adunarea Generală trebuie să ceară un aviz consultativ Curţii Internaţionale de Justiţie;
c) Consiliul de Securitate are obligaţia de a iniţia o anchetă în ceea ce priveşte acel diferend sau situaţie, în
vederea stabilirii cu exactitate a faptelor cu privire la care va formula recomandări sau va adopta decizii.

43. Face parte dintre organele principale ale ONU, în conformitate cu prevederile Cartei Organizaţiei Naţiunilor Unite
(articolul 7):

a) Consiliul Drepturilor Omului;

b) Comisia de Drept Internaţional;
c) Consiliul Economic şi Social.

44. Rezolutiile Consiliului de Securitate pot fi obligatorii:

a) atunci când sunt adoptate în baza Capitolului VII din Carta Organizatiei Natiunilor Unite, intitulat "Actiuni în
caz de amenintatt contra păcii, încălcare a păcii sau act de agresiune";
b) atunci când sunt adoptate în unanimitate;
c) atunci când sunt adoptate în baza capitolului VI, intitulat „Solutionarea paşnică a diferendelor", dacă
diferendul nu poate fi soluționat prin negocieri directe intre

45. Hotărârile Curtii Internationale de Justitie:

a) pot fi atacate în fata Camerei de Apel;

b) pot face numai obiectul unei cereri de revizuire sau a unei cereri privind interpretarea hotărârii;
c) pot face obiectul unei cereri de anulare în fata unui tribunal arbitral ad-hoc special, constituit de părti.

46. Efectul rezolutiilor Adunării Generale ONU asupra formării dreptului international poate fi caracterizat după cum
urmează:

a) rezolutiile reprezintă acte obligatorii, echivalente izvoarelor derivate, având în vedere faptul că forta lor
juridică derivă din articolul 25 din Carta ONU;
b) chiar dacă rezolutiile Adunări Generale reprezintă, în principiu, numai recomandări, o acumulare de rezolutii
pe aceeaşi temă, în special în situatialn care sunt votate cu unanimitate, poate reprezenta o probă cu privire la
opiniojuris, în formarea unei cutume internationale;
c) nu se poate sustine că rezolutiile Adunării Generale ONU produc un efect asupra formării dreptului
international, în conditiile în care au o natură exclusiv politică.
47. Procedura de la La Valetta a fost adoptată în cadrul:

a) ONU
b) OSCE
c) Consiliului Europei

48. Procedura de desemnare a judecătorilor Curtii Intemationale de Justitie este următoarea:

a) judecătorii sunt aleşi de Adunarea Generală şi de Consiliul de Securitate dintr-o lista de candidati propuşi de
grupurile nationale ale Curtii Permanente de Arbitraj ;
b) judecătorii sunt aleşi de Adunarea Generală pe baza candidaturilor prezentate de statele membre ;
c) judecătorii sunt aleşi de Consiliul de Securitate de pe o listă propusă de Adunarea Generală, după consultare
cu statele membre.

49. intre competentele Secretarului General al ONU intră:

a) formularea de propuneri pentru desemnarea membrilor nepermanenti ai Consiliului de Securitate;

b) posibilitatea de a atrage atentia Consiliului de Securitate asupra oricărei probleme care după părerea sa, ar
putea pune în primejdie mentinerea păcii şi securitătii intemationale;
c) prezidarea sesiunilor Adunării Generale.

50. Pot fi părţi în procedura contencioasă în faţa Curţii Intemaţională de Justiţie:

a) numai statele membre ONU;

b) statele membre ONU şi state care nu sunt membre ONU în condiţiile stabilite de Consiliul de Securitate, în
conformitate cu Statutul Curţii;

c) statele membre ONU şi state care nu sunt membre ONU în condiţiile stabilite de Consiliul de Securitate, în
conformitate cu Statutul Curţii, precum şi organizaţiile internaţionale al căror statut a fost înregistrat la Secretariatul
ONU.

1. În cazul în care un stat, victimă a dolului, alege să invoce dolul ca ilicit internațional, iar nu ca viciu de consimțământ:

A. tratatul va fi afectat de nulitate totală

B. tratatul va fi afectat de nulitate parțială, în limitele divizibilității tratatului

C. tratatul va fi considerat inexistent

D. tratatul va fi afectat de o inopozabilitate erga omnes

E. ipoteza este imposibilă, deoarece Convenția de la Viena din 1969 privind dreptul tratatelor exclude dolul din categoria
viciilor de consimțământ, pe motiv că dolul și leziunea nu pot exista în sistemul internațional, fiind incompatibile cu
specificul acestuia

2. Următoarea afirmație este corectă:

A. dintre mijloacele de reglementare politică a diferendelor, bunele oficii implică cel mai ridicat grad al intervenției
terțului intermediar

B. potrivit Convenției de la Viena din 1969, privind dreptul tratatelor, la încheierea unui tratat, deplinele puteri se
prezumă în cazul anumitor categorii de persoane și pentru anumite tratate

C. sentințele unui tribunal internațional arbitral sunt obligatorii și executorii

D. printre altele, promisiunea este un act unilateral valid, dacă este acceptată de către destinatar

E. organizația internațională are personalitate juridică în dreptul internațional, dar nu și în dreptul intern al statelor în
care își are sediul sau pe teritoriul cărora își desfășoară activitatea
3. Jus cogens se referă la:

A. dreptul suveran al statelor de a recurge la război

B. distincția dintre dreptul internațional supletiv și soft law

C. normele imperative, inderogabile, ale dreptului internațional public

D. ansamblul normelor procedurale pe care le aplică tribunalele internaționale, atunci când soluționează un litigiu dintre
două sau mai multe state

E. normele dreptului internațional, conform viziunii lui Justinian

4. În dreptul internațional public, statul federal:

A. are calitatea de subiect primar de drept

B. are calitatea de subiect derivat de drept

C. are calitatea de subiect de drept sui-generis

D. nu este subiect de drept

E. este un subiect de drept provizoriu, până când dobândește calitatea de stat unitar

5. În cadrul unei conferințe regionale, statele A, B, C, D și E semnează un tratat multilateral care interzice, printre altele,
folosirea unui anumit tip de combustibil de către navele comerciale care circulă liber pe tot cursul fluviului care
traversează cele cinci state. Dispozițiile tratatului prevăd intrarea în vigoare a acestuia după întrunirea unui număr de
patru ratificări. Statele A, B și C ratifică tratatul. După ratificarea de către cele trei state, unei nave comerciale aflate sub
pavilionul statului D, care folosește tipul de combustibil interzis de tratat, i se refuză de către autoritățile statelor A, B și
C accesul pe cursul fluviului care traversează teritoriul acestor state, pe motiv că folosește un combustibil interzis printr-
un tratat internațional.

A. poziția statelor A, B și C este corectă, din perspectiva dreptului internațional public, pentru că statul D are calitatea de
parte la tratat și avea obligația să-l respecte

B. poziția statelor A, B și C este corectă, din perspectiva dreptului internațional public, pentru că statul D, deși nu este
parte la tratat, este obligat să respecte dorințele exprimate în mod public și cert de statele părți la tratat

C. poziția statelor A, B și C este corectă, din perspectiva dreptului internațional public, pentru că statul D, deși nu este
parte la tratat, este ținut de obligații preconvenționale, care îi impun să respecte întru totul tratatul

D. poziția statelor A, B și C este corectă, din perspectiva dreptului internațional public, pentru că statul D, deși nu este
parte la tratat, este ținut de obligații preconvenționale, care îi impun să nu aducă atingere scopului și obiectului
tratatului, prin acțiunile sau omisiunile sale

E. poziția statelor A, B și C este ilicită, deoarece D nu a ratificat tratatul, astfel încât acest stat nu este parte la tratat și nu
i se poate pretinde sub nicio formă respectarea dispozițiilor sale

6. În distincțiile propuse de G. Schwarzenberger, în lucrarea Cele trei tipuri de drept, dreptul coordonării corespunde:

A. societății;

B. comunității;
C. grupurilor hibride;

D. atât societății, cât și comunității

E. autorul citat nu distinge între trei tipuri de drept

7. Jus strictum:

A. este o calitate a normei juridice, care poate fi asociată doar normelor convenționale

B. este o calitate a normei juridice, specifică normelor cutumiare

C. este echivalentul lui jus aequum

D. este echivalentul lui jus cogens

E. este o caracteristică a principiilor generale de drept recunoscute de națiunile civilizate

8. Conform Convenției de la Viena, din 1969, privind dreptul tratatelor:

A. în anumite condiții, eroarea de drept poate fi un viciu de consimțământ

B. eroarea purtând asupra redactării textului unui tratat nu aduce atingere validității sale

C. eroarea nu trebuie să fie esențială pentru a putea fi calificată drept viciu de consimțământ

D. eroarea poate fi calificată drept viciu de consimțământ dacă este imputabilă statului care o invocă

E. nu există o distincție clară între eroarea de drept și eroarea de fapt, atunci când analizăm calificarea erorii ca viciu de
consimțământ

9. Statele A și B sunt membre ale Organizației Națiunilor Unite. În cazul în care se creează un conflict între un tratat
bilateral încheiat între cele două state după dobândirea calității de membru ONU, pe de o parte, și Carta ONU, pe de
altă parte:

A. va prevala tratatul bilateral, în calitate de lex specialis

B. va prevala tratatul bilateral, în calitate de lex posterior

C. va prevala Carta ONU, în calitate de lex superior

D. conflictul de norme se va soluționa contextual, pe baza acordului dintre statele A și B

E. ipoteza este imposibilă, întrucât statele au obligația să verifice de fiecare dată, în prealabil, conformitatea cu Carta
ONU a tratatului pe care intenționează să-l încheie

10. Este corectă afirmația:

A. potrivit Convenției de la Viena, din 1969, privind dreptul tratatelor, o schimbare fundamentală a împrejurărilor, care a
intervenit în raport cu cele existente în momentul încheierii unui tratat și care nu fusese prevăzută de părți, nu poate fi
invocată niciodată ca motiv de a pune capăt unui tratat sau de a se retrage din el

B. potrivit Convenției de la Viena, din 1969, privind dreptul tratatelor, o schimbare fundamentală a împrejurărilor, care a
intervenit în raport cu cele existente în momentul încheierii unui tratat și care nu fusese prevăzută de părți, poate fi
invocată ca motiv de a pune capăt unui tratat sau de a se retrage din el, în anumite condiții
C. potrivit Convenției de la Viena, din 1969, privind dreptul tratatelor, o schimbare fundamentală a împrejurărilor, care a
intervenit în raport cu cele existente în momentul încheierii unui tratat și care nu fusese prevăzută de părți, poate fi
invocată de regulă ca motiv de a pune capăt unui tratat sau de a se retrage din el

D. Convenția de la Viena, din 1969, privind dreptul tratatelor, nu conține nicio prevedere expresă referitoare la
schimbarea fundamentală a împrejurărilor, ca motiv de a pune capăt unui tratat sau de a se retrage din el

E. Convenția de la Viena, din 1969, privind dreptul tratatelor, conține doar prevederi marginale și rezi e referitoare la
schimbarea fundamentală a împrejurărilor, ca motiv de a pune capăt unui tratat sau de a se retrage din el, motiv pentru
care acele prevederi nu au fost niciodată invocate în practica statelor și, în timp, au căzut în desuetudine

11. Măsurile coercitive, sancționatorii, îndreptate de un stat împotriva altui stat, ca replică a unor acte ilicite, se numesc:

A. acte de război

B. represalii

C. operațiuni de peace-enforcement

D. embargo

E. sancțiuni centralizate

12. Sancțiunile descentralizate:

A. includ retorsiunea

B. includ privarea de drepturi specifice unui subsistem

C. includ represaliile care implică utilizarea forței și retorsiunea

D. sunt ilicite atunci când nu sunt autorizate în prealabil de Consiliul de Securitate ONU

E. sunt întotdeauna dispuse de un tribunal internațional, printr-o hotărâre care trebuie să fie temeinic motivată, sub
sancțiunea nulității

13. Este corectă următoarea afirmație:

A. echitatea infra legem încearacă să tempereze eventuala rigoare excesivă a dreptului pozitiv

B. Curtea Internațională de Justiție este competentă ratione personae să soluționeze diferende care intervin între state,
precum și între un stat memebru ONU și naționalii săi

C. soluția propusă de terți, în contextul mijloacelor politico-diplomatice de soluționare a conflictelor internaționale, este
obligatorie pentru părți

D. Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite este organul jurisdicțional al ONU

E. în sensul Convenției de la Viena, din 1969, privind dreptul tratatelor, un stat parte nu este întodeauna și stat
contractant

14. Este greșită următoarea afirmație:

A. organizațiile internaționale guvernamentale și cele non-guvernamentale sunt subiecte de drept internațional public

B. conform stadiului actual al dreptului internațional public, recunoașterea internațională a statelor are efect declarativ

C. răspunderea statului la nivel internațional poate fi angajată și pentru fapte internaționale licite
D. declarațiile Adunării Generale a Națiunilor Unite sunt soft law

E. normele jus cogens sunt opozabile inclusiv statelor care au apărut în sistemul internațional după formarea acestor
norme

15. Curtea Internațională de Justiție:

A. este un tribunal ad-hoc și a fost creată printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate, la fel ca Tribunalul Internațional
Penal pentru Ex-Iugoslavia

B. este un tribunal hibrid, care combină elemente de drept intern ale statelor parte și elemente de drept internațional

C. este competentă să soluționeze litigiile dintre state și dintre state și naționalii lor

D. este un organ principal al Organizației Națiunilor Unite

E. este principalul organ jurisdicțional al Uniunii Europene

16. Noțiunea de soft law:

A. se referă la norme supletive care, deși obligatorii, permit derogări

B. se referă la normele obligatorii din sistemul dreptului internațional public

C. se referă la norme programatorii, care nu au atins încă un grad de juridicitate echivalent normelor propriu-zise

D. se referă la normele cutumiare regionale

E. se referă la principiile generale de drept recunoscute de națiunile civilizate

17. Este greșită următoarea afirmație:

A. Curtea Penală Internațională a fost creată printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate ONU și reprezintă un tribunla
internațional ad hoc

B. legitimitatea competențelor implicite ale unei organizații internaționale este condiționată, printre altele, de existența
unei motivări convingătoare cu privire la neincluderea competențelor implicite în lista competențelor exprese și de
existența unor competențe exprese, formulate în termeni generali, care permit o interpretare în favoarea unor
competențe noi, implicite

C. răspunderea statului pentru actele organelor de stat include răspunderea pentru actele organelor care aparțin puterii
judecătorești

D. raportat la etapele încheierii unui tratat, ratificarea unui tratat este o etapă anterioară stabilirii consimțământului de
a deveni parte la tratat și ulterioară adoptării textului tratatului

E. potrivit Convenției de la Viena, din 1969, privind dreptul tratatelor, șefii de stat și miniștrii de externe se bucură de o
prezumție generală de reprezentativitate la încheierea unui trtatat

18. Este corectă următoarea afirmație:

A. în dreptul internațional public nu există nicio convenție care să reglementeze imprescriptibilitatea răspunderii penale
pentru crime de război, întrucât s-a constatat că o astfel de convenție nu ar fi necesară

B. dreptul internațional public nu cunoaște o prezumție a prescripției răspunderii penale, în cazul crimelor
internaționale

C. formarea validă a normelor cutumiare pretinde consimțământul expres al statelor

D. în cazul prezenței simultane a unei cereri de extrădare și a unei cereri de transfer, primează cererea de extrădare

E. în prezent, în sistemul internațional nu mai funcționează niciun tribunal penal internațional, întrucât ele au fost
înființate pentru a rezolva situații izvorâte din contexte istorice care sunt deja depășite

19. În cazul în care un tratat încheiat între statele X, Y și Z intră în conflict cu o normă jus cogens:

A. tratatul este nul doar dacă norma jus cogens exista înainte de încheierea tratatului

B. tratatul este nul doar dacă norma jus cogens apare după încheierea tratatului

C. tratatul este nul, indiferent dacă norma jus cogens este anterioră sau posterioară încheierii tratatului

D. se aplică întotdeauna tratatul, cu prioritate

E. tratatul cade în desuetudine

20. De principiu, cutuma internațională:

A. este opozabilă doar statelor care au ratificat-o;

B. este opozabilă erga omnes;

C. este opozabilă doar statelor membre ONU;

D. este considerată izvor de drept, cu condiția ca niciun stat din sistemul internațional să nu se manifeste ca persistent
objector;

E. are calitatea de normă jus strictum, ceea ce înseamnă că va permite (și va pretinde) o aplicare diferențiată, care să
țină cont de elemente subiective circumstanțiale (ex. buna credință).

21. Nu este corectă afirmația:

A. deplinele puteri pot fi uneori prezumate

B. criteriul specialității normelor juridice are prioritate față de criteriul ierarhic

C. normele jus cogens sunt inderogabile

D. un tratat internațional poate avea caracter indivizibil

E. un act referitor la încheierea unui tratat, îndeplinit de o persoană care nu poate fi considerată ca autorizată a
reprezenta statul pentru acest scop, este lipsit de efecte juridice, cu excepția cazului în care actul îndeplinit fără
autorizare este confirmat ulterior de acel stat

22. Este corectă următoarea afirmație:

A. între etapele încheierii unui tratat, autentificarea textului este o etapă anterioară exprimării consimțământului de
deveni parte la tratat și anterioară adoptării textului tratatului

B. exprimarea consimțământului de a deveni parte la tratat se poate realiza exclusiv prin ratificare

C. capacitatea de a încheia tratate internaționale aparține statelor și organizațiilor internaționale, iar nu și

reprezentanților statali înzestrați cu depline puteri

D. principiile generale de drept recunoscute de națiunile civilizate sunt norme convenționale sau/și norme cutumiare
E. doctrina celor mai renumiți specialiști în dreptul internațional poate avea uneori calitatea de izvor de drept
internațional public

23. Rezerva la un tratat:

A. se poate formula doar în timpul negocierilor

B. se poate formula în momentul semnării tratatului

C. se poate formula doar în momentul adoptării textului tratatului

D. se poate formula oricând, inclusiv după exprimarea consimțământului statului de a fi legat prin tratat, deoarece este
un drept absolut și discreționar al statului

E. este întotdeauna permisă

24. Clauza si omnes:

A. garantează respectarea normelor din tratatul în care este inserată, în orice împrejurare

B. stabilește o cale judiciară prin care se tranșează diferendele născute din interpretarea sau aplicarea tratatului în care
este inserată

C. fixează condițiile în care alte subiecte de drept pot participa succesiv la tratatul în care este inserată

D. stipulează faptul că renunțarea unui singur stat parte, la un tratat multilateral, atrage în mod automat eliberarea
tuturor celorlalte părți de obligațiile asumate

E. nu permite formularea rezervelor, cu privire la articolele tratatului în care este inserată

25. Următoarea afirmație este greșită:

A. există situații în care statul solicitat trebuie să refuze extrădarea, chiar și atunci când cererea de extrădare se
întemeiază pe un tratat de extrădare

B. extrădarea are la bază un tratat de extrădare, spre deosebire de expulzare, care are un caracter unilateral

C. spre deosebire de expulzare, în cazul extrădării persoana extrădată nu își poate alege destinația

D. expulzarea afectează o persoană din cauza comportamentului său pe teritoriul statului care o expulzează, în timp ce,
din perspectiva extrădării, comportamentul persoanei pe teritoriul statului care extrădează este indiferent

E. extrădearea afectează o persoană din cauza comportamentului său pe teritoriul statului care o extrădează, în timp ce,
din perspectiva expulzării, comportamentul persoanei pe teritoriul statului care expulzează este indiferent.

26. În dreptul internațional public, norma cutumiară care face obiectul unei codificări:

A. va dispărea în calitate de normă cutumiară și va poseda doar calitatea de normă convențională

B. va subzista în calitate de normă cutumiară și, în această calitate, va prevala întotdeauna față de norma convențională,
în raporturile dintre statele părți la tratatul de codificare

C. va subzista în calitate de normă cutumiară și va dobândi totodată, prin codificare, și calitatea de normă convențională

D. creează, prin codificare, o cutumă specială, regională

E. pierde caracterul jus aequum al dreptului cutumiar, pentru a dobândi caracterul jus strictum al dreptului convențional
27. Un cetățean chinez comite un act terorist in Piața Operei din Paris, în urma căruia își pierd viața cinci turiști
britanici și ambasadorul Indiei în Franța. Jurisdicția îi poate reveni:
A. Franței, în baza principiului naționalității
B. Chinei, în baza principiului teritorialității
C. Regatului Unit, dacă acceptăm ideea că uciderea unui diplomat poate fi asociată unui pericol la adresa
statului și a intereselor sale
D. Indiei, în baza principiului diplomației pasive a statului
E. oricărui stat, în temeiul competenței universale de reprimare și sancționare a actelor teroriste

28. Monismul:

A. afirmă preeminența dreptului internațional față de dreptul intern

B. afirmă întotdeauna preeminența dreptului intern față de dreptul internațional

C. este o opțiune universală a statelor, atunci când vorbim despre raportul dintre dreptul intern și dreptul internațional

D. este o idee utopică, formulată de unii juriști idealiști, și nu se regăsește niciodată printre opțiunile efective ale statelor

E. exprimă necesitatea ca fiecare stat să aibă un singur șef de stat, pentru a se evita potențiale tensiuni destabilizatoare

29. Este greșită următoarea afirmație:

A. Sfântul Scaun este, și în prezent, subiect al dreptului internațional public

B. criteriile care determină linia de delimitare a frontierei, pot fi politice, istorice, astronomice sau imaginare

C. potrivit Convenției de la Viena din 1969, privind dreptul tratatelor, mijloacele complementare de interpretare a unui
tratat internațional includ și lucrările pregătitoare

D. în cazul în care două sau mai multe state înțeleg să-și exercite prerogativele competenței personale asupra aceleiași
persoane, concurența acestor pretenții se rezolvă pe baza principiului atașamentului efectiv

E. mișcările de eliberare națională sunt subiecte primare provizorii de drept internațional public

30. Rezerva la tratat:

A. se poate formula uneori în mod valid și cu privire la normele jus cogens

B. se poate formula în mod valid chiar dacă rezervele sunt interzise expres de tratat

C. se poate formula în mod valid doar dacă celelalte state o acceptă în mod expres

D. poate fi retrasă oricând

E. poate fi formulată oricând, dacă este permisă de tratat

31. Obligațiile preconvenționale se nasc:

A. de la momentul votului, adică al adoptării tratatului

B. de la momentul exprimării consimțământului sau de la momentul semnării tratatului

C. de la momentul autentificării, prin vot, a tratatului

D. de la momentul stabilirii consimțământului de a fi legat prin tratat

E. de la data la care se finalizează etapa negocierii tratatului

32. Este corectă afirmația:

A. deplinele puteri nu pot fi prezumate niciodată

B. dispozițiile finale ale unui tratat pot intra în vigoare mai repede decât corpul tratatului

C. publicitatea este o condiție de validitate a tratatului

D. preambulul și anexele unui tratat au o forță juridică inferioară corpului tratatului

E. declarațiile interpretative nu pot fi niciodată asimilate unei rezerve la tratat

33. Printre altele, promisiunea este un act unilateral valid, dacă:

A. nu este însoțită de intenție

B. îndeplinește condiția publicității

C. este acceptată de către destinatar

D. este autorizată de Consiliul de Securitate ONU

E. are un caracter solemn, sub forma unui act autentic sau a unei declarații solemne

34. Utilizarea forței, în dreptul internațional:

A. este interzisă în cazul legitimei apărări anticipate

B. este permisă în cazul războiului autorizat de Adunarea Generală ONU

C. este permisă în cazul intervenției justificate de necesități economice

D. este licită atunci când este autorizată de Consiliul de Securitate ONU

E. este licită atunci când este autorizată în prealabil de Curtea Internațională de Justiție, în calitate de organ
jurisdicțional al ONU

35. Convenția de la Viena, din 1969, privind dreptul tratatelor:

A. se aplică tratatelor încheiate de state sau/și de organizații guvernamentale

B. se aplică tratatelor încheiate de state sau/și de organizații nonguvernamentale

C. se aplică inclusiv acordurilor verbale

D. nu a intrat încă în vigoare, astfel încât se aplică în subsidiar, atunci când statele repudiază dreptul cutumiar

E. se aplică doar tratatelor încheiate în formă scrisă

36. Statul Narnia vrea să devină parte la Convenția împotriva deșertificării, însă formulează o rezervă la unul dintre
articolele neesențiale ale tratatului. Statul Oz formulează obiecțiuni la adresa acestei rezerve. În raporturile dintre
Narnia și Oz:
A. Convenția împotriva deșertificării va intra în vigoare, indiferent de obiecțiunile statului Oz și de tipul acestor
obiecțiuni

B. Convenția împotriva deșertificării nu va intra în vigoare, date fiind obiecțiunile statului Oz, indiferent de tipul acestor
obiecțiuni

C. Convenția împotriva deșertificării va intra în vigoare numai dacă obiecțiunile statului Oz sunt simple

D. Convenția împotriva deșertificării va intra în vigoare numai dacă obiecțiunile statului Oz sunt radicale

E. rezerva formulată de Narnia este ilicită și, deci, nevalidă, astfel încât tratatul nu va intra în vigoare, atâta timp cât
Narnia își menține rezerva

__________________________________________________________________________________________________

1. Textul de mai jos cuprinde nouă fraze; verificați câte dintre aceste fraze conțin greșeli, din punct de vedere al
dreptului internațional public?

„Curtea Penală Internațională (CPI) este continuatoarea Curții Internaționale de Justiție, în materie penală. CPI este
prima organizație penală ex ante. Tribunalele penale internaționale ad-hoc au fost, fără excepție, organe jurisdicționale
ex post. Spre deosebire de jurisdicțiile penale ad-hoc, care sunt organe ale ONU, CPI este ea însăși o organizație
internațională. Statutul CPI, cunoscut și sub numele de Statutul de la Roma, instituie competența CPI pentru
următoarele crime internaționale, pe care le definește complet și extensiv: genocid, crime împotriva umanității, crime
de război, crime de agresiune. CPI este o jurisdicție generală și obligatorie, cu competență exclusivă în materia crimelor
internaționale. Competența CPI nu primează asupra competenței statelor decât în ipotezele de injustiție statală
manifestă sau de proastă administrare a justiției. CPI este un tribunal absolut independent, fără nicio obligație de
subordonare față de state, față de ONU, și nici chiar față de Consiliul de Securitate. Toți membrii permanenți ai
consiliului de Securitate sunt părți la Statutul CPI și recunosc jurisdicția acestui tribunal.”

2. „Jus cogens” este răspunsul. Care este întrebarea?

Cum se numesc normele imperative, inderogabile, ale dreptului internațional public?

Cum se numește regimul juridic al clauzelor exoneratoare de răspundere, în dreptul internațional public?

Care este denumirea oficială pentru doctrina relevantă a dreptului internațional public, în sensul Articolului 38 din
Statutul Curții Internaționale de Justiție?

Cum se numește ansamblul normelor juridice referitoare la desfășurarea conflictelor armate?

3. Dreptul internațional public:

este un sistem descentralizat de norme juridice, cu elemente de dreptul puterii și cu fenomene de centralizare

este un sistem de drept centralizat, cu elemente de dreptul reciprocității și de dreptul puterii

este un ansamblu de norme juridice, ierarhic, descentralizat

este un sistem de drept centralizat, anarhic, cu elemente de dreptul puterii și de dreptul reciprocității
4. Clauza compromisorie este o normă convențională:

care interzice formularea unei rezerve

care precizează modul de soluționare a unui eventual diferend legat de aplicarea tratatului

care indică obligațiile reciproce ale statelor, cu privire la intrarea în vigoare a tratatului

niciun răspuns nu este corect

5. Potrivit Convenției de la Viena, din 1969, privind dreptul tratatelor, atunci când o normă jus cogens apare după
încheierea unui tratat internațional, iar tratatul este contrar normei jus cogens ulterioare:

cele două norme se anulează reciproc

norma jus cogens devine nulă

tratatul devine nul

niciun răspuns nu este corect

6. Statului i se poate angaja răspunderea internațională pentru comportamentul:

unei persoane fizice, indiferent dacă aceasta exercită sau nu prerogative ale puterii publice

unui funcționar public, dar numai dacă acesta acționează în limitele competențelor sale oficiale

uneia dintre colectivitățile sale teritoriale

toate răspunsurile sunt corecte

7. Care dintre următoarele circumstanțe permit exonerarea unui stat de răspunderea internațională:

absența unui prejudiciu grav

represaliile armate

consimțământul statului lezat

exprimarea unor scuze publice, oficiale

absența unei puteri publice efective, în cazul statului aflat în culpă

8. Următoarea afirmație este falsă:

în cazul unor crime de război, crime împotriva umanității sau a genocidului, statul responsabil poate fi condamnat de
Curtea Penală Internațională

dreptul mării reprezintă un regim juridic alcătuit preponderent din norme cutumiare

o cutumă poate fi opozabilă unui număr restrâns de state și, în acest sens, poate privi chiar și doar două state

cutuma poate fi probată inclusiv prin intermediul mijloacelor auxiliare de determinare a unei norme juridice (doctrina și
jurisprudența)

9. În ce constă obligația de soluționare prin mijloace pașnice a diferendelor internaționale?

este o obligație de rezultat, în sensul că statele au obligația efectivă de a-și soluționa cât mai rapid diferendele dintre ele

este o obligație de mijloace, în sensul că statele au obligația să încerce să soluționeze prin mijloace pașnice diferendele
existente între ele, dar nu implică și obligația de a le rezolva efectiv

obligația de soluționare prin mijloace pașnice a diferendelor internaționale este o normă peremptorie de drept
internațional public și trebuie respectată în mod strict, de toate statele implicate într-un diferend

este o obligație care vizează exclusiv tribunalele internaționale și accesul statelor la procedura jurisdicțională de
soluționare a diferendelor

10. Care dintre următoarele versiuni ale textului de mai jos este corectă:

Războaiele civile sunt chestiuni care țin de jurisdicția exclusivă a statului pe teritoriul căruia se desfășoară. De aceea, alte
state sau organizații internaționale nu sunt îndreptățite să intervină în astfel de conflicte, în favoarea uneia sau a alteia
dintre părți. Această regulă, a non-ingerinței în treburile interne ale altui stat, este stipulată în Carta ONU. Singura
excepție de la această regulă se referă la intervențiile Consiliului de Securitate ONU. Ca atare, Consiliul poate interveni
în mod licit în războaiele civile și a făcut acest lucru de mai multe ori.

Războaiele civile sunt chestiuni care țin de jurisdicția exclusivă a statului pe teritoriul căruia se desfășoară. Totuși, alte
state sau organizații internaționale sunt îndreptățite să intervină în astfel de conflicte, în favoarea uneia sau a alteia
dintre părți. Această posibilitate este stipulată chiar în Carta ONU. La fel, Consiliul de Securitate ONU poate interveni în
războaiele civile și, de altfel, a făcut acest lucru de mai multe ori.

Războaiele civile sunt chestiuni care țin de jurisdicția exclusivă a statului pe teritoriul căruia se desfășoară. De aceea, alte
state sau organizații internaționale nu sunt îndreptățite să intervină în astfel de conflicte, în favoarea uneia sau a alteia
dintre părți. Această regulă, a non-ingerinței în treburile interne ale altui stat, este stipulată în Convenția de la
Montevideo. Nici măcar Consiliul de Securitate ONU nu poate interveni în mod licit în războaiele civile și nici nu a făcut
vreodată acest lucru.

Războaiele civile sunt chestiuni care țin de jurisdicția exclusivă a statului pe teritoriul căruia se desfășoară. De aceea, alte
state sau organizații internaționale nu sunt îndreptățite să intervină în astfel de conflicte, în favoarea uneia sau a alteia
dintre părți. Această regulă, a non-ingerinței în treburile interne ale altui stat, este stipulată în Carta ONU și în Convenția
de la Viena, din 1969, privind dreptul tratatelor. Singurele excepții de la această regulă se referă la intervențiile
Consiliului de Securitate ONU și ale membrilor săi permanenți. Ca atare, Consiliul și membrii permanenți ai Consiliului
pot interveni în mod licit în războaiele civile și au făcut acest lucru de mai multe ori.

11. Nu sunt asimilabile unui tratat internațional:

acordurile în formă simplificată

acordurile între statele federate din interiorului unui stat federal

protocoalele adiționale

compromisurile arbitrale

12. Sunt considerate principii generale de drept recunoscute de națiunile civilizate:

noțiunea de abuz de drept

autoritatea de lucru judecat

principiul contradictorialității

noțiunea de abuz de drept și principiul contradictorialității

toate răspunsurile sunt corecte

13. Următoarea afirmație este falsă:

acronimul CPIJ/CIPJ se referă, în funcție de context, fie la Curtea Penală Internațională de Justiție/Curtea Internațională
Penală de Justiție, fie la Curtea Permanentă Internațională de Justiție/Curtea Internațională Permanentă de Justiție

doctrina Stimson consideră că un stat care a fost creat printr-un comportament ilicit nu poate fi recunoscut de
comunitatea internațională

intervenția forțelor armate cu ocazia unei operațiuni de menținere sau de consolidare a păcii este o excepție de la
interdicția utilizării forței

Sfântul Scaun nu este un membru plenar al Națiunilor Unite

14. Următoarea afirmație este adevărată:

societatea internațională funcționează pe baza acelorași premise și în același mod ca ordinea juridică internă a unui stat

conform dreptul internațional, statele nu sunt egale între ele, nici de facto și nici de jure

conform regimului juridic al răspunderii internaționale a statului, un stat care se consideră

victimă a unui comportament ilicit poate pretinde doar prejudicii materiale

conform dreptul internațional, statele nu pot recurge necondiționat la contramăsuri

15. Următoarea afirmație este adevărată:

particularilor nu li se poate angaja niciodată răspunderea în temeiul dreptului internațional, ci doar în temeiul dreptului
intern

normele referitoare la răspunderea internațională a statului sunt preponderent convenționale

jurisdicția Curții Penale Internaționale este secundară și, deci, complementară, în raport cu jurisdicția statelor părți la
Statutul de la Roma

atunci când sunt îndeplinite toate condițiile de admisibilitate, statul solicitat este obligat să acorde protecție diplomatică
unui resortisant de-al său, solicitant

16. Suveranitatea deplină a statului a fost consacrată, în sistemul internațional, în urma:

Tratatului de Pace de la Wesphalia

Pactului Societății Națiunilor

Cartei Organizației Națiunilor Unite

Pactului Briand-Kellog

Convenției de la Montego-Bay

17. La data încheierii Convenției de la Viena, din 1969, România nu a devenit parte la această Convenție, deoarece:

s-a opus noțiunii de jus cogens

Convenția era contrară Constituției României, în vigoare la acea dată

reprezentantul român la negocierea Convenției nu a prezentat deplinele puteri

legea de ratificare a Convenției s-a blocat în Senat

18. Bunele oficii reprezintă un mijloc politic de reglementare a diferendelor și au drept scop:

să propună statelor soluții pentru rezolvarea unui diferend existent

să propună statelor soluții pentru rezolvarea unui diferend eventual, viitor

să ajute la reluarea și la avansarea negocierilor dintre state, în vederea găsirii unei soluții

să organizeze modul de reglementare jurisdicțională a unui diferend existent

să organizeze modul de reglementare jurisdicțională a unui diferend eventual, viitor

19. Nu este o normă jus cogens:

interzicerea utilizării forței

interzicerea poluării involuntare cu hidrocarburi

interzicerea genocidului

interzicerea torturii

20. Acvia, un stat sărac și subdezvoltat, adoptă Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Cu ocazia exprimării
consimțământului, Acvia formulează două rezerve:

(a) prima rezervă invocă faptul că populația rurală a statului Acvia se raportează, în mod tradițional, la un model de
familie care nu le permite femeilor să muncească în afara celulei familiale, și sugerează că, din acest motiv, statul Acvia
nu poate asigura o egalitate deplină pentru populația de sex feminin, întrucât acest lucru ar distruge coeziunea familiei;
(b) a doua rezervă precizează că statul Acvia nu dispune de suficiente fonduri pentru a angaja destui judecători, astfel
încât va fi constrâns să organizeze proceduri judiciare accelerate, lipsite de garanțiile unui proces echitabil; din acest
motiv, statul Acvia formulează o rezervă cu privire la dreptul la un proces echitabil.

ambele rezerve formulate de statul Acvia sunt valide

niciuna dintre rezervele formulate de statul Acvia nu este validă

dintre rezervele formulate de statul Acvia, rezerva (a) este validă, iar rezerva (b) nu este validă

dintre rezervele formulate de statul Acvia, rezerva (b) este validă, iar rezerva (a) nu este validă

21. Care dintre următoarele aspecte reprezintă o condiție pentru angajarea răspunderii internaționale a unui stat:

recunoașterea și acceptarea de către stat a responsabilității sale

existența unor daune suficient de importante, încât să justifice tragerea la răspundere a statului

existența unei Rezoluții a Consiliului de Securitate, care să autorizeze angajarea răspunderii unui stat

imputabilitatea față de stat a actului internațional ilicit invocat

22. „Damnum emergens” se referă la:

pierderea economică generată de o violare a dreptului internațional

cheltuielile de judecată pe care le implică o procedură internațională jurisdicțională

câștigul nerealizat, din cauza ilicitului internațional comis de un alt stat

penalitățile aplicate statului care a comis ilicit internațional

23. Ce se înțelege prin competențe implicite ale unei organizații internaționale?

sunt implicite acele competențe care îi sunt necesare unei organizații internaționale pentru a-și putea îndeplini scopurile
prevăzute în actul constitutiv, dar care nu sunt stipulate expres în actul constitutiv al organizației

competențele implicite se referă la acele competențe care îi sunt atribuite organizației internaționale de comunitatea
internațională în ansamblu

competențele implicite se referă la competențele noi, asumate unilateral de organizația internațională

competențele implicite sunt cele care rezultă dintr-o interpretare in extenso a actului constitutiv al organizației
internaționale

24. Care este raportul dintre izvoarele formale ale dreptului internațional public?

nu există nicio ierarhie între izvoarele formale ale dreptului internațional public

tratatele au o forță juridică superioară față de cutumă

cutuma are o forță juridică superioară față de tratate

principiile generale de drept recunoscute de națiunile civilizate au o forță juridică superioară atât față de tratate, cât și
față de cutumă

niciun răspuns nu este corect

25. Ce valoare au Rezoluțiile Adunării Generale ONU, în contextul izvoarelor dreptului internațional public?

Rezoluțiile Adunării Generale ONU sunt considerate izvoare suplimentare de drept internațional și, ca atare, sunt
obligatorii pentru state

Rezoluțiile Adunării Generale ONU sunt echivalente tratatelor internaționale și au o forță juridică obligatorie doar
pentru statele membre ONU

Rezoluțiile Adunării Generale ONU sunt întotdeauna o expresie a dreptului internațional cutumiar

Rezoluțiile Adunării Generale ONU sunt, cel mult, soft law sau izvoare materiale de drept internațional public

26. Care dintre aspectele enumerate mai jos reprezintă criterii ale statalității, conform Convenției de la Montevideo, din
1933?

Convenția pretinde ca entitatea care invocă statalitatea să nu se fi format în urma unui act de agresiune, să aibă un
teritoriu definit și o populație permanentă

Convenția pretinde ca entitatea care invocă statalitatea să fie recunoscută de majoritatea statelor lumii, să aibă un
teritoriu definit și o populație permanentă

Convenția pretinde ca entitatea care invocă statalitatea să aibă o populație permanentă, un teritoriu definit, un guvern
efectiv și capacitatea de a se angaja în relații internaționale

Convenția pretinde ca entitatea care invocă statalitatea să aibă frontiere stabile să fie recunoscută de majoritatea
celorlalte state și să fie membru ONU
27. Nu trebuie să prezinte depline puteri pentru negocierea unui tratat:

șeful statului, primul ministru, ministrul de interne

șeful statului, primul ministru, președintele partidului de guvernare

primul ministru, ministrul de interne și șefii misiunilor diplomatice

primul ministru, atunci când beneficiază de o împuternicire verbală prealabilă, din partea președintelui

niciun răspuns nu este corect

28. Câte greșeli identificați în textul următor, din punct de vedere al dreptului internațional public:

„Curtea Internațională de Justiție, principalul organ judiciar al Națiunilor Unite, este un tribunal permanent căruia
statele și organizațiile internaționale i se pot adresa pentru soluționarea unor diferende. Jurisdicția Curții se întemeiază
pe consimțământul statelor părți la diferend și al terților intervenienți. Acest consimțământ poate fi exprimat fie ex post,
cu privire la un anumit diferend, fie ax ante, cu privire la diferende eventuale, viitoare. Curtea este competentă, de
asemenea, să pronunțe avize consultative, la cererea statelor.”

textul nu conține nicio greșeală

textul conține o greșeală

textul conține două greșeli

textul conține trei greșeli

textul conține patru greșeli

29. Domnul Nepi McBruce, președintele în exercițiu al statului Baruna, efectuează o vizită oficială, de două zile, în statul
Alabala. Este de notorietate, peste tot în lume, faptul că Nepi McBruce a comis violări masive ale drepturilor omului,
împotriva propriului său popor. În timpul vizitei oficiale, el se îmbolnăvește și se internează într-un spital privat, pentru a
fi tratat. După externare, își mai ia câteva zile libere, pentru odihnă și relaxare. Parchetul statului Alabala declanșează
procedura de urmărire penală împotriva președintelui McBruce, arătând că:

(a) imunitatea președintelui McBruce nu mai operează, întrucât vizita sa oficială s-a încheiat, iar acum se află pe
teritoriul statului Alabala în interes privat;

(b) în orice caz, crimele comise de președintele Nepi McBruce sunt dintre cele mai grave, mai exact genocid și crime
împotriva umanității, astfel încât oricare ar fi imunitatea de care acesta ar beneficia în mod obișnuit, ea nu îl mai
protejează raportat la astfel de acte, întrucât aceste crime nu constituie acte de stat;

(c) statul Alabala se bucură de jurisdicție universală cu privire la aceste crime, indiferent dacă președintele beneficiază
sau nu de imunitate, în acest caz.

niciunul din argumentele (a), (b), (c) nu este corect

toate argumentele – (a), (b), (c) – sunt corecte

argumentul (a) este eronat, iar argumentele (b) și (c) sunt corecte

argumentul (b) este eronat, iar argumentele (a) și (c) sunt corecte

argumentul (c) este eronat, iar argumentele (a) și (b) sunt corecte

argumentul (a) este corect, iar argumentele (b) și (c) sunt eronate

argumentul (b) este corect, iar argumentele (a) și (c) sunt eronate

argumentul (c) este corect, iar argumentele (a) și (b) sunt eronate
30. „Tratat-lege” este răspunsul. Care este întrebarea?

Cum se mai numesc legile de ratificare a unui tratat internațional?

Cum se mai numesc tratatele care creează situații obiective?

Cum se mai numesc tratatele care trebuie implementate în dreptul intern al statelor semnatare?

Cum se mai numesc tratatele care conțin norme jus strictum?

Cum se numesc tratatele care conțin rezoluții ale Adunării Generale ONU?

31. Cine îi poate adresa Curții Internaționale de Justiție, direct și necondiționat, o cerere pentru emiterea unui aviz
consultativ:

statele, Secretarul General ONU și Adunarea Generală ONU

Secretarul General ONU, Adunarea Generală ONU și Consiliul de Securitate ONU

Adunarea Generală ONU și Consiliul de Securitate ONU

statele, Adunarea Generală ONU și Consiliul de Securitate ONU

32. Avizul consultativ al Curții Internaționale de Justiție:

este obligatoriu de cerut și de respectat

este obligatoriu de cerut, dar nu este obligatoriu de respectat

nu este obligatoriu de cerut și, dacă este solicitat, nu este obligatoriu de respectat

nu este obligatoriu de cerut dar, odată solicitat, este obligatoriu de respectat

niciun răspuns nu este corect

33. Dispozițiile Convenției de la Viena, din 1969, privind dreptul tratatelor:

sunt preponderent imperative

sunt preponderent jus strictum

sunt preponderent supletive

sunt preponderent prohibitive

niciun răspuns nu este corect

34. Este adevărată următoarea afirmație:

tratatele de delimitare frontalieră reprezintă o excepție de la efectul relativ al actelor convenționale

ratificarea unui tratat se poate realiza uneori și prin semnarea tratatului de reprezentanții statului

un stat care a negociat un tratat și care acționează contrar scopului acelui tratat exercită un comportament ilicit și este
susceptibil de răspundere internațională

pentru a fi validă, o rezervă trebuie formulată în toate limbile statelor părți la tratat
35. Poate fi considerat(ă) o expresie a elementului material al cutumei:

un act legislativ intern

o declarație de presă a șefului de stat

o declarație a ministrului de externe

o notă diplomatică transmisă unui guvern străin

toate răspunsurile sunt corecte

36. Actele unilaterale heteronormative sunt acele acte care:

se referă la conduita destinatarului actului

se referă la conduita autorului actului

se referă la atât conduita destinatarului, cât și a autorului actului

niciun răspuns nu este corect

BAREM, DIP 10.09.2021

Este adevărată afirmația:

Echitatea contra legem încearcă să tempereze eventuala rigoare excesivă a dreptului pozitiv

Sentințele unui tribunal internațional arbitral sunt obligatorii și executorii

Curtea Internațională de Justiție este competentă ratione personae să soluționeze diferende care intervin între state și
organizații internaționale

Soluția propusă de terți, în contextul mijloacelor politico-diplomatice de soluționare a conflictelor internaționale, nu

este obligatorie pentru părți

Este adevărată afirmația:

În cazul prezenței simultane a unei cereri de extrădare și a unei cereri de transfer, primează cererea de extrădare

Capitularea este un act unilateral

Consiliul de Securitate al Organizației Națiunilor Unite este competent să adopte norme de tip soft law

Conform stadiului actual al dreptului internațional public, recunoașterea internațională a statelor are efect declarativ

Este falsă afirmația:

Organizațiile internaționale guvernamentale și cele non-guvernamentale sunt subiecte de drept internațional public

Din punct de vedere al competențelor sale, un organ al unei organizații internaționale poate fi organ jurisdicțional

Criteriile care determină linia de delimitare a frontierei pot fi politice, istorice, astronomice

Răspunderea statului la nivel internațional poate fi angajată și pentru fapte internaționale licite

Sfântul Scaun:
A fost un subiect primar el epocii medievale, dar nu mai este, în prezent, subiect al dreptului internațional public

Este și în prezent un subiect al dreptului internațional public

Nu a fost niciodată un subiect al dreptului internațional public

Doar unele state îi recunosc calitatea de subiect de drept internațional

Măsurile coercitive, sancționatorii, îndreptate de un stat împotriva altui stat, ca replică a unor acte ilicite, se numesc:

Acte de război

Represalii

Operațiuni de peace-enforcement

Embargo

România își exprimă consimțământul de a deveni parte la un tratat internațional:

Prin semnarea tratatului, de către reprezentanții statului înzestrați cu depline puteri

Prin ratificarea tratatului

Printr-o declarație publică, neviciată, a Președintelui țării

Prin simpla participare efectivă a reprezentanților statului, la negocierea tratatului

Printre altele, promisiunea este un act unilateral valid, dacă:

Nu este însoțită de intenție

Îndeplinește condiția publicității

Este acceptată de către destinatar

Are un destinatar determinat

Potrivit Convenției de la Viena din 1969, mijloacele complementare de interpretare a unui tratat internațional constau
în:

Orice practică anterioară aplicării tratatului, prin care este stabilit acordul părților cu privire la interpretarea tratatului

Orice regulă pertinentă de drept internațional, inopozabilă părților

Lucrările pregătitoare

Interpretările celor mai renumiți specialiști din domeniul dreptului internațional public

În cazul în care două sau mai multe state înțeleg să-și exercite prerogativele competenței personale asupra aceleiași
persoane, concurența acestor pretenții se rezolvă:

Pe baza principiului jus sangvinis

Pe baza principiului jus soli

Prin combinarea principiilor jus sangvinis și jus soli

Pe baza principiului atașamentului efectiv

Este greșită următoarea afirmație:

A. Legitimitatea competențelor implicite ale unei organizații internaționale este condiționată de caracterul necesar al
exercitării competențelor implicite

B. Legitimitatea competențelor implicite ale unei organizații internaționale este condiționată de existența unor garanții
împotriva acțiunilor ultra vires deghizate în exercițiul competențelor implicite

C. Legitimitatea competențelor implicite ale unei organizații internaționale este condiționată de existența unei motivări
convingătoare cu privire la neincluderea competențelor implicite în lista competențelor exprese

D. Legitimitatea competențelor implicite ale unei organizații internaționale este condiționată de existența unor
competențe exprese, formulate în termeni generali, care permit o interpretare în favoarea unor competențe noi,
implicite

E. Legitimitatea competențelor implicite ale unei organizații internaționale este condiționată de votul unanim, favorabil,
al tuturor statelor care au drept de vot în organul penar al organizației respective

Care dintre următoarele tribunale internaționale nu are caracter ad hoc:

Tribunalul militar internațional de la Nürnberg

Tribunalul militar internațional de la Tokyo

Tribunalul penal internațional pentru Fosta Iugoslavie

Tribunalul penal internațional pentru Ruanda

Curtea Penală Internațională

Noțiunea de imunitate diplomatică:

Implică numai imunități și privilegii in rem

Implică numai imunități și privilegii in personam

Implică atât imunități și privilegii in rem, cât și in personam

Este o noțiune desuetă, care nu mai are relevanță în prezent

Următoarea afirmație este falsă:

În sensul Convenției de la Viena, din 1969, privind dreptul tratatelor, un stat parte este întodeauna și stat contractant

Formarea validă a normelor cutumiare nu pretinde consimțământul expres al statelor

Utilizarea forței, în dreptul internațional este permisă în cazul războiului autorizat de Aduarea Generală ONU

În dreptul internațional public, statul federat nu este subiect de drept

Este adevărată afirmația:

Printre mijloacele de reglementare politică a diferendelor internaționale se numără bunele oficii, arbitrajul
internațional, medierea, concilierea

Răspunderea statului pentru actele organelor de stat include răspunderea pentru actele organelor care aparțin puterii
legislative, răspunderea pentru actele organelor care aparțin puteri judecătorești, răspunderea pentru actele organelor
care aparțin unei organizații internaționale în care statul este membru

Printre sancțiunile descentralizate, se numără retorsiunea, privarea de drepturi specifice unui subsistem, represaliile
care implică utilizarea forței

În sensul Convenției de la Viena, din 1969, privind dreptul tratatelor, un stat contractant poate fi, în același timp, și stat
parte

Organizația Națiunilor Unite:

Are la bază Pactul Societății Națiunilor

Este o orgnizație internațională închisă

Realizează o centralizare juridică în materia menținerii păcii și a securității internaționale

A transformat sistemul internațional, anarhic, într-un sistem centralizat, ierarhic

Jus ad bellum se referă la:

Dreptul suveran al statelor de a recurge la război

Complexul de norme de drept pozitiv care reglementează comportamentul beligeranților și al statelor neutre, în timp de
război

Autorizarea unui stat de a recurge la război, în baza unei rezoluții a Consiliului de Securitate

Interdicția de a recurge la război, în absența unei autorizări în acest sens, din partea Consiliului de Securitate

Declarațiile Adunării Generale a Națiunilor Unite sunt:

Drept internațional pozitiv

Soft-law

Echivalente tratatelor internaționale

Nici unul dintre răspunsurile de mai sus nu este corect

Este adevărată următoarea afirmație:

Noțiunea de imunitate diplomatică nu implică imunități și privilegii in rem

Printre izvoarele dreptului internațional se numără și principiile generale de drept internațional

Dreptul internațional cutumiar se naște ca urmare a relațiilor dintre state și cetățenii lor

Normele cutumiare au calitatea de norme jus strictum