Legile generale ale silogismului

Legile referitoare la termeni

1. Într-un silogism valid există trei şi numai trei termeni, numiţi major, minor şi
mediu (care apare fiecare de două ori).
2. În cel puţin una dintre premise, termenul mediu trebuie să fie distribuit, în caz contrar
silogismul este nevalid.
3. Oricare din termenii extremi poate apărea distribuit în concluzie numai dacă el a
apărut distribuit în premisa din care provine, în caz contrar silogismul este nevalid
(extindere nepermisă a termenului cu rol de subiect logic sau/şi de predicat logic).

Legile referitoarea la calitatea propoziţiilor categorice

4. Din două premise afirmative rezultă o concluzie afirmativă, în caz contrar silogismul
este nevalid.
5. Într-un silogism valid trebuie să existe cel puţin o premisă afirmativă, în caz contrar
silogismul este nevalid.
6. Dintr-o premisă afirmativă şi alta negativă rezultă o concluzie negativă, în caz contrar
silogismul este nevalid.

Legile referitoare la cantitatea propoziţiilor categorice

7. Cel puţin o premisă trebuie să fie propoziţie universală, astfel spus, dacă ambele
premise ar fi propoziţii particulare silogismul ar fi nevalid.
8. Dintr-o premisă universală şi alta particulară rezultă o concluzie particulară, în caz
contrar silogismul este nevalid.