Comunitatea Evreiasca Din Vaslui La 1851

A CA D EMI A R O M A N A F E D E R A T I A C O M U N I T A T I LO R
FI LI A LA IA§I EV REI E§ T I D I N R O M A N I A
Institutul de Istorie Institutul de Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor

„A.D. Xenopol" Arheologie din Romania
STUDIA ET ACTA
HISTORIAE lUDAEORUM ROMANIAE
VI
^ J , . Dr. SILVIU S A M E
Coordonaton: Q^. D U M I T R U V I T C U
EDITURA
HASEFER
Bucure§ti, 2001
SUMAR
Cuvdntul coordonatorilor 9
Osy L A Z A R , | Solomon WEINBERG, [D/n istoria comunitafii
evreilor din Galafi 11
Pincu P A S C A L , Contribufia evreilor din Piatra Neamf la
dezvoltarea economicd a oraûlui 28
Louis R O M A N , Imigrarea evreilor ?i situafia provinciilor
romdne^ti ?i a Ungariei (secolele XVIII-XIX) 48
Silviu SANIE, Contribufii la cunoa§terea morfologiei
stelelor §i simbolismului funerar iudaic din estul
Romdniei(II) 108
Pincu P A S C A L , Sinagogi ?i rabini la Piatra Neamf ...119
Dan Dumitru l A C O B , Commitatea evreiasca din
Vaslui la 1851 133
Dumitru I V A N E S C U , Contribufii privind evreii
din Principatele Romane in timpul domniei
lui Alexandru loan Cuza (1859-1866) 173
Mihai-§tefan CEAU§U, Structura economico-sociala
a populafiei evreie^ti din Bucovina (1848-I9I4) 188
Dumitru V I T C U , Imprejurdrile ?i semnificafia
vizitei la Sinaia a diplomatului american
Oscar S. Straus (1910) .200
Ion PATROIU, A l . Z I M B L E R , Un episod din valul de ^
emigrari al evreilor din Romania de la inceputul
secolului al XX-lea 211
Ion LIHACIU, Cdteva considerafii in legatura cu statutul
limbii idi§ in Romania in prima jumdtate a secolului
al XX-lea (1) 228
Lya B E N J A M I N , Din creafia literar-artisticd evreiasca
din Romania in anii prigoanei. Semnificafiile
ei istorico-documentare 241
Catalin TURLIUC, Jewish emigration from
Romania, 1945-1965 268
Hildrun GLASS, Viafa evreiasca din Romania dupd catastrofd.
Ajutoare pentru supraviefuire $i despdgubiri 287
ACTA
Leon E§ANU, Un document revelator 304
Memorii ale comunitafii evreilor din Ia§i din anul 1941 306
MISCELLAN EA
Andrei C O R B E A , Memoria ca opus al indiferenfei 314
Noemi B O M H E R , Reverie §i vis in opera lui M. Blecher 319
Ion AGRIGOROAIEI, Dr Wilhelm Filderman -
contemporanul nostru 328
RECENZII-PREZENTARI
lacob G E L L E R , Hamalbim u- Maavako ba - Reformim
[Rabinul Malbim §i lupta sa contra reformi§tilor],
1858-1864, Lod, 2000, (§lomo Leibovici Lai§) 337
Documente privitoare la istoria oraûlui la§i, editate de
loan CAPRO§U, vol. I (cu Petronel ZAHARIUC), II, III,
Ia§i, 1999-2001 (Valentin Alexei CONSTANTINOV)....340
Silviu SANIE, Ddinuire prin piatra. Monumentele
cimitirului medieval evreiesc de la Siret,
Bucure§ti, 2000 (Lucian-Zeev Her§covici) 343
ISTORIA EVREILO R IN P RO GRAMU L UNOR

REUNIUNI § TIIN TIFICE
§eiva SANIE, Congresul International „ Les Juifs en
Roumanie aux XIX' et XX siecles: Permanences
et ruptures ", Montpellier, 25-27 septembrie 2000 346
Samson M A D I E V S K I , „Probleme evreie^ti" la al 43-lea
Congres al istoricilor germani 349
Abrevleri 357
Auto rii (Filter biobibliografic) 359
COMUNITATEA EVREIASCA DIN VASLUI L A 1851.
ASPECTE LEGISLATIVE, DEMOGRAFICE §1
SOCIO-ECONOMICE REFLECTATE iNTR-O
CONDICA A COMISIEI PENTRU CERCETAREA
VAGABONZILOR
Dan Dumitru l A C O B
Cercetatorii care studiaza populafia minoritara din spaîul

romanesc extracarpatic, in cazul nostru evreii, utilizeaza ca izvoare
principale - pentru prima jumatate a secolului X I X - documentele
statistice ale vremii, in special catagrafiile.' Pana la inceputul perioadei
regulamentare aceste lucrari - se §tie - nu aveau un caracter statistic,
ci unul prevalent fiscal. Odata cu crearea cadrului juridic §i
institutional, prin Regulamentul Organic, catagrafiile devin
recensaminte. De§i, in acest caz, informatiile despre componenâ
stocului demic sunt mult mai exacte, continua sa subziste deficienê
care, dealtfel, au fost semnalate in ultimul timp de majoritatea
cercetatorilor care au consultat acest tip de izvoare.^ Ca atare, apelul la
alte surse de date statistice se face mereu simtit, fie pentru a completa
informajia lacunars, fie pentru a o certifica pe cea deja existentS.
O importantS sursS pentru studiul populatiei evreie§ti,
partial valorificatS panS acum in studiile demografice', o constituie
condicile elaborate in perioada regulamentara de catre comisiile pentru
cercetarea vagabonzilor. Unele dintre aceste condici pferS informatii
preîoase de ordin demografic, social §i economic despre comunitatile
evreie§ti din Moldova. Identificarea in arhive\a §i publicarea
lor este extrem de utilS in prezent, cand cercetSrile referitoare la evreii
de pe teritoriul romanesc sunt tot mai numeroase', incercandu-se chiar
conturarea unui program de prioritSî.'
In acest context, ne propunem - intr-o prima parte a
studiului - sa prezentSm cadrul legislativ pe baza cSruia au fost
infiinâte §i au functionat comisiile pentru cercetarea vagabonzilor,
analizand - intr-o a doua parte - ca studiu de caz, condica elaboratS de
Comisia cercetarii vagabonzilor din tdrgul Vasluiu de la 1851.''
Optiunea pentru aceasta formulS de prezentare a douS teme, aparent
133
distincte, se iustifica prin interdependenta dintre ele, respectiv dintre
institutia de recenzare (Comisia de cercetare a vagabonzilor) §i grupul
social recenzat (evreii din Vaslui), ambele subiecte nefiind panS acum
tratate in vreun studiu mai consistent.
* *
Dintre prefacerile sociale care au marcat prima jumatate a

secolului X I X in Principate, cre§terea populatiei a fost procesul eel mai
spectaculos, concretizat in mod evident printr-o dublare a populatiei
urbane. Cauzele generale ale acestui fenomen trebuie cautate in intensa
migratie dinspre mediul rural spre eel urban §i in imigraîa - evreilor*,
in cazul Moldovei - din tarile vecine, a carei tinta au fost tot ora§ele §i
targurile.' Situatia este evidenta pentru mediul urban, deoarece, prin
puterea sa de atractie, ora§ul concentreaza segmentele sociale
marginale.
in general, cei care migrau spre ora§e erau, cu precadere,
cei mai saraci." Aportul lor la sporul demografic urban a fost
substantial. Astfel, cre§terea intr-un ritm prea accelerat a populatiei -
respectiv a fortei de munca - in cadrul unor ora§e cu o evolutie
economica lenta a determinat aparitia §i dezvoltarea unor fenomene de
inadaptare sociala", manifestate prin sporirea numarului celor „fara
capatai". Capataierii, numiti §i „haimanale" in documentele de la
inceputul secolului trecut'^ sau „vagabonzi" - incepand cu perioada
regulamentara - , erau indivizi fara domiciliu stabil §i fara ocupatii
certe. din randurile lor recrutandu-se slugile, argatii, cerêtorii,
salahorii §i zilierii.'^ Numarul lor era in continua cre§tere'\t care
avea repercursiuni atat asupra lini§tii publice, cat §i asupra vistieriei
statului, la care majoritatea dintre ei nu contribuia cu nimic.'*
Evreii - localnici sau imigranti - care nu dispuneau de
resurse materiale sigure, sau potentiale (de exemplu o meserie
profitabila), constituiau uniil dintre rezervoarele sociale sortite
pauperizarii. Neavand mijloace de intretinere, sau ruinandu-se din
cauza vexatiunilor fiscale" §i a concurentei economice, multi dintre ei
erau atra§i de posibilitatile de ca§tig din oraêle mai importante, spre
care migrau in numar insemnat. E i erau antrenaji, astfel, intr-un proces
migrator ale carui consistenta §i dinamica erau asigurate de autohtoni."
134
Fenomenul era perceput de autoritaî - intr-o perspectiva reductionists
- drept vagabondaj, iar cei angrenati in acest circuit erau etichetati ca
atare.
Pentru stoparea acestei mobilitati demografice autoritatile
§i-au canalizat eforturile spre atingerea a doua obiective majore, foarte
ambitioase:
1. controlarea migratiei interne §i a imigratiei,
2. eliminarea elementelor marginale din cadrul comunitatilor
rurale §i urbane.
in acest scop au fost elaborate o serie de legi prin care erau
desemnate institujiile abilitate in combaterea vagabondajului,
fixandu-se, deopotriva, §i atributiile acestora. Astfel, controlului
permanent exercitat de poliîe, efori §i ispravnici i-a fost asociat
controlul periodic al nou infiintatelor comisii de cercetare a
vagabonzilor. De§i sfera lor de actiune includea verificarea unei parti
insemnate din populatia Principatului, indigena sau alogena, vom
insista doar asupra atributiilor referitoare la evrei, pe care le dejineau
aceste comisii.
Organizarea §i functionarea comisiilor pentru cercetarea
vagabonzilor i§i au temeiul legal in articolele 89 §i 94 din capitolul III
al Regulamentului Organic, consacrat realizarii catagrafiilor."
Conform acestor articole, evreii trebuiau inregistrati in statisticile
oficiale in funcîe de practicarea unei profesii §i de consistenta situaîei
materiale. Absenta respectivelor conditii atragea, inevitabil, expulzarea
din tara."
Din anul 1833 a inceput elaborarea legislatiei specifice pe
baza careia func|ionau aceste comisii, emijandu-se o serie de anaforale
intre anii 1834, 1836 §i 1838, prin care se reglementa cercetarea
vagabonzilor la nivel tinutal.^" Legislatia respectiva a fost reactualizata
intr-un act din anul 1839^', care, prin continut §i dimensiuni, se
constituie intr-un adevarat Aêzdmdnt}^ Revizuirile partiale §i
completarile ulterioare, printr-o serie de anaforale din anii 1842, 1843,
1845, 1850 §i 1851", nu i-au afectat acest statut, fapt pentru care i l
prezentam in linii generale.
Scopul emiterii documentului, menjionat chiar in textul
sau", consta in stabilirea unor masuri menite sa asigure ordinea publica
§i sa elimine din comunitatile autohtone sau alogene pe cei care nu
135
prezentau garantii morale §i materiale, fiind, ca atare, predispu§i la
fapte antisociale.
Prevederile au fost corelate cu alte dispozitii, inserate in
document, referitoare la controlarea migratiei interne" §i a imigratiei",
verificarea statutului juridic §i stabilirea criteriilor de rezidenp in
principat." De asemenea, s-a extins obligatia de responsabilitate
comunitara pentru anumite categorii sociale^* §i au fost sporite
atributiile institutiilor de control: politic, graniceri, paznicii rurali,
comisarii cvartalurilor §i paznicii barierelor."
Pentru depistarea persoanelor care intrau sub incidenta
legii, autoritatile au precizat criteriile dupa care individul era
considerat din punct de vedere juridic vagabond:
- locuitorii care nu figurau in evidenjele fiscale §i se
sustrageau controalelor fiscale §i platii impozitelor, precum §i cei care nu
prezentau garantii materiale §i morale §i care nu aveau acte de identitate;
- me§te§ugarii care nu faceau parte din bresle sau asociatii
me§te§ugare§ti;
- imigrantii clandestini prin§i la graniâ fara pa§aport;
- evreii imigranti care nu faceau dovada practicarii unei
meserii, nu detineau capital, nu aveau pa?aport, nu justificau plauzibil
scopul intrarii in tara, precum §i cei suspectati de nelegiuiri.'"
Comisia care se ocupa cu cercetarea vagabonzilor era
formata la Ia§i din reprezentantii Agiei^', iar in Jinuturi de cei ai
ispravniciilor. Comunitatile evreie§ti erau reprezentate in fata comisiei
de doi deputati ale§i de epitropii ob§tii sub propria lor garantie, in cazul
ora§ului Ia§i, iar pe la tinuturi de cahalii §i vechilii „natiei".
Reprezentand garantia colectiva a ob§tii, tofi trebuiau sa se bucure de
increderea deplina a coreligionarilor. Suditii erau reprezentati de un
delegat desemnat de consulatul natiunii de a carei protectie
beneficiau.'^
Atributiile acestor „garanti ai ob§tii" erau consultative:
furnizau comisiei detalii despre situatia materiala, despre statutul
moral §i despre orice alta situatie solicitata de comisie in legatura cu
individul cercetat." Ei garantau §i pentru membrii comunitatii care nu
aveau un garant propriu. In cazul inducerii in eroare a comisiei de
cercetare a vagabonzilor, garantii comunitatii raspundeau penal in fa|a
unei comisii speciale.*''
136
Membrii comunitatii puteau apela §i la garanî proprii, caz
in care ace§tia erau conditionati de detinerea indigenatului prin na§tere
§i de creditarea morala din partea comunitatii. Daca garantul era sudit,
trebuia sa se supuna dispozitiilor autoritaîlor locale, fara amestecul
consulatului de care apartinea. Cheza§ul depunea garanjie pentru un
numar de persoane proportional cu conditia morala pe care i-o
recuno§tea comunitatea §i raspundea pentru faptele penale ale celor
pentru care a garantat.^'
Pentru coroborarea datelor oferite de garanti §i de cei
supu§i cercetarii, comisia avea acces §i la alte surse de informare:
listele cu membrii breslelor, trimise de starostii corporatiilor,
catagrafiile generale sau speciale, condicile anterioare de cercetare a
vagabonzilor, listele cu supu§ii straini, puse la dispozitie de consulate,
§i condicile de mitrici.*'
Datele obtinute din aceste surse erau inregistrate de
comisii in condici speciale, iar politiile locale expediau lunar
Departamentului Treburilor din Launtru extrase cu subiectii
verificati.^'
Individul cercetat primea un act de identitate („bilet") care
se purta permanent de catre titular, pe baza lui eliberandu-se §i
pa§aportul.'' In aceasta legitimatie erau notate urmatoarele date de
identitate: numele §i porecla, fizionomia, profesia, garantia §i numele
garantului, statutul juridic (raie sau sudit), data sosirii in tara §i
numarul pa§aportului, iar pe verso erau specificate numele sotiei §i
copiilor, cu varstele lor, numarul patentei, protectia consulara §i
domesticii mai mici de 15 ani.^' Slugile §i calfele care depa§eau aceasta
varsta trebuiau sa posede bilete individuale de garantie, iar dupa anul
1843 toate calfele evreie§ti, indiferent de varsta §i de starea civila,
primeau legitimajii, daca beneficiau de garantia stapanilor §i a
breslelor."*"
Legitima|ia era reinnoita periodic pentru a se completa
modificarile survenite in statutul juridic §i civil, in numarul copiilor, al
slugilor §i al calfelor, schimbarea de domiciliu etc. Toate aceste
modificari impuneau numeroase interventii la forurile administrative
pentru operarea in evidentele fiscale §i politiene?ti. Cererea pentru
schimbarea domiciliului din la§i in alta localitate, de pilda, parcurgea
urmatorul traseu birocratic: fiind adresata Vistieriei, dupa aprobare
137
ajungea la Politic, care completa in actul de identitate rezolu|ia
Vistieriei §i numele localitatii in care intemiona sa se stabileasca
solicitantul. Ajuns la destinatie, acesta prezenta biletul Ispravniciei
locului pentru a fi insemnata in act perioada cat intentiona sa rezideze
acolo. In mod similar, schimbarea domiciliului de la o adresa la alta, in
aceea§i localitate, trebuia semnalata autoritatilor/'
Modificarile de stare civila, na§terile §i decesele, precum §i
cele referitoare la evidenta slugilor §i calfelor care §i-au schimbat
stapanul, sau a celor care au implinit varsta de 15 ani, erau inregistrate
de starostii breslelor §i de catre hahamii comimitStilor in mitrici.
Acestea erau trimise forurilor administrative pentru operarea
modificarilor in registrele de centralizare a datelor/^
Politia §i ispravniciile organizau periodic controale pentru
depistarea persoanelor fara legitimatie. Anchetarea indivizilor
suspectati de vagabondaj se realiza de catre aceste institutii fie sub
stare de detentie, fie in stare de libertate.'" Absenta legitimatiei de
identitate, implicit a garantiei, se solda cu arestarea suspectului, iar
asocierea la aceasta culpa a unor delicte se finaliza cu masuri
punitive."* Strainii care nu beneficiau de protectia consulara erau
expulazati peste Dunare. Stigmatizati in societate - prin publicarea
numelui - §i inregistrati la granita ca indezirabili, erau opriti de a mai
intra vreodata in Principat.*' Revenirea clandestina in tara atragea
sanctionarea aspra atat a fapta§ilor, cat §i a granicerilor."* Dupa anul
1858, din cauza protestelor Imperiului otoman, expulzarea
vagabonzilor de origine alogena a fost suspendata, ei fiind inrolati in
militia nationala."^ Masura avea cateva avantaje certe, atat pentru
municipalitati, cat §i pentru arestati: se degajau temnitele, se asigura
existenta fo§tilor vagabonzi §i - ce era mai important - in schimbul
prestarii serviciului militar acestora li se oferea §ansa reintegrarii in
societate.
Tot ca un mijioc de recuperare sociala §i de reeducare,
vagabonzii aflati in detentie erau utilizati la mimcile publice: curStirea
§antului care delimita ora§ul sau ingrijirea gradinilor publice."* In
acela§i scop, ei puteau fi luati sub tutela de persoane particulare,
oneste, care ii puteau chiar stabili pe mo§iile lor, daca acestea respectau
o serie de conditii: asigurarea hranei §i imbracamintii, asumarea
responsabilitatii penale pentru faptele detinutilor, evitarea unui
138
tratament oprimant §i punerea detinutilor la dispozitia autoritatilor ori
de cate ori era necesar/'
Modul in care era aplicata aceasta legislatie poate fi
verificat prin analizarea condicii redactate de clucerul Mihai Isarescu
§i slugerul loan Comanescu"*, membri ai comisiei de cercetare a
vagabonzilor din Vaslui. Condica ilustreaza in cele 78 de file
activitatea desfa§urata de comisie intre 15 ianuarie §i 7 mai 1851,
activitate materializata in 180 de fi§e, reprezentand tot ataxia capi de
familie." Fiecare fi§a contine, cu mici excep|ii, datele trecute §i pe
biletele individuale, respectandu-se, probabil, §i structura grafica a
actului de identitate, deoarece datele despre so|ie §i copii svmt trecute
pe pagina din stanga recto, reprezentand pagina verso a biletului. S-a
procedat astfel fie dintr-un reflex imitativ, fie din dorinfa de a respecta
intocmai legea, dar in condica nu s-a inregistrat tot pe verso pentru a
se facilita lecturarea datelor.
Pe 0 pagina, respectiv pe pagina opusa, sunt inregistrate
cate trei fi§e pana la pagina 27v., iar de la pagina 28v. cate doua fi§e.
Structura §i continutul unei fi§e corespund modelului urmator^^:
f.lv 1 Supusul niold(ov)anu Avram Borah din f2r. Femeia sa Haisura in vSrstS de 36 ani.
fargul Vasluiu, nSscut in acest targu Sirul de 15 ani.
Vasluiu; Bercu de 14 ani,
Varsta - 50 am, losaf de 12 ani, fli lor
Ochii caprii, Herjcu de 7 ani
Pirui caoului cretu sur neisru.
Mustetaii asSmine, Mesarie: lipfcan in dugheana sa de veci.
Barba totopotriva, Suptiscalitul, cu insu5i mina me(a)
Obra2ul rStund, evre(i)e5tiu, Solomon Pascal ra(i)e,
Osabite sSmni nu ari. inchiza5lu(i)escu pentru Avram BorSh cS la
inftloându-sa la aceasta Comisai ji orice fapta neincuviintata ji jacnitoari ob5tai,
cercetandu-sa i s-au dat bilet prin cheza^&a abatuta la fapti creminalicesti din partea
lui Solomon Pascal ra(i)e. No. 1. inchizajluitului, voi fi eu raspunzatoriu
Anul una mia optsuti cin(ci)zaci ji unul, ocSrmuirii locului, potrivit cu § 27 din "
ghenar 15 zaii cuprinsul enstrucjiilor publicati in anul 1839.
Solomon Pascal (semnalura evreiasca)
Prin centralizarea datelor din condica am obtinut numarul

populatiei evreie§ti din Vaslui in anul 1851: 662 de persoane. Daca ne
raportam la catagrafia din 1845*^, care consemneaza 801 locuitori
evrei*", constatam o descre§tere sensibila a populafiei evreie§ti intre
anii 1845-1851. Urmarind evolutia popula|iei evreie§ti din Vaslui in
secolul X I X , dupa tabelul /, sesizam ca au mai existat curbe descendente
in dinamica populatiei evreie§ti, determinate fie de migrafia interna, fie de
mortalitatea accentuata cauzata de epidemii**.
139
Tabelul I
Anul 1803 1820 1831 1832 1838 1845 1851 1859
_ _
Nr. loc. dupa Verax'" 64 180 144 892 . _ 1202
Nr. loc. pe baza - 156" 180'" 173" - (801"' 662 1197"
studiilor actuale
O prima scadere vizibila a avut loc in anii 1831-1832 din

cauza primei epidemii de holera. Tot astfel se explica §i numarul scazut
al populatiei evreie§ti in 1851 fata de 1845, deoarece in 1848 a avut loc
cumplita epidemic de holera, care a avut efecte dezastruoase asupra
populatiei urbane, in special asupra populatiei evreie§ti sarace."
Mortalitatea a atins cifra de 200 de morfi pe zi in ora§e ca Ia§i §i
Boto§ani." Majoritatea populatiei a parasit targurile §i ora§ele
contribuind, astfel, la depopularea lor temporara.*'*
De§i nu prezinta o mare relevanta din cauza accentuatei
mobilitafi interne §i a e§antionului demografic redus, piramida
populatiei eyreie§ti din Vaslui {anexa 1) inregistreaza diminuarea
natalitatii in anii 1820, 1822, 1828, 1830, 1832, 1834, 1840 §i 1848.
Unele scaderi demografice pot fi explicate prin efectele produse de
ocupatiile militare" §i de epidemiile din prima jumatate a secolului
XIX.
Locul de na§tere al evreilor recenzati - vezi tabelul II -
poate sugera directiile migratiei interne.
Tabelul II
Nr. capi de Nr. capi de

Locul na5terii Locul najterii
familie familie
Vaslui 85 Roman 2
laji 52 BacSu 1
Hu§i 20 Falticeni 1
Moldova 6 Dorohoi 1
Barlad 5 Focjani I
Botosani 5 Galati 1
Din cei 180 de subiecfi, 47% erau nSscuti la Vaslui. Un

numar insemnat proveneau din Ia§i §i din Hu§i, alte centre fiind
Boto§ani, Barlad, Roman etc. Constatam o perpetuare a mi§carii
migratorii de la nord la sud §i de la est la vest." Nu putem aprecia, pe
baza acestor date, amploarea migratiei interurbane, sau caracterul
140
acesteia: temporara sau defmitiva. Totu§i, proportia mare a evreilor
nascuti la Ia§i indica existenta unei migrajii temporare intre capitala §i
ora§ele din jur, precum §i intre acestea din urma, a§a cum a demonstrat
pentru anul 1860 Ecaterina Negrup."
Condica ne furnizeaza informajii despre numarul §i
structura familiilor. Astfel, existau 128 de familii cu copii, 27 de
familii fara copii, restul subiectilor fund burlaci §i vaduvi (vezi tabelul
in §i anexa 7). Numarul de copii pe familie indica o preponderenta a
• familiilor cu 1-3 copii, familiile cu multi copii fund putine." Familiile
bogate erau la fel de prolifice ca §i cele sarace, numarul de copii per
familie, in termeni demografici, fiind de 2,5, spre deosebire de 1832
cand era de 2,1."
Tabelul III
Nr. de copii 0 1 2 3 4 5 6 7 Orfani de ambii Total
per familie pdrinti
Nr. de familii 53 35 34 30 17 6 4 1 180
Nr. de copii - 35 68 90 68 30 24 7 2 324
Varsta minima la care membrii comunitatii au incheiat

casatorii era pentru baieti de 18 ani, iar pentru fete de 13 ani.'" Existau
§i familii incomplete din cauza mortii unuia dintre parinti. Astfel, 12
copii din 5 familii erau orfani de mama, iar al|i 7 nu aveau tata. In cazul
mortii tatalui, fiul mai mare devenea capul famili.ei, mama sa vaduva
§i fratii sai trecand sub protecfia sa.'' De asemenea, erau familii din
care faceau parte §i alte rude", fapt care evidentiaza acfiunea relajiilor
de rudenie in cazul orfanilor de ambii parinti. In unele cazuri,
coeziunea familiala este ilustrata §i prin identitatea dintre prenumele
bunicului §i eel al nepotului.'^.
Semnalam §i un caz izolat - §i ipotetic - de inrudire
interetnica, acceptat de comunitate, situatie in care sotia, moldoveanca,
s-a convertit la religia mozaica.'" Condica nu ne fumizeaza date despre
convertiri ale minoritarilor la religia ortodoxa - comunitatea i i
excludea pe convertiti - dar fenomenul este atestat anterior prin
existenja celor opt capi de familie al caror patronimic era Botezatul",
inscri§i - impreuna cu alti prezumtivi convertiti - in catagrafia de la
1831 la categoria celor iertati'*, privilegiu acordat convertifilor.
Din punct de vedere al statutului juridic, majoritatea
141
evreilor erau pamanteni (raiele). In condica au fost inregistrati numai
6 suditi austrieci §i unul prusian", un numar mic fata de anii anteriori.
Din cei 15 suditi evrei din finutul Vaslui, iruregistrati in
catagrafia din 1820-1821", 9 erau din ora§ul Vaslui'', cinci dintre ei
avand pa§apoartele inregistrate la 10 ianuarie 1820*".
in Catagrafia sudifilor din Moldova. 1824-1825 sunt
inregistrati 65 de suditi §i protejati din Vaslui, din care 22 sunt evrei."
Comisia de cercetare a confirmat statutul de sudit numai pentru cinci
persoane, din care trei erau evrei.*^ Ceilalfi erau imigranti
impamanteniti", sau descendenti ai acestora, trecuji fraudulos la
protectia straina, proces care dobandise in epoca proporfii
ingrijoratoare.
La 1828, din cei 36 de capi de familii suditi, 15 erau
evrei." Anul 1830 este considerat un moment de varf in dinamica
cre§terii numarului suditilor din perioada preregulamentara. Cre§terile
sunt evidente mai ales pentru tinuturile Vaslui, Suceava, Piatra §i
Tecuci.*' Astfel, in ora§ul Vaslui, la 1830, din cei 135 de sudifi -
conform Statisticii Ispravniciei - 51 erau evrei, de§i dupa Statistica
Divanului implinitor, nu ar fi fost decat 16 suditi in total." Pentru anul
urmator, in evidentele Vistieriei erau consemnati tot 16 suditi." in
catagrafia din 1845 erau consemnati in ora§ 29 de evrei sudi|i." in
celelalte catagrafii dintre anii 1832-1859 nu se mai precizeaza numarul
evreilor suditi, ci numarul suditilor in general.
Majoritatea suditilor evrei proveneau, direct, sau prin
descendenta, din Galitia §i Bucovina, iar o parte din Rusia. Oricum,
numarul §i originea lor sunt dificil de stabilit din cauza absenfei
informatiilor. Probabil, pentru a evita legea, unii evrei, fie suditi, fie
pamanteni, declarau in mod intentionat un alt loc de na§tere decat eel
real pentru a nu fi expulzati. Exemplificam cazul lui Itic Gruber, nascut
in Bucovina, conform Catagrafiei sudifilor^*, la Sneatyn, in Galijia,
conform catagrafiei din 1831'°, §i la Barlad dupa condica din 1851." O
posibila coincidenta de nume este putin probabila.
intre evrei in general, §i intre evreii sudifi in special, s-au
creat stranse legaturi de rudenie (solidaritate) datorate specificului
etnic §i confesional, dar §i statutului juridic. Evident ca suditii se
bucurau de un statut social mai bun, datorita protecjiei consulare'^ §i
privilegiilor consfintite prin capitulatii" - ei beneficiau de privilegii
142
juridice, fiscale §i vamale.'*. Existau familii care §i-au conservat
decenii la rand statutul de sudit. Astfel, familiile Gold§tein, Gruber §i
Helman (Helmin) sunt menfionate cu acest statut inca de la 1820", la
1824 sunt to\i raiele (dovada a vechimii sau impamantenirii)**, la 1831
sunt sudifi", ca §i la 1851, chiar daca verificarea stricta a identitajilor
§i a descendenfei nu este posibila, iar numele sunt extrem de comune.
Statutul de fost sau actual sudit constituia un criteriu
important in menfinerea unei anumite coeziuni de casta §i in orientarea
politicii matrimoniale. Astfel, Moisa Helman, sudit la 1831, era ginere
lui lancu Goldstein argintar" §i, probabil, cumnat lui Solomon
GoId§tein'', §i ei suditi. De asemenea, Laibovici losap, supus prusian,
era ginerele lui Itic Grubir, supus austriac.'""
Condica ne fumizeaza cateva informatii de ordin medical.
Dorind sa aiba o descriere cat mai exacta a fizionomiei evreilor
cercetafi, comisia a imegistrat §i semnele vizibile ale unor boli sau
accidente. Din tabelul IV se poate observa preponderenja seninelor
cauzate de varsatul de vant la tinerii intre 20 §i 26 de ani. Batranii se
confruntau cu bolile specifice senectu|ii; mai mult de jumatate dintre ei
sufereau de infirmitati locomotorii §i oculare (cataracta - glaucom),
singulare sau multiple.'"' Alte semne sunt indiciul cert al unor accidente
sau al unor intamplSri dramatice"'\d excluse §i efectele provocate
de un temperament prea violent sau de practicarea unei anumite
meserii. Faptul ca doi dintre cei care prezinta taieturi sunt cra§mari'"*
poate fi considerat doar o simpla coincidenta, dar ar putea fi §i urmarea
unor accidente de munca sau indiciul unei atmosfere prea incendiare,
proprie unor astfel de localuri. Totu§i, unele infirmitaji nu constituiau
un handicap in exercitarea profesiei, cum putem observa in cazul lui
Itcu sin Leiba, care, de§i era ciung, i§i practica meseria de cra§mar.'*"
Tabelul IV
Infirmitati
Edemuri
Varsal Taieturi Infirmitati Nasiil
subcuta- Scliiopi Albeata Surd Chel Total
de vani ji lovituri la mana stricat
nale
2 31
Nr. infirmi 9 4 .4 3 3 4 1 1
20,21,
varstele 2i. 25, 20,24, 18,28, 50,55, 18, 32,40,
26,26, 40, 50, 60 50 30
inlirmilor 33,40 30, 34 65 40 ,50, (50
38,42,
50
143
Datele sunt insuficiente pentru a extrage concluzii mai
ample §i cu putere de convingere. Le-am enuntat in masura in care vor
putea servi pentru cercetarile dedicate unei astfel de tematici.
Sugestive sunt §i informatiile referitoare la natura
proprietatilor stapanite sau inchiriate de evrei. Mai mult de jumatate
dintre evreii din Vaslui aveau case §i dughene proprietate personala,
fapt care indica o anumita bunastare. Restul evreilor aveau proprietati
inchiriate sau, in cazul slugilor §i calfelor, locuiau in casele stapanilor.
Suma §i natura proprietatilor constituie dovada unui proces de
stratificare sociala in cadrul comunitatii.
Tabelul V
Proprietate
Proprietate inchiriata
Natura personala'"' La Fara
Nespecificat Total
proprietatii Casa de Dugheana Casa cu Dugheana stapan casa
veci de veci chirie cu chirie
Nr.
proprietarilor 57 30 48 24 14 6 1 180
sichiriasilor
TOTAL 87 72 14 6 1 180
De o reala importanta sunt informatiile referitoare la

nieseriile practicate de evrei. Din tabelul VI se observa ponderea
categoriilor profesionale in ansamblul fortei de munca a comunitatii.
. Tabelul VI
Anul Me^teûgari Negustor! Alte Slugi Total

(si calFe) (si calfe) profesiuni
Autohtoni 1845 114 97 _ - 211
r, • 108
1845 68 103 10 2 183
Evrei 1851 101 10 6 180
O comparatie cu situatia consemnata in catagrafia din 1845

confera un plus de veridicitate datelor din condica de la 1851,
diferentele fiind nesemnificative.
La 1845, me§te§ugarii §i negustorii evrei reprezentau 46%
din compozitia profesionala a ora§ului, ponderea economica cea mai
mare fiind detinuta de autohtoni. Minimele diferente survenite in cei §ase
ani ne indeamna sa credem ca aceasta situatie s-a menjinut §i la 1851.
Tipul §i numarul profesiunilor exercitate de evreii
vasluieni, precum §i numarul celor care practicau o anumita meserie.
144
demonstreaza corelarea ofertei profesionale cu nevoile comunitajii
(vezi tabelul VII). Cu cateva exceptii, pentru fiecare domeniu de
activitate de maxima necesitate existau unul-doi profesioni§ti; este
cazul casapilor, fainarilor, hahamilor, mumgiilor, pietrarilor, pitarilor,
sacagiilor etc.
Numarul mare al cra§marilor"'', croitorilor, precupefilor,
liptcanilor §i rachierilor reconfirma pe plan local o realitate generala:
evreii - §i suditii in general - dominau comerful cu bauturi, cu
marunti§uri §i cu lipscanii'" §i de|ineau preponderenta in unele ramuri
me§te§ugare§ti."^ Dealtfel, amploarea comertului cu bauturi alcoolice
este sugerata §i de mentionarea unei velni|e cu patru angajati, condusa
de un maistru.
Ca un mijioc suplimentar de venituri neimpozabile, unii
negustori, pe langa negotul pe care i l practicau, mai deschideau §i o
cra§ma, fara sa declare autoritatilor noua sursa de ca§tig. Fenomenul,
care a generat nemultumirea breslei cra§marilor, era constatat la Ia§i in
decembrie 1851 "^ dar cu certitudine era practicat in intreaga Jara. L a
Vaslui, Haim Beer sin losap, se declara negustor de vite §i taxier al
comunitatii, dar, conform declaratiei slugilor sale'", definea §i
» dugheana de bauturi alcoolice. Un alt coleg de breasla, Haim sin
Alixandru'", era precupet §i cra§mar.
Cele doua hanuri'" definute de evrei, consemnate in
condica, sunt indiciul unui trafic comercial destul de intens, justificat
§i prin pozi|ia ora§ului, care era strabatut de drumul comercial care
lega cele mai importante centre comerciale ale Principatului, ora§ele
la§i §i Galati.
O meserie rara, practicata in Principat, la 1845, doar de 6
me§teri"' evrei §i suditi, este cea de legator de car|i; un astfel de me§ter
este atestat §i la Vaslui'" la 1851, fapt care evidenjiaza - pe langa
detinerea de catre membrii comunitatii a unui numar insemnat de carti
de cult - existenta unei minime clientele care cultiva gustul pentru
lectura §i pasiunea bibliofila.
Condica mentioneaza §i §apte dascali, o calfa de dascal §i
doi hahami, a caror activitate corespundea necesitatilor cultural-
spirituale ale comunitajii. Rafiuni similare justificau existenta bail
rituale („feredeul natiei"), frecventata de membrii comunitatii §i
deservita de un feredeu§ care mo§tenise meseria de la fatal sau'".
145
Mentionarea feredeu§ului, iegatorului de car|i, hahamilor, dascalilor §i
sapatorilor de pietre presupune §i prezenta sinagogii §i a cimitirului,
elemente care indica o comunitate organizata, preocupata de asigurarea
tuturor condi|iilor necesare conservarii vietii religioase §i, implicit,
identitafii iudaice.
in sfera meseriilor se poate observa o anumita adaptare la
mecanismele pietei de schimb, prin care cererea influenteaza oferta §i,
implicit, modifies spectrul profesional. Raportandu-ne la catagrafiile
anterioare, constatam disparifia din ora§ a unor meseria§i: sticlarii,
harabagii §i caciularii.'™ Probabil aceste meserii au mai continuat sa fie
practicate, sporadic, fiind incluse in sfera unor profesiuni adiacente.
Tot din acela§i motiv unii me§teri practicau doua meserii, dupa cum
sunt consemnati in condica: olar §i dohotar, precupej §i cra§mar.'^'
Cercetarea corelatiei dintre patronimul desemnand o
meserie, mo§tenit de la parinji, §i profesia declarata poate fumiza
argumente in privinja orientarii profesionale a membrilor comunitSJii.
Daca mai sunt tineri care continua traditia profesionala a familie'", cei
mai multi se orientau spre domenii mai profitabile: Ilii sin Isar Casap
este rachier, lancu sin Her§cu Talpalar este cra§mar, Bercu sin Leiba
Zugravu este cra§mar.
in privinja garantiei, condica oferS informatii suplimentare
fa|a de sursele legislative prezentate in prima parte a acestui studiu.
De§i nu este o regula, am considerat fi-ecvenfa acordarii garantiei drept
unul dintre criteriile detectarii statutului social §i moral detinut in
cadrul comunitatii.'" Sustinem aceasta idee prin asocierea la criteriul
principal - ftmctia (cahal) - a altor argumente: vechimea in sanul
comunitatii, tipul proprietatii §i profesia, relatiile de rudenie,.
in primul rand, apar mentionati foarte frecvent in calitate
de garanji cei trei cahali care reprezentau comunitatea in fa|a comisiei:
Avram Borah este consemnat drept garant pentru 15 persoane, Marcu
Lozneanu pentru 12, iar Solomon Pascal pentru 8. Primii doi sunt
vechi membri ai comunitatii, ambii fiind consemnati in catagrafia din
1831.'" Cei trei cahali erau liptcani §i dispuneau de o situatie materiala
buna, fiind proprietari de bunuri imobiliare. Pozifia lor se sprijinea §i
pe relatiile de rudenie din sanul comunitatii: Marcu Lozneanu era
ginere de haham'^' §i avea la randul sau ginere pe Solomon sin §aim
Zingher'^'. Avram Borah se inrudea §i el cu ahi membri ai comunitatii
146
prin nora sa Sura Beila, casatorita cu fiul sau Marcu de 29 de ani"'.
Un alt garant care se bucura de influenza in randurile
comunitatii era Itic Grubir, supus austriac. Probabil, conform legii, el
era reprezentantul consulatului austriac in comisie, de§i nu a acordat
garantia decat pentru patru dintre ceilalti §ase sudifi vasluieni. In
schimb este mentionat de unsprezece ori in calitate de garant, ceea ce
ne face sa credem ca se bucura de aprecierea comunitatii, acordand,
astfel, garantia §i pentru evreii pamanteni. §i el poseda o stare
materiala buna §i avea relatii de rudenie in comunitate. De asemenea,
era un vechi membru al comunitatii, fund mentionat in Condica
suditilor de la 1824-1825.'" Condica mai mentioneaza garantia lui
§aivah Borah (de 13 ori), ruda, probabil, cu Avram Borah.
Pe baza informatiilor din condica, putem detecta criteriile
de acordare a garantiei, verificand, in acest mod, concordanta lor cu
dispozitiile legale, enuntate anterior. Astfel, garantia se acorda dupa
urmatoarele repere relationale:
- functiile avute in cadrul comunitatii - cazul cahalilor;
- subordonarea profesionala §i sociala; me§terii garantau
pentru calfe sau foste calfe'" §i stapanii pentru slugi.'^"
- legaturi de rudenie - parintii garantau pentru fii'^', fratii
intre ei'^^ socrii pentru gineri'";
- statut juridic - pentru suditi sau protejati garantau, de
regula, tot suditi.'*"
Aceste reguli nu sunt stricte. De pilda, nu intotdeauna
stapanul garanta pentru slugile sale, a§a cum este cazul lui Haim Beer
sin losap"', sau al lui Solomon Pascal'", doi dintre cei mai instariti
membri ai comunitatii. Daca in primul caz este posibil ca stapanul sa fi
fost plecat din localitate, avand in vedere profesia sa - negustor de
vite"' - in eel de-al doilea caz stapanul era de fata §i, totu§i, nu s-a pus
cheza§ pentru sluga sa. Sa-§i fi suspectat sluga de necinste? Tot ce se
poate, daca avem in vedere ca Solomon Pascal a fost eel mai „rezervat"
dintre cei trei cahali in acordarea garantiei. In plus, el a acordat garantia
sa unei alte slugi, MSlah sin Avram zet Nistor"'. Putem presupune §i ca
stapanul nu era agreat de prea multi membri ai comunitatii, avand in
vedere starea materiala pe care o avea - proprietati imobiliare, mai
multe slugi - fapt care putea provoca invidia coreligionarilor sai. In
mod identic, nu io\\i se erijau in garanfi pentru calfele lor."'
147
Corelarea datei de inregistrare cu frecvenja depunerii
garantiei de catre cei trei cahali ne ofera cateva indicatii despre
„programul de lucru" al garantilor principali. Probabil, pentru a se
ocupa de afacerile lor, care erau cu certitudine mai profitabile decat
activitatea in cadrul comisiei, cahalii erau rareori prezenti cu Xo\n la
lucrarile comisiei.'""
Unii dintre membrii ob§tii se bucurau de o stare materiala
mai buna, a§a cum este cazul lui Solomon Pascal'"', amintit mai
inainte, dar mai ales al lui Haim Beer sin losap, negustor de vite §i
taxier al natiei, cu acareturi de veci, dugheana de bauturi alcoolice §i
mai multe slugi.'"^ Slugi mai aveau §aivah Borah'"' §i Solomon
Barbu.'"" Daca majoritatea celor avu|i erau negustori, existau §i me§teri
mai instari|i cum era David Rozanfeld croitor, care avea doua calfe in
atelierul sau.'"' A\\u aveau cu siguranfa mai multe bunuri imobiliare ca,
de pilda, Bercu sin Leiba zugravu'"*, care dispunea de casa cu chirie §i
de casa de veci.
*
* *
in prima jumatate a secolului X I X , cre§terea considerabila

a populatiei a determinat in Moldova, printre alte consecinfe, o intensa
mobilitate demografica care ameninja securitatea climatului social.
Efectele negative au fost resimtite, in special, in mediul urban spre care
se orienta fluxul migrator. Dispunand de un potential economic redus,
ora§ele nu au asimilat complet surplusul demografic creat, fapt care s-a
soldat cu amplificarea fenomenelor de inadaptarea sociala, concretizate,
indeosebi, in sporirea vagabondaj ului.
Pentru eradicarea acestui fenomen a fost creat un cadru
legislativ prin care se intentiona introducerea unui control strict asupra
populatiei din Principat, in special asupra evreilor. in acest scop,
inspirate §i de modelul extern'"', autoritatile au modemizat sistemul de
evidenfa a populatiei, au generalizat utilizarea actelor de identitate, au
sporit atribujiile institutiilor de control §i au creat un instrument special
pentru combaterea vagabondaj ului - comisiile de cercetare a
vagabonzilor. Organizarea §i activitatea acestor comisii au fost
reglementate printr-un Aêzdmdnt din anul 1839, revizuit §i completat
in perioada 1842-1851.
148
De§i obiectivele pentru care a fost elaborate legea erau
destinate eradicarii vagabondaj ului in general, majoritatea capitolelor
cuprindeau masuri referitoare la eviden|a stricta a populafiei evreie§ti.
Este evident ca s-a ajuns la aceasta solutie printr-un artificiu legislativ.
Dispozitiile anterioare, atat cele referitoare la vagabonzi, cat §i unele
referitoare la evrei au fost compilate, reactualizate §i asociate intr-o
noua lege. Eterogen in continut §i ambivalent in obiective, cadrul
legislativ astfel creat permitea autorita|ilor un control sever §i abuziv'"*
asupra evreilor din Principat. Atingerea acestui obiectiv era justificata
in opinia forurile administrative, deoarece, inmultirea evreilor, in
special prin imigrarea legala sau clandestina, aducea „o jignire binelui
ob§tesc"'"' prin concurenta facuta pamantenilor pe plan economic.
Principala atributie a comisiilor nou infiin|ate consta in
recenzarea populatiei in scopul identificarii elementelor marginale.
Activitatea unei astfel de comisii este reflectata de condica elaborata
de Comisia cercetarii vagabontilor din tdrgul Vasluiu de la 1851.
Prin informatiile furnizate condica constituie o sursa
statistica importanta, pe baza careia se poate reconstitui un fragment
din istoria comunitatii evreie§ti din ora§ul Vaslui. Datele demografice
sunt deosebit de utile, in conditiile in care catagrafia generala din anul
1851 nu este publicata.
In ansamblul populafiei ora§ului, evreii constituiau un sfert
din populatie §i reprezentau aproape jumatate din forfa economica.
Profesiile exercitate de ei asigurau integral nevoile materiale §i
spirituale ale comunitafii §i aveau o pondere insemnata in structura
profesionala a ora§ului. Parametrii demografici, sociali §i economici,
stabilifi pe baza informafiilor extrase din condica, indica o comunitate
veche, stabila §i unita, a carei istorie - fie §i parfiala - merita sa fie
cunoscuta.
NOTE:
" Despre importanta, delimitarea terminologies §i caracterul

statistic al catagrafiilor vezi Introducere la Documente statistice
privitoare la oraûl laî, editate de loan Capro§u §i Mihai-Razvan
Ungureanu, Volumul I (1755-1820), Ia§i, 1997, p. 5.
^ L. Boicu, Despre structura sociala a ora:ûlui moldovenesc
la mijlocul secolului al XlX-lea, in „Studii. Revista de istorie", an. V I ,
nr. 2, 1963, p. 271-306, Gh. Platon, „Populatia ora§ului Ia§i de la
jumatatea secolului al XVIII-lea pana la 1859", in Populafie p
societate. Studii de demografie istoricd, vol. I, 1972, p. 261; Dumitru
Ivanescu, „Populafia evreiasca a ora§ului Ia§i in perioada 1755-1860",
i n S A H l R , 1, 1996, p. 28-29.
' Din cate cunoa§tem, Ecaterina Negruti este singura care a
utilizat pana acum informatii din aceste condici, in diverse studii de
demografie - consemnate in lucrarea de fata - §i intr-un subcapitol al
unei lucrari de referinta pentru evolutia demografica a ora§elor
moldovene: Structura demografica a ora§elor §i tdrgurilor din
Moldova. 1800-1859 (Contributii), la§i, 1997, p. 78-80. Totu§i, de§i a
parcurs un voluminos material arhivistic, ea a introdus in circulatie
putine date statistice despre vagabonzi.
" Pentru Moldova, Ecaterina Negruti semnaleaza existenfa
unor dosare ale comisiilor la A S l : Tr. 1.772, op. 2.020, nr. 41.520, nr.
42.896, nr. 44.642, nr. 45.368, Secretariatul de Stat, dos. 1.114
(Ecaterina Negruti, „Factorul demografic urban §i dezvoltarea social-
economica a Moldovei in prima jumatate a secolului al XlX-lea", in
Rdl, torn. 28, 1975, nr. 8, p. 1.194, nota 30).
' Rezultatele unor asemenea preocupari sunt valorificate in
publicafiile de profil: IMER, vol. I-II'-^ SAHIR, I-IV, „Studia Judaica",
Buletinul Centrului, Muzeului §1 arhivei istorice a evreilor din
Romania etc.
150
' Silviu Sanie, „Sfar§itul unor comunitaji §i cateva aspecte
ale cercetarii istoriei evreilor din Romania", in SAHIR, IV, Bucure§ti,
1999, p. 185-192.
' Adresam, §i pe aceasta cale, mulfumirile noastre
domnului Sorin Iftimi, cercetator la Centrul de Istorie §i Civilizafie
Europeana al Filialei Ia§i a Academiei Romane, care, cu deosebita
amabilitate, ne-a semnalat condica de la ASI (Manuscrise, 1.480).
' Imigratia evreiasca in Moldova a fost favorizata de
transformarile politice din Prusia, Polonia, Imperiul habsburgic §i
Rusia §i de politica demografico-fiscala a domnilor romani (Mihai
Spielmarm §i Lya Benjamin, Studiu introductiv la IMER, vol. IP, p. X L I ;
Ecaterina Negrufi, Factorul demografic urban..., p. 1.187).
' Istoria Romdniei, red. Mihai Barbulescu, Dennis
Deletant, Keith Hitchins, §erban Papacostea, Pompiliu Teodor,
Bucure§ti, 1998, p. 361-362. O sinteza despre situafia demografica din
Moldova in prima jumatate a secolului X I X vezi la Ecaterina Negrufi,
Factorul demografic urban..., p. 1.183-1.195.
" Ecaterina Negrufi, „Noi contribufii la cunoa§terea
situafiei demografice a ora§elor din Moldova in prima jumatate a
secolului al XlX-lea", Rdl, Tom. X X X , 1977, p. 1.834.
" Idem, Factorul demografic urban..., p. 1.190, 1.194.
'Îbidem, p. 1.194.
" L . Boicu, op. cit.,p. 298.
Intr-un referat al Ministerului de Interne se atragea
atenfia ca „nenumarafii vagabonzi de toate nafiile §i mai ales jidovi, ce
aproximativ se socotesc in capitalie §i in fara la un a§a numar ca nimeni
nu-§i poate inchipui" reprezinta un pericol social (ASI, tr. 1.772, op.
2.020, nr. 41.337, f. 87 apud Ecaterina Negrufi, Factorul demografic
urban..., p. 1.194).
" L . Boicu, op. cit., p. 298-299; Ecaterina Negrufi,
Factorul demografic urban..., p. 1.186, p. 1.194.
" O imagine a fiscalitafii exagerate la care erau supu§i
evreii este infafi§ata sintetic intr-un memoriu din arhiva Ministerului
Afacerilor Straine de la Constantinopol, recent introdus in circuitul
§tiinfific (§eiva Sanie, „Doua marturii despre incercarile de dobandire
a unor drepturi civile", in SAHIR, II, 1997, p. 167-169).
" Migrafiile temporare au fost generate de cauze
151
economice §i sociale: reducerea terenurilor date in folosinta taranilor,
destinarea productiei schimbului, sporirea obliga|iilor in munca §i
bani, abuzurile administra|iei, regimul fiscal - agravat in perioadele de
razboi §i de ocupatie militara - , anii grei de lipsuri §i de calamitati -
seceta, lacuste, inundatii, grindina - , speranta gasirii de lucru pentru
cei fara o profesie sigura, munca sezoniera etc. (Gh. Platon, Populafia
oraûlui moldovenesc la mij'locul secolului al XlX-lea, in „Carpica",
1970, nr. Ill, p. 5-32; Ecaterina Negruti, Factorul demografic urban...,
p. 1.186-1.187; Idem, „Despre migratiile temporare in mediul
urban din Moldova in prima jumatate a secolului al XlX-lea",
in „Anuarul Institutului de Istorie §i Arheologie « A . D .
Xenopol» - Ia§i", XIV, 1977, passim).
'* Regulamentul Organic a Printipatului Moldovei, Ia§ii,
1846. p. 26-27.
" Ibidem, art. 94, p. 27.
^" Manualul administrativ al Principatului Moldovei, I,
la§i, 1855, doc. 379, p. 512.
^' Ibidem, p. 511-516.
''Ibidem, doc. 385, p. 521.
" Ibidem, doc. 381-387, p. 517-524.
''Ibidem, §2, p. 511.
Conform dispozitiilor, publicate in tara, calatorul trebuia
sa detina o legitimatie (adeverinta) emisa de forurile localitatii in care
rezida - in cazul celor straini, de politia din localitatea de destina|ie, pe
baza pa§aportului vizat la granita - , legitimatie in care sa se mentioneze:
domiciliul, fizionomia, tipul mijlocului de transport §i descrierea vitelor
de tractiune, precum §i tovara§ii de drum. Aceasta legitimatie era vizata
de politia din localitatea in care calatorul avea interese, la sosire §i la
plecare {Manualul administrativ..., doc. 379, § 5-9, p. 512-513).
" Stabilirea unor noi imigranî evrei era conditionata de
statutul social §i profesional al acestora, deoarece autoritatile urmareau
sa mic§oreze numarul evreilor ..netrebnici [...], acesta prevdzdndu-se
§i in alte tari" {Ibidem, § 18, p. 514). Probabil, adevaratul motiv al
acestei dispozitii nu rezida in asigurarea unui climat de protectie
sociala, sau alinierea la normele de civilizajie occidentals, ci, mai
degraba, in teama de concurenta economica, explicit exprimata la
inceputul documentului.
152
" Sunt precizate regulile de verificare a statutului de raie
sau de strain pe baza catagrafiilor: cei nascuti aici, dar care nu aveau
garantia ob§tii, erau expulzati din Jara; cei imigraji, inregistrati in
catagrafii, trebuiau sa dovedeasca ca practica o meserie §i detin un
capital de minim 5.000 de lei cu care sa-§i asigure cinstit traiul in sanul
comunitatii, in caz contrar ei fiind expulzati din |ara. Evreii alungaî
din tarile vecine §i prin§i pe langa granita, in Principat, erau izgoni|i
peste Dunare. Evreii aveau dreptul de stramutare din tara, impreuna cu
familiile lor, cu condi|ia in§tiintarii organelor administrative cu o luna
inainte, achitandu-§i, totodata, §i toate obligaîilefinanciarefafa de stat
§i, daca aveau, fa|a de membrii comunitajii (Ibidem, § 16-18, p. 514).
" Astfel de masuri nu erau destinate numai evreilor. La
1851, Politia din la§i trebuia sa inregistreze toate slugile din Ia§i, intr-
un mod similar cu eel al evreilor; erau necesare legitimajii, garantii,
recomandari sau certificate de buna purtare din partea stapanilor
(Ibidem, doc. 225, p. 356-357; doc. 226, p. 357-358).
" Ibidem, doc. 379, § 5, p. 512, doc. 383, art. 3- 8, p. 519-520.
'° Ibidem, § 4, p. 512; doc. 354, art. 3, p. 491 (pentru anul
1834); doc. 382, art. 3-4, p. 517-518 (pentru anul 1842); doc. 387, art.
1-3, p. 523 (pentru anul 1851).
^' Dupa instructiunile din anul 1843, comisia pentru ora§ul
Ia§i era formata din: „vel Aga, prezedentul Eforiei sau unul din
mddu(la)rile ei, de alti doi boieri rdnduiti de cdtrd ocdrmuire, precum
de trei negutitori i doi supu§i streini §i un pdmintean; patru fete ale
ace^tii comisii vor alcatui completul ei spre inaintirea lucrdrii..."
(Ibidem, doc. 382, art. 1, p. 517).
Ibidem, doc. 379, § 20, p. 514.
Ibidem.
Ibidem, § 21, p. 514.
^' Parintii aveau posibilitatea de a garanta pentru copiii lor,
iar stapanii pentru calfele §i slugile lor (Ibidem, § 27, p. 515).
^* Ibidem, § 22, p. 514; doc. 382, art. 2, p. 517.
" Ibidem, doc. 379, § 28, p. 515.
Ibidem, § 24, p. 514; doc. 382, art. 11, p. 518.
Prin completarile din anul 1843 pe bilet mai trebuiau
specificate: strada pe care locuie§te, numarul casei §i breasla la care era
inscris (Ibidem, doc. 382, art. 8, p. 518).
153
'"Ibidem, art. 9, p. 518.
Ibidem, doc. 382, art. 20, p. 519.
«Ibidem, doc. 379, § 25, p. 515; doc. 382, art. 14-15, p. 518.
«Ibidem, doc 379, 29-30, p. 515.
Ibidem, ^ 26, p. 515.
Ibidem, ^ 3\-7,2, p. 516.
^ M e m , § 33, p. 516, doc. 383, art. 2 B §i art. 8, p. 519- 520.
^' Ecaterina Negruji, Structura demograficd..., p. 79.
Ibidem.
Manualul administrativ..., I, doc. 354, art. 3, p. 491.
^ ASI, Manuscrise, 1480, f. 78v.
f. lv.-78v.
Ibidem, f. lv.-2r.
Nu am reu§it sa consult Catagrafia de la 1851, cea mai
indicata pentru analiza comparativa a datelor.
^ Gh. Platon, Populafia evreiasca din tdrgurile §i ora§ele
Moldovei la miflocul secolului al XlX-lea. Raport numeric - pondere
economica in SAHIR, III, 1998, anexa I, p. 171.
Epidemiile de ciuma din anii 1818-1824 §i 1829 §i de
holera din 1831 §i 1848.
^ Verax, La Roumanie et les Juifs, Bucarest, 1903 apud
Eugen Tafomir, Contribufiuni la studiul evreilor ca element productiv
in economia nafionald. Fenomenul distribufiei topografice a
populafiei evreie^ti din Romania, Bucure§ti, 1937, p. 22.
" Am inmuljit cu 4 cei 39 de capi de familie: 30 raiele §i 9
sudifi (Gh. Ghibanescu, Vasluiul. Studiu §i documente, Ia§i, 1926,
p. 239, 257, 260). Coeficientul „5" este prea mare in astfel de caicule,
pentru prima jumatate a secolului XIX, media membrilor unei familii
fiind de aproximativ patru persoane. Vezi aceea§i opinie la Ecaterina
Negruji, Structura demograficd..., anexa nr. 1, nota ***.
Am inmul|it cu 4 cei 31 de evrei bimici §i 9 sudi|i, la care
am adimat 5 burlaci, 10 vaduve §i 5 nevolnici (Gh. Ghibanescu, op.
c/r., p. 268-274).
" Am adunat la 137 de evrei - barbaji, femei §i copii - 36
de persoane reprezentand 9 sudiji, pe care i-am considerat evrei - in
corelare §i cu numarul sudijilor din anul precedent - din totalul celor
18 sudi|i (Ecaterina Negrufi - Munteanu, „Date noi privind structura
154
demografica a targurilor §i ora§elor moldovene§ti la 1832", in
Populafiepsocietate. Studiide demografie istorica, vol. 1, Cluj, 1972,
anexele I §i III).
Vezi supra, nota 54.
" Din lucrdrile statistice a Moldovei, Ia§i, 1862 apud
Ecaterina Negruti, Structura demograficd..., 1997, anexa nr. 24.
Gh. Platon, Populatia evreiasca din..., p. 165-166; Idem,
Populatia oraûlui moldovenesc..., p. 18. Efectele acestor epidemii
sunt confirmate §i de marturiile contemporanilor; vezi Alecu Russo,
„Holera" in Piatra-Teiulul Scrieri alese, 1969, p. 29-38,
" Gh. Platon, Populatia oraûlui moldovenesc..., p. 12.
''Ibidem, p. n.
" Ocupatia turceasca de dupa „zavera" §i ocupa|ia rusa din
anii 1828-1834.
" Ecaterina Negruti, Noi contributii la cunoa§terea..., p. 1837;
Mihai Spielmann §i Lya Benjamin, op. cit., p. XLI.
*^ Ecaterina Negruti, Despre migratiile temporare..., p. 311.
** Totalul de copii inregistraji este de 324, §ase dintre ei
avand intre 18 §i 20 de ani.
*' Vezi situajia de la 1832 §i implica|iile sociale §i
economice la Ecaterina Negruti, Date noi privind structura
demografica..., p. 252-253.
'° in general fetele se casatoreau toate pana la 18 ani; vezi
anexa I.
Anexa II, nr. 144, 149, 151, 160.
Malah sin Avram zet Nistor avea grija de cumnata sa
Feiga Rifca de 14 ani (anexa II, nr. 71), iar Avram sin lancu Ghergheleu
il intretinea pe cumnatul sau Her§cu, de 12 ani (anexa II, nr. 8).
Ibidem, m. 103, 119,173.
Prezumtia se bazeaza pe indiciul onomastic: pe sojie o
cheama Anita, iar pe una dintre fiice Varvara (Ibidem, nr. 179).
" Despre asimilarea confesionala vezi Mihai-Razvan
Ungureanu, „Cateva aspecte ale regimului asimilarii confesionale in
Moldova. Genealogii de «botezaî»", in „Arhiva Genealogies", I (VI),
1994, 1-2, p. 229-237.
" Gh. Ghibanescu, op. cit., p. 269-273.
" Anexa II, nr. 143, 165, 166, 168, 172, 173 §i 180.
155
Stela Marie§, Supuîi straini din Moldova in perioada
1781-1862, Ia§i, 1985, anexa I.
" Gh. Ghibanescu, op. cit., p. 239.
»* Ibidem, p. 258.
" ASI, Tr. 166, op. 184, nr. 23, f. 536-554. Din aceasta
importanta sursa statistica a fost publicata sectiunea despre sudijii din
ora§ul §i tinutul Ia§i in Documente statistice privitoare la orasul Ia§i,
editate de loan Capro§u §i Mihai-Razvan Ungureanu, vol. II (1824-
1828), p. 5-510.
^'Ibidem, f 541, 551,
" Prin vechime, casatorie §i posesiune de bunuri imobiliare
(Stela Marie§, op. cit., p. 131).
" Ibidem, anexa III.
''Ibidem, p. 117.
• *Ibidem, anexa X.
Ibidem, anexa XI.
*» Gh. Platon, Populafia oraûlui moldovenesc..., anexa X;
Idem, Populafia evreiasca din..., anexa I, p. 171.
»' ASI, Tr. 166, op. 184, nr. 23, f 540.
" Gh. Ghibanescu, op. cit., p. 273.
" Anexa II, nr. 166.
" Stela Marie§, „Importanta Catagrafiei din anii 1824-
1825", in SAHIR, I, Bucure§ti, 1996, p. 81.
" Idem, Supu?ii straini.., p. 15-29; Idem, Importanfa
Catagrafiei.., p. 55.
»" Idem, Supuîi straini..., p. 40-104; Idem, Importanfa
Catagrafiei..., p. 83.
" Gh. Ghibanescu, op.cit., p. 258.
" ASI, Tr. 166, op. 184, nr. 23, f 540-543.
" Gh. Ghibanescu, op.cit., p. 273.
" Ibidem.
" Anexa II, nr. 148, 173.
Ibidem, m. 168.
Anexa II, nr. 32 §i 62.
Menîuni ca „lovitura intre sprinceni, deasupra nasului",
„taitura in barba, din dreapta" etc. sunt concludente in acest sens
{Ibidem, m. 18, nr. 157).
156
Ibidem, m. 115 §i 118.
Ibidem, nr. 175.
Doua persoane, a caror varsta am subliniat-o pentru
identificare, prezinta duble infirmitati, de aceea au fost inregistrate de
doua ori in tabel.
Trei proprietari menjionati cu „acareturi de veci" au fost
inclu§i, conventional, in prima coloana (Casd de veci) in care sunt
mentionate proprietatile personale.
Gh. Platon, Populafia evreiascd din..., anexa I, p. 171.
Gh. Platon, Populafia oraûlui moldovenesc..., anexa II.
Am repartizat noua calfe la „Me§te§ugari", doua la
„Negustori" §i una la „Alte profesiuni", conform meseriilor pe care le
practicau (vezi tabelul VII).
La 1845 in Vaslui existau 69 de cra§mari evrei §i
localnici (Dezvoltarea Economiei Moldovei Moldovei intre anii 1848
?i 1864, Bucure§ti, 1963, p. 295).
"' Gh. Platon, Populafia oraûlui moldovenesc..., anexele
III §i IV §i p. 14-15.
Ibidem, anexa VII.
'''Ibidem, p. 18-19.
Anexa II, nr. 139, 140.
'''Ibidem, nr. 103.
Anexa II, nr. 14 §i 35.
Gh. Platon, Populafia oraiûlui moldovenesc..., anexa VII.
"» Anexa II, nr. 34.
"' Ibidem, nr. 78.
Gh. Ghibanescu, op.cit., p. 257, 271.
'" Anexa n , nr. 51 §i 103.
Solomon sin David Firidier este feredeu§ (Ibidem, nr.
78) §i Lupu sin Haim Velnicer este maistru de velnita (Ibidem, nr. 114).
Vezi supra pagina 4.
Gh. Ghibanescu, op.cit., p. 271.
Ibidem.
'"Anexa II, nr. 111.
Ibidem, m. 136.
ASI, Tr. 166, op. 184, nr. 23, f 540.
Anexa II, nr. 108, 121, 129, 123, 146, 152.
157
Ibidem, nr. 7\, 105, 147.
Ibidem, m. 136, 150, 178.
Ibidem, m. 136, 151, 177.
"'Ibidem, nr. I l l , 125, 168.
Exista §i exceptii: pentru Berl Gol§teain, supus austriac,
(nr. 180) a garantat Avram Borah, raie (nr. 1), dar fost sudit.
"'Ibidem, nr. 139, 140.
"'Ibidem, nr. Ul.
"' Ibidem, nr. 33.
"'Ibidem, nr. 7\.
"'Ibidem, nr. 150, 167.
De pilda, in prima zi, 15 ianuarie, au fost toti. La 17
ianuarie nu apare nici Solomon Pascal, nici Avram Borah, ultimul
fiind, probabil, inlocuit de §aivah Borah. La 18 ianuarie apare
Solomon Pascal, Marcu Lozneanu §i I|ic Gruber. La 19 ianuarie apare
Solomon Pascal §i Avram Borah, la 24 Marcu Lozneanu, 1 §i 2 feb.
§aivah Borah, 5 feb. Marcu Lozneanu §i Avram Borah, 7 §i 8 feb.
Avram Borah, 22 feb. toî cei trei cahali, iar la 14 martie lîc Gruber.
Anexa H, nr. 2, 71, 141.
Ibidem, nr. 33, 139, 140.
Ibidem, nr. \05.
Ibidem, nr. 147.
Ibidem, nr. 108, 152.
'" Ibidem, nr. US.
N. lorga, Istoria evreilor in terile noastre, Bucure§ti,
1913, p.33.
De exemplu, conditia detinerii de catrefiecareevreu a
unui capital minim de 5.000 de lei a trezit nemuljumiri in sanul
comunitatilor evreie§ti. Astfel, ob§tea evreiasca din Moine§ti, revoltata
de aceasta conditie, se plange Departamentului din Launtru ca in
cadrul ob§tii sunt §i persoane cu statut moral irepro§abil §i care se
bucura de increderea §i garantia comunitatii, dar care sunt sarace §i cu
mai putin capital. Departamentul a fost de acord ca numai noii
"^ranti sa fie conditionaî de aceasta cerinta.
Manualul administrativ..., I, § 4, p. 512.
/
Tabelul VII
Nr.de Nr.de Nr.de Nr.de Alte
Profesia Total Observatii
mesteri negustori calfe sluiii profesiuni
ahtarUcari 3 2 5
aridntari 1 1
bacani 7 7
barbieri 1 1 Profesia nu este specificata
explicit; am luat in calcul
patronimul
cSldarari 1 1
1 1
casapi
ceoriKari I 1 2
ciubotari 4 1 5
ciurari 2 2
coiari 1 1
crasmari 34 34
croitori 21 7 28
dascali 1 7 g
ftinari 1 1
feredeusi 1 1
hahami 2 2
haneii 2 2
legStori de 1 1
carti
liDtcant 12 12
irumEii 1 1
negustori 9 9 Men|ionati $i prin.sintagmele:
din „din picioare" si .^peculatii din
Dicioare picioare"
olari 1 1 Era si dohotar
Dietrari 1 1
Ditari I 1 2
DrecuDeti 20 20
rachieri 7 2 9
sacaKii 1 1
sapatori de 1 1
Dielte
silari 1 1
speculanp 3 1 4
de bauturi
stoleri 3 3
sepcari 2 2
talpalari t 1
telEhetari 2 2 La cfeapie si taxier
tinichitdi 1 1
velniceri 4 4 Dintre care unul este pristav ji
altul este maistru la velnifS.
Observatii 2 2 O calfa la Zisu Negru 51 una „la
dueheana".
Total 54 99 12 6 9 180
i 5 V Anexa I
a) i5 10 5 C O 5 W 15 20
Populat ia evreiasca din Vaslui la 1851, dupa starea civila, pe grupe de varst a j i sex
A N E X A 11
Lista evreilor din ora$ul Vaslui la 1851
Nr. Numeie §i Stalut Locul Infirmilaji Data

Varsta Starea civila Copii Profesia Starea materials GarantuI
crt. prenumele iuridic naslerii \izibile inren.
Strul - 15 am,
Mai sura Bercu - 14 ani.
1 Avram Borah raie Vaslui 50 de am nu are liptcan dugheana de veci Solomon Pascal 15 lan.
36 de ani losaf- 12 am.
Herscu - 7 am
§ n e e r - 15 am,
R u h i a - 12 ani,
Liba
2 Solomon Pascal raie Vaslui 34 de ani nu are Huna - 6 am, liplcan dugheana de veci M a r c u Lozneanu 15 ian
34 de ani
Hava - 5 am.
Davidu - un an
Hana Beila Smil Bercu - 16 ani
3 Marcu Lozneanu raie Boto§ani 38 de ani nu are Iiptcan dugheana de veci Avram Borah 15 lan
34 de ani Strul - 14 am
Schiop de Ciorna Zilman - 19 ani.
4 $am$a M o i s a raie Ia§i 55 de ani ahtarlic dugheana de veci A v r a m Borah 15 ian.
oiciorul dreot 50 d e a n i M i h a l - 16 am
5 Zaiman liptcanu raie Vaslui 65 de ani nu are nu are liptcan duuheana de veci A v r a m Borah 15 ian
"o mica broasca
Manajcu sin lancu Sura H a i a - 9 am. dugheana cu A v r a m sin lancu
6 raie Vaslui 34 de ani in frunti, din bacan 15 ian.
Ghergheleu 32 de am Feiga - 5 am chirie Ghergheleu
(Jreapl^"
Mana^cu sin
Feiga 5aim - 16 am.
7 Taiah Boroh raie Vaslui 30 de am nu are bacan dugheana de veci iancu i 5 ian
30 de ani Dvoire - 17 ani
Gheruheleu
A l t a - 2 ani.
A v r a m sin lancu Hendia
8 raie Vaslui 28 de ani nu are Herscu, cumnatul Iui bScan dugheana de veci M a r c u Lozneanu 15 ian.
Ghergheleu 20 de ani
de 12 ani
Sura
9 Samon liptcanu raie Falticeni 30 de am nu are nu are liptcan dugheana de veci M a r c u Lozneanu 15 lan
25 de ani
S t r u l - 9 ani,
Haia speculant din d u g h e a n § cu
10 §aivah Borah raie Vaslui 30 de ani nu are T i i a - 11 ani. M a r c u Lozneanu 15 ian.
26 de ani picioare chine
Hers - 6 ani
M a l c a - 16 ani,
Heica
11 Bercu sin Leiba raie Vaslui 50 de ani nu are G h i t l a - 12 ani, liptcan dugheana de veci § a m o n liptcanu I 5ia n ,
40 de ani
M o i s a - 8 ani
Beila T o b a - 10 ani,
22 de ani Herjcu - 6 ani, bacan de
12 Leiba bez iancu raie Bot 0 5a n i 28 d e a n i nu are dugheana de veci M o i s a sin losap 15 ian.
Davidu - 5 ani, marunpjuri
Reiza - 2 am
Brana Saimu - jumatate de dugheana cu
13 lancu $apcariu raie laî 22 de ani nu are jepcar M o i s a sin L e i b a 15 ian.
18 ani an chirie
Malca
14 M o i s a sin losap raie Vaslui 28 de ani nu are nu are hangiu acareturi de veci M a r c u Lozneanu 15 ian.
22 d e a n i
R u f l a - 16 ani,
$aim - 13 am.
Cheiga
15 Avram Beer raie Vaslui 44 d e a m nu are Sneer - 8 a m , liptcan dugheana de \ c c i Altar focsaneanu 17 lan
35 de am
Susca - 7 am,
Dena - 2ani
M a r i a - 12 am.
Feiga Leiba - 6 a m , dugheana cu
16 Altar foc5anean raie F'ocsani 35 de a m nu are sitar M o i s a sin Leiba 17 ian
27 de a n , Avram - 4 a m , chirie
Cheila - un an
Ghitia L u p u - 4 am, dugheana cu
17 Herscu Hoi man raie la$ i 24 de am nu are crasmar M o i s a losap 17 ian
20 de ani Peila - 2 am chine
"lovitura intre
sprinceni, Aslar Saim - 6 ani. dugheana cu
18 Strul Leib sin losap raie Vaslui 24 de ani liptcan M a r c u Lozneanu 17 lan
deasupra 22 de a m A n a * - 3 am chine
nasului"
"o mica bolfa
deasupra HeIca Z i i m a n - 8 am, dugheana cu
19 Marcu (alpalai raie Hu§i 28 de am (alpatar Saivah Borah 17 lan
sprinceni 1 28 de am Izcu - 2 am chine
drcDti"
Rehia Ro§ia - 4 am dugheana cu
20 Iancu G h i m p i l raie Vaslui 28 de ani nu are cra^mar Saivah Borah 17 lan
24 de am chirie
Heica dugheana cu
21 locli Strulovici raie Vaslui 25 de ani nu are Zlata - 8 am pitar M a r c u Lozneanu 17 ian
24 de am chnie
Saincla
22 Borah sin §mil raie Vaslui 24 de ani nu are nu are cra§mar casa cu chirie Saivah Borah 17 ian
20 de am
"varsat in Pcsiia lancu - 4 luni.
23 llii.stn Ujar casap raie lasi 26 de ani rachier casa cu chine Saivah Borah 17 lan
obrazul stanuu" 23 de ani
Teba dugheana cu
24 MoisS argintariu raie Musi 30 de ani nespecificat Davidu - 3 am argintar Saivah Borah 17 lan
26 de ani chine
Tipra Marcu sin Z i s u
25 A r o n sin Leiba raie Vaslui 28 de ani nu are nu are cragmar casa cu c h i n e 1 7 lan
23 de am Neuru
M a r c u sin Z i s u "obrazu(l) stncat Ece
26 raie Vaslui 21 de ani nu are cra^mar casa cu chine Hascal sin M o i s a 17 ian
Neuru de varsat" 17 ani
Reiza Marcu sin Z i s u
27 Smil G h i m p i l raie Vaslui 26 de ani nu are nu are precupel nespecificat 17ian.
24 de ani Nearu
Tipra spleculant din
28 Hascal sin M o i s a raie Vaslui 22 de ani nu are nu are casa cu chine M a r c u Lozneanu 17 ian
18 am Dicioar e
Sura - 15 am,
Rifca - 12 am.
O i j i i - 10 ani.
Sirca
29 Izdrail R i v m raie Vaslui 40 de am nu are Herîu - 8 am. ahtarlac dugheana d e v e c i Hascal sin M o i s a I7ian
32 de ani
Itic - 5 am,
lt a-3ani.
Dvoira - o luna
Leia
30 Borah sin losap raie Vaslui 26 de ani nu are R i l c a - o luna precupet casa de veci Izdrail Rivin 17ian
18 ?m
L i b a - 15 am.
M o i s a sin Leiba Slu\ B r a c i n a • 10 a m .
31 raie Vaslui 3b de am nu are "cotariu" dugheana de veci Solomon Pascal 18 lan
coiari u 30 d e a n i A v r a m - 7 ani.
B l i m a - 5 am.
Hana - 1 8 ani.
obrazul slricat de
Sura Hae - 16 am.
32 M a r c u liahamu raie Moldova 50 de am varsat 51 albeata hah am casa de veci \ f o i s a sin Leiba 18 ian
36 de ani Mane - 9 am ,
pe ochiul drept
B r u h a - 3 tuni
"negoi d m
SlSreiza - 5 am. picioare in v i i i
33 flaini Beersfn losap raie Vaslui 26 de am nu arc vaduv acareturi de veci M a r c u Lozneanu 18 lan
.\vram - 3 am namili §1
taxaicr"
Sura Sosa - 6 am,
34 A v r a m Leiha raie Vaslm 32 de am nu are legator de car[i casa cu c h i n e M o i s a Zarat'u 18 lan.
25 de am Sainiila - 1 an
Leia
35 M o i s a Zarafu raie lasi 42 de ani nu are C o i l a - 1 5 ani hangiu case de veci Itic Gruber 1 8 lan
36 de am
Borah - 13 ani,
Ita lohod - 16 ani. speculant de
3(> Meer R a b i n o v i c i raie Vaslui 43 de am nu are casa cu c h i n e llic Gruber 1 8 lan
32 de ani E s t a r - 6 am. bautun
losSp - 4 am
LI$ar - 18 am.
Leizar - 14 am.
Suba R i i c a L i i a - 16 am.
37 5aim Borah raie Vaslui 46 de am nu are casap casa de veci Itic Gruber 18 lan.
30 de ani T o b a - 9 am.
B i b e a - 6 luni.
A l t a r - 6 am
Haica L e i b a -11 am. tejghetar la
38 B u i u m sin L e i b a raie ia$i 32 de am nu are casa de veci § a i m Borah 18 lan
29 de am A v r a m - 2 am casapie
A v r a m - I 2 ani_
Rifca - 14 am.
EIca Ema - 16 am.
39 Meer sin M e n d e l raie Vaslui 40 de am nu are cra§mar case de veci Itic Gruber 18 lan
32 de ani M e n d e l - 6 am.
Mehel-2ani,
Sura - 5 am
"tejghetar la
"obrazul stricat Ruhla idol - 7 am,
40 losap sin Pascal raie Hu$i 38 de am taxairi de nespecificat Saim Borah 18 lan
de pup'n varsat" 32 de am M o i s a - 4 am
casaoii"
M e n g i - 10 am,
Heivit
41 A v r a m tinighigiu raic Hu§i 32 de am nu are M a l e - 8 am. tinighigiu dugheana de veci losap sin Pascal 18 lan
28 de am
Ruhla - 4 am
Altar sin L e i b a Tip<r(a Reiza - 3 a m .
42 raie Vaslui 22 de am nu are bacan dugheana de veci Itic Gruber 18 lan
Marcovici 18ani Itic - 2 saptamani
Her$cu sin L e i b a Sura
43 raie Vaslui t9ani nu are nu are liptcan dugheana de veci Itic Gruber I8ian
Marcovici 18 am
Haia dugheana c u
44 Avram Kalman raie Vaslui 22 de am nu are nu are rachier Itic Gruber 18 lan
18 ani chirie
Sura speculant de dugheana cu
45 Solomon Barbu raie Moldova 55 d e a m nu are M o i s a - 14 ani Altar sin Heiner 18 ian.
35 de ani bauturi chirie
obrazul stricat de Haia dugheana cu
46 Zaiman Grubir raie Vaslui 20 de ani nu are bacan Ijic Gruber 18 ian.
varsat 17ani chirie
Altar Haim sin Rude dugheana cu A v r a m sin Saim
47 raie la$t 30 de am nu are Dvoira - 6 am cra§mar 18 lan.
Solomon 25 de ani chirie Steclariu
Feiga - 12 am,
Ruhla
48 Altar sin Bercu raie Vaslui 30 de am nu are Rilca - 4 ani, cra^mar dugheana de veci M a r c u dohotariu 18 ian
26 de am
M a l e - 3 ani
Berla Panhes - 20 de ani,
49 Froim Rabinovici raie Huî 50 de ani nu are crajmar case de veci Marcu dohotariu 18 ian.
40 de ani S m i l A v r u m - 18 ani
obrazul stncat de Bala^ Mendel - 7 am,
50 Avram sin 5aim raie Vaslui 25 de am cra^mar casa de veci Altar sin Bercu 18 lan
varsat 20 de am David - 4 ani
M i t i h - 14 ani.
Z i s u - 11 ani.
Rifia A v r a m sin Saim
51 Marcu dohotariu raie Vaslui 36 de am nu are . Dvoira - 7 am. otar $i dohotar dugheana de veci 18 ian.
36 de am steel ziriu
Idol - 4 am.
Haim - un an
B u i u m - 14 am,
Rifca Ruhla - 5 ani. A v r a m sin Saim
52 Mi$Slam sin \\\c raie Vaslui 36 de ani nu are tainar dugheana de veci 18 lan.
30 de ani Herjcu - 3 ani. Steclariu
Samon - doua luni
Jura dugheana c u
53 Lupu cildarariu raie Moldova 25 de ani nu are Leizar - 2 am caldSrar Mi$alam sin Itic 18 lan
22 d e a n i chine
"mana dreapta
stricata $i un
Haica I t a - 9 ani,
54 Zisu dascalul raie Ia?i 40 de ani degit. al doile de dascal casa de veci M i r i a m sin Itic 18 ian.
34 de ani T o b a - un an
langa eel mare,
stncat"
"putin samn de losSp - 4 am,
Ghitla
55 Meer sin Ipc raie Vaslui 26 de ani varsat pe obrazul Heila - un an 51 ciubotar casa de veci Meer Areizin 19 ian.
20 d e a n i
Malca Sala - 6 ani.

56 Meer Areizin raie Vaslui 30 d e a n i nu are croitor casa de veci David chetrariu 19 ian.
24 de ani Sosa - 3 am
57 Leila
losap sin Alexandru raie Vaslui 25 de ani nu are Altar - un an croitor casa de veci Meer sin Itic 19 ian
20 de ani
S t r u l e a - 12 ani.
Freida losap sin
58 Davidu chetrariu raie Moldova 50 de ani nu are A r o n - 9 ani, pietrar casa de veci 19 ian.
40 d e a n i Alexandru
Etia - 6 ani
1
Ceama* - 11 ani,
Male Dvoira - 6 ani.
59 L e i z i r Hoi?3iovici raie laî 35 de ani nu are croitor case de veci Ilii Saminovici 19 ian.
28 de ani Sura - 4 ani.
Haia Leizar
60 Ilii §aminovici raie la§i 29 de anj nu are lancu - un an stoler casa de veci 19 ian.
28 d ? 9 n i H(?i?aiovi(?i
lancu sin Her$cu Freida Solomon Davidu
61 raie Botojani 48 de ani nu are Hana Perl5 - 8ani crajmar casa cu chirie 19 ian.
talpalari u 35 de ani git;)ot9rivi
"pe ochiul drept
Herjcu - 16 ani,
Solomon Davidu albeafa î beteag Beila
62 raie Vaslui 60 de ani M o i s a - 13 am. ciubotar casa de veci lancu sin Her$cu 19 lan
cibotariu de mana 55 de ani
Enta - 7 ani
dreania"
Estar
63 iosap croitoriu raie la5i 27 de ani nuare Idol -.un an croitor c a s a c u chirie Her$cu sin Saim 19 ian
20 de am
U $ a r - 10 am.
Herscu sin Saim Ita Haim sin Izdrail
64 raie Galali 40 de ani nu are Isac - 7 am. dascal casa de veci I9ian
dascal 27 de ani dascal
IOSSD - 2 ani
M o i s a - 18 am,
Haim sin Izdrail Sofie
65 raie Vaslui 44 de ani nu are Dana - 12 am. dascal casa de \ec! Solomon Pascal 19 lan
dascal 43 d e a n i
Bastea - 6 ani
Rilca - 12 ani.
Bercu sin Izdrail "in acest Ruhla
66 raie 36 de am nu are Avram - 8 ani, ciubotar case de veci Haim sin Izdrail 19 ian
ciubotartu principal" 35 de ani
Buium - 6 ani
Ruhla - 16 ant.
Sura - 12 am.
Davidu Rozamfeld Reiza
67 raie Roman 41 de ani nu are Avram - 7 ani. croitor casa de veci Avram Borah 19 ian
croitoriu 30 de am
Eta - 6 am,
M o i s a - 15 am
"o broasca mica S m i l - 5 ani.
Mendel Grimbel Ruhla
68 raie Barlad 30 de ani la sprinceanu A v r a m - 2 ani. croitor casS de veci Ilii Avxamovici 19 ian
croitoriu 30 de am
stanua"
"^chiop de Mendel
69 Mil Avramovici raie Hu?i 65 de am nu are nu arc croitor case dc veci 19 ian.
piciorul drept" Grumbeld
Avram Haim Menea
70 raie Ia9i 65 de am nu are M o i s a - 14 am ciubotar casa c u chirie Ilii Avramovici 19 lan.
cibotariu 50 de am
"slugi la
Malah sin A v r a m zet obrazul "stricat Sosca Feiga Rifca - 14 ani.
71 raie Hu^ i 25 de am Solomon casa de veci Solomon Pascal 19 ian
Nistor de varsat" 20 de ani cumnata lui
Pascal"
Solomon - 10 am.
lancu sin Avram Freida
72 raie Huî 33 de ani nuare M o i s a - 8 am. haham casa de veci Solomon Pascal 22 lan
haham 27 de am
Herscu - 2 am
Haim sin LazSr Rone Hainji - 7 ani. Bercu sin Leiba
73 raie Moldova 35 de ani . nu are velnicer casa de veci 24 ian.
35 de ani AllaiT) - 3 ani
Ides
74 Leiba sin A v r a m raie la$i 22 de ani nu are Susca - 5 ani cra$mar casa c u chirie Izdrail Rivin 24 lan.
20 de ani
M o i s a - 9 ani.
Ruhla Solomon
75 K i v dascalul raie Husi 40 de am nuare L i b a - 10 ani. dascal de copii casa de veci 24 lan.
40 de ani feridieriu
Heida - 4 ani
Leia Moisa Aron
76 Meleh croitoriu raie Vaslui 28 de ant nu are nu are croitor casa de veci 24 ian.
22 de ani croitoriu
MotsS A r o n Haia lancu - 12 ani.
77 raie Husi 40 de ani nu are croitor casa de veci K i v dascalul 24 ian.
sismia 25 d e ^ i M ^ a y ; ( u ) - 9 ani
Solomon s i n Da \ u "n u a n p a r p e H a ica "findienu l a
78 r a ie Va s lu i 30 de am D a v i d u - un an nespecificat Mchh croHonu 24 lan
fin d ie r ca o" 25 de a m teredeu natii"
Sura - 6 am.
Ruhla
79 Bercu sin Saim raie Vaslui 30 de am nu are Naftule - 5 am. ahtarlacu dugheana de veci M a r c u Lozneanu 24 lan
28 de ani
Ala - 4 am
lancu sin Herijcu Leia
80 raie Vaslui 55 d e a n i nu arc Z a i i i - 16 a m 5cpcar casa cu chirie B e r c u sin $aim 24 lan
hahamu 45 de ani
D\oira
81 Smil Lupovici raie la§i 30 de am nu are L u p a - 2 am precupet casa cu c h i n e lancu sin Her§cu 24 lan
20 de am
Bercu - 1 3 am,
Strul Sin Borah Borah - 8 a m .
82 raie Hu?i 45 de am nu are vaduv croitor case de veci Smil Lupovici 24 lan
croitoriu Smil • 7 am,
lancu - 4 am
Ita - 10 am.
albeata pe ochiul Tavnea
83 Meineh stoleriu raie (351 40 de a m ilaia • 5 am. stoler case d c \ e c i Sim) sin Borah 24 (an
drept 36 de am
Leia - 6 luni
Haia Smil - 2 am.
84 Bercu L i b o v i c i raie lasi 48 de am nu are croitor case de \ c c i Hemic stotenu 24 lan
24 de am Zisu - 6 luni
P c n i i sin Pascal Ghitla
85 raie 20 de am nu are T i p i c - 3 iuni croitor casa c u c h i n e Bercu L i p o v i c i 24 ran
croitoriu ^0 de am
Herjcu - 10 am.
Prima
86 Gherjan dascalu raie Hu5i 30 de am nu are B e i l U § a r - 8 am. precupel casa de \ e c i Borah sin Smil 24 lan
30 de am
D a v i d u - 6 am
Haiztc - 9 a m .
M o i s a sin Taibei Toba A v r a m Leiba
87 raie laji 50 de am nu are Altar - 12 am. ciurar casa de veci 24 ian
ciuranu 30 de am ciuranu
Sura - 6 am
A v r a m sin Leiba Dvoira Sarnon - 10 am. Solomon
8K raie Vaslui 45 de am nu are ciurar casa de veci 24 ian
ciuranu 45 de am A v r a m Itic - 5 a m Beiimbou
Sura - 18 a m .
Ruhla
89 Solomon B e i i m b o u raie laî 46 de am nu are $andlc - 15 ani, rachier dughene de veci M o i s a sin Faibel 24 ian
32 de am
M o i s a - 9 am
Milca Solomon
90 Leiba M o s c o v i c i raie la$) 30 de am nu are M o i s a - 2 ani cra§mar acaret c u chine 24 lan
29 de a m Beiimbou
Sura - 10 am.
Leia Herscu - 6 ani,
91 Davidu sin Haim raie Vaslui 33 de am nu are cra^mar casa de veci lancu sin Her§cu 26 lan
30 de am Estar - 5 a n i ,
A v r a m - 2 am
A h a r - 11 a m .
Haia Lei(a) - 15 am,
92 llic Leib sin H a i m raie Vaslui 55 de am nu are cra§mar casa c u c h i n e D a v i d u sin Haim 26 lan
55 de am M i t a - 13 a m .
M a r c u - 14 ant
H a d l e Reiza C i o m a - 8 am,
93 M o i s a Zaihc raie Vaslui 36 de am nu are ' precupet dughene de veci Miâlam sin Itic 26 lan.
24 de am D v o i r a - 6 am
Ruhla
94 Peri({i) croitoriu raie laî 31 de ani nu are AltSr - un an croitor casa de veci losap Vainbergu 1 feb
26 de am
Brane
95 losSp Vainbergu rate Moldova 35 d e a m nu arc nu are croitor ca sa de veci Pen|i croitoriu 1 I'eb,
30 d e am
Moisa sin Avram Reiza
96 raic Hu5i 22 de am nu are nu are croitor casa cu chine Moisa sin Kaibel 1 I'eb,
croitoriu 18 de am
Malca - 14 am.
97 Maica
Meer Rabinovici r aie Vaslui 36 d e am nu are M o i s a - 12 am. precupel dugheana de veci Saivah Boriih 1 teb
32 dc am
P e s a - 10 am
Pesa - 7 am.
98 Haia dugheana cu
Strul Rabinovici r aie Vaslui 30 d e am nu are Mesa - 9 a m , precupet Saivah Borah 1 leb
26 de am chine
Ruhla - 5 am
Avram sin llic Cerna
99 raie Vaslui 33 de ani nu are losap - 4 am precupel casa cu chine Saivah Boraii 1 I'eb
Meilman 30 d e ani
Brana Idol - 10 ani.
100 Leizar sin losap raie Vaslui 27 de am nu are crajniar casa cu chine Saivah Borah 1 I'eb
"'5 de am Idol - 4 am
Suica
101 Bercu Strulovici raie Vaslui 28 de ani nu are nu are rachier casacu chine Saivah Borah 1 lib
20 d e am
Haica "sSpaior de
102 Altar sin Faibi? raie Vaslui I 8 d e ani nu are nu are casa d e veci A r o n sin l.eiba 1 feb
15 am Dieir i"
Alixandru - 13 am.
Davidu - 12 a m .
Keiga Iancu -8 am. precupel >i
103 Haim sin Alixandru raie Vaslui 46 de am n u are casacu chine Bercu sin Saiin 1 fcb
32 de am Aron - 5 ank crajmar
Mehel-3am.
Leiba - un an
104 Kreide
lancu sin Z i s u raic Vaslui 20 d e am n u are nu are precupcj casa cu chine Bercu sin Saini 1 i'eb
16 am
"pilar slug) la
105 Ijic sin Avram chitar raie Vaslui 32 de am nu are n u are Haim - 10 am nespeciticat Saivah Borah 1 I'eb
Saivah s J r a h "
Ruhla Haim - 4 ani, in casa
106 lancu sin Atixandru raie ia^ i 30 de am nu are croitor calfa Herscu ceau§u : leb.
?.0 de a m M o i s a - un an siaoanului sau
Ruhla M o i s a - 7 ani,
107 Altar sin Nusam raic Vaslui 32 de ani nu are cra^ m ar casa de veci Avram sin Saim :feb
?(•> (i§ api Avram - 4 ani.
croilor calta la
pe ochiul slang Freida Dvoira - !2 am
108 Saim sin Marcu raie la§i 32 de am David casa de veci David Rozanl'eld : I'eb
"putana albeala" 28 d e am
RozanCeld
Ruhla pristav la
109 lancu sin Leiba raie lasi 52 d e am nu are Soil - 13 ani casa cu chine Saivah Borah :i'eb
42 d e ani velniia
Haia
110 Moisa sin Mendel raie Vaslm 25 de ani nu are nu are precupet dugheana de veci Saivah Borah :feb.
70 de a m
Solomon sin Saim Eslar dugheana cu Marcu Lozneanu,
111 raie laji 18 de am nuare nu are bacan 5 leb
Zinuher 18 ani chine socrul sau
Beiia Lupu sin Haini
112 lancu sin Lciba raie Vaslui 35 de ani nu are nu are cra^mar casa de veci 5 teb
22 de am velnicer
A r o n - 15 am.
Haie Sura
113 Bercu Her^covici raic [a$i 55 de ani nu are A v r a m - 13 ani, cra§mar casa de veci Saim Borah 5 feb
40 de ani
B a i l e - 12 am
L u p u sin Haim "ma!st5r dc
1 M raie • Botojani 55 de an 1 nu are lancu - 15 am casa cu chitie Avram Boiah 5 feb
velnicenu 50 de am ' velnita"
"an deasupra
"in casa cu chirii
Bercu sin Leiba paimn stangi Haia Sosa
il5 raie laji 33 de am nu are crajmar 51 ari §1 casa dc David chetrariu 5 leb
zugra\ iiisamn de 30 de am
veci"
taiiura"
Borah Ehelovici Muse Hae Lee - 6 am. H a i m sin Lazor
tl6 raie la$i 40 de am nu are dascal de copn casa de veci 5 feb
dascalu 30 de am Ilii - un an rachieriu
losap - 12 a m .
Haica Rasa - 10 ani.
117 Fijal Rabinovici raie laî 35 de ani nu are cra^mar casa de veci A v r a m Borah 7 feb
30 de am Altar • 4 am,
Avram - 2 am
"la buza de
Helca
IIS M o i s a I[covici raie Botojani 40 de am deasupra in l;ic - 11 ani cra§mar casacu chine David sin Haim 7 feb
35 de am
stanuatalOct"
$ m i l sin Leiba Rifca Ciorna - 16 am,
119 raie Vaslui 40 de am nu are precupel casa de veci Avram Borah 7 feb.
dohotariu 35 de am Leiba - 14 am
EtIa Ita - 16 am, Strul Leibu sin
120 losap sin Avram raie Dorohoi 47 de am nu are cra^mar casa cu chirie 7 feb
44 de am Heida - 7 ani losapu
croitor calfa la
Ruhla
121 Solomon Blunsleiin raie Hu5i 22 d e a n i nu are nu are Mendel casa cu c h i n e Mendel G r i m b e r g 8 feb
I 8 d e am
Grimberu
"calfa in
"fara famei. dugheana
!22 Leiba Penfis raie Vaslui 22 de am nu are nu are nespecificat A v r a m Borah 8 feb
holtei" mortului Z i s u
Neuru"
Strule sin lancu Malca Hae Sura - 8 am. croitor calta la in casa
123 raie Vaslui 24 de am nu are Strul sin Borah 8 feb
Boboc 24 de am Hemic - 2 am Strul sin Borah siaoanului
Doha "precupet
124 A v r a m merariu raie la? i 45 de am nu are Idiiz - 8 ani casa cu chirie A v r a m Borah 8 feb.
45 de ani mcrariu"
Maica A v r a m merariu.
125 Herscu sin Sirule raie Vaslui 21 de ani nu are nu are croilor casa eg chirie 8 feb.
17 am socrul sau
Herjcu Leibu sin Mendel a lancul Leib sin
126 raie Hu5i 24 de ani nu are nu are " croitor casa cu chirie 8 feb.
M o i s a croitoriu 24 de an. Solomon
Sura
127 M o i s a Strulovici raie laî 24 de ani nu are nu are croitor casa cu c h i n e Strul sin Borah 8 feb
16 ani
lancul Leibu sin Lei (a) Sura - 8 ani,
128 raie Hu?i 50 de am nu are croitor casa de veci A v r a m tinichigiu 8 feb
Solomon 30 de am Feiga - 4 ani
Ciorna Her$cu - 12 am,
129 Davidu sin Davidu raie Ia§i 28 de ani nu are stoler casa cu chirie Heinic stolenu 8 feb.
26 d e a n i Z l s i a - 6 ani
Ruhla - 12 ani,
Hava
130 LcizSr sacagiu raie Vaslui 40 de ani nu are Her?cu - 10 ani, sacagiu casa de veci H e r j c u ceauju 8 feb
36 d e a n i
Beila - 3 am
obrazul "putan Toba L e i a
131 Leiba Ipc raie Huji 42 de am nu are dascSl casS de veci Froim Rabinovici 8 feb.
stracat j i vSrsat" 32<;teani
H a im E r m i vaduv nu are velnicer "fara casa sa" L e i b u Ific 9 feb.
132 r a ie 4 6 de am nu are
velnicenu
Zaina "calta ta
!33 Altar D a v i d u raie Vaslui 20 de ani nu are nu are casa cu c h i n e Meer A r e i z i n 9 feb
13 am duuh(e)ana"
Smil - 13 am,
Leia Risa - 12 am,
134 A v r a m Solomon raie Vaslui 40 de am nu are cra$mar casa cu c h i n e Solomon Pascal 21 feb.
28 de ani Malta - 7 ani,
Zaiman - un an
Hena
135 losap srn Solomon raie la§i 20 de ant nu are nu ar e crajmar casa cu c h i n e lancu Strulovici 21 feb.
17 am
Sura B e i l a
M a r c u sin A v r a m lancu - 6 ani, "§piculatoriu A v r a m Borah,
136 raie Vaslui 29 de am nu are varsta casa cu chirie 22 feb
Borah Tipra - 2 ani din p i c i o a n " tatal sau
nesoecificala
Z a l t a - 18 ani.
Stall - 15 ani,
137 F a i b i ; dascalu raie la$ i 58 de ani nu are vaduv dascal casa de veci M a r c u Lozneanu 22 feb.
Pinhes - 14 ani.
Stoim - 10 ani
losap sin Davidu a Ruhla dugheana c u
,138 raie la$i 20 de am nu are nu are precupet Solomon Pascal 22 feb.
Surii 18 am chine
"in dugheana
sluga la Haim B u i u m sin Leiba,
139 Ghidali sin Leiba raie la?i 20 de ani nuare holtei nu are rachieni" a 22 feb.
Beer sin losap fratele sau
stapanului sau
"in dugheana
sluga la Haim Solomon
140 §mil sin M a r c u raie laî 18 am nu are holiei nu are rachieni" a 22 feb
Beer sin losap Golsteain
stapanului sau
sluga ta "ta dugheana
§mil sin G a v r i l
141 raie Vaslui 17 ani nu are holtei nu are Solomon actarlacu" a A v r a m Borah 22 feb.
Vaizlanberg
Pascal stapanului sau
Haia
142 Herjcu Barbierm raie la$i 28 de am nu are Sura - 8 am nespecificat nesfKcificat A v r a m Borah 22 feb.
25 de am
supus Heina Ruhla negot din
143 D u v i d u Leiba Hu§i 36 de ani nu are nu are dugheana de veci Itic Gruber 23 feb.
austriac 26 de am picioare
locuie$te impreuna
holtei
144 Laizar sin Her§cu raie lasi 18 am nu are cu Dana Heica. cra?mar casa cu chirie 5am$a M o i s o 23 feb.
mamasa
145 Itic Vais raie lasi 50 de ani nu are vaduv nu are cepnuar casa cu chirie Strul Leibu 23 feb
M o i s a Her?cu sin ceprigar calfS nespecificat
146 raie ia?. 18 ani nuare holtei nu are i(ic Vais 23 feb.
Uiba la Itic V a i s
sluga la
147 M o i s a sin Leiba raie la$i 18 ani nu are holtei nu are Solomon nespiecificat S o l o m o n Barbu 23 feb.
Barbu
L u p u - 14 ani.
Toba Hers - 12 ani, speculant din
148 M o i s a Helman raie Barlad 35 de ani nuare nesjjecificat Zaiman liptcanu 26 feb.
30 de ani losap - 0 jumatate de picioare
an
locuie^te cu mama sa
Haica de 48 de ani, Haim Beer sin
149 Avram sin losSp raie Vaslui 17 ani nu are holtei rachier dugheana de veci 26 feb.
M o i s a - 12 am, losap
Matca - 16 am
ciubotar calfS Solomon
Ipc sin Solomon "nasul stracat
150 raie Vaslui 18ani holtei nu are la A v r a m nespecificat ciubotariut. tatal 26 feb.
cibotariul cam"
Haim siij ,
"negel negruin locutejte cu mama sa dugheana cu A v r a m Helman,
151 Solomon Helman raie Vaslui 18 ani holtei rachier 26 feb
frunti" Liba de 55 de am chirie fratele sau
calfa croitor ta
Davidu
152 Hune sin losap raie Roman 25 de ani nu are holtei nu are Davidu nespecificat 29 feb
Rozanfeld
Rozanfeld
Dobris-4ani.
Zlata Golda - un an 51
153 K i v u croitor raie la^ i 30 d e a n i nu are croitor casa c u chirie Marcu S'eain 29 feb
24 de ani jumatate,
Maria - 3 luni
Marcu - 8 am,
Ruhla
154 M o i s a sin Ipc raie la§i 25 de ani nu are Beila - 7 ani, mungiu casa cu chine M o i s a sin L e i b a 29 feb
27 de am
Fema - 4 ani
Smil - 15 am,
. Refa-5ani,
Hava
155 Davidu Leiba raie la?. 50 de ani nu are Sura - 4 am $1 cra^mar casa cu chirie Avram Borah 29 feb
30 de ani
jumatate,
inda - un an
Ghitla
156 $ a p ^ Manolovici raie laî 65 de ani nu are nespecificat cra^mar casa de veci Davidu Leiba 29 feb
40 de am
"tSitura in barba Haica
157 Strule Herjcovici raie Barlad 20 d e a n i nu are precupel casa cu chirie Bercu croitor 29 feb
din dretalota" 17 am
Iancu - 12 ani.
R a h m i l - 10 ani.
zalta
158 Leiba sin Zaiman raie Vaslui 40 de ani nu are M o i s a - 8 ani. cra?mar casa cu chirie Hascal sin M o i s a 29 feb
30 de am
Ghitla - 7 ani.
Ghital - 6 luni
Rifca - 12 ani.
"jchiop de Sura
159 Solomon A v r a m raie Vaslui 50 de ani Rosae - 18 ani, precupet dughene de veci Strut croitor 29 feb
piciorul stangu" 40 de am
Niendei - 8 ani
tocuie^te cu Sura
mama sa de 40 de ani
$1 cu frapi sSi:
speculant de
160 Altar sin Iancu Saim raie Vaslui 16 ani nu are holtei Ruhla - 12 ani, dughene de veci Bercu sin Saim 29 feb.
bauturi
Haim - 10 ani,
losap - 8 am,
B l i m a • 4 ani
calfa croitor la
161 Nahman SSribrisca raie la$i 28 de ani nu are holtei nu are Hii nespecificat Ilii Avramovici 29 feb.
Avramovici
Altar - 13 am.
Ruhla 1
162 llic sin Bercu raie Vaslui 40 de ani "nasu siracai" Haia - 6 am. croitor casa de veci AvTam tinichigiu
40 de am niaiiie
lancu - 3 am
1
163 Mendel sin Pascal raie la§i 20 de am n u are hollei nu are precupet casa cu chine Avram Borah
mariie
t
Haim Bercu sin
164 Davidu sin Avram raie laî 37 dc am n u arc vaduv Avram - 13 am precupet casa cu chine
losap martie
Tudic - 15 am.
supus Malca 14
165 Zetlic Grubir Vaslui 42 de am n u are Pensah - 9 am, precupet dugheana de veci Itic Grubir
austriac 34 de a m mariie
Freida - 13 a m
Ha(i)e- 18 am.
supus, Rifca Ruhla - 14 ani 14
166 llic Grubir Barlad 48 de am n u are liptcan dugheana de veci Zailic Gruber
austriac 35 de am Haica - 11 am. martie
AJiar-Qa n .
croilor calfa la
Peria 14
!67 Aron sin lancu raie la?! 24 de ani n u are n u are Bercu nespecificat Ilii Saminovici
16 am martie
rrnitonu
supus Ita negot din dugheana cu Itic Grubir. 14
168 losa p Laibovici Barlad 24 de am n u are Sima - 5 ani
prusian 20 de ani picio,pre chirie socrul sau mame
calta la K i v 14
169 Leizar sin A v i a m raie H u §i 22 de ani nu are hollei n u arc nespecificat k i v dascalu
dascalu inaiiie
Ruhla dugheana cu Solomon 14
170 Pascal Gol§leain raie Vaslui 25 de ani n u are n u are iiptcan
22 de ani chine Golsteain martie
Dobi5 dugheana cu 14
171 Haim Saim raie Bacau 20 de am n u are n u are liptcan Pascal Golsteain
20 de ani chine mariie
supus Haia Mendel - 14 am. negot dm Solomon 14
172 Altar Marcos V o l f la§i 35 de ani n u are acareturi de veci
austriac 2o de ani Nosam - i 1 ani Dicioare Golsteain martie
Ghizia - 6 am,
supus Leea Ghe§la - 3 am, dugheana cu 14
173 Solomon Golsteain Vaslui 29 de am n u are rachier [[(C Gruber
austriac 24 de ani lancu - u n an ji chine martie
iumatate
Herscu
Zaida David - jumatate de 29
174 MoisS sin Leiba raie las. 30 d e a n i n u are cr a jm a r casa cu chine lanculovici
25 de am an martie
Ceuasu
M o i s a - 14 ani,
Toibe - 12 am,
"ciontu de mana Lei{a ) 18
175 I| cu sin Leiba raie Vaslu. 50 de an. Handa - 9 ani, crajmar case de veci lancu sin Leiba
stinga" 40 d e am apnlie
Ghitla - 7 ani,
Solomon - 5 am
Hava - 10 ani,
Haie dugheana cu M o i s a s in Leiba 18
176 Manet sin Avram r a ie Vaslui 35 d e anr n u are lancu - 7 a n i. precupej
28 de a m chine Cotariu aprilie
Saim - 3 luni
Ijicu sin Leiba. 18
177 lancu sin L e i b a r a ie Vaslui 50 d e ani surd vaduv Leiba - 14 ani. cr a sm a r casS d e veci
fratele sau 9prili?
Sura Iticu sin Leiba, 18
178 A v r a m sin i p c u raie Vaslui 25 de am nu are nu are cra^mar casa de veci
16 ani tatal sau aonlie
Ita - 16 ani,
Anita 18
178 M o i s a sin Saim raie Vaslui 45 de am nu are varvara - 7 ani, crasmar c a s a c u chirie S o l o m o n Pascal
40 de ani aprilie
Freida - 4 ani
Froim - 8 ani.
M o i s a - 10 ani,
supus Elca A r o n - 5 am, negot d m 25
179 Berl Golsteain Vaslui 45 de ani nu are nesf>ecificat Avram Borah
austriac 30 de ani M a i a h - 16 ani, picioare aprilie
Checine - 14 am,
A v r a m - 13 am

Comunitatea Evreiasca Din Vaslui La 1851

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Comunitatea Evreiasca Din Vaslui La 1851

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A CA D EMI A R O M A N A F E D E R A T I A C O M U N I T A T I LO R

Institutul de Istorie Institutul de Centrul pentru Studiul Istoriei Evreilor

ISTORIA EVREILO R IN P RO GRAMU L UNOR

Cercetatorii care studiaza populafia minoritara din spa^iul

Dintre prefacerile sociale care au marcat prima jumatate a

Prin centralizarea datelor din condica am obtinut numarul

O prima scadere vizibila a avut loc in anii 1831-1832 din

Nr. capi de Nr. capi de

Din cei 180 de subiecfi, 47% erau nSscuti la Vaslui. Un

Varsta minima la care membrii comunitatii au incheiat

De o reala importanta sunt informatiile referitoare la

Anul Me^te^ugari Negustor! Alte Slugi Total

O comparatie cu situatia consemnata in catagrafia din 1845

in prima jumatate a secolului X I X , cre§terea considerabila

" Despre importanta, delimitarea terminologies §i caracterul

Nr. Numeie §i Stalut Locul Infirmilaji Data

Malca Sala - 6 ani.

S-ar putea să vă placă și