Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Conflictele - копия
Conflictele - копия
CUVÂNT ÎNAINTE 5
CONFLICTELE DE INTERESE LA NIVEL LOCAL ȘI REGIONAL
MEMORANDUM EXPLICATIV 7
Introducere 10
Definirea conflictelor de interese 13
Instrumente (in)eficace de implementare – nevoia inovării 30
Către o mai bună măsurare și evaluare a politicilor privind
conflictele de interese 53
Încă nu avem o imagine clară și completă: tendințe viitoare 63
Concluzii 65
REZOLUȚIA 434 (2018) 67
RECOMANDAREA 423 (2018) 75
Pag 3
INTRODUCERE
Conflictele de interese (abreviate CI), riscul unui abuz de
funcție publică în folosul propriu, au existat dintotdeauna
la toate nivelurile de guvernare, dat fiind că mulți dintre
cei care lucrează pentru autorități publice au totodată
diverse alte roluri și responsabilități. Cu toate acestea,
odată cu gradul sporit de latitudine acordată managerilor,
cu o mai mare mobilitate între sectorul public și cel privat,
și cu o oarecare estompare a granițelor între aceste două
sectoare, precum și între viața publică și cea privată, se
pare că autoritățile locale și regionale se confruntă cu
apariția unor noi riscuri în ce privește integritatea publică.
Evoluțiile societale actuale către mai multă
individualizare, digitalizare, internaționalizare și intensificare
generează, la rândul lor, noi riscuri privind integritatea în
sectorul public.1 La ora actuală, dezbaterea pe tema
conflictelor de interese vizează în ce măsură sunt
relevante politicile și instrumentele reale în materie.
Interesul crescut pentru CI nu a determinat încă un
consens asupra celei mai bune modalități de a aborda CI
în diferite contexte, situații, sectoare, categorii de
personal, respectiv în ce privește alegerea celor mai
potrivite instrumente de politici. În egală măsură, sunt
necesare eforturi suplimentare pentru a stabili ,ce tipuri
de recompense sau penalizări dau cele mai bune
rezultate când vine vorba de stimularea unui
comportament responsabil și asumat, inclusiv a
îmbunătățirii acestuia (Jarvis/Thomas, 2009).2
Pag 5
și a popularității abordărilor de măsurare (cum ar fi cele
ale Transparency International), nu există încă o
metodologie care să permită măsurarea precisă a
nivelurilor de corupție și a CI,3 inclusiv măsurarea CI în
timp. Crește sau scade numărul CI? Analiza elaborării și
eficacității politicilor în materie de CI (la nivel subnațional)
reprezintă o provocare uriașă pentru științele juridice,
politice și administrative.
Pag 6
serii întregi de CI. Aceștia se află în poziții importante de
putere și influență, interacționează în mod regulat cu
sectorul privat, iau decizii importante cu impact financiar,
exercită funcții importante în diverse comisii, agenții sau
comitete, dețin informații cu privire la chestiuni
importante, alocă granturi din fonduri publice și fac numiri
în funcții. În plus, reprezentanții locali și regionali introduc
măsuri de descentralizare a serviciilor publice,
favorizează parteneriatele public-private, îmbunătățesc
strategiile de orientare spre clienți și cetățeni,
promovează politicile de externalizare și sporesc
mobilitatea între sectorul public și cel privat. Toate aceste
demersuri au impact asupra apariției de noi CI.
Pag 8
î considerată lipsită de etică, iar
n conduita care înainte era lipsită de
a etică este acum considerată penală.”7
i
n „În ultimii treizeci de ani, felul în care
t înțelegem conflictele de interese a
e trecut printr-o transformare. De fapt,
două lucruri s-au petrecut aici – unul
e vizează modul în care concepem
r „conflictul”, celălalt, noțiunea de
a „interes”. Am ajuns să abordăm
conflictul dintr-o perspectivă clar
a obiectivă și să înțelegem interesul dintr-
c o perspectivă profund subiectivă”.8
c Până la mijlocul anilor ‘60, „tipul de
l
o
Pag
16