ANALIZA CONCEPTULUI DE EVALUARE

Odată cu evaluția și schimbările pe care le-a suferit societatea, educația s-a adaptat la
cerințele și nevoile noilor generații. Nu putem vorbi despre sistemul educațional fără una
dintre cele mai importante componente ale sale, evaluarea.

Problema evaluării a fost analizată de mai mulți specialiști de-a lungul mai multor
decenii. La o analiză succintă, evaluarea cuprinde mai multe componente esențiale de la
procedee de notare, analiza calității materialului, eficiența metodelor pedagogice, aprecierea
rezultatelor și analiza nevoilor educative individuale și societale.

Pentru a analiza conceptul de evaluare, m-am raportat la dicționarul de termeni

pedagogici scris de Sorin Cristea. Acesta definește evaluarea reprezentând ‘o acțiune
menegerială proprie sistemelor socio-umane care solicită raportarea rezultatelor obținute,
întro anumită activitate la un ansamblu de criterii specifice domeniului în vederea luării unei

decizii optime.’ În aceeași lucrare, regăsim și sensul larg al definiției evaluării astfel:
‘Evaluarea didactică reprezintă o acţiune complexă, integrată în activitatea didactică (de
predare - învăţare - evaluare) prin corelarea operaţiilor didactice de măsurare şi apreciere -
care asigură diagnoza - cu decizia - care implică prognoza - cu scop autoreglator la nivelul
procesului şi al sistemului de învăţământ. Raportarea evaluării la finalităţile macro-structurale
ale sistemului şi la obiectivele generale, specifice şi concrete ale procesului de învăţământ
probează complexitatea socială şi pedagogică a acţiunii manageriale cu scop de măsurare –
apreciere – decizie.’

Când vorbim despre conceptele de evaluare, putem analiza evaluarea tradițională și

evaluarea modernă. Deși sunt caracterizate diferit, acestea au capacitatea de a putea fi utilizate
alternativ în contextul procesului de predare – învățare – evaluare.

În același timp, evaluarea poate fi clasificată în două categorii principale: evaluare

formative și evaluare sumativă. Evaluarea formative se realizează pe parcursul procesului de
învățare și are ca scop principal obținerea de feedback cu privire la progresul elevului și la
eficacitatea metodelor de predare utilizate. Evaluarea sumativă, pe de altă parte, are loc la
sfârșitul unui proces de învățare și are drept scop evaluarea rezultatelor finale ale elevului.
 Evaluarea trebuie să fie obiectivă și să se bazeze pe criterii clare și bine definite. Acest
lucru poate fi realizat prin utilizarea de instrumente standardizate de evaluare, precum teste
sau probe scrise, precum și prin stabilirea de criterii de evaluare clar definite în prealabil. De
asemenea, evaluarea trebuie să fie echitabilă, adică să ia în considerare toate aspectele
relevante ale performanței sau produselor unui individ sau a unei grupări.

Un alt aspect important al evaluării îl reprezintă confidențialitatea. Informațiile

obținute prin evaluare trebuie să rămână confidențiale și să fie utilizate numai în scopurile
stabilite. De asemenea, evaluarea trebuie să fie sensibilă la diferențele individuale, adică să
țină cont de caracteristicile personale și sociale ale fiecărui elev sau participant.

Evaluarea poate avea un impact puternic asupra învățării, atât pozitiv cât și negativ.
Evaluarea pozitivă poate motiva elevii să-și îmbunătățească cunoștințele obținute, având un
caracter motivant și formativ. De cealaltă parte, evaluarea negativă poate demoraliza elevul și
poate genera frustrări personale și sociale.

De asemenea, evaluarea poate fi și sub forma autoevaluării și a heteroevaluării.

Autoevaluarea implică elevii în procesul de evaluare prin reflectarea asupra propriilor
performanțe și a modului în care acestea se compară cu obiectivele educaționale.
Heteroevaluarea implică evaluarea realizată de către un alt individ, de obicei un profesor sau
un coleg.

În didactica modernă, evaluarea se realizează atât în interesul elevului cât și al

profesorului. Evaluarea poate fi folosită ca instrument de reflecție referitor la obiectivele
stabilite de profesor raportate la capacitatea și performanțele elevilor săi. În timp ce elevul
poate să își facă o idee asupra noțiunilor care trebuie reactualizate sau studiate mai amănunțit,
profesorul obține o imagine obiectivă asupra lacunelor exprimate de elevii săi pe care le poate
remedia ulterior.

Ca și viitor profesor de geografie, îmi doresc ca activitatea mea de predare – învățare –

evaluare, să fie o experiență formativă și formatoare pentru elevii mei. Astfel, încerc să iau în
calcul cât mai multe metode de predare atât tradiționale cât și moderne. Pentru procesul de
învățare mă concentrez pe cunoștințele psihopedagogice dobândite în anii de facultate, pentru
ale facilita elevilor această activitate și a le da uneltele necesare pentru a le eficientiza munca.
 În concluzie, evaluarea este un concept important în domeniul pedagogiei și al
științelor educației, fiind un proces sistematic de apreciere a nivelului de realizare a unor
obiective educaționale sau a nivelului de performanță a unui elev sau a unui grup de elevi.

BIBLIOGRAFIE:

• Cristea, S., Dicționar de pedagogie, Editura Litera, București, Chișinău, 2000.

• Cucoș, C., Teoria și metodologia evaluării, Editura Polirom, Iași, 2008.
 ANDREEA-
GEORGIANA
ZAHARIA
Masterand în didactică
geografică

EXPERIENȚĂ

2022 - prezent
PROFESOARĂ LA ABC KIDS OZANA (AFTER SCHOOL)
cursuri de limba engleză (nivel conversațional)
activități reecreative (jocuri, craft, lectură)
piese de teatru
dictie și logopedie

2021-2022
PRACTICĂ PEDAGOGICĂ - GEOGRAFIE
În timpul studiilor din primul an de Master, am avut ocazia de a pregăti și
DESPRE MINE:
susține câteva ore de Geografie atât pentru clase din ciclul gimnazial, cât
Absolventă a Facultății de Geografie din cadrul și în ciclul liceal.
Universității din București. În prezent mă
În urma acestor ore de practică, am demonstrat calitățile necesare pentru
pregătesc pentru o carieră în învățământ,
urmând studiile de Master D idactic în
a suplini câteva ore de Geografie la Colegiul Național "Sf. Sava", Școala
Geografie. Temperamentul calm și dorința de a Gimnazială "Orizont", Școala Gimnazială Nr. 311 și Colegiul Național
împărtășii cu copiii experiențe prin care să își ''Gheorghe Șincai''.
dezvolte atât cunoștințele teoretice, cât și
creativitatea, m-au determinat să urmez o
carieră în acest domeniu.

LIMBI STRĂINE : PREGĂTIRE ACADEMICĂ

French: nivel începător
Universitatea din București
English: nivel conversațional
MASTER DIDACTIC ÎN GEOGRAFIE
2021 PREZENT
-
DATE DE CONTACT Competențe dobândite:
aplicarea cunoștințelor dobândite în proiectarea și realizarea instruirii
școlare;
Telefon: +40 742 118 334 transpunerea didactică a cunoștințelor științifice la nivelul capacităților
Email: elevilor și cursanților.
andreeageorgianazaharia0@gmail.com

HOBBY-URI: Facultatea de Geografie

LICENȚĂ ÎN GEOGRAFIE
2018 - 2021
Cititul
Pictura
Gătit Colegiul Național ''D. P. Perpessicius'' Brăila
PROFIL UMAN - ȘTIINȚE SOCIALE
2014 - 2018
SKILL-URI EXTRA:

Voluntariat Crucea Roșie

Cursuri prim-ajutor
Aptitudini organizatorice
Abilități de comunicare și
colaborare
 Proiect de lecție

• Instituția de învățământ: COLEGIUL NAȚIONAL „SFÂNTUL SAVA”

• Profesor: ZAHARIA ANDREEA
• Data: 16.V.2022
• Clasa: a IX-a E
• Aria Curriculară: OM ȘI SOCIETATE
• Disciplina: GEOGRAFIE
• Unitatea de învățare: ATMOSFERA TERESTRĂ
• Subiectul: CLIMATELE TERREI (ZONELE CLIMATICE ALE TERREI)
• Tipul de lecție: MIXTĂ
• Durata: 50 MINUTE
• Locul desfășurării: SALA DE CLASĂ

• Scopul: dobândirea de noi de cunoștințe privind zonele climatice de pe Terra.

• Competențe specifice:
1.1. Utilizarea terminologiei ştiinţifice şi disciplinare specifice (concepte, noţiuni) pentru prezentarea unei informaţii pertinente;
1.2. Argumentarea unui demers explicativ;
3.2. Sesizarea unor succesiuni de fenomene şi procese naturale;

4.1. Citirea şi interpretarea informaţiei grafice şi cartografice;

5.5. Utilizarea reprezentărilor cartografice în investigarea mediului geografic.

 a) Obiective operaționale:

La sfârșitul lecției, elevii for fi capabili:

a) Obiective de cunoaștere și analiză:

O1- Să explice diferitele fenomene si procese naturale ce duc la diversitatea zonelor climatice de pe intreg Globul.

O2- Să specifice anumite concepte și noțiuni pentru a prezenta cât mai bine informația.

b) Obiective psihomotorii/ procedurale:

O3- Să recunoască terminologia științifică pe baza informațiilor obținute din diferite surse.

O4- Să identifice reprezentările cartografice în investigarea unui mediu geografic.

O5- Să recunoască interpretările grafice și cartografice din diferite surse.

c) Obiective afectiv-atitudinale:

O6- Să exprime interes în sesizarea unor succesiuni de fenomene şi procese naturale.

O7- Să demonstreze că a înțeles cum să folosească reprezentările cartografice în investigarea mediului înconjurător.

 Resurse procedurale:
- Conversația;
- Explicația; - Exemplul.  Resurse materiale:
- Harta geografică;
- Manual școlar clasa a IX-a;
 - Videoproiector; - Calculator; - Imagini.

 Forme de organizare:
- Organizare frontală; -
Organizare
individuală.

• Bibliografie:

- Ministerul Educației, Cercetării (2004), Programă școlară pentru clasa a IX-a. Ciclul inferior al liceului, Geografie, București.

STRATEGIA DIDACTICĂ:
Metode şi procedee didactice: conversaţia euristică, expunerea, explicaţia, exerciţiul de identificare, exerciţiul de selectare, exemplificarea.

Forme de organizare a activităţii: activitate frontală, individuală.

Metode şi tehnici de evaluare: observarea curentă, conversaţia, aprecierea verbală, autoevaluarea.

Resurse: laptop, videoproiector, fișă de lucru. a.

umane: 29 elevi ai clasei a IX-a E;
b. materiale / mijloace de învăţământ: calculator, instrumentele de scris, manualul pentru clasa a IX-a, caietele elevilor; c.
de timp: 50 de minute .

Desfăşurarea activităţii: față în față.

Schema lecției

Subiectul: Climatele Terrei

Noțiuni introductive:

Factorii de formare a climei:

- Factorul radiativ;
- Factorii dinamici (deplasarea maselor de aer; vânturile); - Factorii fizico-geografici.

ZONELE CLIMATICE sunt “fâșii” aproape paralele care prezintă o anumită omogenitate a caracteristicilor principale ale aerului.

CLIMATELE sunt regiuni cuprinse în cele trei zone de climă de pe glob.

Zonele climatice au luat naștere ca urmare a mișcării de revoluție, a formei planetei și a înclinării axei terestre.

Așadar, pe Glob întâlnim:

- zona caldă; (> 25ºC)

- zona temperată; (10ºC)
- zona rece. (< 0ºC)

Fiecare zonă de climă cuprinde mai multe tipuri climatice (climate).

I. Zona de climă caldă

Este localizată între 0 șo 30º latitudine nordică și sudică, cuprinzând mai multe tipuri de climă, respectiv:
 1. CLIMAT ECUATORIAL:

Este localizat între 0º și 5º latitudine nordică și sudică.

Cuprinde următoarelor zone: Câmpia Amazonului, partea centrală a Africii și Arhipelagul Indonezian.

Caracteristici climatice:

- există un singur anotimp;

- ziua este egală cu noaptea tot timpul anului;
- temperatura medie anuală =25-28ºC;
- precipitații medii anuale= 2000-4000 mm/an; - Vânturile nu bat = calmele ecuatoriale.

2. CLIMAT SUBECUATORIAL:

Este cuprins între 5°-12°(15°) latitudine nordică şi sudică.

Cuprinde următoarelor zone: Africa, Nordul și Estul Australiei, America de Sud.

Caracteristici climatice:

- temperatura medie anuală 22°-25°C;

- precipitații medii anuale 1000-2000 mm/an;
- există două anotimpuri (sezoane): unul cald și umed și unul cald și uscat când bat alizeele (vânturi uscate, permanente).
 3. CLIMAT TROPICAT-USCAT:

Este cuprins între 15º-30º latitudine nordică și sudică.

Cuprinde următoarele zone: Pod. Mexican, Pod. Sahara, Pod. Kalahari, Pen. Arabă, Pod. Victoria (Australia) etc.; Aici

s-au format marile deșerturi calde ale Terrei.

Caracteristici climatice:

- temperatura medie anuală =15º-16ºC;

- precipitații medii anuale = sub 300 mm/an;
- vânturi: alizee;
- diferențe mari de temperatură dintre zi/noapte (ziua: 50-60º C, noaptea în jur de 15º C și chiar sub această valoare).

4. CLIMAT TROPICAL-UMED (MUSONICĂ):

Este cuprins între 15-30º latitudine nordică și sudică. Apare regional în S şi SE Asiei.

Cuprinde următoarele zone: Peninsula India și Peninsula Indochina.

Caracteristici climatice:
 - temperatura medie anuală 20º-25º C
- precipitații medii anuale 3000-4000 mm/an și chiar mai mult;
- polul precipitaţiilor de pe Glob–Cherapundji, provincia Assam din Pen. India -12 000 mm/an; - bat musonii (vânturi care bat vara
dinspre ocean spre continent, aducând precipitații abundente); - în anotimpul mai rece bat vânturile uscate (dinspre continent spre
ocean).

II. Zona de climă temperată

Este cuprinsă între 30º-60º latutudine nordică și sudică.

Se împarte în mai multe tipuri de climă:

1. CLIMAT SUBTROPICAL (MEDITERANEAN:

Este cuprins între 30º-40º latitudine nordică și sudică.

Cuprinde următoarele regiuni: Peninsula California, Sudul Australiei, Sudul Africii și în jurul Mării Mediterane.

Caracteristici climatice:

- temperatura medie anuală 15º-17º C;

- verile sunt calde şi secetoase iar iernile blânde;
- vânturi: alizeele vara şi vânturile de vest iarna; - sunt 4 anotimpuri.

2. CLIMAT TEMPERAT-OCEANIC
Este cuprins între 40º-60º latitudine nordică și sudică.

Cuprinde următoarele regiuni: Vestul Europei, Estul Americii de Nord, Estul Asiei, America de Sud

Caracteristici climatice:

- temperatura medie anuală 10º-12º C;

- precipitații medii anuale bogate peste 1000 mm/an;
- deseori este ceață deasă;
- sunt prezente vânturile de vest; - sunt patru anotimpuri.

3. CLIMAT TEMPERAT-CONTINENTAL

Este cuprins între 40º-60º latitudine nordică și sudică.

Cuprinde următoarele regiuni: Estul Europei, Centrul Asiei, Sudul Americii de Sud, America de Nord.

Caracteristici climatice:

- temperatura medie anuală 5º-10º C;

- precipitațiile sunt reduse 400-500 mm/an și 250-400 mm/an în regiunile centrale aride;
- sunt prezente vânturile de vest (iarna vânturi reci); - sunt patru anotimpuri.

III. Zona rece

Este localizată între 60º și 90º latitudine nordică și sudică, temperaturi medii anuale sub 0ºC și precipitații, preponderent, sub formă de ninsoare.

Aici bat vânturile polare (reci).

1. CLIMAT SUBPOLAR

Este cuprins între 60°–66° latitudine nordică şi sudică.

Cuprinde următoarele regiuni: Nordul Europei, Nordul Americii de Nord, Nordul Asiei, Insulele din jurul Antarcticii.

Caracteristici climatice:

- precipitații reduse și mai ales solide;

- temperatura medie anuală 0º-5º C (negative în cea mai mare parte a anului);

- bat vânturile polare;

- sunt 2 anotimpuri: la cercurile polare iernile țin 9 luni iar verile 2-3 luni.

2. CLIMAT POLAR

Este cuprins între 66°–90° latitudine nordică şi sudică.

Cu prinde următoarele regiuni: în jurul celor doi poli.

Caracteristici climatice:
 - temperaturi sub 0º C;

- Precipitațiile sunt foarte reduse sub 200 mm/an;

- sunt prezente vânturile polare;

- sunt două anotimpuri;

- vara cu zile lungi, friguroase, cu temperaturi în jur de 5º C;

- iarna lungă și geroasă, nu se face remarcată ninsoarea.

IV. CLIMATUL MUNȚILOR ÎNALȚI

- se remarcă prin etajarea elementelor climatice în funcție de altitudine.

Influența climei asupra geosferelor:

Asupra litosferei

- variațiile de temperatură și fenomenul de îngheț-dezgheț care duc la sedimentarea rocilor, vânturile și precipitațiile care erodează scoarța.

Asupra hidrosferei

- determină scurgerea apelor pe râuri, cantitatea de apă reținută de ghețari, dinamica mărilor și a oceanelor.
Asupra biosferei

- influențează tipul și distribuția pe Glob a vegetației, faunei, solurilor și condiționând dezvoltarea activităților umane.

Adaptarea la condițiile climatice:

Reprezintă modificarea unor caracteristici ale plantelor și animalelor pentru a face față modificărilor din mediul înconjurător.

EXEMPLE:

1. Cămilele își imagazinează o cantitate mare de apă în stomac pentru a rezista foarte mult timp fără să consume apă, poate atinge intre 100
si 150 de litri, cantitate suficienta pentru doua saptamani.

2. Cactușii și-au transformat frunzele în ace.

3. Urșii hibernează iarna atunci când nu găsesc suficientă hrană pentru a putea supraviețui cu o activitate corporală normală.
 Desfășurarea lecției

Nr. Obiective Etapele lecției Activitatea Activitatea Resurse Evaluare

Crt profesorului elevilor Procedurale Materiale
.
1. Moment organizatoric -intră în clasă -pregătirea -catalog
-verifică prezența manualelor și
mijloacelor de caietelor
invățământ -notează
absenții
2. Verificarea -adresează frontal -sunt atenți și -conversația -caiet -
cunoștințelor din elevilor mai multe răspund la euristică; manual
lecția anterioară intrebări: întrebările -
adresate: problematizarea
1. Ce este
vremea? 1. Vremea
reprezintă
2. Care sunt situația
caracteristic atmosferei
ile (elemente,
principale fenomene și
ale vremii? procese) la
un
3. Ce este moment
clima? dat pe o
 întindere
mai mică
(orizont

local,
regiune) sau
chiar si pe o
întindere
mai mare.

2. Temperatur
a aerului;
precipitațiil
e; vântul;
strălucirea
Soarelui;
norii;
umiditatea;
presiunea.

3. Spre
deosebire
de vreme,
clima
înregistreaz
ă media
elementelor
meteorologi
ce în timp
îndelungat
(ani) și pe
 un teritoriu
extins.
Valorile
acestora
sunt

măsurate
constant și
monitorizat
e permanent
cu ajutorul
instrumentel
or
meteorologi
ce, în cadrul
stațiilor
meteorologi
ce din
întreaga
lume, și cu
ajutorul
sateliților
meteorologi
ci.

3. Captarea atenției -le prezintă elevilor -elevii manifestă -prelegerea - imagini

Zonele climatice atenție, relevante/interesant
de pe Terra, curiozitate, e
folosind informații interes. -materiale
relevante și cartografice -
schematizate. prezentare Power
 Point
4. O1; O2; Anunțarea lecției noi -notează pe tablă -deschid caietele, -prelegerea -materiale
O3;O4; O5; și a obiectivelor titlul lecției: și manualele; - cartografice -
O6; O7 operaționale Zonele Climatice notează pe caiet prezentare Power
ale Terrei. - titlul lecției Point
expune oral -caiet
obiectivele propuse

ce se vor
realiza prin
conținutul
lecției
5. O1; O2; Transmiterea - explică -sunt atenți și -conversația -laptop, Aprecier
O3;O4; O5; informațiilor/dobândir Factorii de notează în caiete euristică; videoproiector; - i orale
O6; O7 ea de noi cunoștințe formare a climei. informațiile date; harta politică a pe tot
-explică ce sunt -explicația; lumii; parcurul
zonele climatice. - -analizează și orei.
explică zonele și notează în caiete; -
tipurile de climă problematizarea
de pe Terra -
-analizează și
enumeră
notează în caiete;
caracteristicile lor. -
explică Influența
climei asupra
geosferelor
-explică Adaptarea
la condițiile
climatice
6. O1; O2; Fixarea cunoștințelor -după predarea -raspund la -exercițiul cu -material Aprecier
O3;O4; O5; lecției, profesorul întrebări fără a materiale cartografic i orale
O6; O7 le inmânează o utiliza cărțile cartografice
Fișă de lucru iar sau caietele;
elevii o vor rezolva
împreună cu acesta -se va ruga să
răspundă elevul
care a ridicat
primul mâna;

7. Anunțarea temei -anunță ca temă -își notează tema pe

pentru acasă învățarea lecției caiete
pe baza notițelor
și a
manualului și vor
completa fișa de
lucru (în cazul în
care timpul nu ne
permite)
 Sistemul de învățământ din S.U.A

Această lucrare prezintă sinteza structurii de învatamant preuniversitare din S.U.A.

Pentru această sinteză, am luat în considerare structura învățământului american, formele de
învățare ale sistemului, programa școalară pe care aceștia o au, formele de evaluare și
sistemul de notare.

Misiunea ‘Sistemul de învățământ din S.U.A’ vine în întâmpinarea elevilor pentru a-i
ajuta să învețe și să exploreze lucruri noi de la vârste cât mai fragede într-un mod rapid. În
parcursul lor educațional, americanii oferă studenților o paletă bogată de alternative în ceea ce
privește matariile pe care le pot studia pe băncile școlii. Acestea sunt și ele, desigur,
influențate de anumite reguli și elemente de luat în considerare. Cel mai important factor de
influență este faptul că fiecare stat are propriul departament educațional care se ocupă de
luarea deciziilor în ceea ce privește sistemul eduacțional din statul respectiv. De asemenea,
consiliile județene școalare aparținând de districtele școlare, sunt cele care determină
programa (curricum-ul) școlar disponibil. Fondurile de care fiecare școală dispune au și ele o
influență, după cum vom vedea în cele ce urmează.

În S.U.A, copiii încep să meargă la școală de la varsta de 5 sau 6 ani. În unele state,
școlarizarea este obligatorie până la vârsta de 16 ani, pe când în alte state, elevii nu pot să își
întrerupă în mod legal școlarizarea până la vârsta de 18 ani.

Despre orele și structura unui an școlar, acestea sunt asemănătoare cu sistemul de

învățământ românesc. Un an școlar pentru elevii americani este împărțit în două semestre.
Școala începe în septembrie și durează până în mai sau iunie, însumând nouă luni, similar cu
propriul nostru sistem de învățământ. Unele școli își desfășoară activitatea pe parcursul a trei
trimestre. Termenele sunt din septembrie până în decembrie, din ianuarie până în martie și din
martie până în mai sau iunie.

De asemenea, o zi de scoala in școlile elementare și liceale se desfășoară între orele 8 și 15.

În ceea ce privește structura învățământului, acesta este împărțit în:

• Învățământ primar (Elementary School/ Primary school) – clasele I-IV

 • Învățământ general (Middle School/ Junior High School) – clasele V-VIII
• Învățământ liceal (High School) – clasele IX-XII

În ceea ce privește programa școlară, sau curricum-ul educațional pe perioada școlarizării,

pentru învățământul primar aceasta cuprinde competențe artistice, de limbaj, studii sociale și
științe.

Pentru liceu, curricum-ul se concentrează în jurul unor „subiecte de bază” cum ar fi

engleza, matematica, studii sociale sau știinte. Acest sistem este oarecum similar cu sistemul
de învățământ din România, unde odată cu intrarea la un liceu teoretic, elevii au opțiunea de
a-și alege specializarea pe care o vor (Matematică-Informatică, Științe ale Naturii, Filologie
sau Științe Sociale).

Multe licee predau și cursuri elective cum ar fi artele spectacolului, arte vizuale – pictura,
jurnalism, limbi străine sau educații profesioanle. Aceste opțiuni depind totuși si de situația
financiară a școlii și de fondurile pe care școala este dispusă să le aloce pentru diferite astfel
de cursuri.

În ceea ce privește sistemul de notare, notele sunt exprimate fie prin litere (A+, A, B+,
B, C+, etc.), fie prin procente de până la 100%. Media acestora este exprimată printr-un
sistem de punctare numit Grade Point Average (GPA), unde punctajul maxim este 4.

Odată cu finalizarea ciclului liceal de învățământ, dacă elevul a obținut numărul

minim de credite, acesta obține diploma de absolvire (American High School Diploma). O
altă opțiune disponibilă pentru elevul american este American Honors Program, care
reprezintă un program cu durată de doi ani, care oferă distincție elevilor motivați care doresc
să studieze la cele mai prestigioase instituții de învățământ superior.

O altă opțiune pentru liceeni este Advanced Placement. Aceasta cuprinde cursuri care
urmăresc curricum-ul la nivel de colegiu pe care elevii le pot urma în timpul liceului, la
materiile dorite. Aceste cursuri reprezintă un plus valoare diplomei de absolvire. În funcție de
rezultatele obțiunite la examenele finale ale AP-urilor, elevii pot obține credite din partea
instituției de învățământ superior acceptante.
 Echivalentul examenului de Bacalaureat pentru elevii din S.U.A sunt testele SAT sau
ACT. Testele ACT pun mai mult accentul pe nivelul de asimilare a cunoștințelor cu programa
școlară (concentrat pe științe). Testele SAT verifică abilitățile lingvistice, verbale și logica
matematică.