Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
INSTITUŢIA DE ÎNVĂŢĂMÂNT
IPG ”VASILE MOGA” S.FEŞTELIŢA
5. Analiza SWOT a procesul de predare – învăţare - evaluare la disciplinele şcolare din cadrul ariei
curriculare
(vă referiţi la implementarea curriculumului 2019, evaluarea în clasa a V-a, proiectele de lungă durată,
proiectele de lunga durată ale orelor opţionale, activitatea CDS, desfăşurarea procesului de predare-
învăţare-evaluare, soft-uri utilizate, formarea competenţelor la elevi, realizarea standardelor de eficienţă a
învăţării, incluziune, formatori, etc.)
Problema care se pune astăzi în faţa şcolii este înzestrarea elevului cu un ansamblu de competenţe
funcţionale, necesare acestuia fie pentru trecerea la o nouă treaptă de învăţământ, fie pentru o implicarea mai
reuşită în societate. Aşadar, curriculumul şcolar proiectat şi implementat actualmente în învăţământul
preuniversitar din Republica Moldova reprezintă o nouă etapă de dezvoltare curriculară. Excluderea notelor
anulează, de fapt, ierarhizările şi pune accent pe dezvoltarea spiritului de echipă, urmărind eficientizarea
învăţării. Totodată, în demersul implementării se solicită respectarea principiului confidenţialităţii.
Trecerea de la învăţământul primar la cel gimnazial reprezintă o schimbare foarte mare pentru elevi, pentru
depăşirea cu succes a acesteia fiind necesară acţiunea conjugată a tuturor factorilor implicaţi în educaţie care
îşi pun amprenta asupra psihicului lor. Profesorii de diferite specialităţi s-au familiarizat și au conlucrat cu
învăţătorii la aspectele ce țin de descriptorii de performanţă pentru fiecare obiect de studiu, să ştie ce noţiuni
şi-au însuşit elevii şi ce competențe şi-au format, acesta fiind nivelul de la care se porneşte spre lărgirea
sferei de noţiuni în fiecare domeniu. În primele săptămâni ale clasei a V-a, profesorii au testat elevii asupra
modului în care ei operează cu noţiunile dobândite în clasele primare. Profesorii au pus accent pe metodele
participative, au lăsat elevului impresia că i se deschid noi orizonturi de cunoaştere, speculând tendinţa pe
care aceştia o au la această vârstă de a afla, de a explora, de a descoperi.
4. Criteriile de evaluare/ criterii de succes sunt seturi de calităţi importante care se regăsesc în
produsele învăţării şi care trebuie să se prezinte ca un sistem.
5. Relația dintre produsele școlare și unitățile de competențe/ sub-competențe nu este neapărat univocă.
Există situații în care aceeași unitate de competență/ sub-competență poate fi evaluată prin
valorificarea câtorva produse, iar același produs poate permite evaluarea câtorva unități de
competențe/ sub-competențe. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea de a selecta produsele
cele mai relevante în fiecare caz, manifestând cultura evaluativă, competențele aferente didacticii
disciplinei, creativitatea pedagogică ,
6. Criteriile de evaluare se anunță anticipat elevilor în formă de criterii de succes, formulate în limbaj
accesibil, pe scurt, folosind verbe, de obicei la persoana I singular. În cadrul lecțiilor la treapta
gimnazială de învățământ se vor utiliza criterii de evaluare specifice produselor curriculare.
Stimularea demersurilor cognitive, realizarea învăţării prin exersarea gîndirii critice a devenit în
societatea contemporană un deziderat, fiind în concordanţă cu autonomia şi responsabilitatea, valori pe
care se fondează democraţia. Integrarea activă cere atitudine şi abilitatea de a gîndi deschis, critic şi
constructiv, de a evidenţia discrepanţe, de a formula perspective, de a accepta puncte de vedere raţionale,
de a tolera diversitatea şi disonanţa, de a evalua dezvoltarea personală şi posedarea de cunoştinţe.
Aportul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale în dezvoltarea gîndirii critice este considerat
drept punct esenţial în formarea competenţelor profesionale. Aplicarea TIC contribuie la dezvoltarea
instrumentelor intelectuale, la elaborarea raţionamentelor şi a judecăţilor, la conturarea propriului mod
de utilizare a strategiilor interactive, pentru construirea progresivă a cunoştinţelor noi.
Rolul cadrului didactic în abordarea mecanismelor cognitive rezidă în următoarele:
a) să creeze un climat stimultativ pentru învăţarea activă şi să motiveze pentru participare directă în
cunoaştere;
b) să promoveze învăţarea interactivă şi responsabilă;
c) să clarifice scopurile şi obiectivele de realizat;
d) să reactualizeze şi să integreze cunoştinţele;
e) să stimuleze autocunoaşterea, autoanaliza și să echilibreze activitatea cognitivă;
f) să propună modele, provocând noi căutări
- realizarea proiectarii didactice conform noilor - lipsa unei motivaţii interioare a învăţării;
programe scolare centrate pe competențe - lipsa unor cercuri şcolare;
-aportul CDS în achiziționarea de cunoștințe, - superficialitatea unor elevi în realizarea temelor
priceperi și deprinderi de către copii cu CES scrise;
Oportunităţi: Ameninţări:
-Prestigiul în continuă creștere de care se bucură în -Dezinteresul și/sau abandonul școlar;
acest moment școala; -supraîncărcarea conținuturilor care duc la pierderea
-O bună motivație din partea unor elevi capabili de interesului și motivației intrinseci.
performanță și susținerea din partea părinților.