Sunteți pe pagina 1din 56

METODICA PREDĂRII GEOGRAFIEI

Suport de curs

Profesor: Cornelia Dincă

Universitatea din Bucureşti


Editura CREDIS
2008

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

Acest material este destinat uzului studenţilor


Departamentului de Învăţământ la Distanţă al
Universităţii din Bucureşti.
Reproducerea integrală sau parţială a acestui
material este posibilă doar cu acordul scris al
Departamentului ID.

Universitatea din Bucureşti


Editura CREDIS
Bd. Mihail Kogălniceanu, Nr. 36-46, Corp C, Etaj I, Sector 5
Tel: (021) 315 80 95; (021) 311 09 37, 031 405 79 40, 0723 27 33 47
Fax: (021) 315 80 96
Email: credis@credis.ro
Http://www.credis.ro

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

Proiectarea activităţii de predare-învăţare a geografiei 1

Proiectarea activităţii de predare-învăţare a geografiei

Proiectarea activităţii este impusă de o sumă de aspecte, cum ar fi:

• Lipsa proiectului didactic determină derularea unui proces de predare-


învăţare-evaluare improvizat.

• Este necesar ca dascălul să anticipeze atingerea unor obiective, iar atingerea


acestora nu se poate realiza dacă ele nu au fost bine gândite dinainte.

• În final, profesorul îşi poate evalua mai eficient propria activitate.

• Rezultatele obţinute de copii nu pot fi de calitate, dacă profesorul nu utilizează


strategii didactice adecvate.

• Eficienţa unei lecţii depinde de modul cum aceasta a fost proiectată.


Algoritmul proiectării:
Principalele etape care se parcurg pentru realizarea proiectării lecţiei sunt:
• Încadrarea lecţiei în sistemul de lecţii din care face parte
• Stabilirea obiectivelor operaţionale şi argumentarea lor
• Realizarea schemei logice a conţinutului
• Stabilirea sarcinilor de lucru pe care le primesc elevii
• Elaborarea strategiei didactice în legătură cu obiectivele propuse
• Stabilirea activităţilor pentru fiecare moment al lecţiei
• Anticiparea strategiilor de evaluare în corelaţie cu obiectivele operaţionale.

1
Pentru fişele de evaluare recomandăm să se anexeze hărţi, pentru a se uşura activitatea
elevului.

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

Profesor Cornelia Dincă


PROIECT DIDACTIC
Data
Obiectul : Geografie – clasa a….-a
Subiectul lecţiei
Tipul lecţiei
Obiective de referinţă
R1
R2
Obiective operaţionale
O1
O2
O3
O4
Argumentarea obiectivelor
Sarcini de lucru
O1 – S1…
O2 – S2…
O3 – S3…
O4 – S4…
Strategii didactice
• Metode
• Mijloace de învăţământ
Modul de organizarea a activităţii elevilor (frontal, pe grupe, individual, în
perechi)
Material bibliografic
• Manual…
• Didactica…
Desfăşurarea lecţiei
1. moment organizatoric 2-3 min.
2. verificarea cunoştinţelor anterioare 10 min.

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

- prin întrebări
- printr-un test de evaluare
- joc didactic
3. dobândirea noilor cunoştinţe 25 min.
• pregătirea aperceptivă (captarea atenţiei)
• scrierea titlului lecţiei pe tablă/anunţarea obiectivelor
• dirijarea predării-învăţării
• schema lecţiei
C1…
C2…
C3…
C4…
• relaţia obiective-conţinuturi-sarcini de lucru-strategii didactice-evaluare

Fixarea cunoştinţelor 3 min.


Obţinerea performanţei – prin întrebări/fişa de evaluare 4 min.
Anunţarea temei pentru acasă 2 min.
Aprecierea clasei/observaţii/notarea elevilor 3 min.

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

Profesor Cornelia Dincă

Model 1

MODEL PROIECT DIDACTIC

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Evenimentele Obiec Conţinutul Nivelul Sarcini Strategii Evaluare


lecţiei -tive informativ iniţial al de didactice
cunoaşterii învăţare
elevilor
Pregătirea Metode: Prin rebus
aperceptivă jocul
didactic
Anunţarea Se anunţă
temei, titlul…
obiectivelor Obiectivel
e
urmărite…

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

Dirijarea O1 C1 Recunosc S1 Metode: Frontală:


predării- semnele explicaţia, orală
învăţării convenţionale lucrul cu Individual
, pot localiza… harta, ă: scrisă
exerciţiul
Mijloace: Prin
Harta fizică exerciţii,
a României, aprecieri
atlasul, verbale
manualul
Forme de
organizare
: frontal,
individual
O2 C2 Cunosc…., S2 Metode: Prin
Dar nu pot Conversaţia exerciţii:
defini… lucrul cu de
harta, identificar
problematiz e, de
area clasificare,
Mijloace: de
Harta fizică completar
a României, e
atlasul,
manualul
Forme de
organizare
: frontal,
individual,
pe echipe
O3 C3 S3 Observarea
sistemică

O4 C4 S4 Aprecieri
generale

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

Atingerea Metode:
feed-back-ului lucrul cu
harta,
problematiz
area
Mijloace:
harta fizică
a României
Forme de
organizare
: frontal
Obţinerea Mijloace: Scrisă:
performanţei fişa de fişa de
evaluare evaluare.
Forme de
organizare
: individual
Anunţarea
temei pentru
acasă

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

Profesor Cornelia Dincă

Model 1

MODEL PROIECT DIDACTIC

DESFĂŞURAREA LECŢIEI

Obiective Conţinutul Sarcini Strategii didactice Evaluare


informativ de
învăţare
O1 C1 S1 Metode: explicaţia, lucrul Frontală: orală
cu harta, exerciţiul Individuală:
Mijloace: Harta fizică a scrisă, exerciţii,
României, atlasul, aprecieri verbale
manualul
Forme de organizare:
frontal, individual
O2 C2 S2 Metode: conversaţia, Prin exerciţii, de
lucrul cu harta, identificare, de
problematizarea clasificare, de
Mijloace: Harta fizică a completare
României, atlasul,
manualul, film didactic
Forme de organizare:
frontal, individual, pe
echipe
O3 C3 S3 Metode: lucrul cu harta, Observare
problematizarea sistemică,
Mijloace: Harta fizică a aprecieri verbale
României, imagini Produsele

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

Forme de organizare: elevilor: o fişă de


frontal, pe grupe lucru…., o
planşă…, un
desen…
O4 C4 S4 Metode: lucrul cu harta, Aprecieri generale
problematizarea Prin exerciţii…
Mijloace: Harta fizică a
României, diapozitive
Forme de organizare:
frontal, pe echipe

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

STABILIREA OBIECTIVELOR OPERAŢIONALE

Prin enunţarea obiectivelor operaţionale, se realizează o definire clară a


rezultatelor aşteptate de la elevi, în termeni de comportament observabil, după o
situaţie de învăţare.
Operaţionalizarea obiectivelor cuprinde răspunsul la cinci întrebări:

• Cine va realiza obiectivul?


Se foloseşte expresia: La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili să …

• Ce comportament observabil şi măsurabil trebuie atins? (care este


ţinta?)
- se utilizează un verb care nu permite interpretări diferite, care
generează comportamente, care are ca rezultat un produs măsurabil
cantitativ şi calitativ.
- Nu se folosesc verbe cu înţeles general, cum ar fi: a şti, a cunoaşte, a
înţelege, a aprecia, a-şi însuşi.
- Nu se folosesc două verbe în formularea unui obiectiv, deoarece fiecare
ar exprima câte o cerinţă.

• Ce performanţă trebuie realizată?


Exigenţa, rezultatul aşteptat: un conţinut înţeles, memorat, analizat.
Performanţa se produce în funcţie de fiecare tip de obiectiv:
- pentru obiectivele cognitive, produsele sunt: noţiuni, date, denumiri,
principii, clasificări, etc
- pentru obiectivele metodologice, produsele reprezintă modul în care se
aplică metodele, procedeele, modul cum se utilizează instrumentele,
aparatele, etc
- pentru obiectivele atitudinale, produsul este un comportament: a
respecta regulile, a lucra ordonat etc

10

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

Rezultatele aşteptate de la elevi trebuie definite foarte clar, în termen de


comportament observabil.

• În ce condiţii poate fi atinsă această capacitate?


Condiţiile în care se produce performanţa se referă la instrumentele şi documentele
pe care le utilizează elevul şi la facilităţile pe care acesta le are sau nu: cu ajutorul
hărţii…, folosind desenul…, interpretând fotografiile…, urmărind filmul didactic…, fără
hartă…., citind fragmentul….., audiind lectura…

• Care este criteriul de acceptabilitate al performanţei?


Indicele calitativ sau cantitativ al caracteristicilor performanţei poate fi exprimat în
număr minim de răspunsuri corecte, procentaj, proporţie, cantitate, limită de timp,
etc. Categorii de performanţe standard sunt: de nivel superior – Foarte bine, de nivel
mediu - Bine, de nivel minim – Suficient.

Observaţii:
Pentru o lecţie nu se formulează mai mult de 4-5 obiective, pentru a nu exista
riscul să nu poată fi realizate.
Profesorul trebuie să aibă în vedere atunci când formulează obiectivele
operaţionale că va fi necesar să creeze situaţii de învăţare, respectiv, itemi de
evaluare în concordanţă cu obiectivele propuse.
Pentru a se dovedi realizarea obiectivelor operaţionale, se realizează itemi de
evaluare pentru fiecare obiectiv în parte.
Obiectivele trebuie formulate în cât mai puţine cuvinte.

Tipuri de obiective operaţionale:


1. OBIECTIVE COGNITIVE= informative= „savoirs” sunt cele care se referă la ce
va şti elevul după o secvenţă de predare/învăţare. Verbele care se pot folosi
sunt: a enunţa, a denumi, a caracteriza, a recunoaşte, a descrie, a stabili, a
compara, a clasifica, a ordona, a analiza, a argumenta, a detalia, a completa
etc

11

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

2. OBIECTIVE FORMATIVE:
a) OBIECTIVE METODOLOGICE= „Savoire-faire” sunt cele care se referă
la ce va şti elevul să facă după o secvenţă de predare/învăţare:
formarea de priceperi, deprinderi intelectuale şi practice, utilizarea
aparatelor şi instrumentelor etc. Verbele adecvate sunt: a măsura, a
modela, a rezolva, a elabora, a calcula, a estima etc
b) OBIECTIVE MOTORII care se referă la ce va şti elevul să facă după o
secvenţă de demonstrare efectuată de profesor. Verbele care se
utilizează sunt: a demonstra, a dovedi, etc
c) OBIECTIVE ATITUDINALE= „savoire-être”, vizând ce va şti elevul să fie
după o secvenţă de predare/învăţare, sau, în cele mai multe cazuri,
după mai multe secvenţe de învăţare. Verbele care se pot folosi sunt: a
dovedi, a demonstra, a exprima etc.

12

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

Clasa a IV a
Tema Munţii Apuseni

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:


O1.- să indice, folosind harta fizică a României, atlasul şi harta Carpaţilor Occidentali
din manual, poziţia geografică şi limitele Munţilor Apuseni;
O2.- să descrie, utilizând cunoştinţele din lecţiile anterioare (Carpaţii-caractere
generale) şi diapozitivele prezentate, cel puţin 5 caracteristici specifice ale reliefului
Munţilor Apuseni;
O3.- să compare, pe baza lecţiilor precedente referitoare la grupele Munţilor Carpaţi,
relieful munţilor apuseni cu relieful oricărei alte grupe, la alegere, indicând 2
asemănări şi 2 deosebiri;
O4- să numească, analizând harta Munţilor din manual (fig. 2/p. 17), cel puţin 4
diviziuni ale reliefului acestei grupe montane;
O5- să precizeze, pe baza conţinutului informaţional al lecţiei, cel puţin 2 aspecte
care să demonstreze importanţa Munţilor Apuseni.

ARGUMENTAREA OBIECTIVELOR:
O1., O4.- formarea deprinderilor corecte de analiză şi interpretare a materialelor
grafice şi cartografice; / de întocmire a unor schiţe simple e hartă;
O2., O3.- dezvoltarea capacităţilor de analiză, sinteză, comparaţie a datelor, faptelor
şi fenomenelor geografice dintr-un sistem spaţial şi funcţional;
O5- perceperea corelaţiilor dintre suportul fizic al mediului geografic şi utilizarea sa
sub aspect uman-economic.

SARCINI DE LUCRU:

Pentru atingerea celor 5 obiective, pe parcursul lecţiei, elevii vor


avea de îndeplinit următoarele sarcini de lucru:

13

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

S1.- Urmăriţi harta Munţilor Apuseni din manual (2./p.17) şi notaţi în caiete, în timp
de 3 minute, poziţia geografică şi cele 4 limite al Munţilor Apuseni;
S2.- Făcând apel la cunoştinţele dobândite în lecţiile anterioare, notaţi caietele, în
timp de 4 minute, cel puţin 5 caracteristici
S3.- Indicaţi 2 asemănări şi 2 deosebiri între relieful Munţilor Apuseni şi relieful
grupei Retezat-Godeanu, marcând cu „X” aspectele specifice celor două grupe notate
în fişa nr. 1. Timpul de lcuru este de 2 minute.
S4.- Folosind harta Munţilor Apuseni, identificaţi diviziunile componente ale acestor
munţi. Ele vor fi notate treptat pe desenul realizat de elevi în caiete şi de către
profesor pe tablă;
S5.- Numiţi, urmărind diapozitivele şi schema lecţiei, importanţa Munţilor Apuseni.

14

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

Clasa a V-a
Tema: Vulcanii

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1.- să identifice, folosind planşa aparatului vulcanic şi desenul din manual, cele 4
părţi componente ale unui vulcan;
O2.- să descrie, pe baza filmului prezentat, modul de producere a unei erupţii
vulcanice;
O3.- să localizeze, folosind harta fizică a lumii şi harta răspândirii vulcanilor din
manual, trei arii vulcanice de pe Terra;
O4.- să numească patru urmări ale activităţilor vulcanice, utilizând informaţiile din
lecţie şi imaginile prezentate de profesor.

ARGUMENTAREA OBIECTIVELOR:

O1., O3.- conduc la formarea deprinderilor corecte de analiză a materialelor grafice şi


cartografice;
O2.-se exersează capacităţile de selectare a conţinuturilor ştiinţifice din surse variate
de informaţii;
O4.- se formează abilităţile de utilizare a termenilor geografici în contexte noi.

SARCINI DE LUCRU:

Pentru atingerea celor 4 obiective, pe parcursul lecţiei, elevii vor


avea de îndeplinit următoarele sarcini de lucru:
S1.- Urmăriţi desenul din manual (4.21/p. 43) şi notaţi în caiete, în timp de minute,
părţile componente ale unui aparat vulcanic;
S2.- Pe parcursul prezentării filmului, notaţi în caiete, în ordinea cronologică a
desfăşurării erupţiei, etapele de producere a activităţii vulcanice;

15

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

S3.- Analizaţi harta din manual cu răspândirea vulcanilor (4.24/p. 45) şi harta fizică a
lumii din atlas şi identificaţi, în timp de 2 minute, trei zone vulcanice de pe Terra.
Răspunsurile vor fi notate în caiete în timp de 3 minute.
S4.- Urmărind imaginile prezentate de profesor şi conţinutul lecţiei, numiţi, oral, cel
puţin 4 urmări ale erupţiilor vulcanice.

16

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

Profesor Cornelia Dincă

MODEL DE RELAŢIONARE ÎNTRE OBIECTIVELE OPERAŢIONALE ŞI


SARCINILE DE LUCRU

TEMA: Vulcanii/ clasa a V-a

O1.- să identifice, folosind planşa aparatului vulcanic şi desenul din manual, cele 4
părţi componente ale unui vulcan;
S1- Urmăriţi desenul din manual (4.21/p. 43) şi notaţi în caiete, în timp de minute,
părţile componente ale unui aparat vulcanic;

O2.- să descrie, pe baza filmului prezentat, modul de producere a unei erupţii


vulcanice;
S2.- Pe parcursul prezentării filmului, notaţi în caiete, în ordinea cronologică a
desfăşurării erupţiei, etapele de producere a activităţii vulcanice;

O3.- să localizeze, folosind harta fizică a lumii şi harta răspândirii vulcanilor din
manual, trei arii vulcanice de pe Terra;
S3.-Analizaţi harta din manual cu răspândirea vulcanilor (4.24/p. 45) şi harta fizică a
lumii din atlas şi identificaţi, în timp de 2 minute, trei zone vulcanice de pe Terra.
Răspunsurile vor fi notate în caiete în timp de 3 minute.

O4.- să numească patru urmări ale activităţilor vulcanice, utilizând informaţiile din
lecţie şi imaginile prezentate de profesor.
S4.- Urmărind imaginile prezentate de profesor şi conţinutul lecţiei, numiţi, oral, cel
puţin 4 urmări ale erupţiilor vulcanice.

17

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

SCHEMA LECŢIEI

Întocmirea schemei lecţiei presupune anumite cerinţe:

Titlul trebuie scris mare şi subliniat.


Subtitlurile se marchează pentru a ieşi în evidenţă.
Conţinuturile tematice pentru fiecare subtitlu trebuie esenţializate.
Completările se fac, dacă este cazul, prin:
• Desene,
• Definiţii,
• Schemă de corelaţii.
Observaţii:
• Pe tablă nu se fac prescurtări;
• Este importantă încadrarea schemei pe tablă;
• Nu se şterge tabla până după momentul fixării cunoştinţelor;
• Se foloseşte creta colorată pentru a evidenţia termenii noi, definiţiile etc.
• Desenele realizate trebuie să fie foarte clare, expresive şi suficient de mari
pentru a putea fi vizualizate.

18

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

TIPURI FUNDAMENTALE DE LECŢII

1. LECŢIA DE COMUICARE ŞI ÎNSUŞIRE A NOILOR CUNOŞTINŢE


- lecţii combinate (mixte) cu mai multe activităţi: de comunicare, de
repetare, de consolidare, de formare de priceperi şi deprinderi, de
verificare a rezultatelor.
VARIANTE:
• Lecţia de activităţi practice pe terenul geografic,
• Lecţia de analiză a observaţiilor realizate în vizite, excursii, drumeţii,
• Lecţia bazată pe materiale demonstrative, experiment, elaborarea modelelor,
• Lecţia desfăşurată cu ajutorul mijloacelor de învăţământ, a manualului şcolar şi a
altor surse de informare,
• Lecţia bazată pe munca independentă/lecţia organizată pe grupe de elevi.

2. LECŢIA DE RECAPITULARE ŞI SISTEMATIZARE


- vizează consolidarea cunoştinţelor şi competenţelor dobândite de către
elevi.

3. LECŢIA PENTRU FORMAREA ŞI CONSOLIDAREA PRICEPERILOR ŞI


DEPRINDERILOR
VARIANTE:
• Lecţia de formare a unor deprinderi de muncă intelectuală
- rezolvarea unor probleme aplicative, citirea şi interpretarea unor
desene, hărţi.
• Lecţia de laborator
- folosirea aparaturii, efectuarea unor experienţe.
• Lecţia de activităţi practice
- realizarea unor colecţii de roci, soluri; lecţii de excursii, pentru
observarea fenomenelor, prelucrarea unor observaţii şi date, realizarea
unor comparaţii geografice.

19

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

• Lecţia de realizare a unor modele


• Lecţia pe calculator
• Lecţia-dezbatere
• Lecţia bazată pe munca independentă cu surse de informare.

4. LECŢIA DE VERIFICARE ŞI APRECIERE A REZULTATELOR ÎNVĂŢĂRII


VARIANTE:
• Lecţia de verificare orală, lucrările scrise, lecţia de îmbinare a consolidării
cunoştinţelor, competenţelor dobândite cu evaluare (orală, scrisă).
• Lecţia de evaluare prin aplicaţii practice sau exerciţii
• Lecţia de analiză a lucrărilor practice şi scrise.

5. LECŢIA-SEMINAR
6. LECŢIA LABORATOR
7. LECŢIA DE APLICARE ÎN PRACTICĂ A CUNOŞTINŢELOR

Bibliografie:
Didactica geografiei- N. Ilinca/ ed. Corint, 2000
Didactica geografiei- M E Dulamă/ ed. Clusium, 1996

20

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

EVALUAREA

Evaluarea este o componentă a actului didactic prin care se evidenţiază


cantitatea de cunoştinţe şi abilităţi dobândite, valoarea acestora, în scris, oral sau în
urma unor probe practice.

Funcţiile evaluării:
• Diagnostică- urmăreşte depistarea lacunelor şi greşelilor, precum şi
înlăturarea acestora;
• Prognostică- pune în evidenţă valoarea şi performanţele viitoare a le elevilor;
• De selecţie- când se urmăreşte admiterea elevilor la concursuri sau
ierarhizarea elevilor într-o clasă;
• De reglare- în urma informaţiilor primite de profesor, acesta intervine sau
revine asupra conţinuturilor pentru a sprijini elevii în însuşirea cunoştinţelor;
• Motivaţională- verificarea ritmică în face pe elev să înveţe cu regularitate.

Tipuri de evaluare:
• Evaluarea iniţială- la începutul unui ciclu de învăţământ, la început de an
şcolar; are valoare predictivă;
• Evaluare continuă- formă curentă a evaluării; pe tot parcursul procesului de
învăţământ;
• Evaluarea formativă- vizează comportamentele finale ale elevului;
• Evaluarea periodică- are în vedere verificarea gradului de restructurare, de
cunoaştere a unor pachete mari de informaţii;
• Evaluarea cumulativă, sumativă sau globală- se face la intervale mari de
timp (capitol, semestru, an, ciclu de învăţământ).

Metode şi procedee de evaluare


• Evaluare orală- observarea, aprecierea verbală, chestionare orală
• Evaluarea scrisă- extemporale, lucrări curente, teze, lucrări scrise, examene

21

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

• Evaluarea practică- se verifică deprinderile şi abilităţile elevilor (cum utilizează


instrumentele de lucru, cum se face orientarea în teren sau pe hartă),
confecţionare de materiale, hărţi, planşe.

22

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

TIPURI DE ITEMI
După criteriul obiectivităţii:

Itemi obiectivi
Capitala Italiei este………………………………………………..

Itemi subiectivi
Explicaţi efectele subţierii stratului de ozon.

Itemi cu răspunsuri închise


• Itemi de discriminare binară
În Munţii Carpaţi există gheţari Adevărat/Fals

• Itemi de discriminare multiplă


Încercurcuţi răspunsul corect:
Mureşul
a) este afluent al Dunării
b) face parte din grupa râurilor de sud
c) izvorăşte din Munţii Hăşmaşul Mare
d) străpunge Carpaţii Meridionali
• Itemi de asociere
Fiecare element din dreapta este integrat uneia din regiunile din stânga:
Munţii Bucegi Cheile Turzii
Munţii Parâng Babele
Munţii Trascău Peştera Comarnic
Munţii Aninei Pietrele Doamnei
Munţii Rarău Peştera Muierilor
• Itemi de aşezare în ordine logică sau de clasificare
Selectaţi afluenţii Siretului şi enumeraţi-i în ordine, de la nord la sud: Moldova,
Suceava, Arieş, Buzău, Trotuş, Bistriţa, Jijia.

23

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

• Itemi cu răspunsuri deschise

• Itemi de completare a unor propoziţii neterminate


Cea mai mare planetă din sistemul solar este………………

• Itemi de completare a două lacune


Planeta Terra este situată între planeta…………………..şi planeta……………….

• Itemi de completare a mai multor lacune

• Itemi de completare a unor lacune pe un desen

• Itemi de reproducere
Clasificaţi satele după numărul de locuitori

• Itemi de calcul
Calculaţi ce oră este la Londra, când la Bucureşti este ora 13.30.

24

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

RELAŢIA OBIECTIVE-ITEMI

OBIECTIVUL URMĂRIT DEZVOLTĂ O ITEMI


ANUMITĂ CAPACITATE
• De definire Definiţi noţiunea de ….
Completaţi următoarea definiţie……
• De identificare Selectaţi din lista de mai jos cuvintele
care denumesc……
• De clasificare Numiţi tipurile de sate, după numărul de
locuitori
• De comparare Găsiţi două deosebiri şi două asemănări
între Câmpia Română şi Câmpia de Vest.
• De analiză Completaţi următoarea schemă
lacunară….
• De sinteză Numiţi patru subramuri ale industriei care
se dezvoltă în oraşul Galaţi.
• De aplicare Realizaţi o prognoză meteo pentru ziua
de mâine, cu ajutorul datelor înscrise în
tabel.
• De abstractizare Reprezentaţi schematic scurgerea radiară
a râurilor din România.

25

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

Învăţător……………………..
Nume………………………………….
Prenumele
Clasa a IV-a

FIŞĂ DE EVALUARE
CLASA a IV-a

TEMA: Resursele subsolului: combustibilii

2p 1. Subliniaţi resursele energetice epuizabile:


petrolul, energia eoliană, hidroenergia, gazele naturale, energia geotermică, energia
solară, cărbunele, şistul bituminos.

2p. 2. Subliniaţi unităţile de relief unde se găsesc zăcăminte de gaze


naturale:
Carpaţii Occidentali, Podişul Getic, Depresiunea colinară a Transilvaniei, Podişul
Dobrogei, câmpia Jijiei, Platforma continentală a Mării Negre, câmpia Română.

2p. 3. Numiţi două rafinării din România


…………………………………….. ………………………………………….

3p. 4. Completaţi afirmaţiile de mai jos:


a. Prin rafinarea petrolului se obţin…………………………………………………….
b. Antracitul şi huila sunt cărbuni………………………………………………………..
c. Gazele asociate însoţesc zăcămintele de …………………………………………..
d. Din bazinul Petroşani se exploatează…………………………………………………

1p din oficiu
……………………..
Total 10 puncte
Timp de lucru: 7 minute.
26

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

Profesor Cornelia Dincă


Nume……………………………..
Prenume…………………………
Clasa a V a………………………
FIŞĂ DE EVALUARE
CLASA A V A
TEMA: SOLUL/PREZENTAREA GENERALĂ A SOLURILOR

2p. 1. Definiţi solul


…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………

2p. 2. Notaţi patru zone de pe Terra unde nu se dezvoltă soluri


…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………

1p. 3. Explicaţi cum se formează humusul


…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………

4p. 4. Numiţi componentele solului


• ………………………………………..
• ………………………………………..
• …………………………………………
• ………………………………………….

1 p din oficiu
………………………
Total 10 puncte
Timp de lucru 7 minute

27

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

Profesor Cornelia Dincă


Nume……………………………..
Prenume…………………………
Clasa a V a………………………
FIŞĂ DE EVALUARE
CLASA A VI A
TEMA: GERMANIA

1. Identificaţi de pe harta de mai jos:


6p
• Subdiviziunile reliefului Germaniei marcate cu litere de la A la C
A……………………………….. B………………………………..
C………………………………………
1p
• Munţii din care izvorăşte Dunărea………………………………..
1p
• Două fluvii care se varsă în marea Nordului, marcate cu 1 şi 2
1………………………………………………….
2…………………………………………………..

1p
2. Numiţi patru oraşe din Germania
………………………………………….
…………………………………………..
……………………………………………
…………………………………………….

1p din oficiu
…………………………..
Total 10 puncte
Timp de lucru: 5 minute.

28

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

Profesor Cornelia Dincă


Nume……………………………..
Prenume…………………………
CLASA A VI A
FIŞA DE EVALUARE

2P 1. Denumiţi marginile continentului Europa:


……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………
1P 2. Grupaţi în două categorii (munţi tineri-munţi vechi) următorii munţi:
Carpaţi, Scandinavici, Alpi, Caucaz, Pirinei, Cantabrici, Ural, Balcanici.
- munţi tineri………………………………………………………………………………………
- munţi vechi……………………………………………………………………………………….
2P 3. Alegeţi dintre următoarele fluvii pe cele care se îndreaptă spre mările
din sudul Europei: Dunărea, Elba, Ron, Ebru, Sena, Rin, Nistru, Volga, don,
Dvina, Pad.
2P 4. Scrieţi în spaţiile libere informaţia corectă:
‰ Peninsula Scandinavică se găseşte în partea ……………….a Europei, iar
Peninsula Iberică în partea………………….
‰ Vulcanul Etna este situat în insula………………………
‰ În sudul Europei clima este …………………………………..
‰ Cei mai înalţi munţi ai Europei sunt……………….., având altitudinea de …………
‰ Bazinul carbonifer Ruhr se găseşte în……………………
‰ Cel mai întins stat al Europei Centrale este……………………………
‰ Al doilea oraş ca mărime din Europa Centrală este………………………..
‰ Republica Moldova are o economie predominant…………………………………
2P. 5. Explicaţi rolul geografic şi economic al fluviului Dunărea:

9 P+1P din oficiu=nota 10

29

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

Şc. Nr 119 Nume şi prenume…………………..


Sector 4, Bucureşti Clasa………………………………………
Profesor Cornelia Dincă

FIŞA DE EVALUARE clasa a VII a

Tema BRAZILIA

5p 1. Completaţi următoarea piramidă geografică, având definiţiile:


1. una din bogăţiile Braziliei
2. Brazilia ocupă acest loc ca suprafaţă între ţările lumii
3. Denumire a pădurii ecuatoriale
4. Cel mai întins podiş al Americii de Sud
5. Unul dintre arborii cu lemn preţios din pădurea amazoniană.

1p. 2. Alegeţi dintre următoarele animale pe acela care aparţin Braziliei: jaguari,
vulpi, şerpi, lame, tapiri, caimani, maimuţa urlătoare, leneşul, leul, cangurul.

3p. 3. Arătaţi ce zonă de vegetaţie corespunde fiecărei zone de climă:


a. clima ecuatorială……………………………………………
b. clima subecuatorială………………………………………
c. clima tropicală…………………………………………………..
d. clima temperată…………………………………………….

1p din oficiu= nota 10

30

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

Nume……………………………..
Prenume…………………………
Clasa a V a………………………
FIŞĂ DE EVALUARE
CLASA A VIII A
TEMA: Delta Dunării
1. Identificaţi pe harta de mai jos următoarele elemente:
1,50 p
• Braţele Dunării notate cu cifre de la 1 la 3. 1………..2..……….3………..
• Grindurile notate cu litere de la A-D
A…………………………………………….B……………………………………………………….
C…………………………………………….D………………………………………………………

0,50
• Oraşul în estul căruia braţul Tulcea se bifurcă în alte două braţe.
2p. 2. Argumentaţi afirmaţia că Delta înaintează în mare în dreptul gurilor
de vărsare a Dunării.
…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
1p. 3. Motivaţi de ce pe braţul Sulina se efectuează cea mai intensă
navigaţie fluvio-maritimă.
…………………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………………………………………………………………………………………….

1p din oficiu
……………………
Total 10 puncte
Timp de lucru 6 minute

31

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

Nume……………………………..
Prenume…………………………
Clasa a V a………………………

FIŞĂ DE EVALUARE
CLASA A VIII A
TEMA: Câmpia Română

1p 1. Numiţi două caracteristici ale reliefului Câmpiei Române.

4p. 2. Identificaţi pe harta de mai jos subdiviziunile Câmpiei Române marcate cu


litere de la A la D.
A…………………………………………………….B……………………………………………….
C…………………………………………………….D………………………………………………..

4p. 3. Realizaţi corelaţia între cele patru subdiviziuni (A-D) şi următoarele


caracteristici:
1. câmpie cu dune de nisip, situată la vest de Olt
2. câmpie unde loess-ul atinge 20 m grosime
3. câmpia cea mai înaltă
4. câmpie tabulară, cu vechi codrii de foioase.

1p din oficiu

Total 10 puncte
Timp de lucru 6 minute

32

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

Profesor Cornelia Dincă

TAXONOMIA METODELOR DE INSTRUIRE ŞI AUTOINSTRUIRE CE SE POT


UTILIZA ÎN PREDARE-ÎNVĂŢAREA GEOGRAFIEI

I. DUPĂ IZVORUL PRINCIPAL AL CUNOAŞTERII:

1. Metode de transmitere şi însuşire a cunoştinţelor


Metode de comunicare orală:
• Explozive: povestire, descrierea, explicaţia
• Conversative: conversaţia, conversaţia euristică, discuţia colectivă,
problematizarea.
Metode de comunicare scrisă
• De lucru cu manualul: lectura explicativă, lectura independentă

2. Metode de explorare şi descoperire (de învăţare prin descoperire


dirijată sau 3. Metode bazate pe acţiune:nedirijată):
Metode de explorare directă a obiectelor şi fenomenelor:
• Observarea sistemică şi independentă
• Efectuarea de experimente
• Examinarea unor probe sau documente/date statistice
• Studiu de caz
• Instruire programată
Metode de exploarare prin intermediu substitutelor realităţii:
• Demonstraţii cu ajutorul imaginilor, graficelor
• Demonstraţii cu ajutorul proiecţiilor fixe şi dinamice
• Demonstraţii cu ajutorul modelelor, machetelor
Instruirea programată

3. Metode bazate pe acţiune


Metode de învăţare prin acţiune reală

33

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

• Exerciţii
• Lucrări practice
Metode de învăţare prin acţiune fictivă (simulată)
• Jocuri didactice

II. DUPĂ CRITERIUL REGISTRULUI ÎN CARE SE OPEREAZĂ


1. Registrul simbolic:
• Instruirea asistată de calculator
• Algoritmirizarea
• Modelarea logico-matematică
• Exerciţiul
• Analiza structurală

2. Registrul figural:
• Descrierea
• Demonstraţia
• Învăţarea prin film
• Observarea

3. Registrul acţional
• Experimenantarea
• Lecturarea
• Lucrul cu manualul
• Investigarea documentelor obiectuale
• Documentarea
• Informarea
• Proiectarea
• Studiul comparativ
• Modelarea
• Jocul didactic
• Lucrările de laborator

34

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

• Lucrările în natură şi pe termenul geografic


• Experimentul
• Ancheta
• Investigarea
• Referatul
• Studiul comparativ
• Monografierea
• Analiza textelor
• Comunicarea ştiinţifică

4. Registrul verbal:
• Prelegerea
• Conversaţia catehetică
• Conversaţia euristică
• Dezbaterea
• Discuţie liberă / dirijată
• Povestirea
• Descrierea
• Explicaţia
• Informarea
• Intervievarea
• Problematizarea
• Descoperirea

III. DUPĂ ROLUL ELEVULUI ÎN ACTIVITATEA DE INSTRUIRE:


1. Metode cu rol activ:
• Povestirea
• Descrierea
• Explicaţia
• Prelegerea
• Învăţarea prin film

35

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

• Învăţarea prin înregistrări audio – video


• Lecturarea

2. Metode cu rol semnificativ:


• Conversaţia catehetică
• Observarea
• Conversaţia euristică
• Dezbaterea
• Prelegerea – dezbatere
• Problematizarea
• Discuţia dirijată

3. Metode cu rol activ:


• Asaltul de idei
• Proiectarea
• Studiul de caz
• Lucrările de laborator
• Lucrările în natură şi pe terenul geografic
• Exerciţiul
• Jocul didactic
• Modelarea
• Experimentarea
• Lucrul cu manualul
• Algoritmizarea
• Instruirea asistata pe calculator
• Modelarea logico-matematica
• Analiza structurală
• Dezbaterea
• Studierea comparată
• Documentarea
• Investigarea

36

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

• Ancheta
• Monografierea
• Rezumarea
• Informarea
• Referatul
• Comunicarea ştiinţifică
• Descoperirea
• Proiectarea

Materialul bibliografic:

Dulamă E.M., Didactica geografiei, Ed. Clusium, 2000


Ilinca N, Didactica geografiei, Ed. Corint, Bucureşti, 2000

37

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

DATA: 4 MAI 2004


CLASA: a IV – a
ÎNVĂȚĂTOARE:

Proiect didactic

ARIA CURRICULARĂ: OM ŞI SOCIETATE


OBIECTUL: GEOGRAFIE
SUBIECTUL LECȚIEI: Delta Dunării
TIPUL LECȚIEI: Lecţie mixtă

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
1.1 să localizeze corect elemente ale spaţiului geografic;
2.2 să folosească proceduro de înregistrare a datelor geografice observate;
2.3 să identifice şi să descrie caracteristici ale elementelor geografice;
3.1 să construiască enunţuri simple despre fenomene şi fapte
geografice observate;
3.2 să sesizeze şi să explice unele legături vizibile între realităţile
lumii înconjurătoare;
să demonstreze grijă faţă de mediul înconjurător.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE: Pe parcursul şi la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili


O1 - să localizeze pe harta fizică a României Delta Dunării, pe baza explicaţiilor
primite;
O2 - să enumere două caracteristici ale acesteia pe baza lecturilor geografice şi a
diapozitivelor;
O3 - să identifice părţile componente ale Deltei Dunării, pe baza hărţii şi a explicaţiilor
primite;

38

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

O4 - să precizeze trei aspecte care să demonstreze importanţa acestei unităţi de


relief, pe baza conţinutului informaţional şi a ilustraţiilor;
O5 - să evidenţieze necesitatea ocrotirii acesteia, pe baza informaţiilor primite;
O6 - să compare Delta Dunării cu Câmpia Română, indicând o asemănare şi două
deosebiri.

ARGUMENTAREA OBIECTIVELOR:
- formarea deprinderi de analiză şi interpretare corectă a hărţii (O1 şi O3);
- dezvoltarea capacităţii de analiză, sinteză şi comparaţie a fenomenelor
geografice dintr-un sistem spaţial şi funcţional (O2 şi O6);
- perceperea corelaţiilor dintre suportul fizic al unităţii şi utilizarea sa sub aspect
economic (O4);
- dezvoltarea capacităţii de abstractizare şi a comportamentelor favorabile (O5)

SARCINI DE LUCRU:
S1 – Priviţi harta fizic şi localizaţi Delta Dunării, specificând vecinii.
S2 – Citiţi cu atenţie fragmentele literare primite şi scrieţi cel puţin două caracteristici
ale acesteia, în timp de 5 minute.
S3 – Urmăriţi cu atenţie dispozitivele şi, cu ajutorul hărţii, spuneţi din ce este formată
Delta Dunării.
S4 – Citiţi cu atenţie schema şi textul din manual şi descoperiţi trei elemente ale
importanţei Deltei pentru ţara noastră.
S5 – explicaţi de ce este necesar ca acest colţ din natură să fie ocrotit, ţinând cont de
cele studiate şi de diapozitivele prezentate.
S6 – Citiţi încă o dată schema lecţiei şi descoperiţi o asemănare şi două deosebiri faţă
de Câmpia Română.

STRATEGII DIDACTICE:
a) metode: conversaţia euristică, explicaţia, lucrul cu harta, comparaţia,
învăţarea prin descoperire;

39

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

b) mijloace de învăţământ: harta fizico-geografică a României, atlase, fragmente


din lecturi geografice, ilustraţii, diapozitive, fişe de evaluare.

MATERIAL BIBLIOGRAFIC:

• Constantin Furtună, Octavian Mândruţ – „geografia României – manual pentru


clasa a IV – a”, editura All, Bucureşti, 1998;
• Curriculm Naţional
• „Ghid metodologic de aplicare a programei de geografie – cls. a IV a – a VIII
a”, editura Aramis, Bucureşti, 2001;
• „Lecturi istorico-geografice – antologie de texte pentru clasele a II - a şi a IV –
a”, editura Aramis, Bucureşti, 1998.

DESFĂŞURAREA LECŢIEI:

Obiec- Sarcini
Evenimente Coţinut
tive de Strategii Evaluare
le informati
operaţio învăţar didactice
lecţiei v
na-le e
Organizarea - - - Asigurarea disciplinei şi a
clasei materialelor necesare
Verificarea - - - Metoda conversaţiei Orală, prin
cunoştinţelor întrebări
anterioare
Pregătirea - - - Metoda conversaţiei Frontală,
aperceptivă euristice; rebus; forme prin rebus
de organizare: frontală
Anunţarea - - - Scrierea titlului în caiete
temei şi a şi pe tablă. Comunicarea
obiectivelor obiectivelor urmărite
Dirijarea O1 C1 S1 Metode: conversaţia Frontală,
predării – euristică, lucrul cu orală, prin
învăţării manualul, explicaţia, aprecieri
lucrul cu harta verbale
Mijloace: harta, atlasul Ex. de
Forma de organizare: identificare
frontală şi locaizare
Dirijarea O2 C2 S2 Metode: conversaţia Orală,
40

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

predării - euristică, explicaţia, frontală ex. de


învăţării învăţarea prin descoperire
descoperire şi formulare a
Mijloace: diapozitive, caracteristici
lecturi geografice lor Deltei
Forma de organizare:
frontală
O3 C3 S3 Metode: lucrul cu harta, Individuală
conversaţie euristică, ex. de
explicaţia identificare
Mijloace: hartă, atlas, a braţelor,
manual grindurilor
Forma de organizare: Deltei
individuală Dunării
O4 C4 S4 Metode: conversaţia Orală,
euristică, învăţarea prin aprecieri
descoperire verbale,
Forma de organizare: formularea
frontală a trei
aspecte
legate de
importanţa
Deltei
Dunării
O5 C5 S5 Metode: conversaţia Orală, prin
euristică
formularea
Forma de organizare:
frontală de întrebări
O6 C6 S6 Metoda: comparaţiei Orală, prin
Forma de organizare: compararea
frontală celor 2
forme de
relief
Atingerea O1→O6 C1→C6 S Metoda conversaţiei Orală, prin
feed-back- euristice, lucrul cu întrebări,
ului manualul recitirea
Forma de organizare: textului din
frontală manual
Obţinerea O1→O6 C1→C6 Mijloace: fişa de evaluare Scrisă,
performanţei Forma de organizare: individuală,
individuală corectarea
fişelor
Încheierea Aprecieri generale cu Frontală,
lecţiei privire la desfăşurarea aprecieri
lecţiei verbale
Tema pentru acasă:
realizarea unui dosar cu
imagini, curiozităţi,
lecturi geografice
referitoare la Delta Dunării

41

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

REBUS

A
1
2
3
4
5
B

1. Câmpia Română este aşezată în partea de ……. a ţării


2. Înălţime „portivită”
3. Partea vestică a Câmpiei Române (câmpia)
4. Şi cea estică (….inferior)
5. grâul şi porumbul
AB – Paradisul vieţuitoarelor

42

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

SCHEMA LECȚIEI

Delta Dunării

C1 Aşezare: în partea de est a ţării, la vărsarea Dunării în Marea Neagră


C2 Caracteristici:
- câmpie în curs de formare – aluviuni aduse de fluviu
- cea mai joasă regiune de uscat a ţării;
- cel mai tânăr pământ românesc;
- creaţie comună a fluviului mării.
C3 Braţele Dunării – Chilia (cel mai lung)
- Sulina (cel mai scurt) ⇒ Delta Dunării
- Sfântu Gheorghe
Delta Dunării este formată din suprafeţe mai înalte – grinduri (Chilia, Letea,
Caraorman) şi ostroave – şi suprafeţe mai joase (lacuri, gârle, mlaştini, bălţi, canale,
braţele fluviului).
C4 Importanţa:
- rezervaţie naturală a biosferei – reconstrucţie ecologică;
- zonă turistică;
- paradisul plantelor şi animalelor;
- activităţi economice: pescuit, creşterea animalelor, cultura porumbului,
prelucrarea stufului, transport (braţul Sulina).
C5 Datorită frumuseţilor naturale este necesară ocrotirea Deltei Dunării prin
programe speciale de reconstrrucţie şi păstrare a lor.

43

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

INFORMAŢII SUPLIMENTARE:

• Geografii şi istoricii Antichităţii au făcut descriei sugestive pentru zona de


vărsare a Dunării în Marea Neagră. Interesul pentru această regiune era datorat
prezenţei unor oraşe greceşti pe maulul mării (Histria).
Herodot a indicat existenţa unui golf extins (laguna Razim-Sinoe de azi) unde era
aşezată această cetate. Strabo arată că Dunărea se vărsa prin 7 braţe, iar
Ptolemeu spune că braţul Sf. Gheorghe era folosit pentru navigaţie.
• Pe braţul Chilia se transportă 60% din volumul de apă şi aluviuni ale Dunării.
• La gurile braţelor Chilia şi SF. Gheorghe s-au format „delte secundare”.
• Grindurile reprezintă doar 13% din suprafaţa Deltei.

44

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

NUMELE ȘI PRENUMELE:
……………………………………….
DATA:.........................
Timp de lucru 10 minute

FIȘĂ DE EVALUARE
Tema: Delta Dunării

+1p din oficiu


1. Scrie numele celor 3 braţe ale Dunării şi colorează Delta Dunării (3p):
2. Uneşte fiecare cuvânt u explicaţia potrivită (4p):
grind * teritoriu ocrotit, de interes mondial
deltă * câmpie formată la vărsarea unor fluvii în mări
aluviuni * fâşie de teren situată în deltă
rezervaţie a biosferei * mâl, nisip, pietriş aduse de apele curgătoare şi
depuse pe fundul albiei

3. De ce Delta Dunării este considerată un paradis al plantelor şi animalelor? (2p)

45

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

___________________________ Data______________
(Unitatea de învăţământ)

FIŞĂ DE ASISTENŢĂ LA LECŢIE

Numele şi prenumele cadrului didactic:____________________________________


Clasa la care se asistă:_____________________________________
Disciplina:_______________________________________________
Elevi prezenţi:__________________Absenţi____________________
Subiectul lecţiei:__________________________________________

Etapele lecţiei; conţinutul procesului de Aprecieri şi observaţii


predare-învăţare; strategii didactice;
a) moment organizatoric
b) verificarea cunoştinţelor anterioare
c) desfăşurarea lecţiei
- pregătirea aperceptivă
- scrierea titlului lecţiei
- anunţarea obiectivelor
- dirijarea predării-învăţării
1. metode
2. mijloace de învăţământ
3. schema lecţiei
4. activarea elevilor
5. sarcini de lucru
6. organizarea acivităţilor elevilor
d) atingerea feed-back-ului
e) evaluarea
f) verificarea fişei de evaluare
g) tema pentru acasă
h) notarea/observaţii/aprecieri
i) valorificarea resursei timp

46

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

CRITERII pentru alegerea manualului de GEOGRAFIE

1. Conţinutul manualului
-. conţinutul să fie în concordanţă cu programa, subiecţii pe care îi are profesorul
(elevii) şi idealul educaţional pe care îl urmăreşte profesorul;

Conţinutul programei

Idealul educaţional Conţinutul manualului

Subiecţii cu care
lucrează profesorul

-. conţinutul să aibă un limbaj accesibil, ştiinţific (respectând particularităţile de


vârstă a elevilor) care să dea însă posibilitatea acelor subiecţi (elevii) să poată lua
mai multe informaţii dacă doresc. Când vorbim de limbaj ne referim la cel specific
Geografiei.
- conţinutul manualului trebuie să răspundă atât cerinţelor de timp – 2 ore pe
săptămână, cât şi pentru 1 oră pe săptămână.

2. Grafica (imagini, desene, hărţi, grafice, tabele comparative sau


sintetice)
- grafica să fie în strânsă legătură cu conţinutul (textul) lecţiei - expresivitate –
acest lucru poate determina crearea la elevi a memoriei vizuale prin care îşi pot
însuşi fenomene, noţiuni, elemente geografice.
47

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

- hărţile trebuie să respecte elementele de bază privind semnele convenţionale


(redarea formelor de relief)
- graficele, tabelele să fie simple şi uşor de descifrat.

3. Exerciţiile, lecţiile de sinteză, evaluare:


- la fiecare lecţie trebuie să existe exerciţii, aplicaţii pentru elevi (manualul este în
principal instrumentul de lucru al elevului) pe care să le rezolve acasă (muncă
individuală).
- la fiecare sfârşit de capitol (ex. Atmosfera cls. a V - a) să existe în lecţia de
sinteză.
- manualul trebuie să cuprindă teste de autoevaluare secvenţială şi finală (cu
itemi subiectivi şi obiectivi) prin care elevul să-şi autoevalueze cunoştinţele
(considerăm că aceste teste trebuie lucrate acasă de elev şi doar corectate în
clasă).

4. Alte criterii:
- la fiecare lecţie să existe un dicţionar care să explice termeni, noţiuni geografice
sau chiar fenomene (termeni, noţiuni cu care va lucra elevul pe parcursul anilor).
- calitatea hârtiei şi mai ales a modului cum este legată şi copertată cartea – un
criteriu important pentru că manualele sunt transmisibile şi trebuie să aibă
rezistenţă.
- aspectul general: atractiv, un format care să permită o uşoară mânuire a lui (chiar
transport în ghiozdan).

Podişul Moldovei

48

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

Podişul moldovei ocupă partea de nord-est a ţării noastre, fiind cea mai întinsă
regiune de podiş. El este format din dealuri domoale, despărţite de depresiuni şi văi
adânci. Pe alocuri apar mici abrupturi datorate diferenţei de duritate a rocilor.
Limita de vest a podişului urmează, în mare parte, Valea Siretului, Valea Moldovei,
dincolo de care, spre munţi, se întind Subcarpaţii Moldovei. Pe o mică porţiune, se
mărgineşte direct cu zona montană. Spre est, Podişul Moldovei este limitat de valea
râului Prut. Podişul Moldovei este format din: Podişul Sucevei, Câmpia Moldovei,
Podişul Bârladului şi Culoarul Siretului.
Podişul Sucevei situat în partea de nord-vest, între râul Siret şi Obcinele
Bucovinei, este mai înalt, ajungând la 500-600 m. Datorită rocilor mai dure din care
este alcătuit, este mai accidentat decât celelalte subdiviziuni ale podişului Moldovei,
având văi înguste şi dealuri de mai mică întindere.
Câmpia Moldovei care se întinde în jumătatea de nord, între râurile Siret şi Prut,
este o regiune joasă, cu înălţimi de 200-300 m. Aspectul său neted şi culturile
agricole o asemănă cu regiunile de câmpie.
Podişul Bârladului ocupă jumătatea sudică a Podişului Moldovei. Este mai înalt
(400-500 m) şi este format din dealuri prelungi, despărţite de râurile care se varsă
în râul Bârlad. În trecut, această regiune era acoperită de păduri întinse.
Culoarul Siretului este o regiune mai joasă, cu aspectul unei câmpii înguste şi
alungite. Spre est, Culoarul Siretului este mărginit de Podişul Bârladului,
iar spre vest de Subcarpaţi. În acest culoar se află Bacăul şi Romanul, două
dintre principalele oraşe ale Moldovei.
Întrebări/aplicaţii
1. Priviţi harta României. Care sunt unităţile de relief cu care se învecinează
Podişul Sucevei?
2. Faceţi o comparaţie între Podişul Bârladului şi Câmpia Moldovei!
3. Ce râu curge prin vestul Podişului Moldovei? Ce oraşe sunt aşezate pe acest
râu?
4. Descrieţi imaginea din fotografie.

49

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

PLAN DE EXCURSIE

TRASEUL ALES:
Bucureşti – Feteşti – Cernavodă – Constanţa – Mamaia – turul litoralului –
Basarabi – Adamclisi – Ostrov – Călăraşi – Bucureşti

I. ETAPA I: ORGANIZAREA EXCURSIEI


1. stabilirea scopului excursiei:
- cunoaşterea reliefului sud-dobrogean şi a litoralului românesc, a monumentelor
istorice şi a obiectivelor economice din această parte a ţării.
2. documentarea necesară:
- harta traseului;
- materiale informative.
3. stabilirea aplicaţiilor practice:
- compararea microformelor de relief din câmpie cu cele din podiş;
- observaţii hidrologice asupra Dunării la Călăraşi;
- identificarea tipurilor de sate de pe traseul parcurs;
- observarea tipurilor de ţărm;
- observaţii asupra faunei piscicole la acvariul din Constanţa;
- colectarea unor materiale: roci, scoici, plante pentru ierbar, insecte pentru
insectar etc.;
- realizarea unor fotografii şi schiţe.
4. detalii de transport şi cazare:
- mijlocul de transport: autocarul;
- cazarea: hotel Caraiman/Mamaia.
5. organizarea grupului:
- anunţarea itinerariului de parcurs;
- anunţarea scopului şi a aplicaţiilor care se vor realiza;
- discuţii asupra echipamentului şi alimentaţiei necesare;
- discuţii asupra problemelor de conduită.

50

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

III. ETAPA a II – a: DESFĂŞURAREA EXCURSIEI

1. ziua I:
*Bucureşti – Feteşti – Cernavoda – Medgidia – Constanţa – Mamaia
- se vizitează herghelia de cai de rasă de la Dormărunt;
- se fac observaţii asupra ecluzei canalului de la Cernavoda şi asupra centralei
atomoelectrice;
2. ziua a II – a:
*Constanţa – Eforie Nord – Techirghiol
- se vizitează: acvariul, planetariul, delfinariul de la Constanţa;
portul Constanţa;
schitul de maici !Sfânta Fecioară Maria” de la Techirghiol;
- turul litoralului cu observarea reliefului litoralului;
3. ziua a III – a:
*Constanţa – Basarabi – Medgidia – Adamclisi – Ostrov – Călăraşi – Bucureşti
- se vizitează: bisericile rupestre din Dealul de cretă Tibişir;
fabrica de ciment de la Medgidia;
monumentul Tropaeum Traiani, altarul sacru şi muzeul de la
Adamclisi;
- se trece Dunărea cu bacul.

IV. ETAPA a III – a: EVALUAREA – LA ŞCOALĂ

*o şedinţă de cerc în care elevii prezintă materialele colecţionate şi se poartă discuţii


legate de traseul parcurs.
*un concurs prin care se testează cunoştinţele dobândite în excursie.
*o şedinţă de cerc în care să fie analizate aplicaţiile practice.
*un concurs de desene realizate în timpul excursiei sau după încheierea acesteia.
*proiecţii de diapozitive de pe traseul parcurs.
*realizarea unui album cu imagini din zonele vizitate.
*redactarea şi prezentarea unor compuneri despre locurile vizitate.

51

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

PLANUL UNEI EXCURSII

I. ORGANIZAREA:
SCOPUL:
- familiarizarea elevilor (clasele II – IV) cu zonele de relief pe care le vor
străbate;
- cunoaşterea condiţiilor de mediu, floră şi faună, precum şi adaptarea acestora
la mediu;
- formarea deprinderii de studiu microclimatic al unei zone geografice;
- formarea capacităţii de observare geografică a unor staţiuni climaterice şi
turistice;
- cunoaşterea unor obiective turistice antropice (muzee, castele, mânăstiri);
- exersarea deprinderilor de învăţare prin cooperare, de comportare civilizată în
locuri publice.
Traseul: Bucureşti – Ploieşti – Câmpina – Sinaia – Buşteni – Platoul Bucegilor şi retur
(cu autocarul, o zi)
1. Ploieşti – Muzeul Ceasului; zona industrială de prelucrare a petrolului (sondele
de la Brazi);
2. Câmpina – muzeul memorial Nicolae Grigorescu;
3. Sinaia – Castelul Peleş;
4. Platoul Bucegilor – staţie meteorologică;
- Valea Cerbului („Zânele din Valea Cerbului)
- rezervaţii ale reliefului glaciar pe vârful Omu;
- peisajul pitoresc al Munţilor Bucegi.
Aplicaţii practice:
- observarea fiecărei unităţi de relief şi notarea aspectelor specifice;
- compararea microformelor de relief întâlnite (câmpie, deal, munte);
- identificarea unor caracteristici ale localităţilor văzute pe traseu;
- studiul vegetaţiei de pădure, precum şi etajul alpin de pe Platoul Bucegilor;
- sesizarea caracteristicilor specifice staţiunilor climaterice şi turistice;

52

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

- realizarea unor fotografii cu peisaje din natură cât mai expresive pentru
observaţiile făcute, precum şi a unor desene, colecţii de roci sau plante.
II. DESFĂŞURAREA excursiei pe itinerariul stabilit.
III. EVALUAREA:
- portofoliu: pe traseul desenat, fotografii, desene ale copiilor, impresii notate în
timpul excursiei, informaţii adunate de la ghizii întâlniţi în muzee;
- concurs de cultură generală vizând informaţiile dobândite.

ŞEDINŢA DE CERC GEOGRAFIC

TEMA:
ZONA ETNOGRAFICĂ A MARAMUREŞULUI
PLAN:
1. Poziţia geografică a Depresiunii Maramureşului
2. Eelemente de etnografie şi folclor
3. prezntarea de forografii şi diapozitive
DESFĂŞURARE:
1. Un elev prezintă poziţia geografică a „Ţării Maramureşului” în grupa nordică a
Carpaţilor Orientali, Înconjurată de Munţii Oaş – Gutâi - Ţibleş – Rodnei –
Maramureşulu, pe văile afluenţilor Tisei (Vişeul şi Iza cu afluentul Mara)
2. Al doilea elev face referiri la bogăţiile solului şi subsolului acestei regiuni
3. Alţi 2 – 3 elevi prezintă, pe baza vizitei anteroare la Muzeul satului din
Bucureşti şi la Muzeul ţăranului român, aspecte privind:
- arhitectura maramureşană
- elemente de folclor
- frumuseţea portului popular
- meşteşuguri (olărit, sculptura în lemn etc.(
- ineditul cimitirului vesel de la Săpânţa
4. Doi elevi prezintă fotografii şi diapozitive din Maramureş

53

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

TEME PROPUSE PENTRU PORTFOLIILE STUDENŢILOR

1. Eficienţa metodelor activ-participative în predarea-învăţarea geografiei la clasa


a IV – a, în condiţiile utilizării mijloacelor infromativ-demonstrative
2. Învăţarea geografiei prin jocul didactic
3. Lărgirea orizontului şi interesului de cunoaştere a elevilor din ciclul primar, prin
lecţia de geografie
4. Eficienţa metodelor activ-participative în predarea-învăţarea geografiei în ciclul
primar
5. Metodele activ-participative şi necesitatea creşterii caracterului activ al
învăţării
6. Cunoaşterea particularităţilor de vârstă ale elevilor din ciclul primar, necesitate
în procesul de predare-învăţare a geografiei în clasele I – IV
7. Metode de explorare şi descoperire a realităţii geografice

BIBLIOGARFIE:

1. Cerghit Ion, Metode de învăţământ, Idei pedagogice contemporane, Editura


Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1997.
2. Dulamă Maria Eliza, Didactica geografică, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 1996.
3. Dulamă Maria Eliza, Strategii didactice, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 2000.
4. Dulamă Maria Eliza, Modele, strategii şi tehnici didactice activizante cu aplicaţii
în geografie, Ed. Clusium, Cluj-Napoca, 2001.
5. Iucu Romiţă B., Manolescu Marin, Pedagogie, Editura Fundaţiei Culturale
„Dimitrie Bolintineanu”, 2001.
6. Radu Ion T., Evaluarea în procesul didactic, Idei pedagogice contemporane,
Editura Didactică şi Pedagogică R.A., Bucureşti, 2000.
7. Schoumaker Bernadette Merenne, Didactica geografiei, Editura Nathan, Pris,
194.

54

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008


Metodica predării geografiei Cornelia Dincă

8. Tomescu Viorica, Popa Florentina, Metodica predării geografiei şi ştiinţelor


naturii în ciclul primar, Editura „Gheorghe Alexandru”, Craiova, 1999.
9. Tomescu Viorica, Didactica geografiei, Editura Universitaria, Craiova, 2003.

55

Copyright © DEPARTAMENT ID 2008