Licență - Eficientizarea Sistemului de Comunicare La Nivelul CICOC UAB - Neagu Maria

MINISTERUL EDUCAŢIEI
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT IF
LUCRARE DE LICENȚĂ
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf. univ. dr. Gavrilă-Paven Ionela
ABSOLVENT
Neagu Maria
ALBA IULIA
2022
MINISTERUL EDUCAŢIEI
UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE
SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR
FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT IF
EFICIENTIZAREA SISTEMULUI DE COMUNICARE LA NIVELUL

CICOC UAB
COORDONATOR ȘTIINȚIFIC
Conf. univ. dr. Gavrilă-Paven Ionela
ABSOLVENT
Neagu Maria
ALBA IULIA
2022
2
Cuprins
Introducere..................................................................................................................................5
Capitolul I: Prezentarea CICOC UAB........................................................................................7
1.1. Despre CICOC.............................................................................................................7
1.1.1. Echipa CICOC-UAB............................................................................................8
1.1.2. Istoric..................................................................................................................10
1.2. Activități CICOC.......................................................................................................11
1.2.1. Conferinţa „Managementul carierei”.....................................................................11
1.2.2. Consiliere privind cariera....................................................................................12
1.2.3. Workshop/Training.............................................................................................13
1.2.4. Consiliere psiho-educaţională.............................................................................14
1.3. Monitorizarea inserţiei pe piaţa muncii......................................................................15
1.3.1. Departamentul de Analiză şi Gestiune Previzională a Solicitărilor Pieţei Muncii
15
1.3.2. Studiu monitorizare inserţie absolvenţi..............................................................15
Capitolul II: Prezentarea conceptului de comunicare/ sistemului de comunicare....................16
2.1. Comunicarea – Concept, funcții, modele, teorii............................................................16
2.1.1. Tipuri de procese de comunicare............................................................................17
2.1.2. Modele ale comunicării..........................................................................................21
2.1.3. Formele comunicării...............................................................................................23
2.2. Comunicare și relații publice.........................................................................................25
2.2.1. Definirea relațiilor publice......................................................................................25
2.2.2. Obiectivele activităţii de relaţii publice..................................................................26
2.2.3. Importanța relațiilor publice...................................................................................27
2.2.4. Campaniile de relații publice..................................................................................27
2.3. Comunicarea în cadrul grupului și echipei....................................................................28
2.3.1. Comunicarea in cadrul grupului..............................................................................28
2.3.2. Canale de comunicare de grup................................................................................29
2.3.3. Comunicarea în cadrul echipei............................................................................32
2.3.4. Stiluri de comunicare într-o echipă.........................................................................33
2.4. Comunicarea organizațională.........................................................................................35
2.4.1. Specificul comunicării organizaționale...................................................................35
2.4.2. Abordări ale comunicării organizaționale...........................................................36
2.4.3. Funcțiile organizaţionale ale comunicării...........................................................39
3
2.4.4. Modalităţi de comunicare organizaţională..........................................................39
2.4.5. Principii ale comunicării organizaționale...........................................................40
Capitolul III: Eficientizarea sistemului de comunicare............................................................41
3.1. Eficiența comunicării.....................................................................................................41
3.2. Bariere în procesul de comunicare.................................................................................43
3.3. Soluțiile eficientizării sistemului de comunicare...........................................................47
Capitolul IV: Comunicarea eficientă a CICOC in rândul studenților UAB.............................50
4.1. Obiectivele cercetării și contextul realizării acesteia.....................................................50
4.2. Metodologia cercetării..................................................................................................51
4.3. Interpretarea rezultatelor..............................................................................................52
Concluzii și propuneri...............................................................................................................72
Bibliografie...............................................................................................................................73
Anexe:.......................................................................................................................................75
4
Introducere
Comunicarea este o parte fundamentală a vieții noastre de zi cu zi. Este un instrument
esențial pentru obținerea productivității și menținerea unor relații de lucru puternice în cadrul
muncii. Angajații care comunică eficient cu managerii, colegii și clienții lor, sunt bunuri
valoroase în cadrul unei afaceri. Pentru unii, comunicarea bună vine de la sine, în timp ce
altora le este greu să-și exprime gândurile și sentimentele în cadrul unei conversații.
Eficientizarea comunicării este primordială atât pentru fiecare persoană în parte, cât și
în organizații, afaceri, etc. O comunicare eficientă construiește încredere, construiește relații
puternice de afaceri și personale, ajută la creșterea implicării și sporește satisfacția în rândul
membrilor echipei. Printr-o comunicare eficientă, conflictele pot fi rezolvate rapid.
Lucrarea mea de licență cu titlul „Eficientizarea sistemului de comunicare la nivelul
CICOC UAB” are drept scop ilustrarea metodelor de punere în aplicare a tuturor obiectivelor
necesare eficientizării comunicării în cadrul activitățile de informare, consiliere şi orientare în
carieră a candidaților, studenților, masteranzilor şi absolvenților Universității „1 Decembrie
1918”.
Comunicarea este partea cea mai importantă pentru CICOC. De aceea, pentru a
încuraja și sprijini participarea studenților la evenimentele desfășurate, activități
extracurriculare și de voluntariat, și totodată la apelarea serviciile oferite, este nevoie de
depistarea și înțelegerea barierelor care impiedică acest lucru și oferirea soluțiilor pentru o
comunicare eficientă cu beneficiarii.
Astfel, în primul capitol, intitulat „Prezentarea CICOC UAB”, am realizat o prezentare
detaliată despre acest centru. Aici, am evidențiat obiectivele anuale, generale și specifice. De
asemenea, am prezentat echipa CICOC cu funcția/funcțiile fiecărui membru. Totodată, am
pus accent pe istoricul centrului, arătând rolul și importanța inființării lui, și beneficiile aduse
studenților. Am prezentat activitățile centrului, cu toate detaliile corespunzătoare, pentru a
familiariza beneficiarii cu mijloacele de dezvoltarea personală și profesională, etc.
În capitolul II, cu titlul „Prezentarea conceptului de comunicare/sistemului de
comunicare”, am dezvoltat conceptul de comunicare, prezentând diferite definiții, funcții,
modele, teorii. Am vorbit despre comunicare și relații publice, obiectivele relațiilor publice și
importanța lor, cât și despre campaniile de relații publice. În plus, am prezentat teoria
comunicării într-o echipă/grup, cu scopul de a înțelege importanța acesteia în CICOC.
Cel de-al III-lea capitol, „Eficientizarea sistemului de comunicare”, are drept scop
înțelegerea importanței unei comunicări eficiente, modalităților și soluțiilor pentru o
5
comunicare mai bună atât în organizație, cât și cu beneficiarii. Aici, am prezentat tipurile de
bariere în sistemul de comunicare, împreună cu mijloacele de depășire. Acest capitol
subliniază motivele pentru care CICOC are nevoie de soluții pentru o comunicare eficientă,
care ar putea ajuta foarte mult la dezvoltarea centrului.
În capitolul IV am prezentat studiul de caz cu privire la comunicarea eficientă a
CICOC-lui în rândul studenților UAB. Am realizat un chestionar pentru a obține un feedback
general în ceea ce privește comunicarea eficientă a centrului cu beneficiarii. Acest studiu de
caz poate să ajute, conform datelor din chestionar, la eficientizarea sistemului de comunicare
în cadrul CICOC UAB, analiza preferințelor studenților în organizarea evenimentelor și
desfășurarea lor, analiza punctelor tari și slabe în activitățile CICOC UAB, găsirea soluțiilor
pentru o mai bună comunicare cu beneficiarii și motivarea studenților de a participa la
activitățile desfășurate de CICOC.
Această lucrare se încheie cu prezentarea rezultatelor, concluzii și propuneri.
6
Capitolul I: Prezentarea CICOC UAB
1.1. Despre CICOC
Scopul Centrului de Informare, Consiliere şi Orientare în Carieră din cadrul

Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia este de a ilustra şi a pune în aplicare toate
obiectivele necesare eficientizării activității de informare, consiliere şi orientare în carieră a
candidaților, studenților, masteranzilor şi absolvenților Universității „1 Decembrie 1918”.
Informarea persoanelor interesate cu privire la Clasificarea Ocupatiilor din Romănia (C.O.R.)
şi corespondența acestora cu Clasificarea Internațională Standard a Ocupaţiilor (I.S.C.O.) –
varianta 88 (COM) din Uniunea Europeană, prin punerea la dispoziţie a adreselor unor
instituţii publice care au atribuţii şi competenţe în domeniul Formării Profesionale a Adulţilor.
Obiectivele generale sunt:
- Anunțarea candidaţilor, studenţilor şi absolvenţilor referitor la oferta educaţională

oferită de UAB.
- Consilierea studenţilor şi absolvenţilor. De exemplu cunoaşterea profilului individual,
a aspiraţiilor profesionale, motivaţiei, intereselor etc.;
- Furnizarea de servicii specializate în ceea ce ține de problematica alegerii unei cariere;
- Formarea şi dezvoltarea la studenți și absolvenți a capacităţilor de decizie responsabilă
şi informată asupra traseului academic şi în carieră;
- Facilitarea comunicării între studenţi, cadre didactice, experţi în consiliere, angajatori.
Obiectivele anuale sunt:
- Elaborarea unui Pachet informaţional anual pentru actualii şi viitorii studenţi ai

universităţii ”1 decembrie 1918” din Alba Iulia, dar şi pentru informarea potenţialilor
parteneri/colaboratori;
- Realizarea serviciilor de consultanţă pentru studenţii UAB, în vederea atingerii
succesului şcolar şi în vederea orientării pe piaţa muncii;
- Organizarea cu cadrele didactice ale universităţii unor acţiuni de colaborare, diverse
instituţii publice, centre din ţară sau străinătate etc.;
7
- Difuzarea în rândul agenţilor economici activităţiile Centrului de Informare,
Consiliere şi Orientare în Carieră.
- Organizarea diverselor evenimente anual (workshop-uri, târguri de job-uri, caravana
oportunităţilor de angajare, sesiuni de informare, bursa locurilor de muncă, săptămăna
porţilor deschise în carieră etc.) cu scopul să popularizeze dinamica și ofertele pe piața
muncii, să ajute la interacţiunea studenţilor şi absolvenţilor cu membrii CICOC şi cu
agenţii economici;
- Dezvoltarea și stabilirea legăturilor de cooperare și/sau colaborare cu alte universităţi
din România dar şi din străinătate, respectiv cu alte centre de informare, consiliere şi
orientare în carieră.
Obiective specifice sunt:
- Conştientizarea rolului pe care îl au factorii determinanţi în alegerea traseului

profesional și educaţional.
- Investigarea prin instrumente specifice domeniului consilierii a predispoziţiilor şi a
aspiraţiilor individuale.
- Acordarea beneficiarilor direcţi (studenţi şi absolvenţi) asistenţă specifică în vederea
autocunoaşterii şi a împlinirii profesionale și personale.
1.1.1. Echipa CICOC-UAB

Director:
- Conf. univ. dr. Dragolea Larisa Loredana
Colective:
 Asistenţă psihopedagogică
Responsabil colectiv:
- Lect. univ. dr. Petrovan Ramona
Membri colectiv:
- Conf. univ. dr. Trif Letiţia

- Conf. univ. dr. Todor Ioana
- Lect. univ. dr. Petrovan Ramona
8
 Promovare
- Lect. univ. dr. Lazea Ruxandra
Membri colectiv:
- Conf. univ. dr. Câmpan Diana

- Lect. univ. dr. Maican Silvia Ștefania
- Dr. Cotîrlea Denisa
 Studii şi documentare
- Conf. univ. dr. Paştiu Carmen Adina
Membri colectiv:
- Conf. univ. dr. Iuga Iulia

- Lect. univ. dr. Muntean Maria
- Asist. univ. drd. Mureşan Maria
Psiholog
- Muntean Iulia Nicoleta
Secretar
- Pârvu Simona
Organigrama CICOC
Director C.I.C.O.C.
COLECTIVE:
Departamentul de analiză și Departamentul de analiză și
1. Colectivul de orientare în
gestiune previzională a gestiune previzională a
carieră și consiliere Psiholog Secretar Departament ALUMNI
solicitărilor pieței muncii - solicitărilor pieței muncii -
psihologică
DAGPSPM DAGPSPM
2. Colectivul de voluntari
9
1.1.2. Istoric
Pentru a sprijini studenții și absolvenții de învățământ superior în orientarea în carieră
şi găsirea unor locuri de muncă, în anul 1997 Ministerul Învățământului propune Senatelor
tuturor universităților din țară înființarea unui Centru de orientare în carieră şi plasament în
muncă al studenților dar şi al absolvenților.
Senatul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, întrunit în luna aprilie a
anului 1998, propune înființarea Departamentului de Consultanță pentru alegerea rutei
profesionale şi plasament pe piața muncii, cu sediul în Corpul C, etajul 1, camera 10, în baza
Ordinului Ministerul Educației Naționale nr. 3277/16.02.1998. În cadrul aceleiași ședințe se
nominalizează şi aprobă în unanimitate ca director al departamentului D-lui Lect. univ. drd.
Luduşan Nicolae.
Între 1999-2012 CICOC-UAB a fost coordonat de către Prof. univ. dr Luduşan

Mărioara. Iar începând cu anul 2012 și până în prezent, CICOC-UAB este coordonat de către
dna Conf. univ. dr. Dragolea Larisa Loredana.
CICOC-UAB susține studenţii prin oferirea de servicii de informare, consiliere şi

orientare pentru alegerea viitoarei cariere, în atingerea succesului școlar. Ca membri a CICOC
fac parte reprezentanţi din toate departamentele din Universitate.
În iunie 2013 Senatul Universităţii „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, a aprobat
Regulamentului de organizare şi funcţionare a DGAPSPM 1. Acest centru funcţionează în
cadrul Centrul de Informare, Consiliere şi Orientare în Carieră şi are ca obiectiv facilitatea
accesului pe piaţa muncii a absolvenţilor UAB.
Centrul desfășoară activităţi în parteneriat cu Liga Studenţilor Universităţii „1

Decembrie 1918” din Alba Iulia, Asociaţia ALUMNI2, instituţii publice locale, naţionale şi
internaţionale.
Relaţiile de colaborare ale CICOC se realizează în semnarea acordurilor de parteneriat

durabile cu instituţii, fundaţii, asociaţii. Centrul are relaţii corespunzătoare de colaborare cu
celelalte centre administrativ-funcţionale, împreună cu care desfășoară acţiuni de informare
pentru studenţi, precum şi cu CMCSI3. Astfel, oferă informaţii necesare în dosarele de
acreditare/autorizare, legate de dezvoltarea profesională şi pătrunderea pe piaţa muncii.
1
Departamentului de analiză şi gestiune previzională a solicitărilor pieţei muncii
2
Asociatia Absolventilor Universității "1 Decembrie 1918" Alba Iulia
3
Centrul pentru Managementul Calităţii şi Strategie Instituţională
10
CICOC derulează în fiecare an o serie de evenimente, menite să ușureze accesul
studenţilor la piaţa muncii, pregătirea acestora pentru tranziţia de la şcoală la viaţa
profesională, intrarea în contact cu potenţialii angajatori, pregătirea pentru interviu, implicarea
în activităţi de voluntariat: Bursa locurilor de muncă, Săptămăna Porţilor Deschise, sesiuni de
informare, întâlniri cu angajatorii. Raportul se completează cu datele din Raportul Centrului.
1.2. Activități CICOC

1.2.1. Conferinţa „Managementul carierei”
Evenimentul este dedicat tuturor studenţilor, absolvenţilor, elevilor de liceu în clasele
terminale, precum şi tuturor celor interesaţi de latura dezvoltării personale şi a carierei,
Conferinţa Internaţională „Managementul Carierei” fiind desfășurată din 2013.
Evenimentul din 2019, cea de-a VII-a ediție, a inclus ateliere şi prezentări interactive,
precum şi prelegeri publice.
În prima zi, la Sala Consiliul de Administraţie au avut loc ateliere interactive de
dezvoltare personală. Iulia Muntean, Psiholog CICOC UAB a prezentat un proiect cu tema:
„Este stima de sine relevantă pentru carieră?”. La Sala Stefan Apor s-a desfășurat un atelier
interactiv Self-management: 5 abilitaţi fundamentale pentru dezvoltarea personala si
profesionala, porezentat de Ovidiu Panaite, Consilier orientare carieră. În intervalul la Sala
Consiliul de Administraţie un alt atelier interactiv a fost realizat de către Dan Puşcău, Owner
Florida Construct:” Start în antreprenoriat! Oportunităţi şi provocări”.
În a doua zi, pe data de 21 noiembrie, în Amfiteatrul A9, s-a derulat Deschiderea
Prelegerilor Publice. Au fost invitați: Oana Piper, Manager Resurse Umane Solina Romania;
Lucian Cramba, Co fondator al aplicaţiei BeeZ; Adrian Roşian, Business Owner - WhiteCity
Code.
În ziua a treia în Sala Aula Mică a fost organizat un Atelier de dezbatere organizat de
Consiliul Judeţean Alba, cu tema:”Beneficii ale politicii europene de coeziune în
ţara/regiunea noastră. Let’s Get together 4 cohesion!”. Iar la Sala Senatului a avut loc
Atelierul de Public Speaking, prezentat de către Asist. univ. drd. Alin Tomuş.
Conferinţa „Managementul Carierei” din anul 2020, cea de-a VIII-a ediţie, a fost
sprijinită de către partenerii constanţi: Consiliul Judeţean Alba, Liga Studenţilor UAB,
11
Fundaţia Comunitară Alba, Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Alba, SAS 4
UAB, şi CNFIS5.
De data aceasta activităţile, atelierele şi prezentările s-au desfăşurat pe Platforma
Zoom. Au participat atât studenţii UAB, cât şi din alte universităţi din ţară, elevi de liceu dar
şi absolvenţi ai Universităţii din Alba Iulia. Ediția din 2020 a avut un succes deosebit,
platforma înregistrând de-a lungul celor 3 zile un număr de 847 conectări.
În prima zi au fost invitați: Radu Cristian, Director naţional de vânzări, Transeuro,
care a împărtăţit informaţii din experienţa sa şi a oferit recomandări utile pentru viitoarea
carieră; Costin Dedu, Preşedinte Asociaţia de Tineret Imago Mundi, care a dezbătut subiectul
„Timp personal, Detox Digital şi Învăţare”, iniţiindu-i pe cei prezenţi dincolo de ecrane în
tainele Aplicaţiei Mentimeter, un soft interactiv de prezentare; Nicolae Moldovan, Policy
Advisor for Cohesion Policy, Regional Development & Budget · European Parliament, City
Manager Alba Iulia (2012-2019), care a întregit seria prezentărilor primei zile, a răspuns
participanţilor la întrebările primite despre activitatea profesională şi le-a oferit câteva sfaturi
pentru carieră. Dl. Conf.univ.dr. Ovidiu Panaite a avut o prezentare interactivă în domeniul
comunicării.
În a II-a zi au fost invitaţi 2 psihologi: Cosmin Bara, care a venit cu o prezentare cu
tema „Cum să ne gestionăm starea de stress într-o situaţie de criză”. Florin Badale, Psiholog,
care a venit cu o prezentare pe tema „Cariera – între mit şi realitate”.
În a III-a zi au prezentat: Cosmina NOAGHEA, Consultant Talent Management,
Asociaţia ASCENDIS, oferind informaţii practice despre carieră, resurse umane, motivare şi
motivaţie şi a prezentat celor prezenți un instrument de orientare în carieră, utilizat la nivel
internaţional. Iulia MUNTEAN, Psiholog în cadrul CICOC-UAB, care a prezentat un proiect
pe tema „Despre anxietate şi alternative de emoţii sănătoase în contextul actual”, care a venit
în ajutorul celor prezenţi cu prezentarea metodelor de înlăturare a anxietăţii şi modalităţi de
atragere a unor emoţii constructive, atât de necesare în această perioada şi nu numai.
1.2.2. Consiliere privind cariera

Tipul acesta de consiliere include totalitatea activităţilor destinate pregăririi
profesionale a persoanei.
4
Societatea Antreprenorială Studenţească
5
Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior
12
Consilierea privind cariera face referire la testarea și/sau autoevaluarea abilităţilor,
interesele profesionale, cunoaşterea lumii profesiilor, valorile personale şi profesionale,
aşteptările pe care el le are persoana dată.
Autocunoaşterea este baza procesului decizional cu privire la cariera viitoare. Pentru
acest lucru e necesar să se facă o autoanaliză, să se exploreze interesele, abilităţile, valori
personale şi după să se treacă la procesul practic de formare profesională și personală.
Consilierea în carieră poate ajuta în cazul în care vrei să afli care sunt profesiile care ți
se potrivesc, când vrei să cunoști mai multe despre propria personalitate în raport cu locul
viitor de muncă, când vrei să iei o decizie cu privire la cariera ta, când vrei să crești şansele la
un interviu viitor de angajare.
CICOC sprijină dezvoltarea personală a studenţilor şi a absolvenţilor prin workshop-
uri realizate special pentru a spori şansele de reuşită pe piaţa muncii.
Accesul la şedinţele de consiliere privind cariera oferite de CICOC-UAB este fără plată şi se
obține prin programarea şedinţelor la poșta electronică: cicoc@uab.ro. Serviciile centrului
sunt gratuite pentru toți studenţii, absolvenţii, dar şi pentru elevii anilor terminali de liceu.
1.2.3. Workshop/Training
Workshop-urile Centrului propun un cadrul de schimbare şi dezvoltare personală, ce

să contribuie la succesul pe piaţa muncii a studenţilor.
Workshop-uri:
- Autocunoaşterea şi cariera.
Consilierii în carieră vor ajuta persoanele prezente să înţeleagă mai bine punctele lor
forte şi ariile de interes, să identifice posibile opţiuni prin interpretarea evaluărilor şi
consiliere.
- Luarea deciziilor şi cariera
Pe parcursul workshop-ului dat vor fi prezentate stiluri de luare a deciziilor şi factori
care blochează oamenii în luarea deciziilor în carieră.
- Comunicare-asertivitate şi feed back
După acest workshop participanții vor reuși să își exprime în mod clar ideile, să le
poată argumenta, să transmită entuziasm şi energie prin mesajul lor.
- Strategii eficiente de rezolvare a problemelor
În cadrul workshop-ului se va aduce în prim plan strategii noi și eficiente de rezolvare
a problemelor, crearea unui cadru în care fiecare să poată exersa modalităţile deja cunoscute.
13
- Managementul timpului
Workshop-ul dat va oferi informaţiile necesare pentru prioritizarea activităţilor în
viitor.
- Cum să fac faţă emoţiilor intense?
În cadrul acestui workshop se va povesti despre autocontrolul emoţional.
- Cum să fac faţă stresului ?
În cadrul workshop-ului persoanele prezente vor învăța să pună accent pe identificarea
cauzelor presiunii, reechilibrarea şi reducerea reacţiei prelungite a corpului la factorii interni
sau externi, care sunt cauzatori de stres.
- Modalităţi eficiente de prezentare
Workshop-ul va ajuta pe cei prezenți să își îmbunătățească abilitatea de a face o
prezentare eficientă.
- Munca în echipă
În cadrul workshop-ului dat se va stabili rolul pe care îl poate avea cineva în cadrul
unei echipe, care sunt stadiile prin care trece o echipă, şi se va realiza exerciţii pentru a exersa
munca în grup.
- Centrul de evaluare a competenţelor
În cadrul acestui workshop persoanele vor afla mai multe despre ce înseamnă Centrul
de evaluare a competenţelor şi cum să se comporte într-o astfel de situaţie de evaluare.
- Cum sa fac fața cu brio unui interviu?
În cadrul acestui workshop nostru cei prezenți vor putea afla şi învăţa modalităţi
eficiente de comportament şi răspuns în timpul unui interviu, de asemenea, să perceapă diferit
experienţa unui interviu, să fie mai sigur pe ei şi mai stăpâni pe emoţiile lor.
- Fii deschis către nou, fii deschis să înveţi...
Acest workshop vine în întâmpinarea nevoilor studenților ca viitori angajaţi, asigură şi
o angajabilitate mai ridicată pe piaţa muncii, având în vedere cerinţele tot mai mari ale
angajatorilor.
1.2.4. Consiliere psiho-educaţională

În cazul în care studenții UAB, absolvenții UAB și elevii anilor terminali de liceu vor
avea unul sau mai multe dintre semnalele de alarmă: Scăderea performanţei academice;
Schimbări la nivelul relaţiilor personale; Sentimente de tristeţe fără explicaţie; Anxietate
excesivă sau teamă; Schimbări apărute la nivelul personalităţii; Dorinţa de a vorbi cu o
persoană neutră, pot apela la CICOC.
14
Accesul la şedinţele de consiliere psihoeducaţionale este fără plată pentru studenţii,
absolvenţii şi elevii anilor terminali de liceu. Acesta se face prin programarea şedinţelor la
poșta electronică: cicoc@uab.ro. Conţinutul discuţiilor şi faptul că persoana beneficiază de
consultanţă psihologică sunt confidenţiale.
1.3. Monitorizarea inserţiei pe piaţa muncii

1.3.1. Departamentul de Analiză şi Gestiune Previzională a Solicitărilor Pieţei Muncii
În cadrul CICOC funcţionează DGAPSPM pentru absolvenţi, care a fost înfiinţat prin
proiectul „Managementul corelării sistemului de învăţământ cu piaţa muncii". Coordonatorul
departamentului este Lect.univ.dr. Muntean Maria Viorela.
Principalele activităţi şi responsabilităţi sunt:
- Realizarea şi actualizarea constantă a unei bazei de date cu informaţii
referitoare la absolvenţii universităţii;
- Promovarea ofertelor de angajare existente la nivel local/regional/naţional,
a legislaţiei în vigoare în domeniul muncii şi a oportunităţilor de dezvoltare
a unei afaceri;
- Promovarea evenimentelor cu scopul cunoaşterii firmelor şi a nevoilor lor
de personal;
- Exploararea nevoilor pieţei muncii şi identificarea competenţelor necesare
studenţilor pentru a facilita tranziţia de la şcoală la piaţa muncii;
- Cercetarea nevoilor studenţilor pentru a creşte şansele de ocupare;
- Elaborarea de studii/cercetări pentru a identifica bunele practici ale
managementului corelării sistemului de învăţământ cu piaţa muncii.
1.3.2. Studiu monitorizare inserţie absolvenţi
UAB desfășoară, prin DAGPSPM, un studiu de monitorizare a inserţiei absolvenţilor

pe piaţa muncii.
Scopul acestui studiu este de a pune la dispoziție o imagine de ansamblu asupra
situaţiei absolvenţilor pe piaţa muncii, dar și de a ajuta la îmbunătăţirea calităţii programelor
de studii universitare, pe baza informaţiilor primite. Participarea la acest studiu este voluntară.
Dar, cu toate acestea, pentru a avea niște rezultate semnificative, fiecare contribuţie este
15
importantă. Studiul constă în completarea online a unui chestionar. Datele furnizate sunt
protejate, deci rezultatele publicate nu permit identificarea respondenţilor.
Capitolul II: Prezentarea conceptului de comunicare/ sistemului

de comunicare
2.1. Comunicarea – Concept, funcții, modele, teorii
Comunicarea este un concept destul de complex ce trebuie privit în strânsă legătură cu

natura umană. Multe persoane au încercat să dea o definiție clară și generală a comunicării,
însă termenul a arătat complexitatea acestuia. Ion-Ovidiu Pânişoară spune că: „Comunicarea
este prezentă peste tot în jurul nostru. Câteodată nici nu ne dăm seama de ea, alteori suntem
mulţumiţi ori nemulţumiţi de rezultat ele pe care le obţinem în comunicare” 6. Chiar dacă este
vastă gândirea acestui concept, pot fi identificate câteva definiții semnificative.
- Aristotel credea că comunicarea consta din trei elemente:
• ethos – natura sau calitățile comunicatorului
• logo-uri – natura, structura și conținutul mesajului
• patos – natura, sentimentele și gândurile receptorului sau audienței.
- Hybels şi Weaver considerau că: „Comunicarea este un proces în care oamenii îşi
împărtăşesc informaţii, idei şi sentimente”;
- Baron definește comunicarea ca fiind procesul prin care o parte (emiţătorul)
transmite informaţii (mesajul) unei alte părţi (receptorul)”;
- De Vito precizează că: „Comunicarea se referă la acţiunea, cu una sau mai multe
persoane, de trimitere şi receptare a unor mesaje care pot fi deformate de zgomote,
care are loc într-un context, şi care presupune anumite efecte şi furnizează
oportunităţi de feed-back”;
- Gerbner aduce o definiție simplă și clară: „Comunicarea reprezintă interacţiunea
socială prin sistemul de simboluri şi mesaje”;
- Ruben conturează că: „Comunicarea reprezintă un proces de viaţă esenţial, prin
care animalele şi oamenii generează sisteme, obţin, transformă şi folosesc
informaţia pentru a-şi duce la bun sfârşit activităţile sau viaţa”;
6
Ion-Ovidiu Pânişoară, Comunicarea eficientă, Editura Polirom , 2006, p.11
16
Conform dicționarului Cambridge, comunicarea este definită ca fiind:
- procesul prin care mesajele sau informațiile sunt trimise dintr-un loc în altul sau
de la o persoană la alta.
- schimbul de informații și exprimarea sentimentelor care pot duce la înțelegere.
- procesul de partajare a informațiilor, mai ales atunci când aceasta crește
înțelegerea între persoane sau grupuri.
- un mesaj scris sau vorbit.
„Termenul de comunicare se prezintă sub forma unei aglomerări conceptuale cu multiple

(şi deseori neaşteptate) ramificaţii, fiind văzut drept parte integrantă şi, în același timp,
cuprinzând procedural un mare număr de ştiinţe. În acest mod, cercetătorul se află în faţa unui
câmp extrem de generos de posibilități, dar, în aceeaşi măsură, dificil de surprins de către o
abordare globală; comunicarea poate astfel să capete accentele unor definipi lingvistice,
psihologice şi psihosociale, filosofice, matematice, pedagogice etc”7.
Funcțiile comunicării pot fi considerate ca fiind:

1. Funcţia de înţelegere şi cunoaştere.
Comunicarea contribuie la autocunoaştere și cunoaşterea celorlaţi. Comunicarea
este un proces care implică inteligenţa oamenilor dar şi capacitatea acestora de a se
adapta contextului.
2. Funcţia de relaţionare.
Această funcţie cu un profund caracter social, indică necesitatea unui sistem
relațional, cu ajutorul căruia să poată fi primite informații despre realitate.
3. Funcţia de influenţă şi persuasiune.
Aceasta contribuie la stabilirea atitudinii şi deciziilor celorlalţi, având un puternic
caracter social. Este impusă şi dezvoltată ideea de colaborare şi de efort comun, care
totodată presupune procesul de interrelaţionare cu o arie largă de cuprindere.
2.1.1. Tipuri de procese de comunicare
Procesul liniar
7
Ion-Ovidiu Pânişoară, Comunicarea eficientă, Editura Polirom , 2006, p.14
17
Fig. 2.1. Modelul de comunicare Shannon și Weaver
Sursa: TEORIA COMUNICĂRII, Raluca Tudor, Editura Tritonic, 2014
Modelul propus de Shannon şi Weaver are ca scop ”să cuantifice costul unui mesaj şi
al comunicării acestuia între doi poli, printr-un canal, în prezenţa unor perturbaţii - numite
zgomot sau bruiaj, care împiedică transmiterea clară a mesajului de la sursă către destinatar.”8
Procesul interactiv
Fig. 2.2. Modelul Osgood şi Schramm

Modelul lor circular „este aplicabil în situaţiile de dialog în care participanţii ocupă
poziţii de putere egală”9. Nu se distinge emiţătorul şi receptorul, sursa şi destinatarul, ci
„participanţii la proces sunt consideraţi ca doi factori activi, cu acelaşi control asupra
comunicării şi care îndeplinesc pe rând aceleaşi funcţii” 10. Este considerat greşit că procesul
comunicării începe undeva şi se sfârşeşte altundeva. În centrul modelului este interpretorul
(care îndeplineşte concomitent şi funcţiile de codor şi decodor).
Procesul dinamic
8
Raluca Tudor, TEORIA COMUNICĂRII, Editura Tritonic, 2014, p. 46
9
10
18
Fig. 2.3. Modelul elicoidal al lui Dance
Modelul insuflă că „procesul de comunicare este neîntrerupt şi că experienţele

personale anterioare şi cele învăţate din spaţiul social fac să evolueze comunicarea
neîntrerupt. Avantajele modelului sunt că evidenţiază caracterul dinamic, cumulativ,
neîntrerupt, fără un punct de început fix, fără posibilitatea de întoarcere al comunicării” 11.
Această perspectivă scoate la evidență faptul că comunicarea se manifestă la mai multe
niveluri ale sistemelor şi se autogenerează continuu.
Procesul convergent
Fig. 2.4. Modelul Rogers şi Kincaid

În acest model se ţine seama de „contextul de potenţial acord între participanţi, de

consens şi consonanţă şi de cadrul socio-cultural în care funcţionează reţele de comunicare
interpersonală”12. Se evidenţiază „importanţa diferenţelor şi asemănărilor dintre interlocutori
şi a rolului pe care îl au în comunicare schimbările în relaţiile dintre participanţi de-a lungul
timpului”13.
11
12
13
19
Procesul tranzacţional
Fig. 2.5. Modelul tranzacţional Wood

Modelul conturează „comunicarea ca proces tranzacţional. Faţă de modelele anterioare
porneşte de la presupoziţia că în procesul de comunicare, văzut ca împărtăşire, participanţii nu
sunt orientaţi fiecare către sine, ci către noi”14. „Modelul ţine seamă de posibila sincronicitate
a funcţiilor de transmitere, interpretare şi receptare şi de evoluţia în timp a procesului de
comunicare, sub influenţa a ceea ce s-a comunicat în situaţia respectivă la un moment
anterior, dar şi de experienţele comunicaţionale din istoria fiecărui participant. Sunt avute în
vedere câmpurile de experienţe individuale ale participanţilor, contextul în care are loc
comunicarea, zona de experienţă împărtăşită între comunicatori, şi influenţa factorului timp
asupra interacţiunii simbolice”15.
2.1.2. Modele ale comunicării
14
15
20
Fig. 2. 6. Modelul Fiske
„Producătorul este legat de realitate (referent) prin contact direct, prin sensul,
semnificaţia sau înţelesul pe care i-l dă referentului şi prin mesajul pe care l-a elaborat despre
această realitate. Faptul că săgeţile sunt în ambele direcţii arată că realitatea exterioară
influenţează producătorul, sensul (înţelegerea acestuia) şi mesajul”16.
Fig. 2. 7. Modelul Lasswell

Modelul dat este unul „specific studiului comunicării de masă” 17. Pentru a înţelege
bine procesul comunicării de masă, e nevoie de studierea nivelurilor ce corespund întrebărilor:
Cine? Ce spune? Prin ce canal? Cui? Cu ce efect?
16
17
21
Fig. 2.8. Modelul DeFleur
În modelul lui DeFleur „i se recunoaşte destinatarului rolul activ în procesul de

comunicare. Reacţia receptorului poartă numele de feedback. De fapt, este reprezentată
comunicarea de la sursă către destinatar şi de la destinatar către sursă. Destinatarul mesajului
devine la rândul său sursă de semnificaţie, care este transformată în mesaj, pe care emiţătorul
îl transformă în informaţie, pe care o trimite printr-un canal către receptor, pentru a fi din nou
transformată în mesaj şi apoi în semnificaţie” 18 Zgomotul intervine ca factor perturbator în
toate etapele procesului de comunicare, atât la nivelul procesului iniţiat de sursă cât şi la
nivelul răspunsului destinatarului.
Fig. 2.9. Model fundamental al procesului de comunicare

18
22
J. J. Van Cuilenburg, O. Scholten şi G.W. Noomen au realizat un „model fundamental
al procesului de comunicare”
Emiţătorul, ca să se exprime, trebuie să-şi găsească cuvintele. „Pentru a se face înţeles,
oral sau în scris, el trebuie să-şi codeze mesajul, să folosească coduri. O dată codat, mesajul
este transpus în semnale (y) care pot străbate canalul spre receptor. Receptorul trebuie să
decodeze mesajul transpus în semnale şi să-l interpreteze (x'). Comunicarea poate fi
îngreunată de un surplus nerelevant de informaţie (z) sau de zgomotul de fond (noise). Reuşita
în comunicare implică într-o măsură oarecare izomorfismul dintre (x) şi (x'), receptorul
acordă mesajului o semnificaţie (x') care e aceeaşi ca şi pentru emiţător (xx'). Acelaşi model
indică însă obstacolele ce pot interveni astfel încât izomorfismul să nu se realizeze: pot
interveni erori de codare sau de decodare, precum şi zgomotul de fond”19.
2.1.3. Formele comunicării

Tipurile de comunicare pot fi clasificate în funcţie de anumite criterii, după cum
urmează:
a) în funcţie de forma comunicării:
- comunicare verbală;
- comunicare scrisă;
- comunicare nonverbală, diferită de cea scrisă.
b) în funcţie de modul de desfăşurare:
- comunicare directă;
- comunicare indirectă (mediată).
c) în funcţie de relaţiile cu exteriorul:
- comunicare internă, care din punct de vedere al direcţiei, poate fi: verticală
(ascendentă sau descendentă), orizontală şi oblică, respectiv din punct de vedere al
implicării unuia sau mai multor departamente/niveluri ierarhice poate fi: comunicare
intraierarhică (care poate fi interdepartamentală sau intradepartamentală) şi
comunicare interierarhică.
- comunicare externă: cu parteneri economici şi financiari (cu furnizorii de materii
prime, de servicii, capitaluri – băncile, clienţii, concurenţii, societăţile de asigurări
etc.); cu parteneri sociali (sindicatele, asociaţii şi diferite organizaţii, comunităţile
locale şi opinia publică); cu parteneri politici (administraţia locală, partidele politice,
puterea centrală).
19
23
d) în funcţie de numărul persoanelor implicate în procesul de comunicare:
- comunicare intrapersonală;
- comunicare interpersonală;
- comunicare la nivel de grup mic;
- comunicare de masă;
- comunicare globală.
e) în funcţie de spaţiul personal:
- comunicare intimă;
- comunicare personală;
- comunicare socială;
- comunicare publică.
f) în funcţie de teritoriu:
- comunicare imediată;
- comunicare locală;
- comunicare regională;
- comunicare naţională;
- comunicare internaţională.
g) în funcţie de frecvenţa comunicării:
- comunicare permanentă;
- comunicare periodică;
- comunicare ocazională.
h) în funcţie de statutul persoanelor sau poziţia instituţiilor implicate:
- comunicare oficială;
- comunicare neoficială.
i) în funcţie de importanţă:
- comunicare la nivel redus;
- comunicare medie;
- comunicare strategică.
j) în funcţie de aria de referinţă:
- comunicare politică;
- comunicare economică;
- comunicare socială;
- comunicare culturală;
24
- comunicare tehnică. 20
2.2. Comunicare și relații publice

2.2.1. Definirea relațiilor publice
Don Middleberg definește relațiile publice: ” Public relations is an art. And as an art, it
has many definitions and components. Public relations can entail investor relations and
employee communications. It can require influencing the influencers and managing consumer
perceptions. It can include using communications to help companies manage crises and using
communications to help companies manage change”21 – traducere în limba română: „Relațiile
publice sunt o artă. Și ca artă, are multe definiții și componente. Relațiile publice pot
presupune relațiile cu investitorii și comunicarea cu angajații. Poate necesită influențarea
influențelor și gestionarea consumatorului perceptii. Poate include utilizarea comunicațiilor
pentru a ajuta companiile gestionează crizele și folosesc comunicațiile pentru ajuta companiile
să gestioneze schimbarea. Ajutarea companiilor să gestioneze schimbarea este deosebit de
importantă în peisajul economic și al afacerilor de astăzi în continuă evoluție.”
„Public Relations is the planned and sustained effort to establish and maintain
goodwill and understanding between an organisation and its publics” 22, care din traducere în
limba română înseamnă „Relațiile publice reprezintă efortul planificat și susținut de a stabili și
menține buna voință și înțelegere între o organizație și publicul său”.
Relațiile publice este arta și știința socială de a implementa programe de acțiune

planificate care vor servi atât organizației, cât și publicului. Reprezintă efortul pentru a motiva
şi influenţa clienţii prin intermediul unor mijloacelor de comunicare, pentru a-i face să
gândească bine despre o organizaţie, să o respecte şi să o susţină în perioade dificile.
Relațiile publice sunt o funcție de management distinctă care ajută la stabilirea și

menținerea liniilor reciproce de comunicare, înțelegere, acceptare și cooperare între o
organizație și publicul ei, presupune gestionarea problemelor sau probleme, ajută
managementul să se mențină informat și să răspundă la opinia publică, definește și subliniază
20
Ionela Gavrilă-Paven, Note de curs - Comunicare și relații publice, Universitatea 1 Decembrie 1919 din Alba
Iulia, 2022
21
Inside The Minds: The Art of Public Relations , THE NEW BREED OF THE INFORMED, PROACTIVE
CONSUMER: THE PROSUMER, DON MIDDLEBERG, Middleberg Euro RSCG Chairman and Chief
Executive Officer, p. 86
22
The Public Relations Handbook, Alison Theaker, p. 4
25
responsabilitatea conducerii de a servi interesul public, ajută managementul să țină pasul cu
toate schimbările și să le utilizeze eficient, servind ca un sistem de avertizare timpurie pentru
a ajuta la anticiparea tendințelor și folosește cercetarea și etica tehnicilor de comunicare ca
instrumente principale.
„Relaţiile publice reprezintă o funcţie distinctă de management, care ajută să se

stabilească şi să se menţină un climat psihologic de comunicare, înţelegere, acceptare şi
cooperare între o organizaţie şi publicul său; ajută conducerea să informeze şi să fie informată
despre opinia publică; defineşte şi coordonează responsabilitatea conducerii pentru a servi
interesului public; ajută conducerea să utilizeze în mod eficient orice schimbare, servind însă
şi ca un sistem de prevedere care să sprijine tendinţele ce se anticipează; foloseşte cercetarea
şi tehnicile de comunicare etice ca principalele sale instrumente.”23
2.2.2. Obiectivele activităţii de relaţii publice
- Determinarea încrederii consumatorului faţă de o firmă;

- Revitalizarea, relansarea şi repoziţionarea produselor;
- Comunicarea noilor avantaje ale produselor vechi;
- Promovarea noilor utilizări ale vechilor produse;
- Punerea în legătură a consumatorilor cu produsele existente;
- Crearea sau menţinerea interesului pentru o categorie de produse;
- Completarea publicităţii prin întărirea mesajului;
- Completarea publicităţii prin comunicarea şi a altor oportunităţi ale produselor;
- Prezentarea acelor produse pentru care nu se poate face publicitate;
- Influenţarea ideilor de opinie;
- Câştigarea prestigiului altfel decât prin publicitate;
- Testarea conceptelor de marketing;
- Creşterea prestigiului prin intermediul sponsorilor;
- Crearea unei noi media şi a unor noi modalităţi de cucerire a consumatorilor;
- Comunicarea deciziilor de marketing publicului interesat;
- Apărarea produselor de riscurile comerciale;
- Stimularea cererii de mărfuri şi servicii.
23
Iulia, 2022
26
2.2.3. Importanța relațiilor publice
PR este esențial pentru programele de informare.
- Relațiile publice înseamnă construirea de relații pentru a promova, promova și

beneficia reputația ta, a departamentului și a instituției
- Relațiile publice înseamnă a-ți comunica mesajul pentru a câștiga aliați, susținători etc.
în comunitate și instituție
- Ajută la marketingul departamentului în scopuri de recrutare
- Demonstrează agențiilor de finanțare că faci o diferență și că ai rezultate
- Poate îmbunătăți reputația unui departament individual
- Poate duce la parteneriate puternice comunitare și industriale și chiar la sprijin
financiar
2.2.4. Campaniile de relații publice
Campaniile de relaţii publice reprezintă eforturi ample, coordonate şi orientate către

realizarea unor obiective specifice sau a unor ansambluri de obiective corelate, care vor
permite unei organizaţii să-şi atingă scopurile fixate printr-o declaraţie de principii.
Clasificarea campaniilor de relații publice:
În funcţie de durata implementării campaniilor de relaţii publice:
- campanii de lungă durată

- campanii de scurtă durată
În funcţie de conţinutul campaniilor de relaţii publice:
- campanii cu teme de mare amploare

- campanii cu teme limitate
În funcţie de publicul campaniilor de relaţii publice:
- campanii restrânse la publicul intern al organizaţiei

- campanii extinse la nivelul unor mari categorii de public
27
În funcţie de obiectivele urmărite de campaniilor de relaţii publice:
- campanii de relaţii publice strategice

- campanii de relaţii publice
2.3. Comunicarea în cadrul grupului și echipei

2.3.1. Comunicarea in cadrul grupului
Grupurile din cadrul unei afaceri lucrează în general împreună la proiecte. Atunci când
grupurile lucrează în direcția unui obiectiv comun, este important să existe un mijloc
funcțional de comunicare care să îi ajute pe toți să înțeleagă cum pot lucra împreună pentru a
atinge acel obiectiv. Comunicarea eficientă în grup poate ajuta membrii să-și înțeleagă
responsabilitățile, să treacă peste potențiale eșecuri și să se încurajeze reciproc în timp ce
lucrează împreună pentru a îndeplini o sarcină. „Work groups’ efforts can result in improving
company operations and also benefit the employees who participate in the groups” 24, care din
traducere din engleză în română înseamnă: „Eforturile grupurilor de lucru pot avea ca rezultat
îmbunătățirea operațiunilor companiei și, de asemenea, să beneficieze angajații care participă
la grupuri”.
„Group communication is the act of sending and receiving messages to multiple

members of a group. In a business environment, groups often use this type of communication
to exchange ideas, determine goals and motivate other members. The size of groups can vary,
but they typically comprise at least three members and up to 20 members. Group
communication can be beneficial for groups of all sizes, from smaller focus groups to entire
departments. When groups communicate effectively, they can share necessary information as
they work to accomplish mutual goals”25, tradus în limba română înseamnă: „Comunicarea de
grup este actul de a trimite și primi mesaje către mai mulți membri ai unui grup. Într-un mediu
de afaceri, grupurile folosesc adesea acest tip de comunicare pentru a face schimb de idei, a
determina obiective și pentru a motiva alți membri. Mărimea grupurilor poate varia, dar
acestea cuprind de obicei cel puțin trei membri și până la 20 de membri. Comunicarea de grup
poate fi benefică pentru grupuri de toate dimensiunile, de la focus grupuri mai mici până la
24
https://smallbusiness.chron.com/importance-work-groups-companies-61667.html (Accesat în 07.05.2022)
25
https://www.indeed.com/career-advice/career-development/group-communication (Accesat în 07.05.2022)
28
departamente întregi. Atunci când grupurile comunică eficient, pot împărtăși informațiile
necesare în timp ce lucrează pentru a atinge obiectivele comune”.
2.3.2. Canale de comunicare de grup
Există multe tipuri de canale de comunicare de grup și este important să se aleagă o

metodă care funcționează pentru majoritatea membrilor pentru siguranța că toată lumea
primește și înțelege mesajele partajate. Membrii grupului pot avea diferite stiluri de
comunicare, astfel încât mai mult de un tip de comunicare poate fi necesar pentru a atinge
obiectivele comune ale grupului.
Întâlniri în persoană
Când au loc întâlniri în persoană, un grup se adună într-un singur loc pentru a discuta
progresul lor către un obiectiv comun, pentru a identifica oportunități de îmbunătățire și
pentru a recunoaște munca celorlalți membri ai echipei. „This type of group communication
channel can be beneficial for groups with a clearly defined leader, such as a manager or
project supervisor. These leaders can set the expectations for the meeting, provide an agenda
and gather feedback from other group members” 26, tradus în română: „Acest tip de canal de
comunicare de grup poate fi benefic pentru grupurile cu un lider clar definit, cum ar fi un
manager sau un supervizor de proiect. Acești lideri pot stabili așteptările pentru întâlnire, pot
oferi o agendă și pot aduna feedback de la alți membri ai grupului.
Apeluri de conferință
O conferință sau un apel video funcționează la fel ca cu o întâlnire de grup, dar are ca
avantaj permiterea angajaților să se alăture de la distanță discuției. Deci, pentru a discuta
sarcina fiecare membru al grupului se alătură apelului pe o linie de conferință sau pe o
platformă de videoconferință. „A conference or video call works well when one person sets
up the call to avoid any confusion about when or how it takes place. This communication
channel can also be ideal when a group wants to communicate with other key stakeholders of
the project who may work outside of their organization” 27, tradus în română: „O conferință
sau un apel video funcționează bine atunci când o persoană stabilește apelul pentru a evita
orice confuzie cu privire la momentul sau cum are loc. Acest canal de comunicare poate fi, de
26
27
29
asemenea, ideal atunci când un grup dorește să comunice cu alte părți interesate cheie ale
proiectului care pot lucra în afara organizației lor”.
Mesaje digitale
Mesajele digitale, sunt considerate un tip mai informal de comunicare, dat fiind faptul
că sunt trimise prin e-mail sau printr-o platformă de mesagerie online. Deci, membrii grupului
pot trimite mesaje digitale pentru a face schimb de idei, a pune întrebări și a-și comunica
progresul. Membrii grupului pot împărtăși informații mai rapid prin acest canal decât alții,
datorită naturii instantanee a tehnologiei. „This communication channel can also be an
effective choice when there is no clear group leader since everyone likely has the same access
to the technology”28, tradus în română: „Acest canal de comunicare poate fi, de asemenea, o
alegere eficientă atunci când nu există un lider clar de grup, deoarece toată lumea are probabil
același acces la tehnologie”.
Memo
Un memorandum, prescurtat ca memo, este un mesaj scris pe care un membru al

grupului îl distribuie altor membri. Este un tip formal de comunicare de grup, care oferă de
obicei informații importante despre sarcina grupului. Urmează o structură similară unei
scrisori, care listează data notificării, destinatarii săi și un subiect înaintea mesajului. „This
type of communication channel can work well when members who work in the same office
need to communicate sensitive or confidential information related to their project” 29, tradus în
română: „Acest tip de canal de comunicare poate funcționa bine atunci când membrii care
lucrează în același birou trebuie să comunice informații sensibile sau confidențiale legate de
proiectul lor”.
Comunicarea în cadrul grupului este deosebit de important în cadrul organizaţiilor,

deoarece productivitatea muncii şi eficienţa activităţii depinde şi de modul în care se
realizează comunicarea. Definirea grupului a fost realizată, în special, de către specialiştii în
psihologie social, conform opiniei cărora: „un ansamblu de persoane de mici dimensiuni,
caracterizat de o anumită structură, modele de interacţiune relativ stabile şi cu o cultură
specifică rezultate din relaţiile şi procesele psihosociale dezvoltate în cadrul său”.
„În ceea ce priveşte principalele tipuri de grupuri pe care le întâlnim în viaţa reală,
psihologia socială distinge următoarele categorii:
28
29
30
a) grupul primar (caracterizat prin relaţii faţă în faţă, cooperare, număr mic de membri
cu principii şi reguli informale) şi grupul secundar (caracterizat prin relaţii formale,
impersonale, bazate pe regulamente şi contracte, având deobicei un număr mare de membri cu
norme şi reguli impuse prin documente oficiale);
b) grupul formal (specific organizaţiilor care funcţionează după norme oficiale),

grupul nonformal (acesta se constituie având o sarcină precisă pentru rezolvarea unei
probleme sau este centrat pe atingerea unor obiective imediate, după care se dizolvă; avantajul
acestora este faptul că sunt mai flexibile şi mai puţin supuse normelor) şi grupul informal
(poate fi un subgrup în cadrul unui grup formal, fie în afara unor medii organizaţionale);
c) grupul de apartenenţă (este grupul din care face parte individul) şi grupul de
referinţă (cel pe care individul îl ia ca etalon atunci când îşi evaluează situaţia sau
conduita).)”30.
Tipurile de comunicare care sunt folosite în cadrul grupurilor sunt:
a) verbală, scrisă şi nonverbală;
b) formală sau neformală;
c) intrapersonală şi interpersonală;
d) de grup (intragrup şi intergrup).
Factori ce pot influența procesul de comunicare:
- calitatea mesajului;
- viteza şi ritmul de comunicare;
- sensul comunicării;
- mărimea grupului;
- poziţia spaţială a membrilor grupului în procesul comunicarii.
Etapele formării unui grup, după analiza lui Tuckman sunt:
1) Formarea – etapa în care grupul se formează. Este caracterizată prin relaţii de testare şi
dependenţă, cu orientarea fiecărui membru al grupului spre sarcina pe care o are de
îndeplinit;
30
Iulia, 2022
31
2) Dezvoltarea – etapa în care relaţiile dintre membrii grupului se intensifică, apărând şi
conflictele, văzute ca şi o influenţare pozitivă a grupului;
3) Normarea – etapa în care în cadrul grupului apar noi standarde, reguli și norme, pentru
dezvoltarea sa ulterioară. Au loc schimburi deschise de informaţii şi interpretări, care
duc mai târziu la stabilirea unor relaţii strânse între diferiţi membri ai grupului în afara
organizaţiei;
4) Eficientizarea – etapa în care regulile stabilite înainte devin utile. Structura grupului
este suficient de puternică pentru a putea realiza sarcinile primite și a identifica soluţii
la probleme apărute;
5) Finalizarea – etapa în care are loc evaluarea rezultatelor, dar şi autoevaluarea.
2.3.3. Comunicarea în cadrul echipei
Comunicarea în echipă este fundamentul colaborării în echipă. Pentru a lucra

împreună, trebuie să comunice fiecare membru. Pentru a lucra bine împreună, trebuie să se
asigure că comunicarea în echipă este una foarte bună.
O echipă nu este orice grup de oameni. O echipă este un grup de oameni care trebuie
să lucreze în mod interdependent pentru a atinge un obiectiv sau un rezultat comun. Astăzi,
echipele reprezintă o formă tipică de organizare în companii. De fapt, echipele sunt
considerate una dintre cele mai eficiente metode de realizare a sarcinilor și obiectivelor
organizaționale.
Pentru o cooperare interdependentă într-o echipă avem nevoie de comunicare, care

este definită în linii mari ca schimb de informații și transmitere de sens. Așadar, toată
interacțiunea și schimburile de informații care au loc într-o echipă reprezintă comunicarea în
echipă. Indiferent de tipul echipei și sarcinile acesteia, toți membrii echipei trebuie să
interacționeze și să facă schimb de informații pentru a-și atinge obiectivele.
Formele și tipurile specifice de comunicare care au loc vor depinde de domeniul tău de
lucru și de structura echipei tale. Iată o listă neexhaustivă a canalelor de comunicare în echipă:
- Comunicarea verbală în echipă: întâlniri de echipă, interacțiuni unu-la-unu, apeluri.

- Comunicare scrisă: documentație pe hârtie, documentație electronică, e-mailuri, chat
în echipă, sarcini
32
Orice combinație a acestor formate de comunicare va fi utilizată în cadrul echipelor.
„There are no rights or wrongs here, it’s a matter of making sure whatever forms your team
uses work for your team. Most typically, it is the team manager’s responsibility to choose the
appropriate channels for team communication, ones that help them achieve their team’s
goals”31, tradus în limba română: „Nu există drepturi sau greșeli aici, este o chestiune de a vă
asigura că orice formă le folosește echipa dvs. funcționează pentru echipa dvs. De obicei, este
responsabilitatea managerului de echipă să aleagă canalele adecvate pentru comunicarea
echipei, cele care îi ajută să-și atingă obiectivele echipei”.
2.3.4. Stiluri de comunicare într-o echipă
Managerul echipei trebuie să se asigure că stilul lor de comunicare funcționează bine

în organizația și echipa lor. Unele echipe preferă mai mult un tip de interacțiune vertical, pe
când alte echipe preferă comunicarea orizontală.
La fel ca și canalele de comunicare, nu există stiluri de comunicare în echipă corecte

sau greșite. Acesta poate fi unul pe care îl doriți, unul la care optați, dacă sunteți un manager
de echipă sau un membru influent al echipei care dorește să facă diferența.
Pasiv
„Individuals who use the passive communication style often act indifferently, yielding
to others. Passive communicators usually fail to express their feelings or needs, allowing
others to express themselves”32, tradus în română: „Indivizii care folosesc stilul de
comunicare pasivă acționează adesea cu indiferență, cedând celorlalți. Comunicatorii pasivi
nu reușesc de obicei să-și exprime sentimentele sau nevoile, permițând altora să se exprime”.
Se întâmplă des ca lipsa comunicării exterioare a unui comunicator pasiv să ducă la
neînțelegeri, adunare de furie sau resentimente. Totuși, acești comunicatori pot fi mai siguri să
vorbească atunci când apare un conflict, deoarece cel mai probabil vor evita o confruntare sau
vor amâna altora.
Pasivii pot manifesta adesea lipsă de contact vizual, o postură proastă a corpului și o
incapacitate de a spune „nu”. Comunicatorii pasivi acționează, de asemenea, într-un mod
31
https://fleep.io/blog/how-to-improve-team-communication/ (Accesat în 03.06.2022)
32
https://online.alvernia.edu/articles/4-types-communication-styles/ (Accesat în 27.05.2022)
33
umil, spunând că nimeni nu îi întelege. Dar comunicatorii pasivi sunt, de asemenea, ușor de
înțeles, deoarece îi urmăresc pe alții și fac ce fac și alții.
Agresiv
Este foarte evident când cineva comunică într-o manieră agresivă, vei auzi, vei vedea
sau chiar simți.
„The aggressive communication style is emphasized by speaking in a loud and

demanding voice, maintaining intense eye contact and dominating or controlling others by
blaming, intimidating, criticizing, threatening or attacking them, among other traits” 33, tradus
în română: „Stilul de comunicare agresiv este subliniat prin vorbirea cu o voce tare și
solicitantă, menținerea unui contact vizual intens și dominarea sau controlul celorlalți prin
blamarea, intimidarea, critica, amenințarea sau atacul acestora, printre alte trăsături„.
Comunicatorii agresivi pot da adesea comenzi, pun întrebări într-un mod nepoliticos și
nu au dorința să-i asculte pe ceilalți. Dar, pot fi considerați lider, dat fiind faptul că își pot
impune punctul de vedere.
Pasiv-agresiv
„Passive-aggressive communicators are most likely to communicate with body

language or a lack of open communication to another person, such as giving someone the
silent treatment, spreading rumors behind people’s backs or sabotaging others’ efforts.
Passive-aggressive communicators may also appear cooperative, but may silently be doing the
opposite”34, tradus în română: „Comunicatorii pasiv-agresivi cel mai probabil comunică cu
limbajul corpului sau cu o lipsă de comunicare deschisă cu o altă persoană, cum ar fi
acordarea unui tratament tăcut, răspândirea zvonurilor în spatele oamenilor sau sabotarea
eforturilor altora. Comunicatorii pasiv-agresivi pot părea, de asemenea, cooperanți, dar pot
face în tăcere contrariul. În cele din urmă, comunicatorii pasivi-agresivi sunt conștienți de
nevoile lor, dar uneori se luptă să le exprime”.
Pasiv-agresivii par pasivi la suprafață, dar în interiorul lor se pot simți neputincioși sau
blocați, ducând un resentiment care duce la fierbere sau la acțiune într-un mod subtil, indirect
sau secret. Majoritatea comunicatorilor pasivi-agresivi nu vor să se confrunte cu o persoană
sau o problemă. Au dificultăți în recunoașterea furiei, folosesc expresii faciale care nu au
legătură cu felul în care se simt și pot chiar nega existența unei probleme.
33
34
34
Asertiv
„Assertive communicators can express their own needs, desires, ideas and feelings,
while also considering the needs of others. Assertive communicators aim for both sides to win
in a situation, balancing one’s rights with the rights of others” 35, tradus în română:
„Comunicatorii asertivi își pot exprima propriile nevoi, dorințe, idei și sentimente, luând în
considerare și nevoile celorlalți. Comunicatorii asertivi urmăresc ca ambele părți să câștige
într-o situație, echilibrând drepturile cuiva cu cele ale altora”.
Este cea mai eficientă formă de comunicare. Stilul de comunicare asertiv prezintă o
legătură de comunicare deschisă, fără a fi suprasolicitant. Indică un anumit control asupra
sentimentelor și comportamentelor fără a da vina pe cealaltă persoană.
2.4. Comunicarea organizațională

2.4.1. Specificul comunicării organizaționale
Comunicarea este una dintre cele mai dominante activități care apar în orice mediu de
lucru. Necesitatea de a studia, înțelege și utiliza eficient comunicarea organizațională a fost,
pentru mulți indivizi, o iluminare ulterioară. Ca atare, indivizii în diferite ocupații se referă la
incapacitatea celorlalți de a comunica bine, la lipsa abilităților de ascultare afișate de colegii
lor sau la refuzul subordonaților de a urma instrucțiunile. Uneori, toți susținem că alți oameni
nu reușesc să comunice și suntem aproape nedumeriți că alții nu ne aud în modul în care ne-
am propus. De-a lungul anilor, experții în teoria managementului au predicat necesitatea unei
comunicări îmbunătățite. Din păcate, a fi conștient de necesitatea unei comunicări
îmbunătățite nu se traduce întotdeauna într-o mai bună înțelegere sau utilizare.
Dacă angajații ar trebui să fie ascultați mai des, atunci un fel de directivă sau întâlnire
generală ar trebui să-i facă pe toți supervizorii și managerii să conștientizeze problema, lăsând
puține motive să încerce să examineze ceva atât de evident. Revistele actuale de management
generează o varietate de articole despre comunicare, despre utilizarea eficientă a limbajului,
ascultare, utilizarea e-mailului, etc.
35
35
Matthew A Koschmann a spus într-un articol că: „Business communication
traditionally has been limited to be merely a tool. We were taught that Organizational
Communication is used to perform four functions ie Control, Motivate, Inform & Express
Emotionally. I believe that communication is much more than a tool or a medium to achieve a
goal. Let's look at the scope of communication in the functioning of the organization” 36, în
română traducându-se ca: „Comunicarea în afaceri a fost în mod tradițional limitată la a fi
doar un instrument. Am fost învățați că comunicarea organizațională este folosită pentru a
îndeplini patru funcții și anume control, motivare, informare și exprimare emoțională. Cred că
comunicarea este mult mai mult decât un instrument sau un mediu pentru atingerea unui scop.
Să ne uităm la sfera comunicării în funcționarea organizației”.
2.4.2. Abordări ale comunicării organizaționale
Dintre diferitele concepții ale comunicării organizaționale, patru au atras cel mai mare
număr de adepți:
a) Comunicarea ca transfer de informații
Abordarea transferului de informații vede în comunicare un instrument pe care

oamenii îl folosesc pentru a-și îndeplini obiectivele. Acest punct de vedere a comparat
comunicarea umană cu fluxul de informații prin telegraf sau cablu telefonic. Comunicarea
clară, unidirecțională, a fost accentuată în această perioadă ca mijloc de a impresiona și
influența pe ceilalți.
Comunicarea greșită apare atunci când nu este primit niciun mesaj sau atunci când
mesajul primit nu este ceea ce intenționează expeditorul. Problemele tipice de comunicare
includ supraîncărcarea de informații, distorsiunea și ambiguitatea. Supraîncărcarea
informațională apare atunci când receptorul este copleșit de informațiile care trebuie
procesate.
Un exemplu tipic ar fi încercarea de a comunica cu un coleg de muncă care se

confruntă cu o criză personală. Deși este posibil să spui lucruri importante, „zgomotul”
emoțional al colegului de serviciu îl poate împiedica să-ți audă mesajul.
36
https://www.linkedin.com/pulse/what-organizational-communication-today-merely-tool-achieve-pillai?
trk=public_profile_article_view (Accesat în 28.06.2022)
36
b) Comunicarea ca proces tranzacțional
Nemulțumirea față de abordarea de comunicare a transferului de informații a condus la

dezvoltarea modelului de proces tranzacțional. Ea afirmă că în comunicarea umană nu se fac
distincții clare între emițători și receptori. Mai degrabă, oamenii joacă ambele roluri simultan.
Abordarea procesului tranzacțional evidențiază importanța feedback-ului sau a informațiilor
despre modul în care este primit un mesaj și în special feedback-ul nonverbal, care poate
însoți sau înlocui feedback-ul verbal. În modelul de transfer de informații, sensul unui mesaj
aparține emițătorului, iar provocarea comunicării este de a transmite acel sens altora. Modelul
se concentrează pe persoana care primește mesajul și pe modul în care receptorul construiește
sensul acelui mesaj.
Un domeniu în care se poate aplica modelul procesului tranzacțional este conducerea

organizațională. Ideile despre leadership au evoluat de la simpla credință că anumiți oameni
se nasc cu abilități de leadership până la recunoașterea faptului că conducerea implică o
tranzacție între lideri și adepți. Astfel, liderii de succes pot modela semnificațiile pe care
adepții le atribuie ceea ce spun sau fac liderii. În acest sens, leadership-ul este managementul
tranzacțional al sensului între lideri și adepți. Comparați acest lucru cu modelul de transfer de
informații, care evaluează eficacitatea unui lider numai pe baza capacității sale de a
„transmite” un mesaj inspirațional. În contrast, modelul procesului tranzacțional prezice că o
înțelegere comună va apărea între un lider și adepții săi în timp prin comunicare.
c) Comunicarea ca control strategic
Perspectiva controlului strategic privește comunicarea ca un instrument de control al

mediului. Din cauza factorilor personali, relaționali și politici, o mai mare claritate nu este
întotdeauna scopul principal în interacțiune. Perspectiva de control strategic vede
comunicatorii ca având mai multe obiective. De exemplu, într-o evaluare a performanței, un
supervizor ar putea avea două obiective principale: să fie înțeles și să păstreze o relație de
lucru pozitivă. Din această perspectivă, un comunicator competent este acela care alege
strategii adecvate pentru realizarea mai multor obiective. În plus, abordarea de control
strategic a comunicării recunoaște că, deși oamenii pot avea motive pentru comportamentul
lor, nu se poate aștepta ca aceștia să comunice în moduri care să maximizeze în mod constant
înțelegerea celorlalți. În comunicarea organizațională, ambiguitatea strategică este un concept
important care descrie modalitățile în care oamenii pot comunica neclar, dar totuși își ating
obiectivele.
37
Ambiguitatea strategică:
• Promovează diversitatea unificată
• Păstrează pozițiile privilegiate
• Este negabilă
• Facilitează schimbarea organizațională.
d) Comunicarea ca echilibru între creativitate și constrângere
Comunicarea este un echilibru între creativitate și constrângere. Credem că

comunicarea este momentul în care se rezolvă tensiunea dintre creativitatea individuală și
constrângerile organizaționale.
Două perspective concurente examinează această relație. Perspectiva macro vede

indivizii modelați, controlați, ordonați și constrânși de societate și de instituțiile sociale. În
contrast, cea micro vede indivizii ca agenți activi care creează societatea și sistemele sale
sociale. Definiția dată, a comunicării presupune că ambele perspective sunt adevărate -
simultan. Această dihotomie are implicații evidente pentru comunicarea organizațională, în
funcție de faptul dacă accentul se pune pe modul în care angajații comunică pentru a crea și
modela organizațiile sau pe constrângerile pe care organizațiile le pun asupra acelei
comunicări. Creativitatea este proiectarea și modificarea sistemelor sociale prin comunicare.
Procesul de comunicare nu este privit ca ceea ce se petrece în interiorul organizațiilor, ci ca
modul în care oamenii se organizează. Oamenii creează realitatea socială sau se organizează
prin comunicare într-un sens ironic: rareori obțin realitatea pe care și-au propus să o creeze.
2.4.3. Funcțiile organizaţionale ale comunicării
Funcţiile organizaţionale ale comunicării sunt următoarele:

Control – să clarifice îndatoririle, să stabilească autoritatea şi responsabilităţile;
Informare – să furnizeze baza deciziilor;
Coordonare – să facă posibilă acţiunea comună eficientă;
Motivare – să stimuleze cooperarea şi implicarea în atingerea obiectivelor;
Emoţională – să permită exprimarea trăirilor sentimentelor etc. 37
37
Iulia, 2022
38
2.4.4. Modalităţi de comunicare organizaţională
Comunicarea organizaţională poate fi:
 Formală, adică realizată pe canale impuse de structura organizaţiei, de normele

existente şi de relaţiile funcţionale dintre persoane, grupuri, compartimente, în
conformitate cu reguli explicite şi, uneori, implicite) şi este preponderent legată
de activitatea comună.
 Informală, pentru a schimba informaţii care nu au o legătură directă cu
activitatea. Cu timpul se constituie reţele informale de comunicare, bazate pe
criterii afective simpatie/antipatie, interese comune legate (sau nu) de
organizaţie; canalele folosite sunt altele decât cele formale, regulile de
comunicare sunt mai puţin stricte.
2.4.5. Principii ale comunicării organizaționale
Un sistem bun de comunicare organizaţională scrisă trebuie să se bazeze pe

următoarele principii:
Eficienţă, unde documentele trebuie să corespundă nevoilor de comunicare rezultate

din activitatea practică a organizaţiei. Necesită să aibă o formă simplă şi clară, trebuie să fie
complete şi întocmite și procesate la timp.
Transparenţă, când toţi cei care participă la sistemul de comunicare scrisă trebuie să
cunoască conţinutul şi forma documentelor standardizate, conţinutul şi forma orientative ale
celor nestandardizate, reţelele şi procedurile de procesare pentru fiecare document cu care
lucrează.
Responsabilitate, în care orice participant la sistemul de comunicare organizaţională

trebuie să înțeleagă importanţa asumării responsabilităţii pentru emiterea, recepţia şi
procesarea documentelor legate de sarcinile sale de serviciu.
39
40
Capitolul III: Eficientizarea sistemului de comunicare
3.1. Eficiența comunicării
„Remember every individual’s perception is his reality so communication actually

dictates the very reality that the individual surrounds himself with”38, tradus în română în:
„Amintiți-vă că percepția fiecărui individ este realitatea lui, astfel încât comunicarea dictează
de fapt însăși realitatea cu care individul se înconjoară”. Comunicarea eficientă apare atunci
când un efect dorit este rezultatul schimbului de informații intenționat sau neintenționat, care
este interpretat între mai multe entități și acționat într-un mod dorit. Acest efect asigură, de
asemenea, că mesajul nu este distorsionat în timpul procesului de comunicare. Comunicarea
eficientă ar trebui să genereze efectul dorit și să mențină efectul, cu potențialul de a crește
efectul mesajului. Prin urmare, comunicarea eficientă servește scopului pentru care a fost
planificată sau proiectată. Scopurile posibile ar putea fi de a provoca schimbări, de a genera
acțiuni, de a crea înțelegere, de a informa sau de a comunica o anumită idee sau punct de
vedere. Atunci când efectul dorit nu este atins, sunt explorați factori precum barierele în calea
comunicării, cu intenția de a descoperi modul în care comunicarea a fost ineficientă.
O definiție clară a comunicării eficiente ne este adusă de Coursiera: „Effective
communication is the process of exchanging ideas, thoughts, opinions, knowledge, and data
so that the message is received and understood with clarity and purpose. When we
communicate effectively, both the sender and receiver feel satisfied” 39, tradus în română:
„Comunicarea eficientă este procesul de schimb de idei, gânduri, opinii, cunoștințe și date,
astfel încât mesajul să fie primit și înțeles cu claritate și scop. Când comunicăm eficient, atât
emițătorul, cât și receptorul se simt mulțumiți”.
Eficiența procesului de comunicare reprezintă unul dintre aspectele foarte importante
ale acestui proces la nivelul organizaţiilor, echipelor, grupurilor, dar și în general. Pentru
asigurarea eficienţei procesului de comunicare, e necesar de pus accentul pe întregul
ansamblu de factori care pot influenţa acest proces. Astfel, factorii dați pot fi grupaţi în:
- Factori care influenţează rolul actorilor în comunicare, categorie în care intră factorii
care influenţează codul şi canalul de comunicare:
38
https://www.linkedin.com/pulse/what-organizational-communication-today-merely-tool-achieve-pillai?
trk=public_profile_article_view (Accesat în 28.06.2022)
39
https://www.coursera.org/articles/communication-effectiveness (Accesat în 28.06.2022)
41
- variabilele psihologice - care rezultă din personalitatea, nevoile, motivaţiile şi
interesele interlocutorilor, care se manifestă implicit, explicit sau involuntar,
favorizând sau îngreunând procesul de comunicare;
- variabilele sociale - care se referă la poziţia interlocutorilor în sfera socială, luând
în considerare rolurile şi statuturile lor sociale precum şi prejudecăţile şi
stereotipiile acestora.
- variabile psihice (obiective) – care sunt legate de elaborarea codului în funcţie de
caracteristicile receptorilor, astfel încât să fie evitate neînţelegerile din procesul de
comunicare;
- variabile psiho-semantice – care sunt legate de ordinea în care sunt utilizate
cuvintele, de posibilităţile de accentuare a acestora şi alte elemente asemănătoare;
- alegerea canalului de comunicare cel mai potrivit în funcţie de informaţia pe care
se doreşte a fi transmisă;
- rolul actorilor în cadrul procesului de comunicare astfel încât fiecare dintre ei să
beneficieze de autoritate.
- Factori de context şi de mediu categorie în care cuprindem:
- contextul material şi temporal care se referă la organizarea spaţială a partenerilor,
distanţa dintre aceştia, mobilitatea lor, precum şi aspectele temporale;
- contextul social se referă la prezenţa/absenţa unui public sau a unor observatori
care pot favoriza sau inhiba comunicarea;
- contextul cultural şi ideologic care se referă la cultura individuală a partenerilor
implicaţi în procesul de comunicare, dar și la cultura societăţii din care aceştia fac
parte. 40
Eficientizarea comunicării este primordială atât pentru fiecare persoană în parte, cât și
în organizații, afaceri, etc. O comunicare eficientă construiește încredere. Încrederea este un
element critic în comunicarea eficientă. Ceea ce spunem, cum o spunem și modul în care
răspundem la ceea ce comunică alții pot face sau distruge încrederea. Comunicarea eficientă
joacă un rol important în rezolvarea conflictelor și prevenirea apariției celor potențiale. În
aceste situații, este important să rămâneți calm, să ascultați și să găsiți o soluție care să fie
benefică pentru toți cei implicați. Comunicarea eficientă construiește relații puternice de
afaceri și personale, deoarece înveți să înțelegi ce își doresc oamenii și cum să le oferi. Pe
40
Iulia, 2022
42
măsură ce oamenii se simt ascultați și înțeleși de dvs., vă îmbunătățiți în mod natural mediul
de lucru. Oamenii care se simt mai încrezători în munca lor și în înțelegerea lor a ceea ce
trebuie să facă, devin mai implicați în munca lor în ansamblu. Prin prioritizarea comunicării
eficiente, puteți crește implicarea și spori satisfacția în rândul membrilor echipei. Când
membrii echipei își înțeleg rolurile și rolurile celorlalți, se pot concentra mai mult pe munca
lor și mai puțin pe problemele de la locul de muncă. Cu o comunicare eficientă, conflictele
pot fi rezolvate rapid, ceea ce înseamnă că angajații își pot gestiona mai bine volumul de
muncă cu distrageri minime.
3.2. Bariere în procesul de comunicare
Comunicarea este astfel un proces prin care se atribuie și se transmite sensul în

încercarea de a crea o înțelegere comună. Acest proces, care necesită un repertoriu vast de
abilități în procesarea interpersonală, ascultarea, observarea, vorbirea, interogarea, analizarea,
gesturile și evaluarea permite colaborarea și cooperarea. „Comunicarea reprezintă un sistem
deschis, influenţat de extrem de multi factori, de aceea, atunci când ne referim la conceptul de
"barieră" în cadrul procesului de comunicare, lucrurile nu sunt tocmai simple” 41.
Neînțelegerile pot fi anticipate și rezolvate prin formulări, întrebări și răspunsuri, parafrazări,
exemple și povești de discuții strategice.
„Barriers to effective communication can retard or distort the message and intention of
the message being conveyed which may result in failure of the communication process or an
effect that is undesirable. These include filtering, selective perception, information overload,
emotions, language, silence, communication apprehension, gender differences and political
correctness”42, tradus în română: „Barierele în calea comunicării eficiente pot întârzia sau
distorsiona mesajul și intenția mesajului transmis, ceea ce poate duce la eșecul procesului de
comunicare sau la un efect nedorit. Acestea includ filtrarea, percepția selectivă,
supraîncărcarea de informații, emoțiile, limbajul, tăcerea, aprehensiunea de comunicare,
diferențele de gen și corectitudinea politică”.
Aceasta include, de asemenea, lipsa de exprimare a comunicării „adecvate
cunoștințelor”, care apare atunci când o persoană folosește cuvinte juridice ambigue sau
Ion-Ovidiu Pânişoară, Comunicarea eficientă, Editura Polirom , 2006, p. 108

41
https://tdmuv.com/kafedra/internal/i_nurse/lectures_stud/BSN%20(4year)%20Program/Full%20time
42
%20study/Second%20year/the%20art%20of%20speaking/%E2%84%96%2011.%20Types%20and%20Levels
%20of%20communication.htm (Accesat în 12.06.2022)
43
complexe, jargon medical sau descrieri ale unei situații sau mediului care nu este înțeles de
destinatar.
- Bariere fizice
Barierele fizice se datorează adesea naturii mediului. Un exemplu în acest sens este
bariera naturală care există dacă personalul este situat în clădiri diferite sau pe locații diferite.
De asemenea, echipamentele slabe sau învechite, în special eșecul conducerii de a introduce
noi tehnologii, pot cauza, de asemenea, probleme. Lipsa de personal este un alt factor care
cauzează frecvent dificultăți de comunicare pentru o organizație. În timp ce distragerile
precum zgomotul de fundal, iluminarea slabă sau un mediu prea cald sau rece pot afecta
moralul și concentrarea oamenilor, care la rândul lor interferează cu comunicarea eficientă.
- Proiectarea sistemului
Defecțiunile de proiectare a sistemului se referă la probleme cu structurile sau
sistemele existente într-o organizație. Exemplele ar putea include o structură organizațională
care este neclară și, prin urmare, face confuză să știi cu cine să comunici. Alte exemple ar
putea fi sistemele informaționale ineficiente sau inadecvate, lipsa de supraveghere sau
formare și lipsa de claritate a rolurilor și responsabilităților, ceea ce poate duce la nesiguranța
personalului cu privire la ceea ce se așteaptă de la ei.
- Bariere atitudinale
Barierele de atitudine apar ca urmare a problemelor cu personalul dintr-o organizație.
Acestea pot fi cauzate, de exemplu, de factori precum managementul defectuos, lipsa
consultării cu angajații, conflictele de personalitate care pot duce la întârzierea sau refuzul
oamenilor de a comunica, atitudinile personale ale angajaților individuali care se pot datora
lipsei de motivație sau nemulțumirea la locul de muncă, cauzată de o pregătire insuficientă
pentru a le permite să îndeplinească anumite sarcini sau doar rezistența la schimbare din cauza
atitudinilor și ideilor înrădăcinate.
- Ambiguitatea cuvintelor/expresiilor
Cuvintele care sună la fel, dar au un înțeles diferit pot transmite un sens complet
diferit. Prin urmare, comunicatorul trebuie să se asigure că receptorul primește același sens.
Este mai bine dacă astfel de cuvinte sunt evitate folosind alternative ori de câte ori este
posibil.
- Capacitate lingvistică individuală
Folosirea jargonului, a cuvintelor dificile sau nepotrivite în comunicare poate
împiedica destinatarii să înțeleagă mesajul. Mesajele prost explicate sau înțelese greșit pot
44
duce, de asemenea, la confuzie. Cu toate acestea, cercetările în domeniul comunicării au arătat
că confuzia poate da legitimitate cercetării atunci când persuasiunea eșuează.
- Bariere fiziologice
Acestea pot rezulta din disconfortul personal al indivizilor, cauzat, de exemplu, de
sănătatea proastă, vederea slabă sau dificultăți de auz.
- Prezentarea informațiilor
Prezentarea informațiilor este importantă pentru a ajuta înțelegerea. Mai simplu spus,
comunicatorul trebuie să ia în considerare audiența înainte de a face prezentarea în sine și în
cazurile în care nu este posibil prezentatorul poate încerca măcar să-și simplifice vocabularul
pentru ca majoritatea să poată înțelege.
La oricare dintre nivelele comunicării pot apărea obstacole în comunicarea
interumană, începând de la emiţător şi până la destinatar. Diversele teorii abordează în mod
diferit obstacolele comunicării, punând accent fie pe cele obiective, de natură fizică sau
mecanică, aşa cum fac teoriile matematice sau cibernetice ale comunicării, fie pe aspecte ce
ţin de universul psihologic, social, sau cultural al celor doi interlocutori, ca în teoriile
psihosociologice ale comunicării.
Tabelul de mai jos reprezintă câteva din obstacolele comunicării, mai ales din
registrul psihosocial, caracteristice celor doi participanţi la actul comunicaţional:
Locutor Interlocutor
Obstacole ale Elemente Dificultăţi de conceptualizare, de Înţelegerea mesajului
comunicării obiective formulare, de alegere a depinde de
mijloacelor (vizuale, grafice, etc), inteligenţa sa, de
de soluţionare a unor probleme competenţa şi cultura
tehnice (găsirea termenului sa.
adecvat, acoperirea zgomotului),
sau evaluare a contextului (luarea
în considerare a ordinii de zi).
Elemente de Locutorul prezintă lucrurile în Interese, sentimente
personalitate felul său, subiectiv, accentuând atribuite locutorului.
anumite elemente în funcţie de
prejudecăţile şi stereotipurile sale.
45
Atitudinea vorbitorului poate
constitui de asemenea un
obstacol.
Elemente Statusul său social şi rolul pe care Idem cu locutorul.
psihosiciologice celălalt îl aşteaptă de la el.
Normele grupului de apartenenţă,
elemente culturale.
Remedii Elemente Căutarea preciziei gândirii, a Disponibilitate,
pentru obiective economiei de cuvinte, căutarea capacitate de a
înlăturarea bogăţiei şi expresivităţii asculta, de a înţelege
obstacolelor comunicării, îmbinarea gesturilor (dincolo de cuvinte).
comunicării cu cuvântul, însoţirea vorbirii de
semne grafice
Elemente de Respectarea informaţiei, fidelitate Depăşirea propriului
personalitate dând prioritate faptelor faţă de cadru de referinţă.
opinii, păstrarea unei atitudini
obiective (evitarea judecăţilor),
cunoaşterea de sine pentru a ţine
cont de prejudecăţile personale,
capacitatea de a recunoaşte faptul
că celălalt poate avea o altă
viziune asupra evenimentelor.
Elemente Definirea precisă a rolului de Adresarea unor
psihosiciologice interpretat, a obiectivului de întrebări pentru a-l
urmat, cunoaşterea situaţiei ajuta pe locutor să-şi
personale a interlocutorului. precizeze gândirea şi
să răspundă nevoilor
corespondentului său.
Tabel nr. 3.1.1. Obstacolele comunicării43
43
Iulia, 2022, adaptare după de Visscher, Neculau, 2001.
46
3.3. Soluțiile eficientizării sistemului de comunicare
O componentă importantă întâlnită în cadrul organizațiilor publice extrem de eficiente

este o cultură puternică a comunicării. Comunicarea eficientă în cadrul unei organizații
publice aduce o contribuție importantă și crucială, atât la succesul imediat cât și pe termen
lung. Comunicarea la toate nivelurile din cadrul unei organizații trebuie să se desfășoare fără
probleme și la un nivel funcțional. Managementul de nivel superior trebuie să fie capabil să
transmită în mod eficient informații managerilor de nivel mediu, care, la rândul lor, trebuie să
transmită informații către supervizorii de linie și așa mai departe. Comunicarea în cadrul unei
organizații trebuie, de asemenea, să permită deschiderea canalelor de jos în sus.
O generație de cărți de afaceri, cărți de management și chiar cărți militare, atestă că
liderii trebuie să fie dispuși să-i împuternicească pe cei încredințați să-și facă treaba. Aceasta
înseamnă, de asemenea, că liderii trebuie să încurajeze puternic un dialog productiv cu forța
de muncă și să fie capabili să asculte cu atenție nevoile și contribuțiile profesionale ale
acestora. După cum am văzut în ultimele decenii, este important ca comunicarea să se
deplaseze pe orizontală și în organizațiile publice. Atunci când angajații sunt capabili să
împărtășească părți din succesele lor, încercări și alte experiențe cu colegii și omologii lor, ei
devin mai conștienți de diferitele modalități de a contribui pozitiv la traiectoria carierei lor
respective și la organizația însăși.
O formă de comunicare pe care managerii publici și ceilalți membri ai organizației o
răsfăț în timpul serviciului este comunicarea persuasivă. Cei care se angajează într-o
comunicare persuasivă caută să-și convingă receptorii să accepte punctele lor de vedere
specifice. Deoarece toți membrii unei organizații se angajează într-o comunicare persuasivă
(unii mai mult decât alții), este important să înțelegem cum să o implementăm cel mai
eficient. Astfel, se subliniază trei soluții pentru deblocarea secretului unei comunicări
eficiente persuasive în organizațiile publice:
- Credibilitatea reală a sursei

Cercetări ample în acest subiect dezvăluie că expeditorii de informații care sunt
considerați credibili sunt mai eficienți în a-i convinge pe alții decât expeditorii de informații
cu un nivel mai scăzut de credibilitate. Aceasta înseamnă că pentru a comunica în mod
persuasiv cât mai eficient, trebuie să găsești modalități de a-și crește propria credibilitate, mai
ales în ochii celor mai susceptibili de a primi mesajele, precum și în cadrul organizației în
47
general. Două lucruri care pot crea sau spori credibilitatea sunt expertiza și încrederea.
Expertiza și încrederea le oferă destinatarilor informațiilor încrederea de care au nevoie pentru
a se baza pe expeditori.
- Caracterul mesajului
După cum subliniază autorii, „Deși ne gândim la mesajele persuasive ca implicând
raționalitate și obiectivitate, există și elemente emoționale care intră în procesul de
persuasiune, iar aceste elemente pot fi abordate fie printr-o abordare hard sell, fie printr-o
abordare soft sell.” Acest concept este important de înțeles deoarece, deși conținutul unui
mesaj este foarte persuasiv, modul în care mesajul este livrat va avea un impact semnificativ
asupra modului în care receptorul preia sau înțelege mesajul.
- Intervalul de acceptare
Intervalul de acceptare este „O gamă în care „receptorii” sunt dispuși să accepte idei sau
atitudini diferite de ale lor”. Dacă un argument se încadrează în acest interval de acceptare,
atunci „receptorii” vor fi mai dispuși să-l accepte. Cu toate acestea, dacă argumentul se
încadrează în afara acestui interval, atunci se va întâmpla opusul și va determina receptorul să
închidă ușa acceptării. În acest moment, mesajul devine prea mult pentru ca receptorul să-l
îmbrățișeze confortabil. Această soluție finală înseamnă că expeditorii ar trebui să facă o
evaluare atentă a intervalului de acceptare al receptorului înainte de a începe abordarea sau
pentru a decide dacă vor continua.
- Luarea în considerare a publicul

Trebuie să știi cu cine comunici. Asigurați-vă că sunteți conștient de publicul dvs. - cei cu
care intenționați să comunicați pot diferi de cei care vă primesc efectiv mesajele. „Knowing
your audience can be key to delivering the right messages effectively” 44, tradus în română:
„Cunoașterea audienței dvs. poate fi esențială pentru transmiterea eficientă a mesajelor
potrivite”. Vârsta, rasa, etnia, sexul, starea civilă, venitul, nivelul de educație, cunoștințele în
materie și experiența profesională pot influența modul în care vor primi mesajul dvs.
- Ascultarea activă
Ascultarea activă este practica de a vă acorda întreaga atenție într-un schimb de
comunicare. Unele tehnici includ acordarea de atenție limbajului corpului, oferirea de indicii
44
https://www.coursera.org/articles/communication-effectiveness (Accesat în 20.06.2022)
48
verbale încurajatoare, adresarea întrebărilor și exersarea nejudecății. Înainte de a realiza
comunicarea, asigurați-vă că luați în considerare publicul și practicați ascultarea activă pentru
a ajunge la inima nevoilor și dorințelor acestora. În acest fel, vă puteți îmbunătăți
comunicarea ca consilier, asistent social, marketer, profesor, coleg sau prieten.
- Mesaj cât mai clar posibil

Odată ce ați identificat cu succes audiența și ați ascultat intențiile, nevoile și dorințele, este
posibil să aveți ceva de comunicat. Pentru a face acest lucru eficient, apelați la cele 5 C ale
comunicării pentru a vă asigura că mesajul dvs. este:
 Clar
 Corect
 Complet
 Concis
 Milos
- Folosirea mediului sau a platformei potrivite.

Folosind mediul sau platforma potrivită pentru a comunica probleme. O comunicare
eficientă necesită să vă gândiți dacă trebuie să vă întâlniți personal sau dacă Zoom-ul ar fi
suficient. Mesajul tău este suficient de ocazional pentru a folosi WhatsApp sau un e-mail
formal ar fi mai eficient și mai complet? Dacă ajungeți din urmă cu un prieten, preferați să
vorbiți la telefon sau prin scrisori de modă veche? Orice ai alege ar trebui să fie intuitiv și
adecvat pentru tine și situația ta actuală.
Luând în considerare audiența dvs., exersând ascultarea activă, clarificându-vă
comunicarea și alegând mediul sau mediul potrivit, sunteți pe cale să vă exercitați eficiența
comunicării.
Pe măsură ce membrii unei organizații își desfășoară diferitele operațiuni, înțelegerea
soluțiilor comunicării persuasive le poate oferi o altă cale de creștere a nivelului de
performanță și eficiență. Fie că este vorba de un angajat de nivel inferior care încearcă să
convingă un supervizor să adopte un model nou descoperit, care va crește productivitatea sau
de un manager senior care dorește să convingă alte părți interesate relevante să adopte un nou
set de linii directoare prietenoase cu comunitatea, stăpânind abilitățile de persuasiune.
49
Capitolul IV: Comunicarea eficientă a CICOC in rândul
studenților UAB
4.1. Obiectivele cercetării și contextul realizării acesteia
Fazele principale ale cercetării
1) Definirea problemei decizionale Comunicarea eficientă a CICOC în rândul

studenților UAB
2) Stabilirea scopului cercetării Identificarea barierelor și aflarea soluțiilor
pentru o comunicare eficientă a CICOC în
rândul studenților UAB
3) Identificarea obiectivelor O1. Eficientizarea sistemului de comunicare
în cadrul CICOC UAB
O2. Analiza preferințelor studenților în
organizarea evenimentelor și desfășurarea
lor
O3. Analiza punctelor tari și slabe în
activitățile CICOC UAB
O4. Soluțiile pentru o mai bună comunicare
cu beneficiarii
O5. Motivarea studenților spre participarea
la activitățile desfășurate de CICOC
4) Alegerea surselor de informații Sursele de colectare ale informațiilor sunt
primare
5) Metodele de colectare a informațiilor Prin intermediul unui chestiona
6) Recoltarea informațiilor Informațiile vor fi culese prin intermediul
chestionarului aplicat în rândul studenților
7) Prelucrarea, analiza și interpretarea Informațiile au fost prelucrate și interpretate
informațiilor cu ajutorul programelor Google Forms;
Microsoft Excel;
Sursă: Contribuție proprie a autorului
50
4.2. Metodologia cercetării
„Cercetarea selectivă de tip sondaj este una dintre cele mai frecvent aplicate metode în
domeniul cercetărilor de marketing. Sondajul oferă factorilor decizionali posibilitatea de a
identifica soluții pentru problemele cu care se confruntă sau pentru valorificarea
oportunităților existente. Aparent nimic mai simplu decât adresarea unor întrebări cuprinse
într-un chestionar, sondajul înseamnă o adevărată provocare în privința asigurării unui grad
ridicat de acuratețe, relevanță și reprezentativitate a datelor”45.
Sondajul este acea metodă de culegere de date primare, pe baza unui chestionar
administrat unui eşantion reprezentativ de respondenţi. „Proiectarea şi realizarea sondajelor a
consacrat o serie de termeni printre care se înscriu următorii:
- chestionar - instrumentul de culegere a datelor;

- cadru de eşantionare (bază de sondaj)
- lista tuturor elementelor populaţiei ţintă, care conţine informaţii ce facilitează
contactarea acestora (nume, adresă, număr de telefon, e-mail etc.);
- eşantion reprezentativ -subgrup din populaţia studiată, care este selectat pentru a
participa la cercetare şi care permite generalizarea statistică a rezultatelor la nivelul
ansamblului populaţiei ţintă;
- operator de interviu - persoana care comunică verbal cu respondentul şi administrează
chestionarul fie în cazul unor interviuri personale "faţă în faţă", fie telefonic;
- respondent - persoana care furnizează informaţiile solicitate, prin răspunsurile oferite
la întrebările din chestionar, şi care face parte din eşantionul cercetării;
- unitate de sondaj - persoana- de la care se culeg datele, respectiv respondentul;
- unitate de cercetare - persoana, grupul de persoane sau organizaţia despre care se
culeg informaţiile”46.
Chestionarul este format din 4 secțiuni.
Prima secțiune este cea generală pentru informații despre respondent. În această parte,
studenții au trebuit să răspundă la întrebările legate de vârstă, sex, facultate, an de studiu, etc.
45
Andreea Muntean, Note de curs - Cercetări de marketing, Universitatea 1 Decembrie 1919 din Alba Iulia, 2018
46
Andreea Muntean, Note de curs - Cercetări de marketing, Universitatea 1 Decembrie 1919 din Alba Iulia, 2018
51
A doua secțiune este pentru cei care nu cunosc despre CICOC. Astfel, la începutul acestei
secțiuni este prezentat un fragment cu informații despre CICOC, ca să facem cunoscut centrul
acestor respondenți. După urmează 2 întrebări închise dihotomice.
A treia secțiune este pentru persoanele care știu despre CICOC, urmăresc activitatea, dar
nu au participat la vreo activitate a centrului. Aici sunt atât întrebări dihotomice, cât și
întrebări cu alegere multiplă.
Ultima secțiune, a IV-a, care este cea mai mare, este pentru persoanele care știu despre
CICOC, urmăresc activitatea și care au participat la activitățile centrului. Aici sunt întrebări
dihotomice, cu alegere multiplă, deschise. În această secțiune mai există o întrebare de tip
Scala Likert, la care respondenții au trebuit să își exprime acordul/dezacordul în legătură cu
diverse afirmații: (Acord total, Acord, Neutru, Dezacord, Dezacord total).
4.3. Interpretarea rezultatelor
Secțiunea 1 - Generală
Graficul nr.4.1: Determinarea numărului de studenți și absolvenți UAB recenzați
Sursa: Interpretare proprie în baza răspunsurilor aferente chestionarului (Google Forms)
Concluzie: La întrebarea întâi, 94,2% dintre respondenți au declarat că sunt studenți la

Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia și 6,4% că au absolvit UAB. Prin urmare,
majoritatea respondenților sunt studenți în cadrul UAB.
52
Graficul nr.4.2: Profilul facultății
Concluzie: La întrebarea legată de profilul facultății, 58% dintre respondenți au

declarat că sunt studenți la Facultatea de Științe Economice, 19,3% la Facultatea de Științe
Exacte și Inginerești, 16,8% la Facultatea de Drept și Științe Sociale, 5,9% la Facultatea de
Istorie și Filologie, iar la Facultatea de Teologie Ortodoxă 0 %. Prin urmare, majoritatea
respondenților sunt studenți în cadrul Facultății de Științe Economice.
Graficul nr.4.3: Nivelul de studii urmat
Concluzie: Majoritatea respondenților (90,7%) sunt studenți ai programelor de licență,

9,3% la masterat și 0% dintre cei care urmează nivelul de doctorat.
53
Graficul nr.4.4: Anul de studii urmat
Concluzie: A patra întrebare adresată a fost despre anul de studiu pe care îl urmează
respondenții. Astfel, 12% sunt în anul I de studiu, 40,2% - anul de studiu II; 46,2% - anul III
de studiu. Iar 1,7% dintre respondenți sunt studenți în anul IV.
Graficul nr.4.5: Sexul respondenților
Concluzie: 59,5% dintre respondenți sunt de sex feminin și 40,5% sunt de sex
masculin.
54
Graficul nr.4.6: Vârsta respondenților
Concluzie: La întrebarea despre vârsta respondenților vedem că cei mai mulți

respondenți au 21 ani (43,3%), 23,3% au 22 ani, 13,3% - 20 ani, 9,2% - 23 ani; 5% - 19 ani,
4,2% - 24 ani și doar 1,7% dintre respondenți au 26 ani.
Graficul nr.4.7: Locul de naștere a respondenților
Concluzie: Conform răspunsurilor de la această întrebare vedem că majoritatea

respondenților sunt din Republica Moldova (75%), 22,5% sunt din România, iar 2,5% – din
Turkmenistan.
55
Graficul nr.4.8: Determinarea numărului de respondenți care cunosc ce este CICOC și obiectul lui de
activitate
Concluzie: La întrebarea finală din secțiunea generală observăm că peste jumătate

dintre respondenți (60,3%) au declarat că cunosc ce este CICOC și obiectul lui de activitate și
39,7% că nu cunosc.
Secțiunea 2 - Pentru persoanele care nu știu despre CICOC
Graficul nr.4.9: Determinarea voinței de urmărire a activității CICOC a persoanelor care au răspuns că
nu știu ce înseamnă CICOC și obiectul lui de activitate
56
Concluzie: La prima întrebare din secțiunea II observăm că după prezentarea
informației generale despre CICOC și obiectul lui de activitate, peste jumătate dintre
respondenții care nu au știut ce este CICOC și obiectul lui de activitate, adică 56,3%, au
declarat că ar dori să urmărească activitatea CICOC, iar 43,8% că nu.
Graficul nr.4.10: Determinarea voinței de participare la activitățile desfășurate de CICOC a

persoanelor care au răspuns că nu știu ce înseamnă CICOC și obiectul lui de activitate
Concluzie: La întrebarea 2 din secțiunea a II-a observăm că după prezentarea

informației generale despre CICOC și obiectul lui de activitate, jumătate dintre respondenții
care nu au știut ce este CICOC și obiectul lui de activitate, adică 50%, au declarat că ar dori să
urmărească activitatea CICOC, iar 50% că nu.
57
Secțiunea 3 - Pentru persoanele care știu despre CICOC, urmăresc activitatea, dar nu
au participat la vreo activitate a centrului
Graficul nr.4.11: Determinarea sursei de cunoaștere a CICOC, a persoanelor care urmăresc activitatea
centrului, dar nu au participat la vreo activitate a centrului
Concluzie: La întrebarea întâi din secțiunea III, unde au răspuns 26 persoane, cei mai
mulți dintre respondenți (46,2%) au afirmat că sau aflat despre CICOC de la colegi/prieteni,
23,1% - de la profesori, 15,4 – de pe Facebook și tot 15,4% - de pe site-ul universității. Prin
urmare, observăm că cea mai influentă parte pentru persoanele care urmăresc activitatea
centrului, dar care nu au participat la vreo activitate a centrului o reprezintă colegii și prietenii
respondenților.
58
Graficul nr.4.12: Determinarea paginii/paginilor urmărite de studenții/absolvenții care urmăresc
activitatea centrului, dar nu au participat la vreo activitate a centrului
Concluzie: Întrebarea 2 din secțiunea III, la care au răspuns 26 persoane, a fost una cu
mai multe variante de răspuns. Vedem că 53,8% dintre cei care care știu despre CICOC,
urmăresc activitatea, dar nu au participat la vreo activitate a centrului afirmă că urmăresc
CICOC pe site-ul universității, 46,2% - pe pagina de Facebook și 11,5% - pe site-ul CICOC.
Observăm că sunt persoane care urmăresc centrul pe doua pagini și altele care îl urmăresc pe
toate paginile.
Graficul nr.4.13: Determinarea procentajului de respondenți care cunosc toate activitățile CICOC,
dintre cei care care urmăresc activitatea centrului, dar nu au participat la vreo activitate a centrului
Concluzie: Întrebarea 3 din secțiunea III are o singură variantă de ales. Conform
diagramei, observăm că 96,2% dintre cei care care urmăresc activitatea centrului, dar nu au
participat la vreo activitate a centrului cunosc toate activitățile centrului.
59
Graficul nr.4.14: Determinarea principalei cauze că studenții/absolvenții nu participă și/sau nu au
participat la activitățile desfășurate de CICOC, în rândul celor care urmăresc activitatea centrului, dar
nu au participat la vreo activitate a centrului
Concluzie: Ultima întrebarea din secțiunea III are o singură variantă de răspuns, ce
reprezintă cauza principală a refuzului de participare la activitățile desfășurate de CICOC.
Conform diagramei, observăm că cel mare mare procentaj (53,8%) dintre cei care care
urmăresc activitatea centrului, dar nu au participat la vreo activitate a centrului nu cunosc
detaliile, 19,2% consideră că nu au nevoie, 15,4% nu doresc, 7,6% afirmă că nu au timp, iar
3,8%, adică o persoană că are reședința și locul de muncă în altă țară.
Secțiunea 4 - Pentru persoanele care știu despre CICOC, urmăresc activitatea și care au
participat la activitățile centrului
60
Graficul nr.4.15: Determinarea sursei de cunoaștere a CICOC, a persoanelor care urmăresc activitatea
centrului și care au participat la activitățile centrului
Concluzie: La întrebarea întâi din ultima secțiune (a IV-a) , la care au răspuns 47

persoane, cei mai mulți dintre respondenți (44,1%) au afirmat că sau aflat despre CICOC de la
profesori, 26,5% - de la colegi/prieteni,16,2% – de pe Facebook, 8,8% - de pe site-ul
universității, 2,9% - de pe afișe și 1,5% de pe mail. Prin urmare, observăm că cea mai
influentă parte pentru persoanele care urmăresc activitatea centrului și care au participat la
activitățile centrului o reprezintă profesorii.
Graficul nr.4.16: Determinarea paginii/paginilor urmărite de studenții/absolvenții care urmăresc

activitatea centrului și care au participat la activitățile a centrului
Concluzie: Întrebarea 2 din ultima secțiune a fost una cu mai multe variante de
răspuns. Vedem că 57,4% dintre cei care care știu despre CICOC, urmăresc activitatea și au
participat la activitățile centrului afirmă că urmăresc CICOC pe pagina de Facebook, 53,2% -
pe site-ul universității, 12,8% - pe site-ul CICOC și 2,1% - pe mail. Observăm că sunt
persoane care urmăresc centrul pe doua pagini și altele care îl urmăresc pe toate paginile.
61
Graficul nr.4.17: Determinarea activităților la care au participat respondenții
Concluzie: Întrebarea 3 din ultima secțiune a fost una cu mai multe variante de
răspuns. Vedem că cei mai mulți dintre respondenți (66%), cei care care știu despre CICOC,
urmăresc activitatea și au participat la activitățile centrului afirmă că au participat la Târgul de
joburi, 44,7% - Conferința „Managementul Carierei”, 34% - Consiliere vocațională și
orientare profesională, 29,8% - Informare (în cadrul cursurilor), 27,7% - Workshop-uri și 17%
dintre ei au participat la Consiliere psihologică. Observăm că sunt persoane care au participat
la mai multe activități și altele care au participat la toate activitățile desfășurate de CICOC.
Graficul nr.4.18: Determinarea sursei de îndrumare la participarea activităților desfășurate de CICOC
62
Concluzie: Întrebarea următoare, una cu mai multe variante de răspuns, arată

sursa/sursele de îndrumare la participarea activităților desfășurate de CICOC. Vedem că
profesorii sunt cei care au îndrumat pe cei mai mulți dintre studenții, absolvenții la a se
prezenta la activități - 66%. Următorii, care au influențat într-un mod egal, sunt tutorele de an
și colegii – 38.3%. Prietenii sunt cei care au influențat la participarea a 10,6% dintre
respondenți, iar 2,1% au răspuns că au ales de sine stătător. Vedem că părinții nu au influențat
deloc respondenții.
Figura 4.1: Determinarea motivelor de participare la activitățile CICOC
Concluzie: Întrebarea următoare, una deschisă, arată motivele de participare la

activităților desfășurate de CICOC. Observăm că respondenții au fost motivați de către
profesori, curiozitate, oportunitatea de voluntariat și diversitatea activităților oferite de ei,
dezvoltarea personală și profesională, experiența de voluntariat. Alte răspunsuri, care nu sunt
aici, dar sunt la fel de importante sunt: , Doamna Dragolea, Prietenii, Experiența noua și
oportunitățile, Ca sa am un job, la târgul de joburi, Ghidarea in carieră, Dorința de a avea un
job și ajutorul soluționării problemelor în relații cu alții, Curiozitatea și modalitatea de a ieși
63
din zona de comoditate, Voluntariatul, Beneficiile pentru studenți, Dorința de a avea o carieră
de succes”. Dna. Conf. univ. dr. Larisa Dragolea e motivul repetat în rândul respondenților, la
fel și posibilitatea de a avea experiență și a se dezvolta personal și profesional.
Graficul nr.4.19: Determinarea activităților pe care respondenții le consideră importante
Concluzie: Întrebarea dată a fost una cu mai multe variante de răspuns. Vedem că cei
mai mulți dintre respondenți (76,1%) consideră Târgul de joburi ca activitate importantă.
Următoarea conform procentajului (58,7%) este Consiliere vocațională și orientare
profesională. Conferința „Managementul Carierei” și Consiliere psihologică au fost alese
egal de către 47,8% dintre respondenți, Workshop-uri - 34,8% și Informare (în cadrul
cursurilor) de 28,3%. 9 din 46 de persoane consideră toate activitățile CICOC importante.
64
Graficul nr.4.20: Determinarea stării de bine a respondenților în timpul activităților CICOC
Concluzie: În diagrama dată e reprezentată starea de bine a respondenților în timpul

activităților desfășurate de CICOC. Ca simțindu-se binedispuși și-au dat acordul total 25 din
46 (54,35%), acord – 20 din 46 (43,48%), neutru – 1 din 46 (2,17%). Ca simțindu-se
confortabili și-au dat acordul total 24 din 45 (53,33%), acord – 18 din 45 (40%), neutru – 3
din 45 (6,67). Ca simțindu-se înțeleși și-au dat acordul total 28 din 45 (62,22%), acord – 14
din 45 (31,11%), neutru – 3 din 45 (6,67%). Ca simțindu-se repectați și-au dat acordul total
26 din 44 (59.1%), acord – 15 din 44 (34,1%), neutru – 3 din 44 (6,8%). Ca simțindu-se
ajutați și-au dat acordul total 28 din 45 (62,22%), acord – 15 din 45 (33,33%), neutru – 2 din
45 (4,45%). Observăm că majoritatea s-au simțit binedispuși, confortabili, înțeleși, respectați,
ajutați, fiind de acord total.
Graficul nr.4.21: Determinarea dorinței de participare în viitor la activitățile CICOC
Concluzie: Această întrebare este una cu o singură variantă de răspuns. Deci,

majoritatea respondenților (80,4%), dintre cei care care știu despre CICOC, urmăresc
activitatea și au participat la activitățile centrului, au afirmat că ar dori să participe în viitor la
activitățile desfășurate de CICOC și 19,6% că nu sunt siguri. Îmbucurător a fost faptul că
nicio persoană nu a ales varianta cum că nu ar dori.
65
Graficul nr.4.22: Determinarea gradului de importanță a activității CICOC
Concluzie: Această întrebare, despre cât de importantă este activitatea CICOC în

rândul respondenților, este una cu o singură variantă de răspuns. Cei mai mulți dintre studenți
și absolvenți (47,8%) au afirmat că activitatea CICOC este una importanta, 41,3% că este una
foarte importantă, 4,3% - neutru, la fel 4,3% - puțin importantă și din păcate 2,2% au răspuns
– deloc importantă.
Graficul nr.4.23: Determinarea celui mai bun canal de comunicare între CICOC și studenți
Concluzie: Această întrebare, despre care este cel mai bun canal de comunicare între
CICOC și studenți, este una cu o singură variantă de răspuns. Cei mai mulți dintre studenți și
absolvenți (68,9%) au afirmat că pagina de Facebook este cel mai bun canal de comunicare,
66
17,8% - direct cu un membru al centrului, 8,9% - pagina web a CICOC, la fel 4,4% - Email
(prin intermediul șefilor de an/de grupă).
Graficul nr.4.24: Aprecierea comunicării cu personalul CICOC-UAB
Concluzie: Întrebarea despre aprecierea comunicării cu personalul CICOC-UAB are 3

variante de răspuns, dintre care doar una e posibilă de ales. Majoritatea respondenților
(91,1%) au afirmat că comunicarea este una facilă cu personalul CICOC, aceasta demonstrând
că foarte mulți dintre studenți și absolvenți sunt mulțumiți de sistemul de comunicare. 8,9%
însă au declarat că există latențe mari între solicitare și răspuns.
Graficul nr.4.25: Determinarea comunicării anturajului despre CICOC
67
Concluzie: În diagrama dată, despre comunicarea anturajului respondenților despre
CICOC, avem doua variante de răspuns: „da” și „nu”. Majoritatea respondenților (69,6%) au
afirmat că au comunicat anturajului despre CICOC, însă, cu părere de rău 30,4% dintre
studenți și absolvenți nu au comunicat.
Figura 4.2: Determinarea punctelor tari ale activității CICOC-UAB
Concluzie: La această întrebare deschisă au fost obținute 25 de răspunsuri. Sunt

afișate doar o parte din ele. Analizând răspunsurile remarcăm că punctele tari au fost
organizarea activităților extracurriculare, necesare studenților, informarea studenților,
oportunități, etc. Alte puncte tari, care nu se află în figură sunt: „ Târgul de joburi,
workshopuri, consiliere psihologica; Receptivitate, organizarea evenimentelor benefice pentru
studenti ; Te ajuta sa te dezvolți multilateral; Colectivul e bravo; Încurajare parcursului
educațional in cadrul pandemiei; Atenția pe care o acorda studenților; Mediul foarte primitor;
Activități importante pentru studenți, prezentarea temelor interesante, anturaj energic și
motivat; Evenimente importante pentru strudenți; Accesibilitate, oferirea de informatii utile;
Comunicarea si informarea; Interactivitatea; Varietatea de teme abordate”.
68
Figura 4.3: Determinarea punctelor slabe ale activității CICOC-UAB

afișate doar o parte din ele. Analizând răspunsurile remarcăm că punctele slabe au fost:
informarea slabă, număr mic de participanți, încăpere mică, evenimente rare, etc. Alte puncte
tari, care nu se află în figură sunt: „ Marketing slab, nu au reușit să convingă cât mai mulți
studenți să participe; Feedback, amânarea meet-ului; Afișe plictisitoare, publicitate slabă și
făcută într-o perioadă foarte scurtă; Mi se pare ca activitatile sunt prea putin promovate;
Dezorganizarea”. Alți repondenți, cu părere de bine au răspuns că nu sunt puncte slabe.
69
Figura 4.4: Determinarea activităților viitoare preferate de studenți

afișate doar o parte din ele. Au venit multe propuneri și chiar interesante din partea
respondenților, ca de exemplu: „ Public speaking; Picnicuri; Mai multe târguri de cariera; Mai
multe activități interactive cu diverse companii; Orice legat de psihologie, orientare în cariera,
mai multe workshop uri; Mai multe evenimente pentru studenți in care sa se creeze mai multe
conexiuni între studenți și angajatori”. Dintre răspunsurile neafișate în figură sunt:
„Încurajarea studenților sa își găsească un job in domeniul activat; De dezvoltare personală;
Training-uri, evenimente motivaționale, întâlniri cu psihologi, profesori, oameni de afaceri,
etc. ; Oricare de dezvoltare personală și profesională; Activitati de dezvoltare personala si
managementul timpului; Activității legate de antreprenoriat; Activitati atat fizice cat si online
despre start-up-uri de succes”.
70
Figura 4.5: Propuneri din partea respondenților pentru o mai bună comunicare cu beneficiarii
Concluzie: La această întrebare deschisă au fost obținute 19 de răspunsuri, fiind

afișate în figură doar o parte din ele. Propunerile din partea respondenților pentru o mai bună
comunicare cu beneficiarii sunt: „ Marketing mai bun; Organizarea mai multor evenimente;
Postări mult mai dese și vizibile în spațiul online; Schimbarea logo-ului (este foarte
plictisitor), marketing mai bun, schimbarea afișelor în ceva mai atractiv, alegerea unui design
mai atrăgător al site-ului; Afișe mai atrăgătoare, publicitate făcută cu mult timp înainte de
eveniment, design mai atrăgător; Promovare mai buna; O pagina de Instagram”. Alți
respondenți au răspuns că comunicarea cu beneficiarii este destul de bună și nu ar propune
ceva.
71
Concluzii și propuneri
Subiectul abordat în această lucrare este unul important și de actualitate. De aceea, am
decis să analizez cât de eficientă este comunicarea în cadrul Centrului de Informare,
Consiliere și Orientare în Carieră al Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia cu
beneficiarii, adică studenții și absolvenții UAB.
Prin urmare, am creat un chestionar cu mai multe secțiuni.
Datele colectate arată că la moment există un număr mare de studenți ai universității care
cunosc despre CICOC și care au participat la activitățile desfășurate de acest centru.
Peste 60% dintre participanții la acest studiu știu ce reprezintă CICOC.
21,5% dintre ei, cunosc obiectivul de activitate al centrului, însă nu au participat la nicio
activitate desfășurată de CICOC, pe când 38,9% dintre respondenți cunosc obiectivul de
activitate și au participat la activitățile desfășurate de centru. Acest lucru demonstrează faptul
că CICOC derulează activități importante și atrăgătoare pentru studenți.
Persoanele care nu cunoșteau despre CICOC, dar cărora li s-a prezentat informații
despre centru au declarat că: și-ar dori să urmărească activitatea CICOC (56,3%), nu și-ar
dori să urmărească activitatea CICOC (43,8%), și-ar dori să participe la activitățile
desfășurate de către centru (50% ) și nu și-ar dori să participe la activitățile desfășurate de
către centru (50%).
S-a observat diferența dintre sursele de informare și motivare a studenților de a
participa la activități extracurriculare. În rândul celor care știu despre CICOC, dar nu au
participat la nicio activitate a centrului principala sursă de informare o reprezintă site-ul
universității, colegii și prietenii, iar în rândul celor care știu despre CICOC și au participat la
activitățile desfășurate de acest centru, observăm că cea mai importantă sursă de informare o
reprezintă profesorii și pagina de Facebook al centrului.
Potrivit datelor acumulate, cauza principală a refuzului de a participa la activitățile
centrului o constituie lipsa detaliilor (pentru 53,8% dintre respondenți). 19,2% consideră că nu
au nevoie să participe, 15,4% nu își doresc să participe, iar 7,6% afirmă că nu au timp.
Profesorii joacă un rol deosebit în promovarea centrului. De aceea, consider că
reprezentanții CICOC trebuie să informeze profesorii despre activitatea centrului și să îi
încurajeze să promoveze centrul într-o manieră mai detaliată.
Personal, propun centrului să se axeze mai mult pe partea de promovare, bineînțeles
ținându-se cont de preferințele și dorințele studenților. Afișele și site-ul CICOC ar trebui să fie
mai creative și mai atractive. Mai mult decât atât, pentru a atrage un număr mare de
72
participanți este nevoie ca afișele/detaliile să fie distribuite/postate cu mult timp înainte de
evenimente.
73
Bibliografie
Cărți de specialitate
1. Suport de curs, Comunicare și relații publice, Gavrilă-Paven Ionela, Universitatea 1

Decembrie 1919 din Alba Iulia, 2022
2. Ion-Ovidiu Pânişoară, Comunicarea eficientă, Editura Polirom , 2006
3. TEORIA COMUNICĂRII, Irina Stănciugelu, Raluca Tudor, Adriana Tran, Vasile
Tran
4. The Public Relations Handbook, Alison Theaker, Editura Tritonic, 2014
5. Inside The Minds: Inside The Minds: The Art of Public Relations , THE NEW
BREED OF THE INFORMED, PROACTIVE CONSUMER: THE PROSUMER,
DON MIDDLEBERG Middleberg Euro RSCG Chairman and Chief Executive
Officer, Editura Aspatore Books, 2002
6. Organizational Communication Balancing Creativity and Constrain, ERIC M.
EISENBERG University of South Florida H. L. GOODALL JR. Arizona State
University ANGELA TRETHEWEY Arizona State University, Editura Bedford/St.
Martin’s, 2010
7. Applied Organizational Communication, THOMAS E. HARRIS University of
Alabama, MARK D. NELSON University of Alabam, Editura Taylor & Francis
Group, LLC, 2008
Referințe în format electronic

1. https://dictionary.cambridge.org/dictionary/english/communication
(Accesat în 15.02.2022)
2. https://www.aps.org/programs/outreach/guide/pr/importance.cfm
(Accesat în 15.02.2022)
3. https://www.pertemps.co.uk/candidates/career-advice/life-at-work/the-importance-of-
communication-in-today-s-working world/#:~:text=Effective%20communication
%20builds%20strong%20business,naturally%20improve%20your%20work
%20environment
(Accesat în 28.02.2022)
74
4. https://patimes.org/keys-effective-communication-public-organizations/
(Accesat în 05.05.2022)
5. https://www.indeed.com/career-advice/career-development/group-communication
(Accesat în 09.05.2022)
6. https://online.alvernia.edu/articles/4-types-communication-styles/
(Accesat în 27.05.2022)
7. https://fleep.io/blog/how-to-improve-team-communication/
(Accesat în 03.06.2022)
8. https://tdmuv.com/kafedra/internal/i_nurse/lectures_stud/BSN%20(4year)
%20Program/Full%20time%20study/Second%20year/the%20art%20of
%20speaking/%E2%84%96%2011.%20Types%20and%20Levels%20of
%20communication.htm
(Accesat în 12.06.2022)
9. https://www.coursera.org/articles/communication-effectiveness
(Accesat în 20.06.2022)
10. https://www.linkedin.com/pulse/what-organizational-communication-today-merely-
tool-achieve-pillai?trk=public_profile_article_view
(Accesat în 28.06.2022)
75
Anexe:
Anexa 1
Studiu de caz privind eficiența comunicării CICOC (Centrul de Informare,
Consiliere și Orientare în Carieră) cu beneficiarii.
Bună ziua, acesta este studiul de caz pentru lucrarea mea licență. Vă rog să îmi oferiți
câteva minute pentru completarea următorului chestionar. Răspunsurile sunt
confidențiale. Mulțumesc!
Secțiunea 1 - Generală
1. Sunteți student la UAB?

o Da
o Am absolvit deja UAB
2. În cadrul cărei facultăți a UAB urmați studiile?
o Facultatea de Științe Economice
o Facultatea de Istorie și Filologie
o Facultatea de Științe Exacte și Inginerești
o Facultatea de Drept și Științe Sociale
o Facultatea de Teologie Ortodoxă
3. Ce nivel de studii urmați?
o Licență
o Masterat
o Doctorat
4. Care este anul de studiu?
o I
o II
o III
o IV
5. Sexul
o Feminin
76
o Masculin
6. Vârsta
.........................
7. Locul Nașterii
o România
o Republica Moldova
o Altul: .......................
..
8. Cunoașteți ce este CICOC și obiectul lui de activitate?
o Da
o Nu
Secțiunea I - Pentru persoanele care nu știu despre CICOC
Scop
Ilustrarea şi punerea în aplicare a tuturor obiectivelor necesare pentru eficientizarea activităţii de

informare, consiliere şi orientare în carieră a candidaţilor, studenţilor, masteranzilor şi absolvenţilor
Universităţii. Informarea celor interesaţi cu privire la Clasificarea Ocupatiilor din Romănia (C.O.R.)
şi corespondenţa acestora cu Clasificarea Internaţională Standard a Ocupaţiilor (I.S.C.O.) – varianta
88(COM) din Uniunea Europeană, prin punerea la dispoziţie a adreselor unor instituţii publice care
au atribuţii şi competenţe în domeniul Formării Profesionale a Adulţilor.
Obiective:
- Informarea candidaţilor, studenţilor şi absolvenţilor referitor la oferta educaţională oferită

de Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia;
- Consilierea studenţilor şi absolvenţilor cu privire la cunoaşterea profilului individual, a
aspiraţiilor profesionale, intereselor, motivaţiei etc.;
- Furnizarea de servicii specializate legate de problematica alegerii unei cariere;
- Formarea şi dezvoltarea (la studenţi şi absolvenţi) capacităţii de decizie responsabilă şi
informată asupra traseului academic şi în carieră;
- Facilitarea comunicării între studenţi, cadre didactice, angajatori, experţi în consiliere.
Program CICOC
Luni - Vineri - 8.00 - 16.00
77
Solicitările pentru serviciile de consiliere şi orientare în carieră, respectiv de consiliere
psihologică pot fi adresate direct la sediul CICOC (Palatul Apor, parter) sau prin email la
adresa: cicoc@uab.ro.
9. Ați dori să urmăriți activitatea CICOC?

o Da
o Nu
10. Ați dori să participați la activitățile CICOC?
o Da
o Nu
Secțiunea 3 - Pentru persoanele care știu despre CICOC, urmăresc activitatea, dar
nu au participat la nicio activitate a centrului
11. De unde ați aflat despre CICOC?

o Profesori
o Colegi/prieteni
o Facebook
o Afișe
o Radio și TV
o Site-ul
universității
o Altul .............
....
12. Pe ce pagină urmăriți CICOC?
o Site-ul universității
o Facebook
o Site-ul CICOC
o Altul ....................
13. Cunoașteți toate activitățile CICOC?
o Da
78
o Nu
14. Care este principala cauză că nu participați la activitățile CICOC?
o Nu doresc
o Nu consider că am nevoie
o Nu cunosc pe nimeni care a participat
o Nu cunosc detaliile
o Altul .....................
Secțiunea 4 - Pentru persoanele care știu despre CICOC, urmăresc activitatea și care
au participat la activitățile centrului
15. De unde ați aflat despre CICOC?

o Profesori
o Colegi/prieteni
o Facebook
o Afișe
o Radio și TV
o Site-ul
universității
o Altul .............
....
16. Pe ce pagină urmăriți CICOC?

o Site-ul universității
o Facebook
o Site-ul CICOC
o Altul ......................
17. Care sunt activitățile CICOC-UAB la care ați participat ?
o Conferința „Managementul Carierei”
o Informare (în cadrul cursurilor)
o Consiliere vocațională și orientare profesională
o Târg de joburi
79
o Workshop-uri
o Consiliere psihologică
o Altul ........................
18. Cine v-a îndrumat să participați la activitățile CICOC-UAB?
o Tutorele de an
o Alți profesori
o Colegii
o Părinții
o Prietenii
o Altul ........................
19. Ce v-a motivat să participați la activitățile CICOC-UAB?
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
20. Care considerați că este activitatea cea mai importantă desfășurată de CICOCUAB?
o Conferința „Managementul Carierei”
o Informare (în cadrul cursurilor)
o Consiliere vocațională și orientare profesională
o Târg de joburi
o Workshop-uri
o Consiliere psihologică
21. În timpul activităților CICOC-UAB la care ați participat v-ați simțit:
.
Acord total Acord Neutru Dezacord Dezacord total
Binedispus ( ă)
Confortabil ( ă)
Înțeles (în țeleas ă)
Respectat ( ă)
Ajutat ( ă)
22. Doriți să mai participați în viitor la activitățile CICOC?
80
o Da
o Nu
o Nu sunt sigur(ă)
23. Cât de importantă considerați că este aportul CICOC-UAB la dezvoltarea studenților
UAB?
o Deloc importantă
o Puțin importantă
o Neutru
o Importanta
o Foarte importantă
24. Care considerați că este cel mai bun canal de comunicare între CICOC-UAB și
studenți?
o Pagina de Facebook a CICOC-UAB
o Pagina web a CICOC-AUB
o Afișe
o Email (prin intermediul șefilor de an/de grupă)
o Direct cu un membru al centrului
o Altul ............................
25. Cum apreciați comunicarea cu personalul CICOC-UAB?
o Facilă (accesibilă, ușoară)
o Latențe mari de timp între solicitare și răspuns
o Dificilă
26. Ați comunicat anturajului dvs. despre CICOC?
o Da
o Nu
27. Care considerați că au fost punctele tari ale activității CICOC-UAB?
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
Care considerați că au fost punctele slabe ale activității CICOC-UAB?
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
Ce activități viitoare ați dori ca CICOC-UAB să desfășoare?
81
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
Ce ați propune pentru o mai bună comunicare cu beneficiarii?
........................................................................................................................................
........................................................................................................................................
82

Licență - Eficientizarea Sistemului de Comunicare La Nivelul CICOC UAB - Neagu Maria

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Licență - Eficientizarea Sistemului de Comunicare La Nivelul CICOC UAB - Neagu Maria

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCAŢIEI

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR

Conf. univ. dr. Gavrilă-Paven Ionela

UNIVERSITATEA „1 DECEMBRIE 1918” DIN ALBA IULIA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

SPECIALIZAREA ADMINISTRAREA AFACERILOR

EFICIENTIZAREA SISTEMULUI DE COMUNICARE LA NIVELUL

Conf. univ. dr. Gavrilă-Paven Ionela

1.1. Despre CICOC

Scopul Centrului de Informare, Consiliere şi Orientare în Carieră din cadrul

Obiectivele generale sunt:

- Anunțarea candidaţilor, studenţilor şi absolvenţilor referitor la oferta educaţională

Obiectivele anuale sunt:

- Elaborarea unui Pachet informaţional anual pentru actualii şi viitorii studenţi ai

Obiective specifice sunt:

- Conştientizarea rolului pe care îl au factorii determinanţi în alegerea traseului

1.1.1. Echipa CICOC-UAB

- Conf. univ. dr. Dragolea Larisa Loredana

- Lect. univ. dr. Petrovan Ramona

- Conf. univ. dr. Trif Letiţia

- Lect. univ. dr. Lazea Ruxandra

- Conf. univ. dr. Câmpan Diana

- Conf. univ. dr. Paştiu Carmen Adina

- Conf. univ. dr. Iuga Iulia

- Muntean Iulia Nicoleta

Între 1999-2012 CICOC-UAB a fost coordonat de către Prof. univ. dr Luduşan

CICOC-UAB susține studenţii prin oferirea de servicii de informare, consiliere şi

Centrul desfășoară activităţi în parteneriat cu Liga Studenţilor Universităţii „1

Relaţiile de colaborare ale CICOC se realizează în semnarea acordurilor de parteneriat

1.2. Activități CICOC

1.2.2. Consiliere privind cariera

Workshop-urile Centrului propun un cadrul de schimbare şi dezvoltare personală, ce

1.2.4. Consiliere psiho-educaţională

1.3. Monitorizarea inserţiei pe piaţa muncii

1.3.2. Studiu monitorizare inserţie absolvenţi

UAB desfășoară, prin DAGPSPM, un studiu de monitorizare a inserţiei absolvenţilor

Capitolul II: Prezentarea conceptului de comunicare/ sistemului

2.1. Comunicarea – Concept, funcții, modele, teorii

Comunicarea este un concept destul de complex ce trebuie privit în strânsă legătură cu

„Termenul de comunicare se prezintă sub forma unei aglomerări conceptuale cu multiple

Funcțiile comunicării pot fi considerate ca fiind:

2.1.1. Tipuri de procese de comunicare

Fig. 2.2. Modelul Osgood şi Schramm

Modelul insuflă că „procesul de comunicare este neîntrerupt şi că experienţele

Fig. 2.4. Modelul Rogers şi Kincaid

În acest model se ţine seama de „contextul de potenţial acord între participanţi, de

Fig. 2.5. Modelul tranzacţional Wood

2.1.2. Modele ale comunicării

Fig. 2. 7. Modelul Lasswell

În modelul lui DeFleur „i se recunoaşte destinatarului rolul activ în procesul de

Fig. 2.9. Model fundamental al procesului de comunicare

2.1.3. Formele comunicării

2.2. Comunicare și relații publice

Relațiile publice este arta și știința socială de a implementa programe de acțiune

Relațiile publice sunt o funcție de management distinctă care ajută la stabilirea și

„Relaţiile publice reprezintă o funcţie distinctă de management, care ajută să se

2.2.2. Obiectivele activităţii de relaţii publice

- Determinarea încrederii consumatorului faţă de o firmă;

PR este esențial pentru programele de informare.

- Relațiile publice înseamnă construirea de relații pentru a promova, promova și

2.2.4. Campaniile de relații publice

Campaniile de relaţii publice reprezintă eforturi ample, coordonate şi orientate către