CUPRINS

Introducere. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..

2
Capitolul I Specificul consilierii n nvata mnul primar . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
I.1. Nevoia de consiliere si beneficiile ei. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .
5
I.2. Problemele scolarului mic si necesitatea accentuarii rolului consilierii n rezolvarea lor. . . .. 9
I.3.

Rolul si locul ariei curriculare Consiliere si orientare n planul de nvatamnt. . . .14

I.3.1. Proiectarea curriculumului la decizia

scolii.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...20
Capitolul al II-lea Repere metodice ale consilierii copiilor de vrsta scolara mica..........30
II.1.
Scopul si obiectivele consilierii n nvata mntul primar. . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . .30
II.2. Metode si tehnici folosite n consiliere............. . . . . . . . . ....................................... . . . . . .....34
II.2.1 Observatia ........................................................................................................................................36
II.2.2 Convorbirea .....................................................................................................................................37
II.2.3 Dezbaterea........................................................................................................................................41
II.2.4 Chestionarul ....................................................................................................................................43
II.2.5 Fisa de caracterizare psihopedagogica . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ....45
II.2.6 Studiul de caz . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
II.2.7 Activitati
ludice................................................................................................................................51
Capitolul al III-lea Modalitati de realizare a consilierii n nvata mntul primar...............57

III.1.
Consilierea
copiilor
in
ica. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .... . . ..57

Cabinete

de

asistenta

psihopedagog-

III.2. Lectia de consiliere si orientare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . 68

III.3. Proiectul educational. . . .. . . . . . . . . .. . . . . . .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .....71

Concluzii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...90
Bibliografie. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...92

Introducere
n lucrarea de fata propun o abordare a problematicii consilierii elevilor n nvata mntul primar din perspectiva impusa de contextul mai larg al schimbarilor politice si socialeconomice din tara noastra.
Reforma nvata mntului n Romnia subliniaza importanta comutarii accentului de pe latura informativa a procesului educativ spre cea formativa.
nvata mntul traditional se centreaza prioritar pe aspectele de ordin cognitiv ale elevului, ignornd ntr-un mod impardonabil personalitatea unica si irepetabila a subiectului educatiei, componentele sale afective, motivationale, atitudinale si comportamentale.
Consilierea scolara este o actiune educationala complexa, specifica nvata mntului modern romnesc, nvata mnt care are ca scop nu doar absolventi bine informati, ci formarea de persoane bine abilitate si instrumentate cu resurse adaptative la solicitarile sociale.
n toate timpurile si ornduirile sociale a existat o atitudine favorabila de ncredere n forta si rolul
educatiei, daca lumea devine din ce n ce mai complexa, mai problematica si contradictorie, educatia este chemata sa raspunda din ce n ce mai adecvat acestor transformari, sa le anticipeze.
Un raspuns util al educatiei la problemele lumii contemporane este consilierea.
Consilierea
vazuta ca stiinta a educatiei reprezinta una din modalitatile prin care scoala raspunde nevoilor comunitatii si infuzeaza societatea cu persoane competente pentru viata sociala si profesionala.
Am ales aceasta tema deoarece am considerat-o ca fiind de o deosebita importanta , atrasa fiind de noutatea subiectului si de faptul ca din ce n ce mai mult, se discuta astazi despre consiliere psihologica, educationala, vocationala ca modalitate de sprijin a persoanei care ntmpina di2

ficultati n existenta sa, ca suport afectiv si moral pentru cei care nu pot relationa optim, pentru cei care nu comunica sau nu vor sa o faca. Tendintele prezente pe plan mondial si european impun consilierea n domenii din ce n ce mai largi ale vietii sociale si economice.
Scopurile
urmarite
n
lucrare
sunt:
Prezentarea
conceptului
de
consiliere;
- Relevarea personalitatii n formare a scolarului mic si a trebuintelor sale educative;
Abordarea
consilierii
din
perspectiva
nvata mntului
primar;
- Conturarea unei metodologii specifice activitatii de activitatilor de consiliere educationala;
- Elaborarea concluziilor si recomandarilor practice cu privire la consilierea scolara eficienta.
n lucrare sunt subliniate aspecte ale personalitatii n formare ale scolarului mic. Elevul mic
nu are nca identitate, el este n cautarea si n formarea sinelui, consilierea l ajuta sa constientizeze unicitatea sa, sa si-o accepte si sa si-o asume. Daca nu stie sa se nteleaga si sa se accepte poate avea probleme de conflict interior acerb, sa se revolte contra modelelor pedagogice si
tipurilor institutionale, ca raspuns la incapacitatea de adaptare, acesta poate sa-si piarda sensul valoric si echilibrul emotional, sa refuze sa accepte norme si valori, fapt care conduce la o stare
de insecuritate, sa refuze de a se accepta, pentru ca nu i s-a dezvoltat o imagine pozitiva despre
sine. Elevul trece adesea prin faze de cautare a unor motivatii si de raspunsuri la ntrebari gen:
Pentru

ce

Sunt

eu

Pot

lucrul

potrivit

Pot
Sunt

fac

eu

sa

capabil

sa

sa

ma

pentru
depasesc
lupt
mpac

acest

rol?,

toate
cu

cu

acesta?,

obstacolele?,

propriile-mi
limitele

defecte?,

mele?.

Raspunsurile nu-l conduc pe subiect la mpacare cu sine, ci, dimpotriva, pot sa

declanseze nemultumiri interioare si manifestari exterioare deviante: esec scolar, abandon
scolar, stari conflictuale, nencredere, suspiciune.
Aceste caracteristici sunt proprii tuturor elevilor si consilierea i ajuta sa-si autodefineasca, sa-si formeze identitatea, sa-si
dezvolte respectul de sine si ncrederea n fortele proprii, scoala urmnd sa-i nteleaga
si sa-i accepte ca individualitati unice, oferindu-le asistenta si tratament diferentiat.
Consilierea vine n ntmpinarea nevoilor elevilor, viznd continuturi de larg interes cum ar
fi: cunoasterea de sine si respectul de sine, comunicarea si relationarea armonioasa cu ceilalti,
3

posedarea unor tehnici de nvatare eficiente si creative, luarea deciziilor si rezolvarea de probleme, rezistenta la presiunile negative ale grupului. Prin relevanta problematicii abordate, lucrarea
vizeaza extinderea cunostintelor de specialitate cu abordarile recente din consilierea educationala.
Structurata
pe
trei
capitole,
lucrarea
si propune
surprinderea
specificului consilierii n nvata mntul primar,
astfel ca,
pentru nceput debuteaza,
cu
un capitol dedicat nevoii de consiliere si prezentarea beneficiilor acesteia.
Capitolul ntai, intitulat Particularitatile consilierii n nvata mntul primar descrie specificul muncii nvata torului n constientizarea trebuintelor educative de baza ale elevilor sai,
prezinta locul si rolul ariei curriculare Consiliere si orientare, si unele reglementari ale
proiectarii programei optionalului n functie de cerintele si nevoile clasei de elevi.
Urmeaza Capitolul al doilea, intitulat Repere metodice ale consilierii copiilor de varsta scolara mica, bogat ilustrat n metode si tehnici propuse pentru realizarea continuturilor si atingerea obiectivelor specifice nivelului primar.
Daca n capitolele precedente analiza a fost una preponderent teoretica, n ultimul capitol, Modalitati de realizare a consilierii, se extinde partea de cercetare prin prezentarea contributiei proprii la tema.
Contributiile practic-aplicative se concretizeaza ntr-o cercetare cantitativa si calitativa empirica. Valoarea practica a lucrarii consta n posibilitatea aplicarii modelului programei disciplinei optionale, utilizarea fisei psihopedagogice, a studiilor de caz, prezentarea planurilor de actiune pentru o mai buna cunoastere a procesului de formare a grupurilor informale din clasa, programe de mediere a relatiilor dintre elevi, parteneriatul educational ScoalaFamilie-Comunitate

mpreuna pentru copii nostri. Valoare practica au si exercitiile elaborate de autocunoastere si intercunoastere, jocuri de socializare, precum si chestionarele, interviurile prezentate n lucrare.
n ncheiere sunt formulate cteva concluzii cu caracter general si trasate perspectivele
studierii ulterioare a problemei prin urmarea unui Program de masterat n acest domeniu.
Structura lucrarii include introducerea, trei capitole la care
se adauga concluziile generale, o bibliografie constnd din cincisprezece titluri, precum si sapte anexe.
Avnd n vedere ca n momentul de fata nu exista foarte multe materiale care sa prezinte metode moderne, exemple de jocuri si de activitati ce se pot aplica n cadrul activitatilor de consiliere n nvata mntul primar, mi-am propus ca n cadrul acestei lucrari sa mpartasesc si colegilor cteva din modalitatile de lucru pe care le-am aplicat cu succes la clasa.
Multumesc pe aceasta cale domnului
Lect.
univ.
dr. Viorel Iosifescu pentru ntelegerea de care a dat dovada pe parcursul acestui an, precum si
pentru sfaturile si ndrumarile de o reala valoare care sper ca s-au concretizat n aceasta lucrare.
Capitolul I Specificul consilierii n nvata mntul primar
4

I.1. Nevoia de consiliere si beneficiile ei

Traim sub semnul acceleratiei istoriei, omul contemporan este ntr-o continua alerta,
prevazator, temator dar niciodata pe deplin pregatit pentru viata , pentru surprizele
ei.
Evenimentele l preced mai mult dect oricnd si, cu toata precautia cu care a
fost narmat, omul zilelor noastre nu este pregatit sa si ntmpine destinul social.
Restructurarea societatii cu tot ce nseamna tranzitie, criza economica si financiara, schimbarea scarii
valorilor, noi configuratii politice, concurenta , insecuritatea locului de munca, lipsa resurselor materiale provocata de pierderea definitiva sau temporara a locului de munca, deteriorarea starii de
sanatate sunt principalele cauze ce provoaca suferinte sufletesti si este nsotita inevitabil de drame
umane, uneori cu consecinte ireparabile. n viata fiecarui om, pe fondul unui ritm alert de viata , se pot declansa adesea crize de mare intensitate care solicita mecanisme adaptative complexe.
Tot atat de stresanta poate fi pentru unii cu convingeri puternic nradacinate
si schimbarea ierarhiei valorilor.
Ce este bine, normal, etic acum poate sa nu mai
coincida si nu mai coincide cu ceea ce se considera ca atare pna atunci.
Si
apar dramele, oameni ce sufera lnga altii. De multe ori, aceasta stare este echivalenta cu
scaderea randamentului n activitate, aceasta nu nseamna ca avem de-a face cu o boala psihica, ci
doar cu o situatie de criza ce poate fi depasita de multe ori doar cu ajutor psihologic, fara medicamente. A lasa sa se permanentizeze o astfel de stare poate duce la fixarea unor modele de comportament dezadaptativ, situatie n care interventiile viitoare vor fi mai dificile si de durata mai lunga.

idei,

Adesea
se
ntmpla
sa
ncercam
puternica

sa
ramnem
senzatie
ca

blocati
ntr-un
batem
pasul
pe

amalgam
loc.

de

Alteori se ntampla sa resimtim o acuta lipsa a ceva si sa nu constientizam despre ce

anume ar fi vorba.
Suntem ntr-o criza de inspiratie pentru gasirea unor solutii la probleme noastre si ni se pare ca toti ne-au parasit, ca am ramas singuri n fata greutatilor.
Ai ametit vreodata ? Fie ca senzatie organica, rau de naltime, sau ca efect al vitezei cu care
te bombardeaza informatia, rasturnari de situatie, inversari de logica a lucrurilor . . . Prima reactie este
sa te sprijini, sa ncerci sa-ti recapeti echilibrul. Dincolo de echilibrul senzorial, organic, oamenii
zilelor noastre resimt cu acuitate nevoia unui echilibru psihic, afectiv-emotional, mai ales ntr-o perioada cu profunde restructurari n plan economic, social, politic, valoric. Nu este vorba de acele
dereglari patologice, destructurari si disfunctii de ordin psihic n care se cere interventia medicului
sau specialistului n psihiatrie. Este situatia oamenilor normali dar care sunt luati pe sus de avalansa
5

evenimentelor, de rasturnarea grilei de valori n care credeau si dupa care se orientau, de neconcordante repetate ntre dorintele lor, motivele si interesele manifestate si raspunsul social la actiunile lor.
Descumpanirea este evidenta, att n comportament, n limbaj, ct si n expresia ntiparita pe fata indivizilor, n gestica, mimica si mesajele nonverbale pe care le emit.
Se
poate ajunge de la apatie, visare, rupere de realitate, pana la manifestari agresive n relatiile cu ceilalti.
Fiecare gest ascunde o frustrare ca urmare a deturnarii sensului actiunii de la motivatie la scop.Impresia generala este aceea de nesiguranta, de ameteala.
n aceste situatii e nevoie de cineva care sa fie alaturi, aproape, sa-i sfatuiasca, sa-i echilibreze si sa-i ajute sa-si recapete ncrederea n sine. Asisto-asistere , n limba latina nseamna tocmai acest lucru: a sta lnga, a fi permanent alaturi de cineva, implicnd ideea de actiune individualizata ntemeiata pe cunoasterea obiectiva a cazului si pe posibilitatea de a interveni eficient.
Consilierul este initiat n cunoasterea tainelor sufletului, pune umarul mpreuna cu tine
n construirea unui plan, te invita la comunicare, urmareste sa-ti educe vointa de a actiona.
Ni se pot ntmpla multe, ni se pot parea si mai multe, nsa ceea ce este important sa
ntelegem pentru noi nsine este faptul ca n fata problemelor nu suntem singuri si ca putem
oricnd cere un ajutor, un sfat, o parere, o oglinda obiectiva a propriei noastre vieti. Acest lucru este posibil prin consiliere. Putem constientiza mai usor care au fost motivele intrinseci pentru care am reactionat sau actionat ntr-o anumita maniera si nu alta, putem capata raspunsuri,
sens, clarificari si astfel avem ocazia de a ne dezvolta, de a ne cunoaste si accepta mai usor.
Lucrurile se pun n miscare. Aspecte pe care nu le banuiam ni se releva, usi ce pareau
nchise ni se deschid, ncrederea ncepe sa revina si viata ncepe sa ne zmbeasca din nou si sa
ne ndemne sa luptam pentru ea. Vom ntelege atunci ca putem mai mult dect credeam, ne
vom descoperi noi valente, aptitudini si deschideri spre domenii de activitate pe care le tineam ascunse ntr-un colt al sufletului. Vom observa ca povara nu mai este asa de grea cnd o ducem
mpreuna cu cineva, cu un expert care vede mai departe, largeste orizontul si ne permite si
noua sa vedem ceea ce pna atunci nu puteam, fiind prea marcati afectiv de problema noastra.
Pentru aceasta sunt serviciile de consiliere, oferite fie de specialisti din cabinetele de consiliere, fie de nvatatori sau profesori animati de dragoste fata de copii si buni cunoscatori ai particularitatilor lor de vrsta si psiho-individuale. Consilierul intervine cu ajutor specializat pentru persoanele sanatoase psihic, atunci cnd n viata acestora intervine o criza majora, un obstacol, un moment de decizie foarte importanta: incapacitatea de adaptare la stres, de depasire a
unor crize produse de evenimente dureroase, crize ale vrstei, probleme de cuplu, ale relatiilor
parinte-copil, profesor-elev, de optimizare a comunicarii n grupuri de munca sau educationale.
6

Problemele omului contemporan s-au multiplicat n mod evident, situatie ce i poate

bulversa echilibrul launtric, astfel nct gasirea solutiilor la micile si marile dileme ale
sale a devenit o necesitate.
Iata de ce, din ce n ce mai mult, se discuta astazi despre consiliere psihologica, educationala, familiala, vocationala ca modalitate de sprijin a persoanei, ca suport afectiv si moral pentru cei care nu pot relationa optim.
Accentul se deplaseaza
astazi de la strategiile reparatorii, spre cele preventive, tot mai multi oameni au tendinta de a-si lua
propriul destin n mna, de a-si controla corpul si mintea, de a-si rezolva propriile probleme, cu trecerea
timpului si odata cu exersarea, aceste deprinderi comportamentale capata un caracter tot mai automatizat,
se transforma n deprinderi de viata menite sa-i narmeze pe oameni cu abilitatea de a face fata stresului,
permitndu-le sa-si concentreze atentia asupra unor strategii de nivel superior pentru autorealizare.
Prevenirea trebuie sa devina obiectivul major al eforturilor serviciilor de consiliere
si nvatarea deprinderilor psihologice de a face fata vietii reprezinta un mare pas
nainte.
Abordarea profilactica a consilierii este ilustrata si de urmatoarea povestire:
Un
serva ca

om
un

mergea
om se

pe malul unui ru.

neaca;
sare, l scoate

La un moment dat
si-i salveaza viata.

El merge ce merge, vede cum alt om e pe cale sa se nece

scapa si pe acesta.
Mergnd mai departe, cineva de pe mal i striga:
"Hei,
La

unde

mergi?

Nu

aceasta,

vezi

ca

mai

omul

este

un

om

nostru

care

se

el

ob-

si

neaca?"

raspunde:

"Merg sus spre izvoare sa vad cine i arunca pe acesti oameni n apa!"
Aceiasi orientare este ilustrata de un vechi proverb chinez: "Daca dai unui om un peste, i
asiguri o masa, daca-l nveti sa pescuiasca el va putea sa-si procure hrana pentru tot restul vietii".
Acest proverb reprezinta esenta nvata rii unor deprinderi care i ajuta pe oameni sa-si conduca mai bine propria viata. n ultimele decenii s-a dovedit ca educatia are tot mai mult un
rol socioterapeutic si multe probleme ale societatii pot fi prevenite sau tratate prin educatie.

Educatia

contemporana

(Neamtu
Cristina,
de comportament

are

tot

mai

Devianta
scolara-ghid
ale elevului,
Editura
7

mult

un

de
interventie
Polirom,
Iasi,

rol

socioterapeutic

n
cazul
problemelor
2003,
p.397).

I.2. Problemele scolarului mic si necesitatea accentuarii rolului consilierii n rezolvarea lor

Nevoia de consiliere a crescut datorita complexitatii vietii cotidiene, solicitarile tot

mai complexe ale vietii scolare si sociale, precum si ritmurile tot mai nalte n care se desfasoara activitatea elevilor determina cresterea gradului de vulnerabilitate psihica a acestora.
Trebuie sa recunoastem ca orice nceput are dificultatile lui si daca stim sa acordam ajutor exact atunci cnd este nevoie, copilul se va dezvolta armonios si mai trziu va reusi
sa se adapteze singur vietii de scolar.
Daca pleaca din clasa ntai cu tulburari si are
putina ncredere n el, cu greu va reusi sa faca performanta , si n cele mai multe cazuri
va ajunge la esec, fie n relatiile cu colegii, cu normele scolii sau cu diferite discipline.
Generatiile actuale de elevi duc o lipsa enorma de afectiune si au nevoie de capacitatea de ascultare activa si de disponibilitatea celor care sunt n spatele catedrelor. Modul
n care nvata torul reuseste sa relationeze cu educabilii sai este o arta, trebuie sa dea
dovada de sensibilitate si dragoste pentru copii, de capacitate de anticipare si de cunoastere
a elevilor, de empatie si echilibru afectiv, sa acorde atentie problemelor pe care elevii trebuie sa le clarifice, sa nu minimalizeze problemele care i framanta, sa le acorde respect si
se va reusi adaptarea scolara pentru a contribui n mod pozitiv la propria lor formare.
(Lisievici Petru, Teoria si practica consilierii, Editura Universitatii din Bucuresti,1998, p. 18).
O relatie pozitiva, de acceptare si valorizare reciproca, este mai curnd corelata cu o buna adaptare
scolara, cu un comportament adecvat n scoala. Initiativa trebuie sa apartina nvata torului, care tinnd
seama de legea esentiala a relatiilor afective interumane potrivit careia simpatia si bunavointa naste
simpatie si bunavointa , antipatia si ostilitatea trezesc sentimente de aceiasi calitate, trebuie sa dirijeze
aceste relatii s Acest proverb reprezinta esenta nvata rii unor deprinderi de a face fata problemelor vietii.
Aceste deprinderi i ajuta pe oameni sa-si conduca mai bine propria viati si sa-i ajute pe ceilalti mai
eficientsi sa le structureze pe colaborare.
Merita orice efort, daca ne gndim la efectele n timp si de durata pe care le are
consilierea si la amprenta pe care o lasa activitatea si personalitatea nvata torului n
viata oricarui individ.
Astfel, consilierea din clasele primare contribuie la conturarea viitoarei personalitati, opera ce se va desavrsi abia dupa douazeci de ani.
n categoria populatiei care resimte acut nevoia de sprijin elevii constituie un segment puternic conturat. n marea diversitate a problemelor cu care se confrunta, putem deosebi cteva tipuri, pentru a
intui mai usor strategia de rezolvare si a le putea oferi sprijinul necesar n timp util, aceasta clasificare
are la baza doar aspecte generale, n realitate nici o problema neasemuindu-se cu alta n totalitate:

 Specifice vrstei: probleme cu grupurile de joaca, izolarea, copii batausi, hiperactivitatea;

Dupa relatia rezultate-satisfactie n scolaritatea mica: educatie, scolarizare, imaturitate
scolara, inadaptare scolara, dozarea efortului scolar, orientare profesionala;
Familie: educatie parentala, pasiuni extrascolare si raportul lor cu familia;
Dupa starea de sanatate-boala: consecintele psihologice ale mbolnavirilor frecvente;
Relatii sociale: timiditate, nencredere, dorinta puternica de afirmare, de conturare a propriei personalitati;
Puternica sustinere emotionala, trairi afective intense, mai mult sau mai putin
exteriorizate, n functie de temperament, uneori mpiedicnd autocontrolul rational, reflectia logica n luarea deciziilor, claritatea perspectivelor si selectia obiectiva a motivelor de actiune.
Tendinta de a actiona n virtutea principiului carpe diem, manifestata ntr-o anumita
nerabdare, alegerea scopurilor mai apropiate si care produc satisfactie imediata n dauna celor
mai ndepartate dar care asigura un fundament mai solid pentru constructia idealului.
nu n ultimul rnd, lipsa cristalizarii unor criterii valorice, unor convingeri si sentimente
profunde, stabile, care ar da un plus de coerenta actiunilor. E o mare fericire sa doresti ceea ce trebuie
dorit - afirma un filosof, iar tinerii resimt poate cel mai dramatic dezechilibrul ntre mi place si
trebuie . Au forta dar n-au destula ntelepciune, dupa cum surprinde un proverb francez : Si la
jeunesse savait, si la vieillesse pouvait. . . (Daca la tinerete am sti, daca la batrnete am putea. . . )
Asadar, consilierea se adreseaza problemelor de adaptare-integrare ale elevului la realitatile vietii sale, cu scopul stabilirii unui acord cu acestea si al rezolvarii situatiilor critice, pentru a reusi sunt necesare abilitati de comunicare, empatie, toleranta , rabdare si mult tact.
Elevii au nevoie de sprijin n autocunoasterea personalitatii (trasaturi temperamentale, caracteriale, nivelul aptitudinilor, domenii de interes), iar nvata torul va sesiza imediat oportunitatea
conturarii unei imagini de sine realiste, eliberate de prejudecati. Principalele prejudecati deseori cultivate si ntretinute de parinti, colegi sau chiar de ctre unele cadre didactice sunt
9

generate de perceptii gresite asupra propriei persoane (n general negative). De regula acestea
sunt mai frecvente n urma unor esecuri, unor conflicte nerezolvate sau unor acuze aduse de cei
din jur cu referire la posibilitatile sale. Elevul respectiv crede ca nu este la fel cu ceilalti, nu
se ridica la nivelul asteptarilor celor din jur, nu va reusi sa-si atinga scopurile, manifesta nencredere n sine, este timid, traieste stari de anxietate. Strategia abordata vizeaza conturarea unei
imagini de sine realiste, sporirea ncrederii n fortele proprii, n sansele de autorealizare proiectate pe un fundal larg de roluri sociale si profesionale pe care le poate aborda conform trasaturilor sale de personalitate si aptitudinilor relevate n urma investigatiilor. Din acelasi motiv al
necunoasterii propriei personalitati, n preajma unor evenimente importante din viata lor (competitii), cnd se pune problema luarii unor decizii pe baza explorarii mai multor alternative elevii
pot realiza predictii nerealiste, fie supraestimnd obstacolul ceea ce determina stari de teama,
lipsa de curaj n asumarea unor responsabilitati fie subestimndu-l, ceea ce poate conduce
la dozarea insuficienta a energiei n abordarea obstacolului sau la asumarea de responsabilitati
mai mari decat posibilitatile. Si
ntr-un caz si n celalalt nvata torul trebuie sa le ofere sprijin n autocunoastere prevenind astfel starile de stres. Forta necesara depasirii acestor situatii
o va gasi n interiorul fiintei lor, examinnd mpreuna experienta de viata , subliniind punctele
tari, de succes, valorile dupa care se conduc, modelele ce stau la baza idealului propriu.
O acuta nevoie de sprijin resimt elevii n special n adolescenta cnd se produc transformari importante att de ordin biologic ct si psihic. Lipsa comunicarii si a explicarii corecte
a evolutiei corpului uman la aceasta vrsta poate conduce la manifestari comportamentale
negative, la adoptarea unor conduite deviante, cu urmari nefaste pentru adaptarea lor sociala ulterioara. mpreuna cu medicul, nvatatorul trebuie sa initieze informarea si consilierea
grupurilor de elevi, selectati pe diverse criterii (vrsta, sex) precum si consilierea individuala.
Elevii solicita deseori sprijin n depasirea unor situatii conflictuale din cmpul lor de relationare.
Conflictul se poate ivi fie ntre el si un coleg, un profesor sau parinte.
Se va
mbunatati stilul personal de implicare n conflict precum si modalitatile de negociere
n situatii conflictuale.
Esential este sa i se dezvolte capacitatea empatica pentru a intui cu usurinta ce gndeste si ce simte partenerul cu care se afla n conflict, precum si atitudinea toleranta, permisiva, de acceptare neconditionata a celuilalt.
O
solicitare
tot
mai
frecventa
cu
care
elevii
se
confrunta
o
constituie
nevoia
de
a-si
nsusi
tehnici
eficiente
de
nvatare.
n aceasta situatie nvata torul si reorienteaza strategiile didactice, prezinta tehnici de memorare logica, de prelucrare personala a informatiilor, de aplicare n situatii noi, gndite
chiar de ctre ei, de stimulare a interesului si motivatiei pentru anumite domenii sau discipline de studiu, corelnd si integrnd noile informatii n sistemul conceptual propriu.
n acelasi timp se vor prezenta tehnici de relaxare dupa momente de n10

vatare intensa si modalitati de autocontrol emotional n perioada evaluarii.

n special n clasa a IV-a se intensifica preocuparile nvata torului pentru orientare n cariera.
Aceasta constituie n mare parte finalitatea investigatiilor pentru cunoasterea personaliatii.
Niciodata nvatatorul nu va lua decizii n locul elevului ci se va preocupa de largirea orizontului
de autocunoastere a domeniilor de interes, a potentialului aptitudinal si informational al elevului,
precum si de informarea corecta si n timp util privind reteaua scolara, conditiile de admitere
precum si profesiile existente, cerintele specifice si solicitarile acestora, aptitudinile necesare.
Sub actiunea unor factori interni, precum si a unor factori externi cauzatori de stres, sistemul psihic poate fi afectat in echilibrul functionarii sale si atunci elevii acuza disconfort psihic. Simptomele se ntind pe o paleta larga, de la agitatie si imposibilitatea de a se concentra
asupra unei activitati pna la idei si imagini obsedante nsotite de stari de anxietate, tulburari de
atentie si memorie, repulsie fata de anumite activitati, teama de singuratate, dorinta de a iesi.
n aceste simptome se recunosc reactiile de suprasolicitare determinate fie de suprancarcarea cu activitati de un anumit gen, fie de nerespectarea igienei nvata rii, desfasurarii
acesteia ntr-un cadru tensionat.
nvatatorul va trebui sa identifice mai ntai cauzele
care au provocat starea de disconfort (de cele mai multe ori va descoperi cauze asociate): Astfel, daca principala cauza este suprancarcarea cu informatii, teme de lucru n
timp scurt, activitati dificile si deosebit de solicitante, se va actiona asupra acestora.
Daca principala cauza se afla n familie, va lua legatura cu aceasta si va ntocmi un plan comun de actiune.
Totodata va informa parintii n functie de
situatie pentru nlocuirea treptata a unor comportamente indezirabile cu comportamente potrivite prin excluderea supraprotejarii sau suprasolicitarii, neglijarea copilului, supraestimarea sau subestimarea potentialului psihointelectual al copilului.
I.3. Rolul si locul ariei curriculare Consiliere si orientare n planul
de nvata mnt
Reforma curriculara a introdus organizarea disciplinelor n cadrul planului de nvata mnt pe arii curriculare. Acestea din urma cuprind mai multe discipline care au finalitati si obiective comune. Avnd
n vedere importanta deosebita acordata activitatii de consiliere si numarul insuficient de cabinete scolare si de consilieri ncadrati la nivel national, reforma a introdus recent n Curriculum-ul National o
arie curriculara intitulata Consiliere si Orientare , n care activitatile au statut optional n clasele
primare, dar care corespund unor nevoi reale ale elevilor dar si ale nvata torilor sau parintilor.
n Romnia, Consilierea si Orientarea Scolar

a este reglementata de documentele curricu

lare planuri cadru si programe de nvatamnt, ntemeiate pe principii educationale speciale: al racordarii la social, al flexibilitatii si al egalitatii sanselor, al functionalitatii.
Documentele actuale de politica educationala evidentiaza faptul ca aria curriculara Consiliere si Orientare reprezinta un domeniul nou n planul de nvata mnt, care pune accentul pe urmatoarele aspecte:
11

facilitarea participarii la viata sociala a clasei, a scolii si a comunitatii locale, dezvoltarea unor strategii
personale de evitare a esecului scolar, familiarizarea cu fisele unor familii ocupationale, formarea atitudinilor de acceptare a schimbarilor din mediul social, economic, cultural si politic n care absolventul si
va desfasura activitatea, participarea motivata la initierea si la derularea propriului traseu de nvatare.
(Manolescu Marin, Curriculum pentru nvata mntul primar si prescolar, Editura Credis, Bucuresti, 2004,
p.
38)
Curriculum-ul Consiliere
atice care se regasesc

si
la

orientare este structurat pe urmatoarele module temnivelul fiecarui an de studiu al nivelului primar:

Autocunoastere si dezvoltare personala;

Comunicare si abilitati sociale;
Managementul informatiilor si nvata rii;
Planificarea carierei;
Calitatea stilului de viata.
Consilierea si Orientarea nu trebuie sa se constituie ca un obiect de studiu sau
o disciplina scolara n ntelesul ei cotidian, ci ca o arie de aplicatii, dezvoltari
practice, experiente si atitudini care trebuie nvatate a fi exersate n viata .
(Jigau Mihai (coord.), Consiliere si orientare. Ghid metodologic, CNC, Bucure;ti, 2001, p. 14)
n primul rnd, consilierea raspunde unei nevoi de autocunoastere, de informare
si orientare avizata de personal calificat, cunoscator al procesului de nvata mnt
ca un curriculum complex si al resurselor umane implicate n acest proces.
nvatatorul, bun cunoscator al elevilor n evolutia lor bio-psiho-sociala este chemat sa provoace si
sa constientizeze elevilor cmpul relational n care acestia intra n scoala, sa-i ajute sa se descopere si
sa anticipeze evolutia lor n timp, sa ia cunostinta de oferta educationala a scolii, de posibilitatile de
integrare socio-profesionala n comunitate. Aria curriculara Consiliere si orientare reprezinta una din
modalitatile esentiale prin care scoala diminueaza imprevizibilului sau a hazardului n alegerea carierei.
Pentru fiecare om exista un drum catre un anume el, acel drum pe care este chemat
sa mearga, ideal ar fi ca oamenii sa-si gaseasca imediat menirea, acest lucru este nsa
imposibil, de aceea apare ca necesar asigurarea unei consilieri profesionale si realiste n
alegerea unei profesii, pe baza careia sa se cunoasca oportunitatile oferite de piata educationala, implicnd toti pasii necesari pentru luarea unei decizii n cunostinta de cauza.

12

Optiunea unui tnar pentru o amunita cariera fara nici un sprijin extern este un proces dificil,
adesea asociat cu alegeri gresite, ezitari, abandon, amnare, si toate acestea cu un serios impact asupra viitorului sau profesional.
Ideea educatiei permanente life long learning ncepe
sa fie ncurajata la noi, tinerii trebuie sa nvete ca se afla mereu ntr-un mediu competitional.
Diferit de abordarea traditionala a carierei, actualmente traiectoria carierei nu mai
este considerata ca fiind n mod necesar liniara, un plan bun de cariera este acel plan care
ramne deschis, modificabil n functie de oportunitatile aparute pe traseul dezvoltarii individului.
Asa cum grecul Proteus a fost capabil sa-si modifice forma dupa dorinta , tot asa individul are nevoie sa-si
reinventeze cariera de-a lungul timpului, aceasta pune accentul pe alegere individuala si flexibilitate.
Mult timp am avut mereu impresia ca elevii nostri merg prin scoala cu ochii nchisi, nu vad padurea din
cauza copacilor, iar atunci cnd i deschid, e prea trziu pentru a mai lua decizii potrivite cu aptitudinile,
cu interesul, cu nivelul de pregatire, cu vocatia interioara. De cele mai multe ori hotarasc altii pentru ei
si o fac din considerente economice, ori n mod empiric, fara a detine datele necesare unei bune corelari
ntre cerere si oferta, ntre posibilitatile elevului si posibilitatile sau cerintele pietei muncii. Pentru a
ajunge la asemenea date, elevii trebuie provocati sa se exprime, sa-si proiecteze trasaturile personalitatii n formare, cu accent pe aptitudini, priceperi, motivatii, domenii de interes, stari afective, criterii
valorice dupa care se conduc, ajutati sa constientizeze aceste trasaturi, sa-si contureze personalitatea.
Orientarea scolara se caracterizeaza prin tatonari succesive n care elevul ia cunostinta de lumea
profesiilor, apoi comparnd, el isi poate manifesta un interes mai mare fata de una dintre ele.
Si
cum este bine cunoscut ca pentru o anumita personalitate se potrivesc anumite domenii
de activitate si anumite profesii, este justificat interesul consilierilor scolari pentru compatibilizarea
acestui raport, viznd eficienta muncii n acord cu satisfactia personala, echilibrul si armonia sufletului. n ultima instanta , acesta este obiectivul esential, afirmat ca un imperativ de catre filosoful
german Immanuel Kant: Considerati omul ntotdeauna ca scop si niciodata numai ca mijloc.
Iar daca acest imperativ nu va fi respectat si in mare masura nca
nu este vom fi martorii unor generatii ce trec prin viata cu ochii nchisi, cu sentimentul de frustrare ca
nu ei decid pentru destinul lor. Realitate trista, surprinsa plastic de versurile poetului George Cosbuc:
Iar viata asta-i bun pierdut,
Cnd

n-o

traiesti

cum

ai

fi

vrut.

Cu siguranta la aceste obiective s-au gndit cei care au proiectat aceasta arie curriculara, la deplasarea accentului pe individ, conceput ca o valoare n care se investeste si care trebuie depis13

tata, motivata sa se obiectiveze, sa se realizeze prin integrare optima n plan socio-profesional.

Este firesc si uman totodata sa ne intereseze fiecare elev ca personalitate unica si irepetabila.
Polarizarea binara a elevilor prin sistemul notelor n buni sau slabi s-a dovedit nu numai ineficienta,
neconfirmata de practica vietii sociale, dar si inumana, lipsind elevii de sansa oferita fie de o dotare
nativa superioara, fie de aptitudini formate prin integrarea modelelor socio-culturale. Nu de putine
ori asistam la discutii de genul: Ce bine a ajuns, si nu promitea nimic, era un elev slab n scoala
- Nu era un elev slab, ci nu i se depistase aptitudinile care l-au ajutat mai trziu sa se realizeze.
n al doilea rnd, consilierea raspunde si unei nevoi afective a elevilor. Prea mult timp am
asistat la promovarea unei imagini de spaima si teroare a scolii, avnd cadre didactice grabite sa sanctioneze ceea ce nu stiu elevii si, ca un ecou, cu parinti ce reiau aceeasi atitudine acasa. Intr-un astfel de climat li se inoculeaza treptat unor elevi imaginea esecului, se
cultiva pesimismul, repulsia fata de scoala si nencrederea n sansele lor de autorealizare.
Consilierul trebuie sa fie promotorul unei atitudini noi in scoala, plednd pentru valorificarea a ceea ce pot si stiu elevii, relevnd aptitudinile si vocatia fiecaruia.
El trebuie sa fie parintele spiritual care sa cstige ncredrea fiecarui elev, sa-l ncurajeze sa comunice, sa se exprime, sa se detensioneze si sa-si capete ncrederea n sine, sa-l ajute
sa-si proiecteze idealul, sa si-l asume si sa lucreze efectiv pentru devenirea sa.
Conform reglementarilor actuale se pot identifica diferite niveluri de consiliere care se pot desfasura n
scoala primara:
Un prim nivel este cel al sprijinului continuu pe care orice profesor l acorda elevilor, prin nsasi
exercitarea profesiei didactice, care presupune o comunicare continuua, directa.
Problemele care constituie temeiul acestui tip de consiliere sunt adesea cele
legate strict de disciplina pe care profesorul o preda - limba straina, educatia religioasa sau educatia fizica si mai rar cuprind sfera vietii personale a elevului.
Un al doilea nivel l constituie consilierea scolara pe care o poate acorda nvatatorul care
s-a format suplimentar prin studii aprofundate sau cursuri de perfectionare conform noii reforme n nvatamant si care au obtinut atestate corespunzatoare pentru asemenea activitati.
Obiectul acestui tip de consiliere l constituie problemele personale, dificultatile elevilor,
att cele provenite din viata lor de elevi ct si cele din afara scolii. Astfel, Ministerul Educatiei propune prin noul Curriculum National (1998/1999) introducerea disciplinei optionale, Consiliere si Orientare. Noua disciplina vine n ntmpinarea nevoilor fundamentale ale oricarui copil:
cunoasterea de sine si respectul de sine, comunicare si interrelationare pozitiva, deprinderea unor
tehnici de nvatare eficienta si creativa, luarea de decizii si rezolvarea de probleme, stil de viata sanogen, dobndirea de repere n orientarea scolara si profesionala, controlul stressului, planifi14

carea timpului. n principiu, noua disciplina scolara, prin temele pe care le propune, prin modalitatile de abordare a acestora, raspunde nevoilor personale ale elevilor, dar si nevoilor comunitatii.
Recunoscindu-si
propiile
limite
nvata torul
face trimiteri la consilierul scolar, psiholog

isi
sau

asuma
responsabilitatea
penru
alti specialisti din comunitate.

Cel de-al treilea nivel de consiliere este cel desfasurat de specialist, consilierul scolar, fiind vorba de asistenta psihopedagogica calificata acordata elevilor. Consilierul trebuie sa fie promotorul unei atitudini noi
in scoala, sa-l ncurajeze pe elev sa comunice, sa se exprime, sa se detensioneze si sa-si capete ncrederea
n sine, sa-l ajute sa-si proiecteze idealul, sa si-l asume si sa lucreze efectiv pentru devenirea sa.
Consilierea
elevilor
se
face
pe
doua
directii:
1.

n cadrul activitatii curriculare, n special prin orele de consiliere si orientare;

2.

n cadrul extracurricular,

n special prin centrele de asistenta psihopedagogica,

Consilierea educationala se realizeaza ntotdeauna n grup.

Abordarea
individuala este realizata numai de catre psiholog sau consilierul scolar.
Consilierea psihopedagogica este un proces complex care nu poate fi realizat intuitiv sau dupa
simtul
comun.
Orice proces de consiliere trebuie sa nceapa prin asumarea de catre
consilier a responsabilitatii respectarii unui sistem de valori care se fundamenteaza pe filosofia psihologiei umaniste si a nvata mntului centrat pe elev.
Consilierul este definit ca prim subiect al consilierii si manager al activitatii educative, cu rolurile: profesor, moderator, facilitator, consilier, formator, adult, adica persoana, resursa, specialist n relatii interpersonale si grupale, tehnician, evaluator, cercetator, terapeut, descoperitor, catalizator de emancipare afectiva si intelectuala, partener al educatiei.
Din multitudinea de abilitati/competente mentionate de specialisti, am optat pentru urmatoarele, ca fiind
cele mai utilizate n practica de consiliere: acceptarea neconditionata, empatia, congruenta, colaborarea,
gndirea pozitiva, ascultarea activa, responsabilitatea, folosirea raspunsului minimal si a ncurajarii,
reflectarea, sumarizarea, formularea ntrebarilor, observarea, focalizarea, confruntarea, feedback-ul.
Consiliatul este persoana cu trebuinte speciale n formarea/dezvoltarea sa ca fiinta cu identitate n devenire. Statusul si rolul elevului mic ca individ n spatiul educational al scolii l
ncadreaza
deplin
n
aceasta
definitie:
este
n
proces
de
maturizare
n
proces
de
formare
ca
fiinta
sociala,
culturala
si
moral-spirituala.
Consilierea,
ca activitate,
este tratata ca proces complex cu o arie
foarte larga de interventii care
impune consilierilor atributii specifice.
Filosofia relatiei dintre consilier si elevi se bazeaza pe doua asumptii fundamentale:
15

1.Toate persoanele sunt speciale si valoroase pentru ca sunt unice. Consilierul scolar faciliteaza constientizarea de catre elevi a conceptului de unicitate si de valoare neconditionata ale oricarei persoane..
2.Fiecare persoana este responsabila pentru propriile decizii. Persoanele si manifesta unicitatea si valoarea prin deciziile pe care le iau. Unul din obiectivele orelor de consiliere este acela
de a-i nvata pe elevi sa ia decizii responsabile si sa-si asume consecintele actiunilor lor.
Motto n limitele impuse, cu resursele existente, ntr-un ritm propriu, bazati pe convingerea
ca toate au un nceput, sa ncercam sa facem singuri ceea ce asteptam de la altii ! .

I.3.1. Proiectarea curriculumului la decizia scolii

Exista posibilitatea propunerii unor discipline optionale, n segmentul de curriculum la decizia
scolii, care sa suplimenteze oferta activitatilor de consiliere, optionalul deschide noi perspective creativitatii la nivelul practicii scolare nvata torului, devenind astfel un conceptor al curriculum-ului.
Disciplina Consiliere si orientare vine n ntmpinarea nevoilor fundamentale ale
fiecarui elev viznd continuturi de larg interes cum ar fi: cunoasterea de sine si respectul de sine, dezvoltarea personala, relationarea interpersonala, deprinderea unor tehnici de
nvatare eficienta si creativa, dezvoltarea capacitatii de a lua decizii si a rezolva probleme, rezistenta la presiunile negative ale grupului, formarea unui stil de viata sanatos.
Prin relevanta problematicii
abordate, aceasta disciplina reprezinta una dintre modalitatile prin care se asigura dezvoltarea laturii
formative a scolarilor mici, premisa a adaptarii dinamice la solicitarile mereu noi ale societatii moderne.
nregistrarea n scoli a unui numar tot mai mare de comportamente nesanatoase si de tulburari emotionale n rndul elevilor sunt indicatori ai faptului ca dascalii trebuie sa ia serios
n calcul modalitatile de armonizare a laturii cognitive a scolarilor cu cea afectiva, atitudinala si comportamentala pentru a forma persoane cu resurse adaptative la solicitarile vietii.
(Manolescu
Marin,
Curriculum
pentru
nvata mntul
primar
si
prescolar,
Editura
Credis,
Bucuresti,
2004,p.
41)
Consilierea educationala este un proces complex n cadrul caruia se stabilesc unele repere psihoeducationale pentru sanatatea mentala, emotionala, fizica, sociala si spiritual a copiilor. La ciclul primar, si nu numai, n cadrul
orelor de Consiliere si orientare se pune accentul pe dimensiunea de preventie a tulburarilor emotionale
si comportamentale, dar si pe cea a dezvoltarii personale armonioase si a rezolvarii de probleme.
n urma a patru ani de predare a acestei discipline am putut
constata la elevi o atitudine pozitiva fata de scoala, cooperare n cadrul colectivitatii, comunicare interpersonala, dorinta de a-si spune si argumenta parerile, acceptare si respect fata de sine si fata de ceilalti.
16

Pentru elaborarea programelor de optional cea mai simpla si eficienta este cea propusa
de Lucian Ciolan n lucrarea Repere pentru proiectarea optionalelor in invatamantul primar si
n documentele difuzate de atelierele de formare organizate de Minister si de Consiliul National
pentru Curriculum.
Pentru nvatamntul primar, structura curriculumului este urmatoarea:
obiective cadru - finalitati care trebuie atinse la sfrsitul nvatamntului primar;
obiective de referint[ - derivate din obiectivele cadru si care sunt specifice fiecarui an de
studiu al nvatamntului primar;
exemple de activitati de nvatare -cu rolul de a sprijini realizarea obiectivelor de referinta ;
continuturi - care cuprind temele prin care vor fi realizate obiectivele de referinta ;
sugestii metodologice - cuprinznd recomandari globale, flexibile, cu rol de sugestii, cu
privire la metodele si tehnicile de predare-nvatare, specifice nvatamntului primar.
Este recomandata
introducerea optionalului Consiliere si orientare n fiecare dintre
cei partu ani scolari, a doua varianta posibila este introducerea optionalului Consiliere
si orientare numai n anumiti ani ai nivelului primar, n functie de nevoile si specificul clasei de elevi.
Prin organizarea modulara a continturilor nvata rii curriculumul permite selectarea si aplicarea autonoma a ofertei doar pentru anumiti ani de studiu.
(Lucian
Ciolan
(n
colaborare),
Repere
pentru
proiectarea
optionalelor
n
nvatamntul
primar,
Editura
Corint,
Bucuresti,
2000,
p.
33)
n educatie, a face nseamna
nu att a sti sa faci, ct mai ales a cauta sa faci. Toate acestea explica ratiunea de a fi a curriculum-ului
n educatie, care n teorie si cauta mai ales forma, iar n practica si cauta n mod special continutul.
Pornind de la adevarul:
A nu reusi sa planifici, nseamna a planifica sa nu reusesti nvata torul vizeaza n exclusivitate reusite si
eu am ncercat, ca n cadrul acestor ore de consiliere sa fiu mai aproape de elevi, sa picur mai multa
omenie, mai multa iubire si grija pentru copii si sa formez sufletele lor pe cai rationale si sentimentale.
n continuare prezint programa disciplinei optionale cu ajutorul careia am implicat elevii n anul scolar
trecut, n procesul lung si complicat al nvata rii traiului n societate.
Programa de optional
Scoala

cu clasele I-IV Salcioara, Smeeni, Buzau

17

Denumirea optionalului: EU SI CEILAL

TI
Tipul de optional: transdisciplinar
Aria curriculara: Consiliere si orientare
Clasa I
Anul scolar 2008- 2009
Numar ore saptamnal: 1 ora
Durata optionalului: 1 an
Argument
Disciplina optionala Consiliere si orientare reprezinta una din modalitatile esentiale
prin care scoala trebuie sa-si urmeze scopul primordial: de proces formativ centrat pe elev,
capabila sa valorizeze tipuri diverse de elevi si abilitati, sa raspunda nevoilor comunitatii
si sa ofere societatii persoane competente pentru viata privata, profesionala si publica.
Optnd pentru aceasta disciplina urmaresc constituirea unui
cadru organizat de ntlnire ntre mine si elevii mei din clasa intai, n care mi propun sa lucrez nu doar cu
dimensiunea rational intelectiva a elevului, ci si cu cea afectiva, motivationala, atitudinala si sociala.
Prin acest mod de lucru doresc sa stimulez socializarea micului scolar
adaptarea din mers la cerintele pe care un nou mediu de instruire le solicita.

si

OBIECTIVE CADRU
1.

Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a atitudinii pozitive fata de sine;

2. Dezvoltarea abilitatilor de interrelationare n contexte variate;
3. Dezvoltarea abilitatilor de utilizare a informatiilor n procesul de nvatare;
4. Dobndirea abilitatilor de explorare si planificare a carierei;
5. Exersarea abilitatilor de management a unui stil de viata de calitate.
18

VALORI SI
ATITUDINI:
respect si ncredere n sine si n ceilalti;
recunoasterea unicitatii fiecarei personae;
receptivitate la emotiile celorlalti;
valorizarea relatiilor interpersonal;
valorificarea critica si selectiva a informatiilor;
adaptare si deschidere la noi tipuri de nvatare;
motivatie si flexibilitate n elaborarea propriului traseu educational si professional.

MODULE TEMATICE
1.

Autocunoastere

si

dezvoltare

personala

2. Comunicare si abilitati sociale

3. Managementul informatiilor si nvata rii
4. Planificarea carierei
5. Calitatea stilului de viata
TARII

CONTINUTURILE

NVA

1. Autocunoastere si dezvoltare personala

- Unicitatea persoanei, diferente individuale
19

- Spatiu individual, nevoia de intimidate

2. Comunicare si abilitati sociale
- Comunicare verbala si nonverbala
- Diferite tipuri de comportament, adaptat situatiilor date
3. Valorificarea informatiilor
- Tipuri de informatii
- Activitati desfasurate la gradinita si la scoala identificare, analiza comparativa
- Modalitati de nvatare orarul, timpul alocat
- Dificultati n realizarea temelor
4. Planificarea carierei
- Jocuri si activitati preferate acasa, la scoala, n comunitate.
- Motivarea acestor alegeri
5. Calitatea stilului de viata
- Surse potentiale de risc
- Comportamente de siguranta n situatii de criza
- Reguli de circulatie
TI DE EVALUARE - observarea sistematica, investigatia, proiectul, portofoliul,
MODALITA
autoevaluarea
FORME DE ORGANIZARE individual, frontal, pe grupe.
SI
TI DE NVA
TARE
OBIECTIVE DE REFERINT A
EXEMPLE DE ACTIVITA

20

[1.] [1.] sa dea exemple

de caracteristici personale
elementare;

- jocuri de autocunoastere pe baza de imagini

fisa de lucru pentru identificarea caracteristicilor
personale elementare.

1.2. sa prezinte asemanari si deosebiri

dintre el/ ea si ceilalti/ celelalte;

-exercitii pentru identificarea asemanarilor si deosebirilor cu ceilalti, cu personaje din povesti si

din desene animate.
- jocuri de rol;

2.1. sa recunoasca emotii de baza

aparute n situatii variate;

- exercitii de recunoastere a emotiilor si a sentimentelor aparute n contexte variate

- observarea acestora la persoane apropiate, la
personaje din desene animate si din povesti
- jocuri de mimare a emotiilor celorlalti;

2.2. sa exerseze comportamente de

cooperare n grup;

- activitati, jocuri de echipa, de cooperare/ necooperare;

- exercitii de analiza si de comparare a acestor
situatii;

3.1. sa se familiarizeze cu situatiile noi

de nvatare, specifice activitatii scolare

- discutii despre specificul activitatilor de la gradinita si al celor de la scoala;

3.2. sa identifice dificultatile proprii de

nvatare;

- jocuri de rol despre rezolvarea temelor;

4.1. sa identifice hobby-uri, jocuri si

activitati preferate;

4.2. sa explice de ce prefera o anumita

activitate;

- discutii despre activitati preferate aplicatii practice pentru ilustrarea acestor preferinte;

- jocuri de rol;

21

5.1. sa dea exemple de comportamente

care ofera siguranta personala, n viata
curenta si n situatii de risc;

- exercitii de analiza a situatiilor de risc

- exercitii de simulare a depasirii acestor situatii.
- realizarea de colaje si postere pe tema sigurantei
personale.

STANDARDE CURRICULARE DE PERFORMANTA

OBIECTIVE CADRU

STANDARD DE PERFORMANTA

1. Dezvoltarea capacitatii de autocunoastere si a

atitudinii pozitive fata de sine;

S1 Exemplificarea unor caracteristici personale

elementare;
S2 Analizarea de asemanari si deosebiri dintre
el/ ea si ceilalti/ celelalte;

S3 Recunoasterea unor emotii de baza aparute n

2. Dezvoltarea abilitatilor de interrelationare n situatii variate;
contexte variate;
S4 Exersarea comportamentelor de cooperare n
grup;
S5 Familiarizarea cu situatiile noi de nvatare,
3. Dezvoltarea abilitatilor de utilizare a infor- specifice activitatii scolare;
matiilor n procesul de nvatare;
S6 Identificarea dificultatilor proprii de
nvatare;
S7 Identificarea de hobby-uri, jocuri si activitati
4. Dobndirea abilitatilor de explorare si plani- preferate;
ficare a carierei;
S8 Argumentarea alegerii unei anumite
activitati;
S9 Exemplificarea de comportamente care ofera
5. Exersarea abilitatilor de management a unui
siguranta personala, n viata curenta si n situatii
stil de viata de calitate.
de risc;

BIBLIOGRAFIE
22

1.
a

Programa scolara pentru aria curriculara

IV-a, aprobat prin ordinul ministrului Nr.

consiliere
5286/

si orientare,
09.
10.

clasele I
2000

2. Moscovici Serge, Psihologia sociala a relatiilor cu celalalt, Editura Polirom, Iasi, 1998.

PLANIFICARE CALENDARISTICA

Modul tematic

Obiective de
referinta

CONTINUTURI

Saptamana

1.1 Autocunoastere

1.1.sa dea
exemple de
caracteristici
personale
elementare;

(a) Cunoasterea de sine: Cine sunt eu? Date de

identificare a propriei persoane: nume si
prenume, aspecte legate de nfatisarea fizica,
data si locul nasterii, adresa, numele
parintilor, membrii familiei, locuri favorite,
animale, emisiuni, mncaruri preferate etc.
Teme : Cine sunt eu?
Portretul meu
Asta e familia mea!

AUTOCUNOA STEREA

SI
DEZVOLTAREA
PERSONAL A

1.2. sa prezinte
asemanari si
deosebiri dintre
el/ ea si ceilalti/
celelalte;

Ce-mi place mie cel mai mult?

Unicitatea persoanei: diferente individuale
de ce sunt oamenii unici?
Teme: Sunt unic!
n jurul lumii!
Evaluare

23

I-VII

2.1 Managementul emotiilor

Exprimarea emotiilor de baza. ntelegerea si
respectarea emotiilor celorlalti
Teme: Mi-e frica!
Caruselul emotiilor

C OMUNICARE

SI

ABILITATI
SOCIALE

2.1. sa recunoasca
emotii de baza
aparute n situatii
variate 2.2: sa
exerseze
comportamente
de cooperare n
grup;

Sunt fericit ca. . .

2.2 Abilitati sociale
Comportamente de cooperare n grup
Relatiile cu colegii care au nevoie de sprijin
Teme: Pot- nu pot
Vreau sa te ajut!
Cine sunt prietenii mei?
Evaluare

24

VIII-XIV

3.1 Managementul informatiilor

Tipuri de informatii (dupa suportul
comunicarii): scrisa, orala, electronica
Teme: De unde pot afla?
3.2 nvatare eficienta

3.1. sa se
familiarizeze cu
situatiile noi de
nvatare, specifice
activitatii scolare;

Activitati specifice desfasurate la gradinita /

activitati obligatorii la nivelul nvatamntului
primar asemanari si deosebiri.

Teme: Ce fac la scoala?

XV-XXI
Tipuri de activitati (nvatare, joc, relaxare)

M ANAGEMENTUL
INFORMATIILOR

SI

NVA T ARII

3.2: sa identifice
dificultatile
proprii de
nvatare;

Teme : Cum mi petrec timpul?

Modalitati de nvatare
Teme: Cum nvat?
Dificultati n rezolvarea temelor
Teme: Cine ma ajuta la teme?
Vreau sa stiu mereu!
Evaluare

25

4.1 Explorarea propriilor interese

Jocuri si activitati preferate acasa, la scoala, n
comunitate
4.1. sa identifice
hobby-uri, jocuri
si activitati
preferate;

PLANIFICAREA
CARIEREI

4.2. sa explice de
ce prefera o
anumita activitate;

Teme: mi ajut parintii la. . .

Ce fac parintii mei la serviciu?
Ziua portilor deschise
Motivatia personala n alegerea anumitor
activitati proprii
Teme: Dictionarul meseriilor
Ce vreau sa ma fac cnd voi fi mare?
Evaluare

26

XXIIXXVII

5.1 Calitatea vietii personale

Sursele potentiale de risc acasa, n scoala sau
n comunitate. Comportamente de siguranta n
situatii de risc sau criza, semne si reguli de
circulatie.
Teme: Ce am voie sa fac la scoala?

CALITATEA STILULUI
DE VIAT A

5.1. sa dea
exemple de
comportamen-te
care ofera
siguranta
personala, n viata
curenta si n
situatii de risc;

Nu te juca cu focul!
Semaforul
Persoanele si sursele de ajutor acasa, la scoala
si n comunitate, n viata curenta si n diverse
situatii de criza sau de risc (ex. inundatii,
cutremur, incendii, accidente rutiere etc.)
Teme: Pe cine trebuie sa asculti?
Ajutor!!
Nenea politistul
Evaluare

27

XXVIIIXXXIV

Capitolul al II-lea Repere metodice ale consilierii

II.1.

Scopul, obiectivele si continutul consilierii scolare

Scopul fundamental al consilierii n clasele primare l constituie functionarea optima a elevului si a grupului-clasa, sprijinirea elevilor pentru ca acestia sa devina capabili sa se ajute singuri sa se nteleaga att pe sine nsusi ct si realitatea nconjuratoare, acest scop poate fi atins prin monitorizarea realizarii obiectivelor privind:
sprijinirea elevului n dezvoltarea propriei individualitati;
asistarea n procesul de autocunoastere, sprijin n procesul de cautare-formare a identitatii;
dezvoltarea unei imagini de sine pozitive si autoacceptare;
dezvoltarea abilitatilor sociale, de interactiune cu ceilalti;
formarea abilitatilor de rezolvare a problemelor si de luare a deciziilor ;
sprijinirea n formularea de scopuri specifice si masurabile care pot fi observate din punct
de vedere comportamental;
crearea si mentinerea unui cadru pozitiv relational, necesar desfasurarii tuturor actiunilor
organizate, pentru toti elevii;
dezvoltarea unor strategii personale de evitare a esecului scolar ;
dezvoltarea, prin intermediul unor tehnici si procedee specifice, a acelor componente psihice solicitate de competitia scolara, sprijinindu-l pe elev sa obtina progrese la studiu;
pregatirea psihologica pentru a se adapta prompt si eficient la situatiile inedite, pentru a-si
optimiza starile si resursele psihice, prevenind suprasolicitarile.

28

 consolidarea starii de sanatate fizica si psihica a elevilor ;

formarea atitudinilor de acceptare a schimbarilor din mediul social, economic si cultural;
participarea motivata la initierea si derularea propriului traseu de formare si insertie socioprofesionala.
(Tomsa
Gheorghe,
itura
si
Presa

Consilierea
si
orientarea
n
Viata
Romneasca,
Bucuresti,

scoala,
1999,

Casa
p.

de

Ed78)

Continuturile sunt flexibile, adaptabile la nevoile elevilor, ale institutiei de nvatamnt, la nevoile comunitatii si ale societatii n ansamblu. Pentru o abordare pragmatica, cadrul didactic poate solicita colaborarea unor specialisti: medicul scolar, asistenti sociali, politist, se poate implica n derularea unor proiecte educative scolare si extrascolare desfasurate la nivel national,regional, local.
Continutul activitatilor de consiliere are n vedere urmatoarele probleme:
Autocunoastere

intercunoastere

relationare
cunoasterea trasaturilor proprii de personalitate;
cunoasterea locului si rolului ocupat n grupul social, scolar, familial, comunitar, a responsabilitatilor ce i revin;
integrarea socio-afectiva n grupul educat;
rezolvarea unor situatii legate de viata personala;
nvatarea unor tehnici de negociere si rezolvare a conflictelor;
diminuarea/eliminarea abaterilor disciplinare si a devierilor de comportament.
Reusita

scolara
deprinderea unor tehnici de nvatare eficienta;
dezvoltarea unor strategii personale de evitare a ramnerii n urma la
nvatatura si a esecului scolar.

29

Orientarea carierei
Pornind de la cunoasterea trasaturilor de personalitate, n special aptitudini, interese, motivatie si a reusitei scolare, mai ales a performantelor, ntelese ca domeniul de activitate n care elevul are maximum de satisfactie, consilierea va urmari n etape succesive ndrumarea elevului spre
acele scoli si profesii care sa corespunda att structurii sale psihologice ct si specificului sistemului de nvata mnt zonal si national si a cerintelor si contraindicatiilor psihologice ale profesiilor.
familiarizarea elevilor cu standardele ocupationale ale profesiilor
orientarea vocationala a elevilor cu aptitudini nalte (supradotati)
Dezvoltarea armonioasa a personalitatii copilului, ameliorarea si nlaturarea aspectelor atitudinale
si psihocomportamentale negative ce pot aparea n cadrul acestui proces fac necesara o activitate sistematica de consiliere si de asistenta psihopedagogica att la nivelul individului, ct si
la cel al grupurilor scolare. Consilierea scolara este un proces intensiv de acordare a asistentei psihopedagogice elevilor si altor persoane implicate n procesul educatiei (parinti).
Rolul consilierii este, cu precadere, unul proactiv, n sensul ca prin intermediul acestei activitati se ncearca prevenirea situatiilor de criza personala, educationala si sociala
si, mai mult, se urmareste dezvoltarea personala, educationala si sociala a elevilor.
Pregatirea psihopedagogica a nvata torului
i permite sa abordeze activitatea de consiliere si cei mai multi o realizeaza mai mult sau mai putin sistematic. Acolo unde s-au nfiintat cabinete scolare de asistenta psihopedagogica, ei pot apela la sprijinul
calificat al consilierului scolar, pentru instrumente specifice de cunoastere a elevilor sau pentru nvatarea
unor modalitati de interventie cu elevi aflati n dificultate datorita unor cauze de ordin social, familial.
Pe
(SUA)

o
este

placa
ncrustata

comemorativa
definitia
data

la
Universitatea
din
Wisconsin
consilierii
de
R.W.
Strowig:

Consilierea nseamna multe lucruri. Ea este o tehnica de informare si evaluare. Ea

este un mijloc de a modifica comportamentul. Ea este experienta de comunicare. Dar mai
mult dect att, ea este o cautare n comun a sensului n viata omului, cu dezvoltarea dragostei
ca element esential concomitent cu cautarea si consecintele ei. Pentru mine, restul este lipsit
de importanta daca nu exista actiunea de cautare a sensului vietii. ntr-adevar, aceasta cautare
este nsasi viata, iar consilierea este numai o intensificare speciala a acestei cautari.
( Tomsa, Gheorghe, Orientarea si dezvoltarea carierei la elevi.
Casa de Editura si
Presa
Viata
Romneasca,
Bucuresti,1999,
p.
23
)
n concluzie, disciplina consiliere psihopedagogica contribuie la cresterea rolului educativ-formativ al
scolii.
30

II.2. Metode si procedee folosite n consiliere

Procesul de predare nvatare n cadrul Consilierii si orienta rii respecta principiile nvata rii active, centrate pe elev. n acest scop, metodele recomandate pentru orele de Consiliere si orientare sunt metodele
activ participative. Activitatile trebuie astfel realizate nct sa i ajute pe elevi sa nteleaga ca o buna
parte din responsabilitatea orelor de consiliere, respectiv a atingerii obiectivelor acelor ore, le apartine.
Formarea unui sistem de valori, convingeri si atitudini sanatoase nu poate fi realizata prin prelegeri.
Se impun pentru a fi utilizate metodele interactive de grup, de
tipul nvatare prin cooperare, nvatare prin descoperire, problematizare, dezbatere, jocurile
de rol sunt cele mai eficiente pentru atingerea obiectivelor activitatilor de consiliere.
Interactiunea profesor-elev si mai ales elev-elev reprezinta principiul fundamental al oricarei
metode de lucru n consiliere. Elevii trebuie sa fie deprinsi sa respecte regulile de comunicare si munca
n grup. nvata torul trebuie sa dispuna de metode si tehnici de consiliere n probleme legate de:
1.
Autocunoastere
si
dezvoltare
personala;
2.Comunicare

si

abilitati

sociale;
3. Managementul informatiilor si al nvata rii;
4. Planificarea carierei;
5. Calitatea stilului de viata .

Unul dintre obiectivele curriculumului de Consiliere si orientare este stimularea abilitatilor de nvatare permanenta, n scopul dezvoltarii personale si al integrarii socio-profesionale
viitoare, de succes. Elevii experimenteaza practic, n cadrul orelor de Consiliere si orientare, diferite
tehnici de nvatare, de relationare, de comunicare eficienta, abilitati de explorare a resurselor personale si
a carierei, apoi aplica ceea ce au asimilat n clasa, n diferite contexte de viata, nu doar n cadrul scolii.
nvata

astfel

sa

si

asume

responsabilitatea

propriei

nvatari.

Metodele de consiliere n probleme

legate de tehnicile de nvatare eficienta sunt: expunerea si dezbaterea, optimizarea nvata rii, gestionarea
timpului si a efortului, tehnici experimentate de nvatare eficienta, metode de tratare diferentiata si de individualizare a nvata rii, metode de rationalizare a timpului, metode de intercunoastere si interrelationare,
studiul de caz, chestionare, teste, interviuri, activitati de grup (brainstorming, dezbateri, discutii, joc de
rol, exercitii), nvatarea diferentiata pe grupe, nvatarea pe ateliere de lucru, metoda cunoasterii personalitatii elevului, metoda proiectelor (cercetare-actiune), soft educational pentru eficientizarea nvata rii.
31

Tehnicile
folosite n consilierea elevilor ramasi n urma la nvata tura cu frecventa mai mare sunt: discutiile cu
parintii si profesorii, convorbirile cu elevii, testarea psihologica, investigarea climatului socio-afectiv si
a atitudinii fata de scoala, identificarea nevoilor elevilor, studii de caz, interviul, consilierea pe multiple
planuri, tehnicile cognitiv-comportamentale, de dezetichetare, suportive, metode concrete de motivare a
nvata rii, lucrul pe echipe n care fiecare are un rol si contribuie activ la viata echipei, instrumente pentru
dezvoltarea capacitatilor, teste de identificare a capacitatilor deficitare, tehnici de recuperare, terapia
familiei, terapie cognitiva, psihodrama, tehnici referitoare la dificultatile de nvatare si esec scolar.
Ct priveste
consilierea si orientarea scolara a elevilor performanti: testarea psihologica, urmarirea integrarii sociale a elevilor performanti, identificarea copiilor supradotati, teste de aptitudini, consiliere (individuala,
de grup, a familiei, procedee de clarificare a valorilor personale, de identificare a intereselor si tehnici de
reprezentare a spatiului personal, jocul didactic, testele grila cu grad de dificultate maxim, initierea unor
teme de cercetare n care sa fie implicati acesti elevi si stimularea lor, organizarea modulara a activitatii
de instruire, programe speciale de pregatire intensiva, mbogatirea orizontala si verticala a materiei,
studiul individual, lectura suplimentara, informarea despre activitati alternative -de exemplu cercuri.
Trebuie cunoscute
si alte procedee de Consiliere si Orientare Scolar

a a elevilor performanti cu caracter psihologic: procedee de relaxare, informatii despre posibilitatile oferite de actualul sistem de nvata mnt, procedee de
formare a imaginii de sine, identificarea dificultatilor de relationare cu parintii, relatia copiilor supradotati cu scoala, planificarea carierei, tehnici cognitiviste, tehnici de dezvoltare a creativitatii, procedee de
consiliere si orientare articulate ntr-un program coerent cu un grup tinta, programele educative special.
Toate
tehnicile folosite n consilierea n chestiuni legate de viata personala au un caracter psihologic 100%.
Acestea sunt: convorbirea, observatia, chestionarele, testele psihologice, testele de personalitate, metoda
cunoasterii elevului, dialogul, sfatul, ndemnul, testul sociometric, convorbirea, anamneza, studiul de caz,
identificarea problemelor, stabilirea alternativelor, tehnici cognitive comportamentale, toate tehnicile de
ntarire a eului, consilierea individuala si de grup, probe psihometrice, metode noi de "lectura a realului",
"cele 7 trepte ale eficientei", antrenamentul asertiv, tehnici de restructurare cognitivcomportamentala,
tehnici cognitiviste, tehnici de relaxare, confruntarea subiectului cu imaginea de sine.
II.2.1
Observatia metoda fundamentala de cunoastere a personalitatii; consta n surprinderea manifestarilor tipice, constante, definitorii ale comportamentului unui subiect n diferite
medii, n cursul desfasurarii anumitor activitati (exemplu: modul de lucru, perseverenta, ndemnarea, interesul, initiativa, constiinciozitatea). ntr-o mare masura mesajele afective sunt
exprimate prin modalitati nonverbale, peste 80% comunicarea este nonverbala n consiliere.

32

Ca

metoda

de

cunoastere,

observatia

trebuie

sa

respecte

anumite

conditii

Datele observate sa fie consemnate imediat ntr-o fisa de observatie curenta (grila de
observatie)

Informatiile culese sa fie interpretate pe baza unor criterii bine delimitate.

Sa surprinda situatii ct mai variate, prin repetarea actiunilor de observare.
Sa utilizeze tehnici suplimentare de nregistrare, astfel nct, datele obtinute sa fie ct
mai obiective si conforme cu realitatea.
A vorbi cu un copil despre framntarile sufletului sau este ca si cum ti-ai ntinde mna pentru a chema un fluture sa se aseze pe ea. Gestul poate fi blnd, dar fluturii se sperie usor
(Felissa
Tibbits)
II.2.2 Convorbirea (interviul) metoda de culegere a unor informatii prin tehnici operationale de tipul ntrebare-raspuns, ofera posibilitatea de cunoastere a atitudinilor, opiniilor, motivelor, intereselor, aspiratiilor, cunostintelor n diferite domenii, sentimentelor,
convingerilor elevului.
Eficienta acestei metode depinde de respectarea anumitor reguli:
discutia sa aiba un caracter natural si sa abordeze n mod treptat problema n cauza;
rezultatele obtinute vor fi notate n caietul de observatii si confruntate cu datele furnizate
de alte metode de cunoastere a personalitatii.
33

 convorbirea sa se desfasoare ntr-o atmosfera de ncredere si ntr-o ambianta naturala,

obisnuita;
convorbirea trebuie organizata si desfasurata n conformitate cu anumite scopuri dinainte stabilite.
Utilizarea convorbirii de catre
nvata tor poate fi deosebit de eficienta, ntruct ea are la baza contactul viu si permanent cu elevul. De
altfel, convorbirea este suportul consilierii propriu-zise, nvata torul, la rndul sau, trebuie sa fie sensibil
la formele sale de comunicare si sa le evite pe cele ineficiente. Deasemeni componenta non-verbala
permite reperarea starii afective a elevului si a unui domeniu de informatie complementar celui verbal.
Dumnezeu ne-a dat doua urechi, doi ochi si o singura gura, pentru ca El doreste sa ascultam si sa
privim de doua ori mai mult dect vorbim. Aceasta vine n sprijinul afirmatiei ca un bun consilier trebuie
sa aiba capacitatea de a fi un fin observator si un ascultator el are datoria sa foloseasca cu ntelepciune
ntrebarile dar sa si urmareasca cu multa atentie gesturile. Daca doresti sa fii gata sa ntelegi mai mult,
cauta sa vezi ce este dincolo de rs, de zmbet, de plns, de tacere sau de furie , dincolo de cuvinte!
Bine stapnita
n toate dimensiunile ei, comunicarea este un instrument indispensabil al consilierii. Cu dificultate ar
putea fi gasite unele aspecte ale consilierii care sa nu poata fi incluse procesului de comunicare.
(Jigau Mihai (coord.), Consiliere si orientare. Ghid metodologic. Editura CNC, Bucuresti, 2001, p.196)
Exemplific cu o convorbire cu unul dintre elevii Scolii

cu clasele I-IV Salcioara, Smeeni, Buzau care are un parinte plecat la munca n strainatate:
Monica,
munca
n

ti

Care

tu
esti
unul
dintre
copii
cu
parintii
plecati
strainatate
din
clasa
noastra,
este
adevarat?
Raspuns:
Da

doresti
sa
discutam
Raspuns:
dintre

De

parintii
Raspuns:
ct

Raspuns:
Unde

De
a

un

despre

acest

aspect

din

viata

ta?
Da

tai

este

timp?
an,
eu
plecat?
34

eram

plecat

clasa

?
Tata

III-a.

la

Raspuns:

Italia,

cu

niste

rude.

Care era situatia familiei din punct de vedere economic, nainte de plecare tatalui tau?
Raspuns: Era buna, nu duceam lipsa de nimic.
Pe

atunci
parintii
tai
erau
ncadrati
n
munca?
Raspuns:
Mama, lucra ca si croitoreasa (n schimburi) n Buzau.
De cnd
a plecat tata, lucreaza numai n schimbul I. Tata lucra pe unde apuca, ajungnd
sa-si schimbe foarte des locul de munca si sa nu mai cstige foarte mult!
Cum

ai putea
Raspuns:

descrie climatul familial dinaintea plecarii parintelui tau

Nu
existau
conflicte
ntre
parintii
mei.

Ti-a

fost solicitata parerea cnd, n familie, s-a luat decizia ca tatal tau sa plece?
Raspuns: Nu, dar, cu toate acestea, eu i-am spus ca nu doream ca el sa plece.
Mai

ai
Raspuns:

Da,

frati
mai

am

sau
un frate

nteleg
cu

ca
ati
ramas
Raspuns:
Am ramas cu
bunicii
(parintii
tatalui),
dar

La ce intervale
Raspuns:
Vine

de
o

surori?
mai mic.

doar
mama.
acestia

timp ajunge
data la 3-4

tatal
luni

cu
nsa
nu
ne

Are
mama!?
locuim n
ajuta
cu

tau acasa?
si sta cam

Reuseste
sa
ajunga
de
sarbatori
la
Raspuns:
Nu.
Nu reuseste de fiecare data.
cru nu mai vine sa cheltuie pe drum si sa piarda

ani.

aceeasi
nimic.

Si

ct sta?
o saptamna acasa
voi?
Daca are de
zile de lucru.

Ce simti de fiecare data cnd stii ca abia a venit si iar trebuie sa plece?
Raspuns:
Tristete,
ma
simt
diferita
!
n

ce
Raspuns:

S-a
discutat
Raspuns:

fel

te
mi

posibilitatea
ca
Da,
dar

simti
este

dor

el
cred
35

sa

diferita?
de

ramna
ca
nu

curte

el.
n
tara?
vrea.

lu-

Observ ca exista anumite temeri legate de tatal tau, care ar fi acestea?

Raspuns:
Acolo,
tata
cheltuie
prea
mult
pe
telefon
tru
a
lua
legatura
cu
noi)
si
toti
banii,
pe
astea
se
duc.
La

ce interval
Raspuns:

de timp ia legatura
Doar
o
data
pe

cu familia
saptamna,

(pen-

prin telefon, mesaje etc.?

deoarece
este
scump.

Care ar fi cel mai frecvent subiect discutat n cazul convorbirilor telefonice? Care ai vrea el sa fie?
Raspuns:
Discutam de toate,
nsa cel mai mult vorbeste cu mama.
Ce simti atunci cnd esti ntrebata de tatal tau, unde este, de ce a plecat?
Raspuns:
Ma
deranjeaza.
Crezi

Simti

Cum

ca

ar

avea
motive
Raspuns:

unii

ca
situatia
ta
ar
fi
Raspuns:
Stiu
un
copil
ai
descrie
Raspuns:

relatia
cu
O
iubesc,

oameni

sa

va

invidieze?
Nu

diferita
de
a
celorlalti
care
area
ambii
parinti

copii?
plecati.

mama
(parintele
ramas
acasa)?
ea
nu
m-a
batut
niciodata.

Crezi ca situatia ta la nvata tura a fost afectata n vreun fel de plecarea parintelui? Daca da, n ce
fel?
Raspuns:
Nu.
ntotdeauna,
la
mine,
mama
s-a
interesat de situatia scolara.
Tata oricum nu venea pe la scoala.
Totusi, ai putea sa-mi spui, cum ai descrie parcursul tau scolar din ultimii doi ani?
Raspuns:
Totul
e
bine.
Care sunt persoanele care te motiveaza si te incurajeaza sa nveti si te ajuta sa-ti faci temele ?
Raspuns:
Cum

Ce

ti
Raspuns:
te

Mama.
petreci
Ascult

face

sa

timpul
muzica,
fii

ies

totusi
36

liber?
la

strada.

puternica?

Raspuns:

Ambitia.

Ai simtit sprijinul celor din jur (vecini, prieteni, preot), de cnd tata tau munceste n Italia?
Raspuns: Tot timpul rudele din partea mamei ne ajuta, la munca cmpului, ne mprumuta bani, ne dau sfaturi.
Unchiul meu (fratele mamei) ma ia n fiecare an cu familia
lui la mare. Mai putin pot spune ca am primit sfaturi de la preot sau de la vecini.
Pe

cine ai
Raspuns:

putea conta daca te-ai afla intr-o situatie dificila

Pe
mama
si
pe
rudele
din
partea
ei.

Cum apreciezi situatia economica de acum a familiei tale mai buna, mai rea, la fel?
Raspuns:
Este
aceeasi,
nu
s-a
schimbat
nimic.
Daca exista vreo nemultumire evidenta cu privire la situatia ta actuala, care ar fi ?
Raspuns:
Da,
faptul
ca
tata
este
acolo.
Ce

simti
tu
n
legatura
cu
situatia
actuala
a
familiei
tale?
Raspuns: Daca tata ar sta acasa ar fi mai bine, nu ar mai aparea discutii ntre parinti,

Daca tu ai fi parinte ai lua decizia de a pleca pentru a-ti cstiga existenta ta si a familiei?
Raspuns:
Daca
as
avea
ncredere
n
copiii
mei,
da!
Cum
Raspuns:

vezi
Vreau

sa

viitorul
fac un

?
liceu

si

facultate,

sa

cstig

banii,

Concluzii: Din discutiile cu M. am nteles ca este o fire puternica si ambitioasa si vrea sa lase
impresia ca nu este afectata foarte mult de plecarea tatalui. Spune ca ntotdeauna a fost mai apropiata
de mama si, apoi, stie ca se poate baza pe rudele din partea acesteia, care i-au sprijinit ntotdeauna.
Este evident ca pentru un copil nu este att de importanta situatia
teriala ci primeaza afectiunea si protectia pe care o simte lnga parinti.

ma-

Cred ca s-ar impune o mai mare implicare din partea scolii, a preotului si a
comunitatii locale n sprijinirea acestor copii, pentru a li se oferi ocazia sa participe
n timpul liber la activitati culturale, distractive, organizate cu diferite ocazii/sarbatori
pentru a umple golul din viata lor cnd n mod normal familia se reuneste.

37

Copii trebuie sa-si spuna unii altora si sa spuna lumii ceea ce stiu pentru a afla
ce stiu.
Spunnd, vor nvata.
Spunnd vor interpreta lumea asa cum o vad ei, pentru noi ceilalti...
Mai important, nsa, este cum spun si cum simt ceea ce spun...
(Judit
Renzi)
II.2.3 Dezbaterea se desfasoara pe baza unei interventii cu aducerea n discutie a unor
probleme, motivatii si solutii posibile, a unor puncte de vedere teoretice. Ea presupune reflexii asupra problemelor si solutiilor posibile, ierarhizate valoric, exercitii logice si axiologice
de confruntare, n nvata mntul primar utilizarea metodei se face cu clase de elevi ce dovedesc
maturitate n gndire. Participarea la dezbateri se distinge prin desfasurarea mai dezvoltata a
raspunsului: argumentarea unei pozitii, a unui punct de vedere, a unei conceptii proprii.
Att elevul ct si nvata torul tind sa ofere ceva pentru clarificarea comuna.
Chiar daca gresesc, cstig, pentru ca si eroarea are rolul ei n cunoastere.
Rolul

dezbaterilor
n
formarea
si
dezvoltarea
personalitatii:
Fiecare elev, participnd n dezbateri obtine un sir de beneficii, care mbogateste personalitatea sa cu o serie de abilitati, determinndu-i n cele din urma sa fie empatici, sasi identifice propriile limite, sa-si verifice convingerile, sa depisteze contradictiile, sa distinga faptele relevante de cele nerelevante.
Ei obtin capacitati de comunicare n cadrul
interactiunii cu diferiti oameni, si dezvolta autocontrolul si si ntaresc automotivatia.
Elevii care participa n dezbateri, obtin succese mai mari
n organizarea propriilor idei si gnduri, se nvata sa analizeze aspectele tari si cele slabe ale punctelor
de vedere opuse si sa examineze atent generalizarile,invata sa puna si sa raspunda la ntrebari, dezvolta
competentele de comunicare si de ncredere n propriile forte, unde cstigul pentru toti este inevitabil.
Metoda dezbaterilor dezvolta persuasiune si inteligenta , gndirea logica si
critica, exprimarea coerenta si argumentata, capacitatea de cooperare, toleranta fata de diverse puncte de
vedere, sintetizarea si analizarea cunostintelor, abilitatea de organizare a vorbirii, capacitatea de ascultare
critica, abilitatea de a lua decizii si responsabilitatea pentru ele, simtul ncrederii n fortele proprii.
Se poate discuta despre
si despre aceasta, daca orice
(Protagoras)

orice lucru pro si contra deopotriva, si

lucru poate fi discutat pro si contra...

chiar

Dezbaterea este o forma complexa si eficienta de conversatie, care se caracterizeaza prin:

-

anuntarea

temei

de

dezbatere

organizarea

de
grupului;

38

catre

nvata tor;

desfasurarea

propriu-zisa

sau

stabilirea

schimbul

de

pareri

ntre

membrii

grupului;

concluziilor.

Pentru ca dezbaterea sa nu se transforme n cearta, deci pentru a evita

caracterul conflictual ineficient al dezbaterii este necesar ca dezbaterea sa ndeplineasca anumite conditii:
-

parerile

enuntate

sa

fie

nsotite

de

argumente;

- atunci cnd unul dintre membrii grupului de dezbatere si expune punctul de vedere ceilalti asculta n
mod
activ;
- formularea unor concluzii clare si semnificative pentru membrii grupului de dezbatere.
Regulile

desfasurarii
dezbaterilor:
nvata toarea mparte clasa n doua echipe a cte trei membri,
arbitri, un elev ce masoara timpul, si desigur, publicul care n unele cazuri poate avea si drept de vot.
Prima echipa, care sustine tema se numeste afirmatoare (vorbitorii au anumite roluri ( A-1; A2; A-3), cea de-a doua, care o contrazice, este negatoare , trebuie sa o infirme, sa aduca argumente prin care vor demonstra ca nu exista motive pentru adoptarea acesteia (N-1: N-2; N-3).
Echipele concureaza ntre ele, dar au n vedere ca trebuie sa convinga arbitri si publicul.
Abilitatea de a sustine ambele pozitii corespunzatoare unei probleme sau arii de conflict
va fi necesara n viitoarele conversatii, n sustinerea punctului personal de vedere.
Dezbaterea este att de veche precum este si omul. Divergente
de opinii ntre oameni au fost tot timpul, ncepnd cu sfaturile batrnilor si pna la parlamentele actuale.
ntr-o societate democratica, cetatenii trebuie
sa fie pregatiti sa gndeasca critic, sa comunice si sa concureze civilizat, utiliznd puterea cuvntului,
sa lupte n mod pasnic pentru o cauza nobila, stiut fiind ca Pana este mai puternica dect spada.
II.2.4
Chestionarul este un instrument prin care nvata torul poate
obtine o serie de date privind aspiratiile,
preferintele,
interesele,
opiniile,
atitudinile,
motivatia,
trasaturile de personalitate ale subiectului educational.
Chestionarul cuprinde n structura sa o serie de ntrebari. Modul de formulare si organizare a ntrebarilor claritate, concizie, succesiune logica, adecvarea la specificul problemei si
la particularitatile de vrsta etc. constituie o conditie a valorii eficientei acestei metode.
n literatura de specialitate gasim diverse ncercari de clasificare a chestionarelor. Mai semnificativa este
cea realizata dupa forma ntrebarilor :
39

 chestionare cu ntrebari nchise, n cazul carora subiectul trebuie sa aleaga ntre doua
sau trei raspunsuri de tipul: Da /Nu ; ntotdeauna/Uneori/Niciodata;
chestionare cu ntrebari precodificate multiplu, n cazul carora subiectul trebuie sa
aleaga un raspuns dintr-o serie de raspunsuri gata elaborate;
chestionare cu ntrebari deschise, care ofera posibilitatea subiectului de a raspunde ntro maniera personala;
chestionare cu ntrebari mixte, n cadrul carora alterneaza ntrebarile nchise cu cele
deschise.
Exista, de asemenea, chestionare standardizate (de personalitate, de interese, de atitudini )

(Lisievici Petru, Teoria si practica consilierii, Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 1998, p. 124)

CHESTIONAR

Acest chestionar face parte dintr-un studiu privind agresivitatea n rndul elevilor, care se realizeaza in scoala noastra. Chestionarul este anonim, deci nu va include numele tau sau alta informatie care te-ar putea identifica. Pentru ca studiul sa aiba succes este important sa raspunzi
la fiecare ntrebare ct se poate de atent si sincer. Raspunsurile tale sunt confidentiale.
Sexul: 1. masculin

2. feminin

Clasa. . . .. . . ..
40

Vrsta. . . ... . . .. ani

Mediul de provenienta : 1. urban
[I.]

2. rural

n ce activitati extrascolare te implici regulat (1- 2 ori pe saptamna)?

ncercuieste raspunsul/ raspunsurile care ti se potrivesc:

1.
Dans popular
Dans modern/ de societate
Muzica populara
Muzica moderna
Corul scolii
Cor bisericesc
Gimnastica
not / atletism / tenis / scrima
9. Fotbal/ Volei/ Baschet
10. Judo/ karate/ box
11. Balet
12. Teatru
13. Desen/ pictura
14. Voluntariat
15. Modelling
17. Nu particip n mod sistematic la activitati extrascolare
18. Altele. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
[I.]

Care este motivul pentru care participi la activitati extrascolare ?

ncercuieste varianta care ti se potriveste cel mai bine:

1. mi face placere;
2. La solicitarea profesorilor;
41

3. La solicitarea parintilor;
4.

Se

implica

si

prietenii

mei

aceste

activitati.

II.2.5 Fisa de caracterizare psihopedagogica mijloc pentru consemnarea, sistematizarea, prezentarea

si organizarea datelor semnificative din diferite planuri ale personalitatii sau ale mediului de provenienta /scolar, obtinute prin metode si tehnici specifice, n scopul cunoasterii subiectului investigat.
Model de fisa psihopedagogica:
Numele si prenumele
elevului. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . ... . . . . . .
Data si locul nasterii
:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . .. . . . . . . . . . . .
Domiciliul
parintilor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . ... . . . . .
Elev n
clasa. . . . . . . . . . . . ..sectia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .Scoala.

. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . .
1.
Date medicale :
Antecedente:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . .. . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . .
Dezvoltarea fizica
:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Deficiente, handicapuri
:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . .
Date familiale:
Componenta si caracteristicile familiei: . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Ocupatia parintilor
:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .
Conditii de pregatire
:.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . .
42

Regimul educativ
:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Climatul socio-afectiv din familia elevului
:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ...
Date scolare :
Nivelul reusitei scolare
:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Obiecte de nvata mnt cu rezultate deosebite :. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
Obiecte cu rezultate mai putin satisfacatoare :. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . .
Motivarea randamentului scolar :
........................................................................

Integrarea sociala :
n scoala
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . .
n familie
:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . .
n grupul de prieteni :
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . ..
Domenii de activitate preferata :
...............................................................................................................
Aspiratii :
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Dominantele personalitatii :
43

Nivel intelectual
:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Aptitudini
:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . .
Interese
:. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Trasaturi de temperament :
..............................................................................
Trasaturi de personalitate :
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . . . . .
Concluzii :
Aprecieri de ansamblu :
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . .
Asistenta psihopedagogica necesara : . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ... . . . . . . . . . . .
Contraindicatii scolare :
.................................................................................

II.2.6 Studiul de caz este o metoda de instruire si de nvatare activa si consta n analiza si
dezbaterea unui caz propus, de pilda, o situatie particulara a unei persoane, a unui elev.
R.

Mucchielli

vorbeste

despre

urmatoarele

tipuri

de

cazuri:

incidente semnificative care denota o stare de fapt neclara, disfunctionala (abatere

grava de la regulamentul scolar chiul organizat, ce a influentat atitudinea profesorilor asupra clasei);
situatie particulara, desfasurata n timp (note slabe, obtinute doar la un obiect
exemplu: matematica de catre majoritatea elevilor clasei, chiar n conditiile
schimbarii profesorilor de matematica);
persoana aflata la un moment dat ntr-o dificultate: situatia unui elev care a avut
un eveniment neplacut n familie (deces, divort) pe care nu-l poate depasi, acesta
afectndu-i comportamentul;
44

 un moment problematic n viata profesionala, scolara (formularea optiunilor scolare si profesionale).

Virtutile acestei metode sunt multiple. Studierea unei situatii tipice, a
unui caz, din unghiuri de vedere diferite, cautarea si gasirea mai multor variante de solutionare a
problemelor are un rol formativ deosebit. Elevii se obisnuiesc sa adune informatii, sa le selecteze, sa
le valorifice, sa elaboreze decizii n mod argumentat. Metoda contribuie la formarea si dezvoltarea
unei capacitati de examinare critica a diferitelor strategii si variante de solutionare, favorizeaza
capacitatea de a anticipa evolutia evenimentelor si, pe aceasta baza, de a lua decizii eficiente.
Elevul este pus n situatia de a-si argumenta ipotezele si
explicattile proprii si concomitent, prin participarea activa la solutionarea cazului, intra n contact
cu celelalte opinii, le evalueaza, iar prin sinteza acestora cu ale sale se contureaza varianta optima.
n
continuare
prezint
un
exemplu
de
activitate
de
consiliere
n
care
am
valorificat
valentele
studiului
de
caz
n
cadrul
grupului-clasa.
Activitatea a fost desfasurata la clasa a IV-a,
fiind vizata n mod deosebit influenta asupra unei eleve prin antrenarea directa a sa n activitate si
folosind valentele pozitive ale grupului. Efectele benefice s-au repercutat si asupra ntregii clase.
nvata torul le-a precizat elevilor ca n activitatea respectiva
vor lucra n echipe dar si individual, fiind necesar ca fiecare sa contribuie la rezolvarea unui caz.
Elevii au fost mpartiti n echipe de cte cinci si li s-au repartizat urmatoarele materiale:
coli, markare, foi pentru realizarea unor afise. S-au stabilit cteva reguli pentru lucrul n echipa:
Fiecare membru al echipei va avea acces la materialele repartizate;
Vor participa toti membrii echipei la rezolvarea sarcinii date;
n cadrul echipei vor alege un elev care va prezenta n fata clasei rezultatele activitatii echipei;
Vor coopera pe parcursul ntregii activitati.
nvata torul i-a atentionat pe elevi ca activitatea n echipa vizeaza
acordarea de ajutor unui personaj dintr-o poveste pe care le-o va citi. Iata textul acestei povestiri:
A fost o data o fetita de mparat careia i placea sa se joace, sa alerge printre flori, sa
se bucure de cntecul pasarilor si sa asculte povestile spuse de tatal ei, mparatul. Dar, ntro zi mparatul muri, ntreaga mparatie ramannd n grija mparatesei. Fetita de mparat deveni din ce n ce mai trista, ducnd dorul povestilor spuse de tatal ei. ntr-una din zile,
fara sa spuna nimanui, fetita pleca de acasa.
Dupa ce strabatu dealuri si vai, ape si
45

campii, obosita, plngnd, adormi sub un copac. n vis o zna buna ii sopti ca va fi din
nou fericita daca n zori va asculta ce-i vor spune pasarile, florile, stelele si vntul.
Dupa lectura textului nvata torul stabileste ca echipele constituite sa reprezinte: pasarile, florile,
stelele, vntul. Cere apoi fiecarui grup ca n cinci minute sa-si faca o sigla care sa-l reprezinte (este
un prim exercitiu pentru antrenarea elevilor n munca de echipa si pentru inducerea sentimentului
de apartenenta la un grup). Se precizeaza care este sarcina de lucru pentru cele patru grupe:
Fetita de mparat s-a hotart sa se ntoarca acasa dupa ce a ascultat glasul
pasarilor, florilor, vntului si stelelor.
Notati pe un afis ce credeti ca i-au spus?
Timpul
de
lucru:
10
minute.
Timp
de
prezentare
pentru
fiecare
grup:
5
minute.
Fiecare grup si-a delegat reprezentantul pentru a prezenta mesajul .
n timpul ramas, elevii au fost solicitati sa prezinte care ar fi fost consecintele negative, n situatia n care fetita nu s-ar fi ntors acasa.
Raspunsurile lor au fost notate pe
tabla, nvata torul accentund asupra consecintelor negative ale parasirii familiei de catre
un copil si efectele pe care le-ar avea si asupra celorlalti membri ai familiei.
Ce problema identificata de nvata tor la clasa l-a determinat sa aleaga o asemenea moodalitate de lucru cu elevii ?
(n clasa era o eleva care intentiona sa fuga
de acasa, n urma decesului tatalui sau, de care se simtea foarte atasata.
Ea nu
putea depasi aceasta situatie poate si pentru faptul ca era singura la parinti iar mama,
fiind foarte ocupata nu si-a gasit timp pentru a-i acorda mai multa atentie).
Aceasta problema a fost identificata prin observarea elevei n timpul orelor,
cnd s-a constatat ca era trista si mai tacuta ca de obicei si prin convorbirea
cu colega ei de banca de la care s-a aflat despre intentia de a fugi de acasa.
Obiectivele

urmarite

de

nvata tor

au

fost

urmatoarele:

sprijinirea elevei n vederea depasirii situatiei create prin decesul tatalui;

determinarea elevei sa renunte la parasirea familiei;
constientizarea tuturor elevilor n legatura cu riscurile abandonarii familiei.
pregatirea elevilor pentru acceptarea unui fenomen firesc, natural, cum ar fi
moartea.
Implicarea fetitei ntr-un grup care trebuia sa ofere sugestii pentru a ajuta un personaj
imaginar, a fost cu intentia de a o determina sa nteleaga ca oricui i se poate ntampla ceea ce i

46

s-a ntamplat ei, dar mai ales s-a urmarit sa fie incitata sa-si descopere propriile resurse
pentru a depasi situatia. nvata torul a aplicat aceasta strategie plecnd de la ideea pe
care a dorit sa o induca si elevilor ca te poti ajuta singur ajutndu-i pe altii.
n timpul activitatii nvata torul a observat modul n care eleva respectiva s-a implicat
alaturi de colegi n rezolvarea sarcinilor date. Desi a constatat o diminuare a starii ei de apatie nca
din timpul acelei activitati n care s-a antrenat sub influenta colegilor, a ramas constient de faptul
ca problema nu a fost rezolvata n totalitate. De aceea a continuat sa o observe n zilele urmatoare
si a elaborat un program de sustinere a ei n care a implicat pe mama si profesorii clasei.
Cstigurile acestui tip de activitate:
exersarea deprinderii de a lucra n echipa;
formarea sentimentului de solidaritate de grup;
exersarea capacitatii de argumentare, de formulare a propriilor idei si de sustinere
a lor;
exersarea capacitatii de relationare.
II.2.7

Activitati

ludice

Jocul
este mai ales pentru copii una dintre cele mai specifice modalitati de exprimare, antrenare si dezvoltare
a personalitatii. Spre deosebire de nvatare sau munca care au scopuri si obiective bine determinate,
jocul ofera un grad mare de libertate persoanei, de antrenament functional si dezvoltare a personalitatii.
Pentru

procesul

de

consiliere

jocul

ndeplineste

functii

de creare a unei atmosfere placute, relaxate, deschise;

de dezinhibare a copiilor introverti, cu probleme de comunicare;
de facilitare a relatiilor inter-umane;
de manifestare a unor dificultati inter-relationale n mod indirect;

47

specifice:

 de rezolvare a unor probleme educationale.

(Baban,
pentru

A.,
orele

2001,
de

Consiliere
dirigentie

educationala,
Ghid
metodologic
si
consiliere,
pp.23-26)

Tinnd

cont ca multe dintre exercitiile clasice au uneori un grad de dificultate prea ridicat pentru nivelul scolarilor mici, Adriana Baban n lucrarea despre consiliere, prezinta urmatoarele exercitii de ncalzire adaptate pentru scolarii mici, bazate pe activitati ludice.
Simbolul: fiecare elev si scrie prenumele pe o bucata de hrtie si un semn caracteristic pentru el (un desen reprezentativ), si prinde hrtia n piept cu un ac de
gamalie.
Fiecare elev se prezinta clasei, explicnd semnificatia simbolului ales.

Picasso:
un
voluntar deseneaza
o
figura abstracta
pe tabla.
Fiecare elev trebuie sa spuna care este semnificatia figurii pentru el.
ncrederea: fiecare elev si alege o pereche; una dintre persoane conduce perechea
si cealalta se lasa condusa timp de cteva minute prin clasa.
Persoana condusa
este legata la ochi cu o esarfa.
Dupa o perioada de timp rolurile se schimba.
Cutremurul: se da elevilor o problema la radio s-a anuntat ca va fi un cutremur
puternic peste zece minute.
Fiecare persoana trebuie sa si aleaga maxim 5 lucruri de valoare pentru el/ea.
Fiecare elev si prezinta lista cu lucrurile alese.
Bomboane: fiecare elev este rugat sa ia bomboane dintr-un bol; dupa ce elevii s-au servit cu
bomboane fiecare trebuie sa spuna attea lucruri pozitive despre sine cte bomboane a luat.
Surpriza: elevii sunt asezati ntr-un cerc si li se spune ca ntr-o cutie este un lucru deosebit si special.
Fiecare elev este invitat sa vada acel lucru secret astfel
nct el sa se reflecte n oglinda care este asezata n cutie. Elevilor li se spune sa
nu spuna colegilor care este lucrul special pe care l-au vazut n cutia magica.
Obiectul meu preferat: n fata elevilor am pus mai multe obiecte: carte, radiera, floare,
piatra, papusa , etc. Fiecare trebuia sa aleaga doua obiecte si sa completeze oral enunturile:
Acest lucru, . . . . . . . . . .. . . . . . . . . .., ma reprezinta deoarece . . . .. . . .... . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . ..
Acest
lucru,
. . . . . . . . . . . . . . . . . . ...,
nu
mi
se
potriveste
pentru
ca
. . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .. . . . . . ..
Colegii au confirmat sau infirmat cele spuse de fiecare prin ridicarea unor cartonase colorate - de exemplu verde pentru acord, rosu pentru dezacord.
Balanta:
Fiecare elev a primit un desen cu o balanta si o lista cu
cteva nsusiri:
harnic, indiferent, calm, curajos, modest, sensibil, lent, ordonat,
agresiv,
prietenos,
laudaros,
darnic,
egoist,
dezordonat,
zgrcit.
48

Am cerut ca sa aleaga cuvintele care-l descriu cel mai bine si sa le aseze pe talerul potrivit.
Emblema mea: Cerinta a fost ca fiecare elev sa deseneze emblema personala, alegndu-i
forma dorita. Aceasta trebuia sa contina si elemente din care sa reiasa: culoarea preferata,
animalul (planta) ndragita, activitatea pe care o face cu mare drag, precum si mncarea preferata.
Ce am de oferit?: n prima parte a activitatii le-am cerut copiilor sa identifice o nsusire a lor, un lucru care le prisoseste, o nvata tura pe care ar putea-o da unui coleg. De
asemenea, sa gaseasca o fapta petrecuta, o caracteristica de care ar vrea sa scape. Aceste
elemente au fost notate pe biletele. Foile cu ceea ce au avut de oferit s-au pus n plicuri, iar cele cu lucrurile care-i streseaza sau le creeaza complexe le-am pus ntr-un mic
cos pentru a fi aruncate. Se discuta cum putem scapa de aceste aspecte cu adevarat.
Pentru al doilealea modul, Comunicare si relationare interpersonal am ales activitatile
urmarind: tipurile de comunicare, exprimarea sentimentelor si emotiilor, autocontrolul si comunicarea
asertiva.
Pnza
de
paianjen
Elevii sunt asezati n cerc, un elev primeste un ghem de ata si tine firul dnd apoi ghemul mai
departe, pna cnd toti elevii vor tine n mna ata, n asa fel nct sa se formeze o retea asemeni unei
pnza de paianjen. Subiectii sunt solicitati rnd pe rnd sa lase ata din mna , pna cnd toata ata ajunge
sa fie tinuta de un singur elev. Elevii sunt ntrebati n ce fel se aseamana acest joc cu relatiile interumane.
Discutia de la finalul jocului este condusa nspre a concluziona
ca pentru a avea relatii bune cu un grup de persoane, fiecare dintre persoanele implicate trebuie sa-si
faca partea sa n a mentine relatia. Daca nu, se ntmpla ca atunci cnd unul cte unul, elevii renunta
sa mai sustina pnza de paianjen, ata devine nclcita si nu mai are frumusetea pnzei de paianjen.
Cum
i
pot
nveseli?
Am confectionat niste biletele pe care am trecut anumite persoane din anturajul elevului:
mama, tata, fratiorul, bunica, bunicul, nvata toarea, antrenorul, colegul de banca, prietenul, etc.
Fiecare elev a extras un bilet si a ncercat sa gaseasca modalitati de a-i face o bucurie celui al
carui nume era pe bilet - modificarea comportamentului sau, oferirea de ajutor, daruri inedite.
Ce
va
spune
numele
meu?
Fiecare copil si-a scris pe o bucata de carton, cu majuscule, prenumele sau forma prescurtata a prenumelui asa cum i place sa i se adreseze persoanele din jurul lui. S-au asezat apoi n cerc si fiecare
a intrat pe rnd n centrul cercului. Ceilalti au gasit nsusiri care i se potriveau colegului si aveau
initiale literele din prenume: (de exemplu: GINA gingasa , inteligenta, neastmparata, agera).
Desenul
n
doi
Acest joc l-am desfasurat n perechi si am propus realizarea unui desen fara a preciza
tema; fiecare copil s-a gndit la un obiect, dar nu si-au marturisit intentiile.
Unul a n49

ceput desenul realiznd doar o linie, celalalt a continuat cu alta linie sau element pna la expirarea timpului.
Am analizat lucrarile, comparndu-le cu ceea ce intentionau sa faca.
n modulul al treilea Managementul informatiilor si al nvata rii am initiat activitati prin
care am urmarit: motivatia nvata rii, modul de cautare si selectare al informatiilor,identificarea a ct mai
multe solutii pentru rezolvarea unei probleme.
Am cerut elevilor sa completeze enunturile:
- Vin la scoala ca sa . . . ..................................................................................................... . . ..
- nvat deoarece . . . . . . .......................................................................................................... . .
- Raspund la ore pentru ca . . . . . . ................................................................................ . . . . . . . . .
- mi place sa iau calificative de Foarte bine deoarece . . . ................................................ . . ..
Titlurile potrivite
Cerinta a fost ca elevii sa gaseasca titluri potrivite pentru articole din reviste/ziare, prin care:
- sa-i ndemnam pe copii sa scrie corect;
- sa le sugeram sa aiba prieteni;
- sa-i sfatuim sa respecte orele de odihna;
- sa le propunem o alimentatie sanatoasa.
Ce putem face?
Am prezentat scolarilor urmatoarea situatie:
De cteva zile Elena vine la scoala cu lectiile nenvatate si temele nescrise. Nu raspunde la ore, lucreaza
ncet la muncile independente, iar la activitatile n echipa nu-si spune parerea. Doamna nvata toare si
colegii au observat comportamentul ei. Joi vor avea test de verificare la matematica. Daniela, colega ei
de banca . . . ..... . .
Le-am cerut sa gaseasca solutii pentru a o ajuta pe fetita sa obtina un rezultat bun
la test.
Programul personajului preferat
Activitatea s-a desfasurat pe echipe. Fiecare echipa si-a ales un personaj dintr-o
poveste. Imaginndu-si ca personajul era scolar, au ntocmit cte un program zilnic pentru
zile lucratoare, pentru zile de smbata sau duminica, pentru zile de vacanta .
Pentru modulul Planificarea carierei am pornit de la: cunoasterea meseriilor, identificarea activitatilor preferate, cunoasterea factorilor implicati n determinarea traseului
educational.
n
acest
sens
au
desfasurat
si
urmatoarele
activitati:
Cea
mai
ndragita
meserie
Intr-un plic am pus biletele cu denumirea unor profesii. Fiecare elev a fost invitat sa
50

extraga cte un bilet si sa mimeze meseria scrisa pe el.

Ceilalti au ghicit
meseria si au hotart locul ei pe o scala de la unu la zece, desenata pe
tabla.
La sfrsitul jocului s-a observat care e cea mai ndragita meserie.
Tortul
rolurilor
Le-am distribuit elevilor cte un carton rotund, cerndu-le sa-si imagineze ca e un
tort. Acesta trebuia mpartit n felii mai mari sau mai mici n functie de timpul pe care-l ocupa un
anume rol n viata noastra: elev, fiu, coleg, prieten, nepot, frate, sportiv, dansator, pieton, crestin.
Cerul
vietii
Activitatea s-a desfasurat utiliznd trei simboluri: soare, cer senin, nori. Le-am prezentat scolarilor cteva situatii ipotetice si ei trebuiau sa noteze daca n asemenea situatii pot
oferi ajutor (soare), daca se descurca singuri (cer senin) sau daca cer ajutor (nori).
a) Tu si fratiorul tau trebuie sa va treziti dimineata la ora 7.
b)
Ai
primit
o
tema
grea
la
matematica.
c)
Ai
de
facut
cteva
cumparaturi.
d)
Ai
luat
un
calificativ
slab
la
testul
de
limba
romna.
e) Se organizeaza o excursie, dar tu si nca doi colegi nu aveti destui bani.
f)
O
colega
te
mpinge
si
cazi
n
curtea
scolii.
Cel
mai
mpovarat
!
Am enumerat pe rnd cteva lucruri dintr-o locuinta , iar copiii au notat prima persoana
care le-a venit n minte la auzul denumirii obiectului. (de exemplu: birou eu, aragaz
mama, aspirator tata). La sfrsit am ntocmit un clasament, constatnd cine are mai multe responsabilitati n casa si cum ar putea fi modificata situatia, daca a fost cazul. Jocurile prezentate mai sus sunt doar secvente din demersurile didactice organizate la clasa. Fiecare din ele
poate fi propus elevilor asa cum a fost descris sau poate servi ca baza de construire a altor activitati. Lucrnd astfel vom ajuta cu siguranta elevii sa-si clarifice, sa constientizeze si sa-si
formeze
sistemul
personal
de
valori.
Planeta personala
Obiective:
exprimarea
unor
nevoi,
dorinte,
aspiratii
personale
legate
de
mediu
si
stilul
de
viata ,
dezvoltarea
creativitatii.
Descrierea exercitiului: Fiecare elev va fi ndemnat sa ncerce sa-si imagineze si sa descrie o planeta personala, respectiv o lume noua, realizata dupa propriile preferinte, careia sa-i
dea un nume, sa o populeze si sa o construiasca astfel nct aceasta sa reprezinte idealul sau.
51

n functie de tema pe care dorim sa o discutam, instructiunile l pot ndemna pe

creator sa puna accentul pe un anumit aspect.
De exemplu, sa descrie mai n amanunt viata de familie pe planeta X, cum sunt copiii, cum sunt relatiile ntre oameni, ntre profesori si elevi etc.
Planetele fiecaruia vor fi apoi prezentate grupului de elevi.
Aceasta descriere l poate ajuta pe copil sa-si exprime opiniile legate de diferite aspecte n
mod indirect, mai mare libertate dect n cazul unor ntrebari sau discutii directe, de tipul Cum
ai vrea tu sa se poarte colegii cu tine ?. Tocmai de aceea, este bine sa lasam o ct mai
mare libertate n imaginarea planetei personale si sa evitam judecarea descrierilor obtinute.
Personajul meu
Obiective:
autocunoastere,
dezvoltarea
imaginii
de
sine.
Descrierea exercitiului : Fiecare copil si va alege un personaj preferat (din desene animate, din
filme), si va cere personajului respectiv sa scrie 4-5 caracteristici ale sale (ale copilului) pe care sa
le si justifice. Chiar daca n prima faza vor fi descrise probabil caracteristici fizice, instructiunile vor
viza intrarea mai n profunzime, spre caracter, aptitudini, calitati personale, comportament. De exemplu,
Mihai l va alege ca personaj preferat pe Superman, care va trebui sa spuna (sau sa scrie) cteva lucruri
despre Mihai. n faza urmatoare, Mihai o poate alege pe mama, care sa l caracterizeze, n acelasi mod.
Exercitiul l ndeamna pe copil la o explorare a propriei persoane, realizata ntr-un mod
indirect, prin intermediul personajului preferat, determinndu-l la o auto-observare din exterior.
Aceasta aparenta detasare de propria persoana poate usura att identificarea si verbalizarea unor caracteristici, comportamente sau calitati, n special la copiii de vrsta scolara mica, ct si perceperea mai buna a modului n care sunt vazuti de cei din jur.
Capitolul al treilea
Modalitati de realizare a consilierii
III.1. Consilierea copiilor n Cabinetele scolare de asistenta psihopedagogica
Consilierea eficienta este o strada cu doua sensuri, ea necesita un efort de cooperare att din
partea persoanei care primeste consiliere ct si din partea consilierului. Comunicarea reala ntre cei
doi se realizeaza atunci cnd aceasta devine biunivoca: de la consiliat catre consilier are loc transmiterea problemelor sale, iar de la consilier la consiliat are loc transmiterea orientarilor adecvate.
Procesul
dat
de

de
consiliere
al
copiilor
principiile
generale
care

de
stau

vrsta
scolara
mica
va
fi
la
baza
acestei
activitati:

ghi-

interventia trebuie sa fie adecvata vrstei; de exemplu, copilul comunica mai ales prin intermediul jocului si a desenului, activitati care pot fi utilizate si n consiliere ca modalitate
de comunicare cu copilul.
52

 durata unei sedinte de consiliere trebuie asa fie adecvata capacitatii copilului de a se concentra. La scolarii mici s-ar putea sa fie suficiente 30 de minute pentru o sedinta ;
trebuie alternate discutiile cu activitatile de joc sau desen, pentru ca copilul sa nu-si piarda
interesul;
trebuie sa i se explice acestuia ntr-un limbaj accesibil care este rolul consilierului si consilierii; n acest sens, i se va spune copilului ca jocul, desenul sau discutiile au un anumit
scop;
copilului i se va spune, pe ntelesul lui, ca tot ceea ce se ntmpla la consiliere este confidential si i se vor comunica limitele confidentialitatii, precum si necesitatea informarii
parintelui sau nvata torului n legatura cu evolutia interventiei.
consilierul nu va putea ramne doar n postura neutra de "specialist" ci va trebui ca prin
diferite modalitati sa i capteze copilului interesul si ncrederea;
copilul va fi asigurat de la nceput ca n nici un caz consilierea nu este doar pentru "copiii
rai", ci este orientata nspre dezvoltarea personala (de exemplu pentru mbunatatirea comunicarii cu ceilalti, a performantelor scolare, pentru a face fata mai bine emotiilor neplacute);
n consilierea copilului, un mod eficient de observare este de a-l invita sa se joace
cu jocurile si materialele aflate la dispozitie n cabinet sesiznd urmatoarele aspecte:
Abilitatile motorii: se observa nivelul de activitate al copilului, daca sta, sare, fuge, se plimba,
daca e flexibil n miscari, e inhibat n exprimarea comportamentala (de exemplu copiii anxiosi au dificultati de control al respiratiei), este linistit sau agitat, agresiv, usor distractibil, prezinta gesturi stereotipe.
Este important sa observam reactia copilului atunci cnd consilierul doreste sa interactioneze cu
el, daca este un copil afectuos si dependent de interactiunea cu consilierul, care este raspunsul
copilului la contactul fizic, are copilul limite adecvate (de exemplu ia lucruri ale consilierului fara
a cere voie, vrea sa fie luat n brate de catre consilier, evita contactul fizic al consilierului).
Totodata consilierul observa calitatea jocului:
daca jocul este orientat spre
scop urmnd o anumita ordine si daca jucariile sunt folosite n mod corect.
Este important sa se observe si intensitatea starii afective din timpul jocului.
La vrsta scolara mica, jocul este utilizat de catre copii n scopul comunicarii
gndurilor, fanteziilor, imaginilor proprii.
Dupa vrsta de opt ani, prin intermediul jocului copilul comunica si vrea sa coopereze cu alti copii sau adulti.
Tipuri
de
jucarii
folosite
n
consilierea
cu
copiii:

53

1) Jucarii inspirate din realitate: bebelus, familie de papusi, casuta pentru papusi, mobila, vase
si alte ustensile de bucatarie, telefon, masini, autobuze, avioane, mbracaminte pentru papusi.
2) Jucarii care exprima agresivitatea: arme zgomotoase, sabii, soldati, ciocan de plastic, monstri, paianjeni, serpi. Acestea pot fi folosite simbolic pentru atac sau protectie. Uneori trebuie amintite limitele
Aici nu lovim oamenii. Copiii si pot exprima temerile sau nevoia de protectie fata anumite lucruri.
3) Jucarii care stimuleaza creativitatea si expimarea libera: Creioane, hrtii colorate, foarfeci,
plastilina, acuarele, tempera, lipici, carioci. De asemenea, se pot folosi masti pe care copiii
le pot colora sau chiar confectiona, palarii, portmonee, posete, podoabe pentru jocurile n
care se transpun ntr-un anumit rol. Marionetele se pot folosi pentru a exprima indirect gndurile si emotiile proprii. n sala de consiliere pentru copii este util sa existe un loc n care
copilul sa poata folosi apa, acuarelele, fara sa trebuiasca sa aiba grija sa nu faca mizerie.
Principii de utilizare a diferitelor tipuri de activitati cu copiii:
1.
Animale
n
miniatura
Scopul
utilizarii
acestor
jucarii
este
de
a:
A ntelege modul de perceptie a relatiilor copilului cu cei din familie sau cu diferite alte
persoane din mediul lui;
A explora problemele existente n aceste relatii;
A gasi strategii de rezolvare a problemelor si conflictelor din relatii.
Copilul poate alege de la nceput personajele care exista n mediul lui - un personaj este mama, altul este tata, altul este copilul, sau se poate juca liber, n acest
caz consilierul ncercnd sa se focalizeze pe rezolvarea de probleme, fara a face
referire la persoanele din realitate cu care sunt identificate personajele din jucarie.
2.
Desenul,
colajele
si
modelajul
Obiectivele
activitatilor
de
desen,
realizare
de
colaje
si
modelaj;
Sa facilitam exprimarea preocuparilor copilului;
Sa facilitam exprimarea emotionala;
Sa ajutam copilul sa gaseasca resurse pentru a rezolva problemele cu care se confrunta.
Interpretarea se bazeaza pe comunicarea consilierului cu copilul si se face doar cu scopul
de a ncuraja exprimarea emotionala si gasirea unor strategii de rezolvare a problemelor.
3.
Povestile
54

n consiliere pot fi utilizate povestile n scop terapeutic. Acestea au rolul de a facilita

identificarea copilului cu personajele din povestire si de a constientiza posibilitatea utilizarii
unor strategii de adaptare mai eficiente.
Se pot concepe ntrebari si cerinte (de exemplu
de a alege un final pentru poveste) care sa l implice activ pe copil n construirea povestii
si n asimilarea unor principii pe care le poate aplica n diferite situatii (Vezi anexele).
Povestirea poate fi nsotita de utilizarea marionetelor si a papusilor din plus. Prin aceasta
copilul este mult mai implicat n actiunea povestirii si implicarea emotionala este mai
mare.
Identificarea
cu
anumite
personaje
poate
fi
mult
mai
facila
si
aplicarea
sugestiilor
continute
devine
mult
mai
probabila.
De multe ori copiii introduc n joc elemente imaginare, de aceea nainte de a trage o concluzie cu
privire la ceea ce a spus sau a facut un copil trebuie sa verifice n ce masura este reala acea informatie.
Consilierea eficienta este o strada cu doua sensuri, ea necesita un efort de cooperare att din partea persoanei care primeste consiliere ct si din partea consilierului.
Comunicarea reala ntre cei doi se realizeaza atunci cnd aceasta devine biunivoca:
de la consiliat catre consilier are loc transmiterea problemelor sale,
iar de la consilier la consiliat are loc transmiterea orientarilor adecvate.

Atitudinile
construirea

si
si

abitatile
mentinerea

de
unei

consiliere
relatii

au
un
rol
terapeutice
eficiente.

important

Acceptarea neconditionata
Acceptarea este atitudinea care are la baza urmatoarele principii: fiinta umana este valoroasa si
pozitiva, are capacitatea sau potentialul de a face alegeri responsabile, are dreptul sa ia decizii asupra
vietii personale si de a-si asuma propria viata . Acceptarea este atitudinea de recunoastere a demnitatii
si valorii personale ale elevilor, cu punctele lor tari sau slabe, calitati sau defecte, atitudini pozitive
sau negative, interese constructive sau sterile, gnduri, trairi sau comportamente, fara a critica, judeca,
controla si mai ales fara a conditiona aprecierea - Te voi aprecia, daca . . . . Acceptarea neconditionata
este premisa fundamentala a procesului de dezvoltare personala si de optimizare a functionarii persoanei.
Acceptarea neconditionata nu este echivalenta cu aprobarea oricarei atitudini sau a oricarui
comportament, cu neutralitate sau ignorare, cu simpatie si toleranta . Acceptarea unei persoane
nu presupune nici aprobarea nici dezaprobarea a ceea ce spune sau simte persoana. Este acceptarea modului n care persoana simte sau crede n mod diferit de ceilalti. Nu este indicata utilizarea evaluarilor de genul: nu ar trebui sa simti asa, baietii nu trebuie sa
plnga, fetele nu se poarta niciodata asavaloarea numai prin interpretarile si evaluarile pe
care le face profesorul n situatia de aprobare sau dezaprobare a comportamentelor sale.
Acceptarea nu nseamna sa ai o atitudine de neutralitate sau indiferenta fata de modul
55

n care gndeste sau mai ales simte o persoana. Nu este nici o problema, Lasa, nu te
mai necaji sunt forme verbale de minimalizare sau ignorare a tensiunilor elevului. Aceasta atitudine are ca efect invalidarea modului n care fiecare persoana percepe diferit un eveniment
sau o situatie. Acceptarea este o atitudine pozitiva, de ntelegere a persoanei si nu una neutra. Neutralitatea duce la perceperea de catre elev a indiferentei din partea consilierului.
Empatia
Empatia este abilitatea de a te transpune n locul unei alte persoane. Empatia nu este echivalenta
cu identificarea cu o alta persoana, situatie n care se preia modul ei de gndire, de relationare atitudinala, emotionala si comportamentala. Empatia este abilitatea de a ntelege modul n care gndeste, simte si se comporta o alta persoana. Empatia este atitudinea de a fi cu persoana si nu ca
persoana cealalta. Un indicator al empatiei este sentimentul elevului ca este nteles si acceptat.
Empatia nu trebuie confundata cu mila sau compasiunea fata de o alta persoana n dificultate. Nimanui nu i face placere sa fie compatimit, chiar daca sentimentul este sincer.
Empatia nseamna a fi alaturi de persoana, atitudine care faciliteaza exprimarea
emotiilor, convingerilor, valorilor si mbunatateste comunicarea dintre profesor si elev.
Empatia se dezvolta prin nsusirea abilitatilor de comunicare verbala si nonverbala, urmarind cteva
sugestii:
utilizarea foarte rara a ntrebarilor nchise care mpiedica comunicarea: de exemplu:De ce ai facut. . . ?;

utilizarea
ntrebarilor
deschise
care
faciliteaza
comunicarea:
Ai
putea
sa-mi
spui
mai
multe
despre
acel
eveniment. . . ?;

ascultarea
interlocutorului
sau
interlocutorilor;
evitarea moralizarii interlocutorului:
Nu este bine ce ai facut;
evitarea ntreruperilor n timpul conversatiei:
Parerea mea este ca. . . ;

etichetarea
este
o
bariera
n
dezvoltarea
unei
relatii
empatice,
distorsioneaza
ntelegerea:
Esti
cam
neserios/distrat/superficial. . . .;
evitarea feed-back-urilor negative:
Rezultatul tau este nesatisfacator;
utilizarea sugestiilor constructive: Data viitoare va fi mai bine daca vei face. . . ;

evitarea
criticii
sarcastice:
Esti
ridicol. . . ..
Perceperea si recunoasterea sentimentelor celorlalti este secretul unor relatii constructive cu
cei din jurul nostru.
Empatia consta n abilitatea unora de a fi sensibili, de a reactiona
chiar si la cele mai mici probleme ale celorlalti. Dezvoltndu-ne puterea de ntelegere pentru nevoile, dorintele si asteptarile celor de lnga noi, reusim sa ne ntelegem mai bine
propriile trairi si reactii si sa le acordam acestora mai multa atentie si ntelegere.
56

Congruenta
Congruenta se refera la concordanta dintre comportamentul consilierului si convingerile, emotiile
si valorile sale personale. Cu alte cuvinte, congruenta defineste autenticitatea comportamentului persoanei. Este indicat sa nu exprimam convingeri si idei n care nu credem cu adevarat. Decalajul dintre
ceea ce simt sau gndesc se va transpune n maniera falsa de exprimare sau de comportament, usor
sesizabila de ceilalti. Congruenta este generata de acordul dintre convingere, trairea emotionala si exprimarea verbala si nonverbala. Lipsa de autenticitate duce la pierderea relatiei de ncredere cu elevii.
De exemplu, daca clientul ar spune Sunt foarte suparat pentru ca parintii mei sunt tot timpul
plecati de acasa; tata pleaca frecvent n delegatii, iar mama vine acasa doar seara. As vrea sa stea
mai mult timp cu mine., iar consilierul ar raspunde Da, e foarte neplacut ca parintii nu pot petrece
mai mult timp cu copiii. (nsa consilierul se gndeste ca si el, la rndul lui, ajunge trziu acasa, dar
nu vede o problema n aceasta si prin urmare zmbeste, iar copilul se va simti nenteles si frustrat.
Colaborarea
Consilierea are un caracter colaborativ, colaborarea este abilitatea consilierului de a implica
elevul sau clasa de elevi n deciziile de dezvoltare personala. Relatia este de respect si parteneriat,
si nu de transmitere de informatii de la expert la novice. Rolul profesorului consilier este sa-l
ajute pe elev sa gaseasca cele mai relevante informatii pentru ca acesta sa poata lua decizii responsabile. Consilierul scolar, nu trebuie sa se erijeze n persoana competenta care ofera solutii de rezolvare
pentru problemele elevilor. El este un catalizator si facilitator al procesului de dezvoltare personala
a copilului, abilitnd astfel elevul sa gaseasca solutii proprii la problemele cu care se confrunta.
Gndirea pozitiva
Filosofia consilierii este definirea omului ca fiinta pozitiva care poate fi ajutata sa-si mbunatateasca aspectele sale mai putin dezvoltate. Activitatile de consiliere educationala trebuie
sa fie focalizate pe dezvoltarea imaginii si respectului de sine ale elevului, a responsabilitatii
personale. Daca viziunea noastra generala asupra lumii nu are nota pozitiva data de ncrederea n noi nsine si n oameni, nu este indicat sa ne implicam n activitatile de consiliere.
Ascultarea activa
Ascultarea activa se realizeaza prin urmatoarele modalitati:
adaptarea comportamentului consilierului la limbajul verbal si nonverbal al clientului, folosirea raspunsului
minimal, reflectarea sentimentelor, parafrazarea, sumarizarea si adresarea ntrebarilor.
Adaptarea comportamentului consilierului la limbajul verbal si nonverbal al clientului Un mod
eficient de mbunatatire al relatiei terapeutice este adaptarea comportamentului nostru la comportamentul verbal si nonverbal al clientului. Prin aceasta, clientul primeste mesajul ca terapeutul l asculta.
De exemplu, daca un copil sta pe podea n timp ce se joaca, consilierul se poate aseza lnga el, ncercnd sa-i copieze pozitia.
Aceasta trebuie sa se faca ntr-un mod natural si confortabil fara a stnjeni clientul.
57

A doua modalitate, se refera la adaptarea tonului vocii si a ritmului de vorbire al

consilierului la cel al clientului.
Vocea noastra este un instrument care comunica sentimentele pe care le avem fata de o persoana.
De exemplu, daca un client vorbeste
ncet sau foarte repede terapeutul poate sa ncerce sa-i raspunda n aceeasi maniera.
n consecinta, folosind aceste modalitati, consilierul va transmite clientului ca l asculta, iar astfel clientul se va simti pregatit sa raspunda la ntrebarile consilierului.
Responsabilitatea
Consilierul nu se poate implica n procesul consilierii daca nu si asuma responsabilitatea atitudinilor si actiunilor sale.
Responsabilitatea se traduce prin respectarea principiilor fundamentale ale consilierii, prin prevenirea utilizarii gresite a cunostintelor si metodelor de consiliere, prin evitarea oricarei actiuni care interfereaza cu starea de bine a celor consiliati.
Consilierea educationala este una dintre putinele profesii care presupune un efort interdisciplinar si o viziune de ansamblu asupra persoanei copilului, elevul de astazi, adultul de mine.
Reflectarea
Reflectarea are rolul de a explicita si clarifica emotiile cu care se confrunta clientul la un
moment dat. Reflectarea este una din abilitatile cheie n consiliere deoarece l face pe client sa
devina
constient
de
ceea
ce
simte
si
l
ncurajeaza
sa
se
confrunte
cu
problemele
emotionale
si
nicidecum
sa
le
evite.
Confruntarea cu sentimentele lor le permite clientilor abordarea eficienta a problemelor si
apoi posibilitatea sa ia decizii mai bune. De exemplu, daca terapeutul i spune clientului esti
foarte trist, l va determina pe client sa se focalizeze pe durerea sa. Experimentare emotiilor este adesea
dureroasa, dar are functie cathartica si este indicat sa intervina n acest sens n procesul de consiliere.
Cteodata clientii spun direct ceea ce simt (sunt furios pe fratele meu). Pentru persoanele
care vorbesc mai putin despre sentimentele lor, consilierul poate adresa o ntrebare nchisa pentru a clarifica ceea ce simte clientul Esti cumva furioasa pe tatal tau?. De asemenea, consilierul si poate da seama de emotiile pe care le traieste clientul si din comportamentul lui nonverbal. Daca reflectarea sentimentelor este dureroasa, clientul s-ar putea sa nceapa sa plnga.
n consilierea copiilor de vrsta scolara mica, reflectarea sentimentelor poate duce la o
manifestare evidenta n plan comportamental. De exemplu, daca un consilier spune esti furios sau pari foarte suparat, copilul s-ar putea sa raspunda ntr-o maniera agresiva si sa se
manifeste agresiv, de exemplu sa arunce o jucarie. Daca acest lucru se ntmpla, consilierul nu
trebuie sa se alarmeze ci sa fie satisfacut deoarece copilul a fost capabil sa-si exteriorizeze sentimentele. Dupa aceea, consilierul l poate ncuraja pe copil sa-si exprime ntr-un mod adecvat furia.
Reflectarea se poate realiza si cu ajutorul unor personaje imaginare, simboluri sau jucarii.
58

Daca, de exemplu, copilul reda emotiile traite de personajele de jucarie, consilierul va reflecta
emotiile referindu-se la aceeasi jucarie. Copilul nu trebuie fortat sa recunoasca faptul ca aceste
emotii i apartin. Este importanta utilizarea unui vocabular pe care copilul l poate ntelege.
CLIENT:
De
fiecare
data
cnd
i
spun
mamei
sa
ma
duca
afara,
nu
vrea
(doua
papusi
care
vorbesc
una
cu
cealalta).
CONSILIER: Hm...
papusa pare foarte suparata ca nu o lasa mama ei afara.
Formularea ntrebarilor
ntrebarile ne ajuta sa aflam informatii despre problema cu care se confrunta clientul Poti sa-mi descrii ultima cearta pe care ai avut-o cu tatal tau?, sau sa clarificam unele aspecte din ceea ce ne spune clientul: George ma enerveaza tot timpul!, consilier: Poti sa-mi spui mai multe despre ceea ce face George si te enerveaza?
Exista doua tipuri de ntrebari:
ntrebari deschise si nchise.
ntrebarile nchise sunt acele ntrebari care genereaza raspunsuri specifice, n termeni de da
sau nu, sau raspunsuri care ofera foarte putine informatii cum ar: Ai venit aici cu masina. . . ?
Cti ani ai?
ti place la scoala?.
Aceste ntrebari se folosesc atunci cnd dorim sa
obtinem unele informatii concrete sau atunci cnd clientul are dificultati n a se exprima.
Utilizarea
ntrebarilor
nchise
poate
duce
la
urmatoarele
probleme:
clientul poate da un raspuns scurt fara a-l mai dezvolta;
clientul se poate simti limitat n a raspunde la ntrebari ntr-o maniera semnificativa;
clientul poate astepta o alta ntrebare n loc sa se simta liber sa raspunda n mod deschis.
De
aceea,
ntrebarile
nchise
trebuie
folosite
cu
grija.
ntrebarile deschise permit explorarea continutulului si a emotiilor relevante. Astfel de ntrebari pot fi:
Poti
Cum
Ce

sa-mi

povestesti
despre
familia
ta?,
te
simti?,
poti
sa-mi
spui
despre
scoala?.
Prin urmare, raspunsurile clientilor sunt mult mai bogate din punct de vedere
informational.
Totodata, permit clientului sa vorbeasca despre lucrurile importante
pentru el si nu despre ceea ce considera consilierul ca ar fi mai important.
Adesea n procesul de consiliere psihologica, copiii evita sa vorbeasca despre problemele personale; de aceea se recomanda folosirea ntr-o proportie mai mare a ntrebarilor deschise.
Totodata trebuie sa se evite adresarea ntrebarii de ce?, deoarece
determina clientul sa gaseasca scuze sau rationalizari ale comportamentului sau.
59

CLIENT: Singura din familie cu care ma nteleg este sora mea.

ntrebare deschisa -CONSILIER: Poti sa-mi spui mai multe despre sora ta ?
ntrebare
nchisa
-CONSILIER:
Cti
ani
are
sora
ta
?
Observarea
Observarea este abilitatea de a culege informatii relevante despre client din urmatoarele surse:
comportament verbal, nonverbal si identificarea incongruentelor.
a)
Comportamentul
verbal
Clientii au tendinta de a repeta si a pune accentul pe cuvintele care exprima lucruri importante pentru ei, prin urmare e important sa identificam care sunt acestea.
n consilierea copilului, se urmareste daca acesta comunica adecvat, se simte frustrat de faptul ca nu poate
comunica (se blbaie, face pauze) sau tinde sa se bazeze mai mult pe metode nonverbale de comunicare.
b)
Comportamentul
nonverbal
Comportamentul nonverbal se refera la contactul vizual, expresia fetei, postura, miscarile corporale si tonalitatea vocii. Putem observa o modificare a posturii clientului n sensul luarii unei pozitii nchise (brate si picioare ncrucisate) atunci cnd se simte inconfortabil sau nu doreste sa vorbeasca despre un subiect, si alternarea rapida a contactului vizual sau ezitarea n vorbire atunci
cnd se simte confuz. Expresia facial reflecta ceea ce simte clientul la un moment dat. n acest
sens, putem observa nclestari ale fetei, dilatari ale pupilei cnd clientul este interesat de ceva, un
zmbet care nu se potriveste ntr-un context, nrosiri ale fetei, modificari ale ritmului respiratiei.
c)
Identificarea
incongruentelor
Starile de confuzie, sau cele conflictuale sunt de multe ori motivul pentru care clientii se adreseaza
unui consilier. Observarea atenta a comportamentului verbal si nonverbal ne poate oferi multe informatii despre incongruentele cu care se confrunta clientul. Discrepantele pot fi de mai multe tipuri:
Discrepante
ntre
doua
comportamente
nonverbale;
Discrepante
ntre
doua
afirmatii;
Discrepante
ntre
ceea
ce
spune
si
ceea
ce
face
clientul;
Discrepante
ntre
o
afirmatie
si
comportamentul
nonverbal;
Discrepante
ntre
modul
de
gndire
a
doua
persoane;
Discrepante
ntre
ceea
ce
si
doreste
clientul
si
o
situatie;
De
multe
ori
n
consiliere
identificarea
discrepantelor
reprezinta
primul
pas n a-i face pe clienti sa constientizeze problema cu care se confrunta.
Parafrazarea
Parafrazarea presupune reformularea celor spuse de client atunci cnd terapeutul doreste sa se asigure ca a nteles bine ceea ce clientul i transmite.
Parafrazarea
nu presupune evaluarea sau interpretarea a ceea ce a spus interlocutorul.
60

CLIENT: De fiecare data, tata mi promite ca vine la meci si ntotdeauna intervine ceva mai important.
Niciodata nu este lnga mine cnd am nevoie de el.
CONSILIER: Din cte mi-ai spus nteleg ca esti suparat pentru ca parintii tai nu sunt lnga tine
cnd ai nevoie de ei si pentru ca tatal tau ti promite unele lucruri si nu se tine de cuvnt.
Focalizarea
Focalizarea presupune directionarea conversatiei cu clientul spre aspectele pe care
le consideram importante pentru consiliere; de asemenea, ea este utila atunci cnd
clientul ne furnizeaza foarte multe informatii despre ceea ce se ntmpla, sare de la
un subiect la altul sau evita n mod sistematic sa vorbeasca despre un subiect.
Focalizarea poate fi facuta pe emotiile clientului (Ioana,
pari suparata!
Poti sa-mi spui mai multe despre ceea ce simti acum ?), pe problema (Poti
sa-mi spui mai multe despre cearta pe care ai avut-o cu tatal tau?).
Feedback-ul
Feedbackul sustine comunicarea dintre consilier si client si are la baza ideea ca trebuie sa ne focalizam pe micile progrese ale clientului daca vrem ca acestea sa devina mari, si nu pe defecte.
n oferirea de feedback se recomanda urmatoarele:
Sa fie focalizat pe aspectele pozitive, sa fie constructiv si nu distructiv;
Sa fie specific si concret, focalizat pe un comportament specific si nu pe unul general;
Sa fie descriptiv si nu evaluativ si critic; se recomanda evitarea judecatilor de valoare;
Sa se adreseze comportamentelor si atitudinilor care pot fi schimbate;
Sa ofere alternative de comportamente;
Sa fie oferit imediat dupa de comportamentul a fost efectuat si nu dupa o perioada de timp;
Sa se adreseze comportamentului clientului si nu clientului n general.
III.2 Lectia de consiliere si orientare
Activitatile de consiliere si orientare propuse de Curriculum-ul pentru clasele primare i ajuta
pe elevi sa gaseasca raspunsurile unor ntrebari importante pe care ei si le pun n aceasta perioada a
vietii : Cine sunt si ce calitati am ?,Cum pot sa-mi fac prieteni la scoala si acasa? ,De unde pot
obtine informatii sau ajutor ?, Ce trebuie sa fac pentru a nvata mai bine ?,Ce vreau sa devin?.

61

Parcurgnd activitatile propuse n acest curriculum elevii devin mai motivati, mai ncrezatori n
sine, dezvolta abilitati mai eficiente de nvatare, devin mai pregatiti pentru nivelurile educationale viitoare, pot sa si stabileasca scopuri realiste, sa traiasca si sa participe activ la viata scolara si sociala.
n cursul orelor de Consiliere si orientare elevii au posibilitatea de a exersa abilitati de comunicare eficienta, de relationare, de nvatare si de a deveni constienti de posibilitatea de transferare a acestora n contexte sociale diferite. Elevii dobndesc cunostinte si abilitati care i ajuta sa
devina actori responsabili si sa contribuie la viata scolara, a comunitatii, familiei, grupului de prieteni, sa transforme activitatea de nvatare ntr-un proces de nvatare permanenta, sa si creeze viitorul ceea ce presupune asumarea de roluri responsabile n comunitate si n viata profesionala.
n fiecare an al nivelului primar, elevii vor dobndi noi abilitati de explorare personala, a carierei si a vietii sociale. Acestia vor dobndi valori si atitudini de care societatea are nevoie :
respect si ncredere n sine si n ceilalti ;
aprecierea unicitatii fiecaruia ;
receptivitate la emotiile celorlalti ;
valorizarea relatiilor inter-personale ;
valorificarea critica si selectiva a informatiilor ;
adaptare si deschidere la noi tipuri de nvatare ;
motivatie si flexibilitate n elaborarea traseului educational si profesional ;
responsabilitate si ambitie pentru decizii si actiuni privind cariera ;
interes pentru nvatare permanenta ntr-o lume n schimbare ;
orientare spre o viata de calitate n prezent si n viitor .
Scoala

trebuie sa faca tot ce i sta n putinta pentru valorizarea maxima a fiecarui individ prin stimularea
intelectuala a elevilor, aptitudinilor, atitudinilor si trasaturilor de personalitate. Consilierea l educa pe
elev n directia constientizarii celuilalt, n rezolvarea problemelor proprii, l nvata sa contribuie la
formarea spiritului de initiativa. Fiecare tema este bine sa fie prezentata ca o problema care include n
sinea ei altele pe care elevii sa le descopere si sa le discute activ, pornind de la cunostintele si experienta
lor.

62

Lectiile de consiliere, concepute ntr-o maniera atractiva, motivata si accesibila, contribuie

la formarea unui comportament deschis problemelor.
De exemplu, pentru a ajunge la concluzia unicitatii persoanei se poate porni de la sublinierea ctorva trasaturi definitorii ale fiintei
umane, precum gndirea, limbajul articulat, structura anatomica. n virtutea acestor trasaturi, suntem asemanatori si cu toate acestea suntem diferiti, avem un anumit mod de a fi, de a gndi,
de a simti, de a actiona, de a ne raporta la ceilalti. ntelegnd ca unicitatea persoanei presupune existenta diferentelor, elevul trebuie sa accepte diferentele dintre oameni, sa manifeste toleranta , sa fie lipsit de prejudecati, sa accepte si sa manifeste interes fata de modul de viata , obiceiurile altor popoare sau, pur si simplu, fata de obiceiurile diferite ale celor de lnga ei.
Importanta este, de asemenea, constientizarea faptului ca neacceptarea diferentelor da nastere
conflictelor. Individul uman nu poate trai dect n comunitati, n grupuri. n grup el nvata sa vorbeasca,
sa se comporte, sa-si exercite profesia, sa se perfectioneze etc. n grup el si formeaza si dezvolta
personalitatea. Pot fi purtate discutii pe teme cum ar fi:
Ce-mi place mie cel mai mult?
Ce am voie sa fac la scoala?
Cine sunt prietenii mei?
Cum sa-ti construieti relatiile cu prietenii?
De aceeasi parte a drumului
Cum mi petrec timpul?
Cum sa-ti conduci emotiile?
Cum sa-ti construieti relatiile cu prietenii?
Cum sa-ti administrezi banii?
Cum sa ne concentram asupra solutiilor?
Tendintele majore ale reformelor curriculum-ului n plan European constau n: educatia pentru
toti, dezvoltarea unor atitudini dezirabile, a gndirii critice, preocuparea pentru adecvarea instruirii la
nevoile fiecarui individ, maximizarea potentialului fiecarui copil si predarea - nvatarea centrate pe elev.
Sa fii educat nseamna sa stii cum sa iti dezvolti toate laturile: nu numai culturale, ci si per63

sonale. Trebuie sa stii ce se ntmpla cu tine, de ce ti se ntmpla, unde esti si unde vrei sa ajungi,
ce abilitati ai, si cum sa le folosesti pentru a deprinde aptitudinile care iti lipsesc. n viata conteaza scolile absolvite, diplomele obtinute, dar succesul este direct proportional cu abilitatile dobndite, care, alaturi de cunostintele acumulate, sa determine manifestarea unei conduite adecvate.
Consilierea si orientarea este strns legata mai mult de psihologie dect de instructie sau dezvoltare intelectuala. Pentru a fi eficienta trebuie sa actioneze asupra inimii copilului. ntr-o fireasca colaborare ntre familie si scoala, parintii trebuie nvatati cum sa procedeze pentru a gasi cele mai eficiente
procedee prin care elevul poate deveni responsabil. Noile metode de nvata mnt ofera educatorilor instrumentele necesare implicarii parintilor si comunitatii locale n educare tinerilor. Multe cercetari efectuate
de psihologii sociali din sfera educatiei atesta avantajele unei asemenea abordari si structurari cooperative a activitatilor. Cooperarea nseamna un cstig n planul interactiunii ntre elevi si ceilalti parteneri
educativi ai profesorilor genernd sentimente de acceptare si simpatie, acceptnd mai usor autoritatea
si dialogul. Se determina cresterea respectului de sine, ncrederea n fortele proprii, diminuarea sentimentului de anxietate care se resimte la contactul cu autoritatea parintilor si cu institutiile locale. Exista
numeroase tipuri de elaborare a activitatilor educative astfel nct toti partenerii educatiei sa fie implicati.
De aceea relatia profesor-elev trebuie sa fie una de colaborare, de ncredere si de
respect reciproc.
Elevul sa nu se simta "controlat", ci sprijinit.
Profesorul trebuie sa
fie mai mult un organizator al situatiilor de nvatare si un element de legatura ntre elev
si societate, care mediaza si faciliteaza accesul la informatie.
Implicarea n egala masura a elevilor si profesorilor n procesul didactic nseamna responsabilitati mpartasite.
Copilul trebuie nvatat sa-si foloseasca ochii nu numai pentru a vedea, dar si pentru a privi; urechile, nu numai pentru a auzi, dar si pentru a asculta cu atentie;
minile, nu numai pentru a apuca obiectele, ci si pentru a pipai si a le simti.
(Lonwenfeld)

III.3 Realizarea consilierii prin intermediul proiectelor

Metodele, modelele, componentele sau strategiile de nvata mnt mbatrnesc la fel ca oamenii. ntr-o
lume supusa unei singure legi, paradoxal stabile cea a schimbarii, nvata mntul nu poate face exceptie.
Un mod de a conferi deschidere si viata muncii noastre este si a prin folosirea proiectului ca metoda complementara sau alternativa n desfasurarea si organizarea procesului educational din nvata mntul primar.
scoala si propune sa formeze multilateral personalitatea elevilor, sa-i pregateasca pentru viata , acordnd
atentia cuvenita bogatiei de forme pe care se structureaza comunicarea umana contemporana.
64

Realitatea practicii noastre profesionale ne nvata ca el nu se poate aplica nici permanent, nici pretutindeni, dar utilizarea lui da frumusete si viata nvata rii scolare.
Metoda
proiectelor
prezinta
urmatoarele
caracteristici:
este o metoda globala cu un puternic caracter interdisciplinar;
proiectul este o extindere, o investigatie a unui subiect din sfera practicului sau idealului,
poate fi dus la bun sfrsit de un grup de elevi, de toata clasa sau de un singur elev;
necesita o perioada mai mare de timp;
n realizarea proiectului, elevii trebuie sa mbine diferite strategii didactice;
are un accentuat rol de interdisciplinaritate;
trebuie organizat riguros n etape, ca orice munca de cercetare;
organizarea elevilor pe grupe creeaza un nou tip de nvatare: nvatarea reciproca, putin
valorificata n scoala.
In
derularea
unui
proiect,
se
disting
trei
etape:
a) prima etapa presupune alegerea subiectului pornind de la fapte reale din viata clasei:
harta proiectului cu principalele aspecte de continut, inventarul cunostintelor si eventuale predictii,
crearea centrului tematic si procurarea materialelor pentru proiect, prezentarea unor portofolii;
b) a doua etapa presupune activitati de documentare si investigare:
mpartirea
salii n centre de interes - investigare, explorare, observare, cercetare, experimentare,
masurare, predictii; utilizarea unor coduri de comunicare, derularea de activitati integrate, realizarea de scenarii nchegate cu continuturi apartinnd unor arii diferite.
c) a treia etapa presupune adaugarea de detalii, atribuirea unor functionalitati proiectului, crearea unei motivatii, prezentarea rezultatelor sub forma concreta (dramatizari, spectacole, jucarii, expozitii, mici daruri pot reprezenta sugestii de finalizare a proiectului).
Proiectul reprezinta primul pas spre descoperirea de sine, spre acceptarea propriilor limite,
facndu-se remarcata o motivatie foarte puternica pe plan afectiv: elevii sunt multumiti, fericiti, satisfacuti. Proiectele tematice au succesul scontat datorita continutului ales, punndu-se accent pe cercetare, eficienta , independenta n gndire, pe cautarea si gasirea raspunsurilor legate de tema propusa.
n urma implementarii acestor activitati, se pot sesiza urmatoarele realizari pe plan psihopedagogic si psihosocial la copii: sociabilitate, optimism, cresterea capacitatii de comunicare, detensionare, formarea sentimentului valoric personal, cresterea stimei de sine si a ncrederii n fortele proprii.
65

Sigur,
este destul de dificil sa administrezi mai multe programe extrascolare si sa ncerci sa gasesti resurse pentru aplicarea lor, dar cu bunavointa
am implicat clasa cu succes ntr-o serie de proiecte scolare cum ar fi:
Eu
si
ceilalti,
mpreuna
pentru
copii
nostri,
Suntem
ceea
ce
mncam,
Neatentia
care
ucide.

Exemplific printr-un program de mediere a relatiilor dintre elevi:

Motto: Sa formezi o echipa este doar nceputul, sa rami mpreuna este progresul, sa lucrezi
mpreuna este succesul(Henry Ford).
Eu si ceilalti
Programul se adreseaza elevilor clasei I;
Durata de desfasurare: Anul scolar 2008 2009;
Numar de ore necesar implementarii programului - 1 ora saptamnal;
Obiective:
Observarea particularitatilor comunicarii dintre elevi;
Identificarea barierelor de comunicare si a blocajelor, sugestii de eliminare a lor;
Crearea si mentinerea unui cadru pozitiv relational pentru toti elevii ;
Dobndirea aptitudinilor si abilitatilor de medierea conflictelor;
Cunoasterea si respectarea rolului important pe care l are munca n echipa.

Continutul programului:
66

n cadrul acestui program sunt atinse tematici diverse, cum ar fi:

abilitatile personale de comunicare eficienta;
integrarea socio-afectiva n grup;
cunoasterea locului si rolului ocupat n grupul clasa, a responsabilitatilor ce i revin;
nvatarea unor tehnici de negociere si rezolvare a conflictelor;
Programul are la baza sase activitati diferite ntre ele prin obiectivele, conceptele si
abilitatile specifice;
aceste activitati antreneaza participarea activa a tuturor elevilor
stimulnd dezbaterile pe diferite teme si nvatndu-i sa lucreze n echipa.

Mod

de

desfasurare:

n primele zile ale

derularii programului vom desfasura numeroase jocuri de cunoastere si autocunoastere ntre elevii clasei.
Voi provoaca exercitii de comunicare, prin punerea n situatii de comunicare, stiut
fiind ca, n realitate, actul de comunicare este ireversibil, irepetabil iar reusita lui nu poate fi neglijata.
Pornindu-se de la situatii n general stiute, elevii cauta forme si strategii pentru neprevazut. nvata torul va evita artificialul dus la extrem, dar nu poate nlatura insolitul din exercitii, deoarece adesea cel vizat de noi poate pali n fata celor oferite de viata reala.
Elevii exerseaza depasirea unor situatii conflictuale din cmpul lor de relationare.
Strategia abordata
de nvatator trebuie sa-l ajute sa constientizeze rolul pozitiv al conflictelor n viata oamenilor, sa le
dezvolte stilul personal de implicare n conflict precum si modalitatile de negociere n situatii conflictuale. Elevii isi dezvolta capacitatea empatica pentru a intui ce gndeste si ce simte partenerul
cu care se afla n conflict, precum si atitudinea toleranta, permisiva, de acceptare a celuilalt.
Strategia nu vizeaza att implicarea directa a nvata torului ca mediator n conflict, ct mai ales
modalitati de a descoperi n sine si cultiva capacitatea de negociere si rezolvare a acestora.
67

Elevii vor fi antrenati n jocul de simulare - Pnza de paianjen, prin care se ilustreaza relatia dintre ei.
Asezati n cerc vor forma o retea, ca o pnza de paianjen, care este asemanata cu relatiile care exista
ntre oameni. Discutia este condusa nspre a conchide ca pentru a avea relatii bune cu un grup de
persoane, fiecare dintre persoanele implicate trebuie sa-si faca partea sa n a mentine relatia. Daca nu, se
ntmpla ca atunci cnd unul cte unul, elevii renunta sa mai sustina pnza de paianjen, ata devine
nclcita si nu mai are frumusetea pnzei de paianjen.
Pe parcursul derularii programului de mediere, dupa fiecare activitate au avut loc numeroase discutii
spontane, au fost adresate ntrebari, au avut loc explicatii.

TI
ACTIVITA

TI
CONCEPTE SI
ABILITA

OBIECTIVE

- ascultarea activa;
Stim

sa purtam un
dialog?

Elevii exerseaza si dezvolta

abilitati de comunicare;

- comunicare eficienta;
- comunicarea expectantelor de
relationare, stabilirea regulilor de
comunicare;
- identificarea surselor de conflict;

nvatam sa
rezolvam un
conflict

Regulamentul
nostru

Elevii vor identifica bariere n

comunicare si vor crea o
alternativa pentru rezolvarea
conflictelor;

Elevii vor stabili o lista de

comportamente acceptate n
clasa alta lista de
comportamente respinse n
clasa;

68

- utilizarea strategiilor specifice de

rezolvare a conflictelor;
- cei 10 pasi ai medierii;
- norma clasei;
- raportarea la norma;
- respectarea normelor (formale si
informale);

Eu si grupul meu

Munca n echipa:
avantaj sau
dezavantaj?

Elevii vor constientiza nevoia

de adaptare a comportamentelor
individuale n concordanta cu
asteptarile grup;

Elevii vor cunoaste si respecta

rolului important pe care l are
munca n echipa;

- dezvoltarea abilitatilor de relationare

interpersonala;
- intercunoastere.
- coeziunea grupului

- dobndirea capacitatii pentru munca

n echipa;

- cooperare;
mi place sa lucrez mpreuna cu Elevii vor lucra pe grupe n
ateliere de lucru.
alte persone

-toleranta ;
- rezolvarea de proiecte n comun;
- entuziasm n munca, responsabilitate
pentru munca realizata, respect fata de
colegi.

Metodologia

programului:

implementarea programului se realizeaza printr-o combinatie de elemente si concepte

teoretice nsotite de activitati practice si exemplificari din viata reala, prezentarile fiind
sustinute de un program computerizat de software;
activitatile care se vor desfasura cu elevii includ: discutii de grup, exemplificare, jocuri
de cunoastere, de comunicare, simulari ale unor situatii reale, prezentari cu ajutorul retroproiectorului, programe de grup, spectacole, concursuri, vizite, drumetii, aniversari, munca
n echipa, ateliere de lucru, activitati extrascolare comune;
un accent deosebit se va pune pe ncurajarea lucrului n echipa.
Rezultatele

preconizate

prin

implementarea

69

programului:

 functionarea eficienta n cadrul grupului;

evitarea conflictelor, promovarea unei convietuirii armonioase;
cunoasterea si respectarea rolului important pe care l are munca n echipa.
functionarea eficienta n cadrul grupului.
Concluzii:
n
latiilor

urma
observarii
directe
a
elevilor
de
comunicare
ce
se
stabilesc
ntre

din
ei,

grupul-clasa
si
a
am
observat
ca:

re-

elevii si comunica informatii extrem de variate din toate domeniile cognitive, inclusiv pe
teme ce tin strict de viata personala a acestora, folosind un limbajul uzual;
comunicarea mesajelor n cadrul clasei are virtutea de a-i apropia pe colegi.
continutul comunicarii este extrem de diversificat, cuprinznd informatii izvorte din experienta personala sau acumulate prin lectura, vizionarea programelor T.V.
comunicarea empatica are loc ntre membrii grupului atunci cnd unul dintre ei au probleme
sau este implicat ntr-un conflict extern grupului;
exista carente n comunicare datorate rolurilor si statusurilor pe care membrii le au n cadrul
clasei, o prapastie ntre elevii populari si cei marginalizati, ntre tocilari si nonconformisti bariera datorata pozitiei emita torului sau receptorului.
tipurile de comunicare existente: verbala, nonverbala, paraverbala, metaverbala.
n urma derularii programului de mediere, elevii si-au perfectionat capacitatile de comunicare si
interrelationare, si-au dezvoltat abilitati de depasirea unor situatii conflictuale din cmpul lor de
relationare, si-au exersat capacitatea empatica pentru a intui ce gndeste si ce simte partenerul
cu care se afla n conflict, precum si atitudinea toleranta, permisiva, de acceptare a celuilalt.
Colegii de banca nu sunt numai doi vecini n spatiul clasei, ci doi elevi care comunica ntre ei informatii
variate, se ajuta reciproc, se sfatuiesc asupra actiunilor pe care le desfasoara sau le vor initia, si
comunica sentimente sau atitudini fata de valori.

70

Faptul ca folosesc internetul mpreun cu colegii de clasa i ajuta pe copii sa lege relatii mult mai usor.
Programul de mediere a stimulat interesul elevilor, n primul rnd, n implicarea lor n activitati
educative extrascolare comune, dar si realizarea grupurilor de discutii, a dezbaterilor. Munca pe echipe
din atelierele de lucru a dus la ntarirearea spiritului de toleranta , acceptare si cooperare, optimizarea
relatiei lor.
Sugestii:

descrierea caracteristicilor comunicatorului de succes;

discutarea motivelor pentru care comunicarea esueaza;
explicarea strategiilor de mbunatatire a abilitatilor de comunicare;

valorificarea celor mai bune oportunitati

de dezvoltare a abilitatilor

de comunicare prin exercitiul comunicativ. Antrenarea elevilor n procesul

comunicativ nu nseamna a multiplica actele de vorbire, ci sa fie gasite modalitati
de intensificarea interactiunilor elev-elev n planul schimbului informational
si interpersonal.
mbunatatirea comunicarii empatice dintre colegi care va duce la o mai buna relationare;
dobndirea de catre membrii grupului a unor cunostinte axate pe comunicare de grup;

gasirea solutiilor pentru a rezolva blocajele

simt
interlocutor.

si obstacolele reale pe care le

cnd se afla ntr-o confruntare directa

cu un

evita blocajele care pot interveni n comportamentul comunicativ al membrilor ei vor trebui sa stie
ca arta de a comunica nu este un proces natural ori o abilitate cu care noi ne nastem, ci se nvata :

71

 activitati de tip team-building avnd ca scop mbunatatirea climatului afectiv dintre membri;
sporirea gradul de satisfactie inter-personala pe care l procura interactiunea;
continuarea si dezvoltarea programului de mediere;
propunerea unei discipline optionale ale carei continuturi sa se refere la domeniile abordate n
activitatile proiectului.
Motto: Un olar bun trebuie sa cunoasca lutul cu care lucreaza.

Plan de actiune pentru o mai buna cunoastere a procesului de formare a

grupului informal n clasa

Locul de desfasurare: Scoala

cu clasele I- IV Salcioara, Smeeni

Scopul: Cunoasterea proceselor si fenomenelor care conduc la formarea grupului informal n clasa si
determinarea efectelelor pe care le are acesta asupra elevilor.
Obiective:
cresterea gradului de coeziune a grupului;
consilierea de grup si individuala a elevilor facilitnd astfel formarea unei imagini corecte fata de
sine si fata de grup;
mbunatatirea relatiilor afective si a comunicarii la nivelul grupului;

72

 dezvoltarea unei atitudini pozitive fata de sine si fata de ceilalti.

Resurse:
umane: 17 elevi
materiale: seturi de chestionare, baterii de teste sociometrice;
temporale: 1 semestru scolar

Rezultate asteptate: functionarea eficienta n cadrul grupului.

Grupul tinta: este format din 17 elevi ai clasei a IV a.
Beneficiari: Elevii, familiile acestora, nvata orul care va lucra cu specialisti n consilierea lor.

Argument

Cunoasterea procesului de formare a grupului informal n scoala este o premisa indispensabila pentru toate actiunile educative ce se intreprind, cele doua tipuri de structuri, formala si informala
specifice colectivului de elevi se afla ntr-o strnsa interdependenta , grupurile informale se cristalizeaza
dupa un anumit timp si odata constituite sunt supuse unui complex de dezvoltare proprie, continua.
La polul opus formalului, informalul se caracterizeaza prin aceea ca interactiunea nu este impusa
din exterior, ea este rezultatul firesc, natural si spontan al relatiilor ce se stabilesc ntre membri grupului.
Este deci important de a folosi
aceste grupuri informale la realizarea obiectivelor educationale si de a considera riscurile necontrolabile
referitoare la rezistenta n cazul n care actiunea grupurilor este contrara obiectivelor educationale.
Relatiile informale din scoala sunt relatii interpersonale care nu
se regasesc n regulamentul scolar, dar care emerg spontan n maniera de a satisface nevoile indivizilor.

73

Grupurile informale odata constituite sunt

supuse unui complex proces de evolutie care parcurge diverse stadii de crestere si maturizare sociala.
Informatiile obtinute prin tehnicile sociometrice sunt deosebit de utile nvata torului, n ncercarea
lui de a orienta pozitiv relatiile interpersonale din cadrul clasei de elevi. Aceste tehnici pot furniza,
totodata, si date importante cu privire la pozitia ocupata de elevi n cadrul microgrupului scolar datorita
prezentei sau absentei anumitor capacitati sau trasaturi de personalitate, datorita motivatiei care sta la
baza alegerilor si respingerilor exprimate, precum si datorita gradului de intercunoastere al elevilor.
(Tomsa Gheorghe, Consilierea si orientarea n scoala, Casa de Editura si Presa
Viata
Romneasca,
Bucuresti,
1999,
p.215)

74

Obiective

Actiuni

Resurse

Evaluare

Pliante
Sa ne informam.

Informarea persoanelor
-realizarea de brosuri, pliimplicate asupra planului
initiat si asupra scopului ante informative;
sau.

Prezentari
Power-Point
nvata tor, elevi,
parinti, consilier
scolar.

Chestionar din care reiese

ca persoanele implicate
detin toate informatiile
referitoare la planul de
actiune.

Discutii

n aer liber
nvata tor
Observarea modului de
formare a grupului informal
-realizarea unei excursii
Elevi
n functie de nclinatiile, ap- n natura dar si cu vizitarea
titudinile, talentul fiecaruia. anumitor institutii culturale: Ghizi
muzee, teatru, galerie de arta,
biblioteci.

Sa ne cunoastem mai bine

Cunoasterea tipurilor de
relatii si interactiuni pozitive sau negative n rndul
elevilor, identificarea liderului n grupul informal.

realizarea
unei
sociograme si sociomatrici
pentru stabilirea tipului
de interactiune din rndul
elevilor si a modului n care
se alege liderul ntr-un grup
informal.

75

Chestionar referitor la
cunostintele acumulate n
timpul excursiei.
Identificarea afinitatilor
culturale ntre elevi si a
formarii grupurilor
informale n functie de
acestea.

Consilier scolar
Elevi
Chestionar
Sociograma
Sociomatricea

Stabilirea gradului de
coeziune a grupului scolar
datorat influentei grupurilor
informale.

Grupurile din care fac

parte
Stabilirea gradului de
-realizarea profilului psicoeziune n grupul informal
hologic al grupului pentru a
si adoptarea de solutii.
identifica profilele psihologice ale elevilor

Observarea sistemica a
grupului pe baza
categoriei
informationale

Profilele psihologice ale

elevilor, studii de caz.

Tablou de grup
Determinarea gradului
de coeziune n grupul
de elevi si adoptarea de
solutii pentru ameliorarea
relatiilor.

realizarea profilului
psihologic al grupului pentru
a putea identifica profilele
psihologice ale elevilor;
indentificarea si stabilirea
unor modalitati de interventie
unde si cnd este cazul.
La final

Concluzii

si

Elevi
nvata tor

Pliante

-dezbateri si discutii referitoare la rezultatele obtinute

n urma implementarii planului la nivelul tuturor categoriilor sociale implicate.

Analiza
rezultatelor
implementarii planului de
actiune si diseminarea lor.

Consilierul scolar

CD
Prezentari

Rezultatele activitatii de
consiliere individuale si de
grup;

Chestionare din care sa

reiasa beneficiile
implementarii planului de
actiune.

recomandari:

Putem spune ca identificarea unor legaturi afective ne ofera posibilitatea sa ntelegem mai
bine mecanismul procesului de interactiune, mecanism care declanseaza si determina caracteristicile colectivului ca un tot unitar. Forta interactiunilor deriva din faptul ca grupurile informale se
caracterizeaza prin cantitatea si usurinta relatiilor interpersonale care au loc n cadrul grupului.
Autorii afirma ca n interiorul grupului, comunicarea este mai simpla, mai
putin ncordata si are loc mai repede dect cu actori din exteriorul grupului.
76

Specific grupurilor informale sunt: scopul comun al membrilor, normele echivalente

credintelor mpartasite de membrii grupului n ceea ce priveste comportamentul n situatii specific,
temele comune, sarcinile grupului sunt definite ca activitati comune pe care le desfasoara grupul
n vederea atingerii obiectivelor, Gurvitch abordeaza ideea ca fiecare grup are o opera de finalizat. S-a observat ca unele grupuri si dezvolta traditii si obiceiuri care n final le ntaresc forta.
(Moscovici Serge, Psihologia sociala a relatiilor cu celalalt, Editura Polirom, Iasi, 1998, p. 213)
nvata torul va propune mai multe activitati de team building, o
dintre cele mai sigure si mai agreabile pentru ntarirea coeziunii echipei.

SCOALA

CU CLASELE I-IV SALCIOARA,

SMEENI, BUZAU

PARTENERIAT N EDUCATIE :
FAMILIE- COMUNITATE
SCOAL

Prezenta parintilor poate transforma cultura scolii (S.L. Lightfoot)

77

cale

Coordonatori: Prof. Oltenescu Costina

Inv. Prezeret Catalina
Director,
Prof. Nicu Dicianu
An scolar 2008-2009

ARGUMENT

Am conceput acest proiect din dorinta de a forma parintilor o atitudine

deschisa fata de scoala si de a exista o colaborare bazata pe ncredere si satisfactii de ambele parti.
Multi parinti cred ca o data ce copiii lor au trecut pragul
scolii, rolul lor n educatia acestora scade, daca nu dispare. Dimpotriva, acum efortul lor se dubleaza si
de felul n care se implica de la nceput la viata scolara a copilului, vor depinde si rezultatele acestuia.
Sunt situatii n care apar bariere de comunicare ntre cadrele didactice si parinti. n multe cazuri
profesorii considera ca parintii nu acorda suficienta atentie copiilor lor sau parintii cred ca profesorii
sunt prea distanti si nu se implica suficient si astfel rezulta o colaborare scoala-familie pur formala.
n fapt, parintii poarta responsabilitatea fundamentala a educatiei copilului, iar scoala i sprijina n acest demers. Astfel, parintii sunt clientii scolii,
iar elevii consumatorii, fapt care trebuie sa determine un parteneriat autentic ntre dascali si familie.
Termenul de parteneriat este bazat pe premisa ca partenerii au un fundament comun de actiune si un spirit de reciprocitate care le permit sa se uneasca, profesori si parinti angajndu-se n activitati comune de nvatare, sprijinindu-se unii pe
altii n ndeplinirea rolurilor cerute, desfasurnd proiecte de curriculum colaborativ.
ntlnirile tipice cu
parintii nu abordeaza ntotdeauna aceste probleme, oferind parintilor putine sanse de a cunoaste profesorii
elevilor si problemele scolii. De aceea, trebuie pus accent pe activitati de cunoastere interpersonala
pentru a crea un cadru de siguranta si pe strategii de desfasurare a acestora ct mai variat si accesibil.
Ideal ar
fi ca viitorii dascali sa primeasca n timpul formarii lor profesionale o pregatire n materie de relatie cu
parintii, iar parintii sa fie pregatiti pentru a juca rolul lor educativ si de ce nu, cu initiative fata de scoala.
78

Pentru a conduce
o masina este necesar un carnet de conducere, pentru a creste si educa un copil nu se cere nimic...
Ca urmare, acest proiect, si propune responsabilizarea familiei n educatia copilului, si consolidarea colaborarii ntre familie si scoala n interesul copilului.

implicate:
nvata torii,
preotul din localitate,
parinti,
bunici,
elevi;
Obligatiile
partilor:
nvata torii
au
obligatia
de
a
stimula
participarea
parintilor
cadrul
proiectului
prin
cosiliere
si
activitati
instructiv-educative;
Parintii au obligatia de a participa la activitatile propuse de scoala.
Obligatii
comune:
Parti

implicarea n cadrul activitatilor propuse;

identificarea unor demersuri educative ;
mbunatatirea relatiei scoala-familie;

Durata: Parcursul anului scolar 2008-2009

Scop: Integrarea parintilor n scoala ca parteneri educativi, responsabilizarea familiei n educatia
copilului si consolidarea colaborarii ntre familie si scoala n interesul copilului.

Obiective:
Realizarea unor cercetari pentru dignosticarea relatiei scoala-familie;
Identificarea instrumentelor de comunicare scoala-familie, diversificarea lor;
Dezvoltarea unor abilitati de rezolvare a problemelor n relatia parinte-copil;

79

 Implicarea parintilor n modul n care copiii petrec timpul liber;

ncurajarea voluntariatului, atragerea parintilor catre activitati din lumea scolii.
mbunatatirea capacitatii familiei de a-si ngriji, creste si educa proprii copii, ntr-un mediu adecvat;

Motto: A trata familiile nu este o chestiune ce depinde doar de teorie si tehnica, ci este un act de
iubire.
Nichols & Schwartz
REZULTATE ASTEPTATE:

nvatarea de noi strategii de comunicare eficienta ntre copil - parinte, parinte cadru didactic,
copil-parinte-cadru didactic;
instruirea parintilor pentru a deveni factori activi n procesul educational;
implicarea activa la mbunatatirea vietii copilului n familie;
optimizarea exercitarii dificilei profesii de parinte prin marirea "deschiderii" catre nevoile
copilului;
constientizarea faptul ca nu sunt singuri si fara sprijin n cresterea copilului;
dezvotarea capacitatii de comunicare empatica parinte-copil;
informarea parintilor n functie de situatie pentru nlocuirea treptata a unor comportamente
indezirabile cu comportamente potrivite prin excluderea supraprotejarii, subsolicitarea sau
suprasolicitarii, neglijarea copilului, supraestimarea sau subestimarea potentialului
psihointelectual al copilului.
armonizarea raportului elev - scoala familie;

80

 este format din 19 parinti: 18 mame si 1 tata;

GRUPUL TINT

A
BENEFICIARI: elevii claselor primare, familiile acestora care vor beneficia de informatii si activitati practice viznd ameliorarea capacitatii familiei de a-i ngriji,
creste si educa, ntr-un mediu adecvat nevoilor lor de dezvoltare, cadre didactice.
RESURSE:
procedurale: chestionare, brainstorming-ul, explicatia, dezbaterea, sase prezentari Power-Point,
metode de lucru n grup, ascultarea activa, observatia, explicatia, dezbaterea, studiul de caz;
umane : copii, parintii lor, doi nvata tori.
materiale: spatiu adecvat, materiale consumabile, videoproiector, CD-uri, mape cu materiale de
informare/instruire pe problematica educatiei, brosuri tiparite.

Desfasurarea activitatilor din cadrul parteneriatului:

Tema

Sarcini de lucru
-scrisoare de informare catre parinti

Scoala

fara ziduri

-dezbatere: Ce rol au parintii la viata scolii?

Parintii se ntorc la scoala

- elaborarea / aplicarea unui chestionar pentru parinti privind colaborarea

scoala-familie si interpretarea rezultatelor;

Alcatuirea Comitetului de
Parinti

-discutii informale asupra Regulamentului de ordine interioara si a

documentelor scolare.

81

- informatii privind stadiile vrstelor scolare, respectiv tipurile de

inteligenta ;
Ne cunoastem bine copilul?

- chestionar: Ce stil de nvatare are copilul meu?

- Carnavalul toamnei-activitate aristica, jocuri, concursuri, gospodarie cu
participarea parintilor.
-brainstorming: identificarea unor comportamente evazioniste la copii;
- informatii si sugestii de formare, ncurajare si ntarire a comportamentelor
pozitive.

Cum i nvata m pe copii

comportamente pozitive?

Dezbatere pe tema: Cum ne ajutam copii?

A descoperi lipsurile nu este suficient, daca nu propui si mijloace de
ndreptare ( Goethe )
-serbarea de Craciun.
- brainstorming: principalele cauze care genereaza conflicte n familie;
- tehnici mentale de aplanare a conflictelor;
- informatii privind stilurile parentale;
- identificarea unor comportamente agresive frecvent ntlnite;

Cum aplanam conflictele?

- activitate de grup: rezolvarea unor probleme n sensul mentinerii unui

climat familial echilibrat;
- atelier artistic: realizarea unor machete cu sprijinul parintilor la Abilitati
practice, avnd ca tema Familia mea

82

-dezbatere: S tim sa ne hranim sanatos copilul?

Cui sa solicit ajutor specializat?

Mama si copilul

-informatii privind bolile caracteristice copilariei; modalitati de prevenire si

tratare;
-serbare cu ocazia zilei de 8 Martie

Activitate de voluntariat:

- actiunea SCHIMB DE JUCARII , actiunea are ca scop colectarea de

jucarii si hainute pentru Sorinel.

Mna de la mna

Motto: Nimeni nu trebuie sa treaca prin greutati de unul singur.

-rolul familiei n educatia copilului;

Influenta familiei asupra
carierei elevului

Motto: Nu putem directiona vntul, dar putem directiona directia

vslelor. ( Vince Lombardi )

Profesia de parinte-

- S i parintii ne citesc o lectura-activitate la clasa cu participarea unui

parinte pe parcursul lunii mai;

O zi din viata unui parinte

-realizarea unei excursii mpreuna cu parintii.

Implementarea proiectului s-a facut n cadrul primei sedinte cu parintii din luna
septembrie si s-au distribuit scrisori de informare catre acestia.
n urma discutiilor purtate la sedinta , parintii s-au aratat interesati de acest tip de parteneriat.
Temele si continutul activitatilor au urmat sa fie stabilite de comun accord cu dnsii.
Evaluare:
chestionare, fise;
83

 impactul avut asupra elevilor si al parintilor ;

Prin
administrarea
informatii
legate

unui
chestionar
de
evaluare
am
de
impactul
avut
asupra
parintilor

urmarit
si
al

obtinerea
elevilor;

de

CHESTIONAR
"Ce a nsemnat pentru dumneavoastra participarea la avtiviatile parteneriatul?",

" Care sunt cstigurile personale ?".

Diseminarea

rezultatelor:

panou cu fotografii reprezentnd momente din desfasurarea activitatilor si realizarea unui

album pentru fiecare parinte.
nregistrari video cu serbarile si activitatile la care au fost implicati parintii si copiii.
CONCLUZII
n final se impun cteva rezultate desprinse din capitolele lucrarii si sintetizate de urmatoarele concluzii
generale:
1.Consilierea scolara este definita ca arie de servicii acordate unui elev sau clasei de elevi,
pentru a-si rezolva problemele sau pentru a-si planifica viitorul n interes personal, ct si de
compatibilizare a aspiratiilor individuale cu interesul comunitar. Ideea conducatoare este ca
aceasta activitate nu este doar una speciala, realizata de consilierul scolar, ea este implicita educatiei nsasi, ca si tuturor actorilor educatiei, n primul rnd parintilor si cadrelor didactice.
84

2. Se pot identifica trei niveluri de consiliere care se pot desfasura n scoala primara:
Consilierea de sprijin pe care orice profesor l acorda elevilor, prin nsasi exercitarea profesiei didactice, problemele sunt adesea cele legate strict de disciplina
pe care profesorul o preda si mai rar cuprind sfera vietii personale a elevului.
Consilierea scolara pe care o poate acorda nvata torul, obiectul acestui tip de consiliere l constituie
problemele personale, dificultatile elevilor, att cele provenite din viata scolara ct si din afara scolii.
Consilierea psihopedagogica calificata acordata elevilor de specialist-consilierul scolar, n cabinetul
de
consiliere.
3.Factori principali care explica si motiveaza calitatea de consiliat a elevului sunt trebuintele specifice ale
acestuia: trebuinta de definire si exprimare a identitatii, de a fi institutionalizat, de comunicare, artisticestetice, de prietenie, de cooperare, de anturaj si integrare sociala, de a avea un comportament adecvat, fata de activitatile educative si sociale acestea definindu-l ca om si asigurndu-i succesul nazuit.
4.
Comunicarea reprezinta mijlocul indispensabil consilierii, calea de succes a acestei activitati.
Mijlocul de orientare sociala care face legatura ntre actiunea consilierului si
subiectul consiliat este limbajul.
n cadrul activitatii de consiliere, dialogul este unul intuitiv, iar n cazul orientarii este unul argumentativ si de aceea este obligatoriu.
5. Diversele constatari din practica consilierii au demonstrat fexibilitatea ei, aceasta activitate nu are un
model standard impus - Ct?, dimpotriva, permite redimensionari axiologice menite sa induca schimbarea elevilor. La criteriul Cum? cercetarea a elaborat o metodologie specifica pentru consiliere si orientare, aceasta fiind tratata ca actiune de nvatare a elevilor sa-si comunice nevoile/trebuintele, printr-un
un flux continuu si complex de influente modelatoare si transformatoare, care se exercita pe un subiect
individual sau pe grup. Elevul mic, prin consiliere si orientare, trebuie sa fie influentat pozitiv sasi creeze o imagine pozitiva despre sine n procesul de autodefinire ca fiinta unica si irepetabila.
6. Consilierea are un rol proactiv, ncercnd sa previna situatiile de criza personala, educationala si sociala.
7. Indiferent de modelul de consiliere utilizat se considera ca este esential pentru consilieri
sa dezvolte o credibila relatie empatica cu elevul, de ncredere reciproca, de respect mutual, de
disponibilitate reciproca, sa nteleaga problemele elevului pentru ai oferi un sfat personalizat.

BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.

Baban Adriana, Consiliere educationala, Editura Ardealul, Cluj-Napoca, 2001;

Butnaru, Dan, Consiliere si orientare scolara.
Editura Spiru Haret, Iasi, 1999.
Cezar

Gavriliuc,

Carte

de

buzunar
85

pentru

fete

baieti

cu

parinti

plecati

strainatate,

Editura

URMA

ta,

Chiinau,

2008;

4.

Ciofu Carmen, Interactiunea parinti-copii, Editura Medicala Amaltea, Bucuresti, 1998.

5.

Dumitru-Tiron Elena, Consiliere Educationala, Editura Institutul European, Iasi, 2005,

6.
7.

Eliade,
S.,
ABC-ul consilierii,
Jigau Mihai (coord.), Consiliere si orientare.

Ed.
Hiperborea,Turda,2000.
Ghid metodologic. CNC, Bucuresti,2001.

8. Lisievici Petru, Teoria si practica consilierii, Editura Universitatii din Bucuresti, Bucuresti, 1998.
9.
optionalelor
10.

Lucian
Ciolan,
n
nvatamntul

(n
primar,

colaborare),
Repere
pentru
Editura
Corint,
Bucuresti,

proiectarea
1998;

Moscovici Serge, Psihologia sociala a relatiilor cu celalalt, Editura Polirom, Iasi, 1998.

11. Manolescu Marin, Curriculum pentru nvata mntul primar si prescolar, Editura Credis, Bucuresti,
2004;
12.
lemelor

Neamtu Cristina,
de comportament

Devianta scolara-ghid de interventie n cazul

ale elevului,
Editura Polirom,
Iasi,
2003.

prob-

13. Tomsa Gheorghe, Consilierea si orientarea n scoala, Casa de Editura si Presa Viata Romneasca, Bucuresti,
1999
14. Septimiu Chelcea, Cum sa redactam o lucrare de licenta , o teza de doctorat, un articol stiintific n domeniul stiintelor socioumane, Editura Comunicare.ro, Bucuresti, 2003.
15.

Umberto,

Eco,

Cum se face o teza de licenta ,

Editura Polirom,

2006.

Anexa 1
Spune-mi ce dai ca sa-ti spun ce o sa primesti
(Poveste cu tlc)
Era odata un barbat
cetati din Orientul Mijlociu.

care sedea la marginea unei oaze la intrarea unei

Un tnar se apropie ntr-o buna zi si l ntreba:

- Nu am mai fost niciodata pe aici.

Cum sunt locuitorii acestei cetati?

86

Batrnul
-

Cum

Egoisti

Asa

erau
si

locuitorii

rai.

sunt

raspunse

De
si

aceea

printr-o
cetatii

ma

locuitorii

de

bucur

acestei

ca

ntrebare:
unde

am

cetati,

vii?

putut

pleca

raspunse

de

acolo!

batrnul.

Putin dupa aceea, un alt tnar se apropie de omul nostru si i puse aceeasi ntrebare:
-

Abia

am

Omul

sosit

nostru

Cum

erau

acest

tinut.

Cum

raspunse

cu

locuitorii

cetatii

sunt

locuitorii

aceeasi
de

acestei

cetati?

ntrebare:
unde

vii?

- Erau buni, marinimosi, primitori, cinstiti. Aveam multi prieteni acolo si cu greu i-am parasit.
-

Asa

sunt

si

locuitorii

acestei

cetati,

raspunse

batrnul.

Un neguta tor care si aducea pe acolo camilele la adapat auzise aceste convorbiri si
pe cnd cel de-al doilea tnar se ndeparta, se ntoarse spre batrn si i zise cu repros:
si

Cum
poti
sa
aceeasi
ntrebare

dai
pe

doua
care

raspunsuri
cu
ti-o
adreseaza

totul
doua

diferite
persoane?

la

una

- Fiule, fiecare poarta lumea sa n propria-i inima. Acela care nu a gasit nimic bun n trecut nu va gasi
nici aici nimic bun. Dimpotriva, acela care a avut si n alt oras prieteni va gasi si aici tovarasi credinciosi
si de ncredere. Pentru ca, vezi tu, oamenii nu sunt altceva dect ceea ce stim noi sa gasim n ei.
Anexa

2
Smerenie

Odata demult ma plimbam cu tatal meu. La o cotitura, el se opri deodata. Dupa o clipa de tacere ma
ntreba:
- n afara de ciripitul pasarilor, mai auzi si altceva?
mi ascutii auzul si, dupa cteva secunde, i raspunsei:
87

- Aud zgomotul unei carute ...

- Asa este, spuse tatal meu. Este o caruta goala.
l ntrebai:
- Cum de stii ca este o caruta goala, daca nca nu o putem vedea ?
Iar el mi raspunse:
- E foarte usor sa-ti dai seama cnd o caruta este goala, din cauza zgomotului. Cu ct este mai goala, cu
att face mai mult zgomot.
Astazi adult fiind, cnd vad o persoana care vorbeste prea mult, nterupn conversatia celorlalti,
dovedindu-se inoportuna, laudndu-se cu ceea ce poseda, simtindu-se atotputernic si dispretuindu-i pe
ceilalti din jurul ei, nca mai aud vocea tatalui meu spunnd:
"Cu ct este mai goala caruta, cu att mai mult zgomot face".
Smerenia consta n a trece sub tacere virtutile noastre, si de a le permite altora sa le descopere.
Nu uitati ca exista oamnei att de saraci, nct nu au nimic altceva dect bani.
Nimeni nu este mai gol la suflet, dect cel care este plin de el nsusi.
Anexa 3
Lectia fluturelui

ntr-o zi ntr-un cocon a aparut o mica gaura. Un om, care trecea din ntmplare prin
preajma, s-a oprit mai multe ore pentru a observa fluturele care se forta sa iasa prin aceasta
gaura mica. Dupa multe ncercari se parea ca fluturele a abandonat, si gaura ramasese la fel
de mica. Parea ca fluturele a facut tot ce putea si nu mai era n stare de nimic altceva.
Atunci omul s-a decis sa ajute fluturele: a luat un cutit si a deschis coconul. Fluturele a iesit
imediat. nsa corpul fluturelui era slab si anemic. Aripile sale erau putin dezvoltate si aproape ca nu
se miscau. Omul a continuat sa-l observe creznd ca dintr-un moment n altul aripile fluturelui se vor
deschide si vor putea suporta greutatea corpului pentru ca el sa poata zbura. Acest lucru nu s-a ntmplat! Fluturele si-a trait restul vietii trndu-se pe pamnt cu corpul sau slab si cu aripile chircite.
88

Nu

putut

NICIODATA

zbura

Ceea ce omul, prin gestul sau de bunatate si prin intentia sa de a ajuta, nu

a nteles, este ca trecerea prin gaura strmta a coconului era efortul necesar pentru ca
fluturele sa trimita lichidul din corpul sau catre aripile sale pentru a putea zbura.
Era chinul prin care viata l punea sa treaca pentru a putea creste si pentru a se dezvolta.
Uneori,

efortul

este

exact

lucrul

de

care

avem

nevoie

Daca ni s-ar permite sa ne traim viata fara a ntlni obstacole,

Nu am putea fi att de puternici cum suntem,

Noi
puterea

Cerem

ntelepciunea

Dorim

am fi limitati.

nu am putea zbura NICIODATA.

oamenii:

Cerem

Cerem

viata .

si

prosperitatea
sa

zburam

viata

ne

si

viata

si

viata
si

da
ne

ne

viata

dificultati

da
ne

pentru

ne

face

sa

le

da

probleme

ca

un

creier

muschi

da

si

obstacole

de

pentru
a

le

puternici.
rezolvam.
a

munci.

depasi.

Cerem iubirea si viata ne da oameni pe care sa i ajutam n problemele lor si sa-i iubim.
Cerem

favoruri

si

viata

ne

da

potential.

Se pare ca nu primim nimic din ce noi am cerut, dar totusi am primit tot ce aveam nevoie.

Anexa

4
89

Dovleacul si vita
dupa Alexandru Mitru
I-adevarat ca ntmplarea asta s-a petrecut
de mult. Vita de vie se urca pe araci ca si acuma. Dovleacul se tra pe jos,precum i este obiceiul.
-Ia da-te jos de-acolo, se ratoi dovleacul.

Mai lasa si pe altul sa se urce pe arac!

-Ce

suparat?

vrei

dovleacule?

De

ce

esti

raspunse

vita

de

vie.

-Asa, a spus tfnos dovleacul.

De ce sa stai ntr-una pe sus, iar eu sa-mi port
fructul prin praf?
Doar pentru ca ta ranul n-a vrut sa-mi puna si mie un arac?
-T
aranul

S-au

certat

tot

stiut

ce

face,

dimineata

grait

aceea

de

blnd

primavara

vita
si

nu

de

vie.

s-au

nteles.

Mniat , dovleacul s-a hotart sa urce la fel de sus ca vita de vie.

Si
cum
numai la ctiva pasi de acolo se gasea un copac, s-a prins de trunchiul sau si a urcat numai sa se vada sus.
A ajuns pna n vrful copacului.
i venea sa rda de
vita de vie care ramase mult mai jos, pe arac.Tocmai atuncea trecea pe acolo ta ranul:
-Ia

uite

-Dar

la

sa-l

dovleacul
vedem

a sta

cnd

unde
o

sa-i

s-a

cata rat?

creasca

fructul

grai

el

catre

ce

sa

vecin.
faca?

La auzul acestor vorbe dovleacul simti ca l cuprinde frica. Se uita n jos si l apuca ameteala.
-E
mare.

mai

oare
Ar

vreo
fi vrut

primejdie?
sa coboare,

Si

fructul se cocea
tinea.
Ce bine ar

-Vito
o
fi

de
sa

-Te-as
grijulie,
sa

vie,
cad
ajuta,
nu-i

ajuta-ma
prinde-ma

si
fi
sa
tu

se
dar se

crestea tot mai

fost pe pamnt.

ntreba
temea

mare si mai greu.

Nu se mai chinuia

cobor!
Am
ntre
frunze
ca

dar
n-am
putere!
striveasca
dovleacul

n
capul
lui
de rsul vitei.

fost
un
prost...
sa
nu
ma
sfarm.

raspunse
vita
gogoman
cnd
o
90

Abia
att.

privindu-si
sa
cada.

cel

se

Destrugurii

S-a ngreunat dovleacul tot mai mult si ntr-o zi s-a ntmplat ceea ce era de asteptat.
Dovleacul a cazut. Coaja s-a spart si smburii s-au mprastiat. Un purcel, care trecea pe-acolo,
l-a vazut si l-a mncat.Cine l-a pus pe natafletul de dovleac sa fie asa pizmas si fara minte?
Nu
De

te
ce

urca
cazi

unde
mai

nu
de

ti-e
sus,

locul,
ti

nu
te
da
spargi
capul

ceea
mai

ce
nu
tare!

esti...

Anexa 5
Cei trei prieteni
( poveste populara)
Un om avea trei prieteni. Pe doi dintre dnsii i iubea ca si cum i-ar fi fost frati de cruce; iar pe-al treilea
nu-l prea baga n seama. Si
cu toate acestea, cel de-al treilea prieten l iubea si-i era credincios si devotat.
Sa

vedeti

cum

si-a

aratat

acesta

iubirea

si

credinta.

ntr-o zi, judecatorul orasului chema pe omul cel cu trei prieteni la judecatorie,
sub cuvnt ca s-a facut vinovat de o mare greseala.
Desi n gndul lui el se
stia mai curat ca argintul, totusi se sperie si alerga la cei trei prieteni ai sai.
- Iubiti prieteni, zise el, veniti cu mine la domnul judecator si dati marturie ca eu nu-s vinovat cu nimica.
La aceasta rugaminte a lui, cel dinti prieten raspunse ca nu poate sa-l nsoteasca la judecator,
pentru ca are sa plece la o livada a lui, sa culeaga prunele; al doilea zise ca ar merge bucuros,
dar l stie pe judecator ca-i om aspru si iute la mnie si i-e teama sa nu i se ntmple ceva.
Numai cel de-al treilea, acela pe care nu-l iubea, se arata gata sa mearga la judecator.
ntr-adevar, el pleca cu dnsul, intra la judecator si-i vorbi acestuia cu atta inima si cu asa
vorbe frumoase despre cinstea, buna purtare si dreptatea prietenului sau, nct judecatorul nu
mai avu nici o banuiala asupra lui si-i dete drumul, dupa ce-i spuse vorbe de lauda.
De
cea

atunci el si cunoscu mai bine prietenii,

caci
adevarata a batrnilor nostri,"Prietenul adevarat la

dupa cum graieste vorba

nevoie se cunoaste".

n lume omul are trei feluri de prieteni: banii, rudele si apropiatii si faptele lui cele bune.
La ceasul mortii, cnd Dumnezeu cheama pe om la dnsul, cum se poarta aceste trei feluri de prieteni ?
91

Banii, pe care omul n mod gresit i crede cei mai buni prieteni ai lui, l parasesc mai nainte ca omul sa ajunga n mormnt.
Rudele si cunoscutii l nsotesc pna la mormnt, l ngroapa si apoi pleaca fiecare pe la casele lor.
Numai
faptele
bune
merg
cu
tea
lui
Dumnezeu
despre
evlavia,

sufletul
omului
si
marturisesc
bunatatea
si
blndetea
omului.

nain-

Anexa 6

Disputa
Melcul,broasca si soarecele se hotarra ntr-o zi sa-si puna mintea la un loc si sa rezolve problema
care de mai mult timp i framnta:ce sunt soarele,luna si stelele. ncepura prin a-si spune fiecare parerea:
-Eu cred ca soarele e o budinca uriasa proaspat scoasa din cuptor, iar luna o roata de cascaval. Din cnd
n cnd stelele, care sunt niste soricei ai cerului ies din ascunzisurile lor si mannca cele doua bunatati
spuse soarecele, lasndu-i gura apa dar ele cresc din nou, soarele peste noapte, iar luna peste zi.
-Da de unde, spuse broscuta. De fapt, soarele e o balta calda si luna o balta rece, amndoua cu
apa nobila, de lumina. Iar stelele sunt broscute care se bucura pe rnd, ba de una, ba de cealalta.
-Eu vad lucrurile cu totul altfel, adauga melcul. Soarele e casa melcului de lumina, iar luna e casa
melcului de ntuneric. Stelele sunt copiii lor care se nfrupta tot timpul din frunzele nesfrsite ale cerului.
Dupa ce si spusera acestea, nici unul nu mai voia sa renunte la parerea sa. Si
ncepura o cearta zdravana.
Auzind galagia ngrozitoare pe care o faceau, un sarpe din apropiere se trezi,
cauta dupa sunet si, ct ai clipi, puse capat disputei, nghitindu-i pe nemestecate.

Anexa

6
92

Fructul cel mai valoros

A fost odata un tata care avea trei feciori. ntr-o zi i cheama la dnsul si le spune:
- Am sa va dau la fiecare o punga cu galbeni.
Mergeti n lume si cautati fructul cel
mai valoros. Care dintre voi mi-l va aduce, am sa-i daruiesc jumatate din averea mea.
Feciorii luara pungile cu galbeni si pornira fiecare n trei parti ale lumii n cautarea fructului celui mai de
pret.
Dupa
- Ei,

trei

ani

zise acesta,

se-ntoarsera

cu

totii

la

tatal

lor.

ntorcndu-se catre feciorul cel mai mare - ce mi-ai adus?

Baiatul

raspunse:

- Fructul cel mai valoros, tata, este acela care e cel mai dulce.
Eu ti-am cumparat
un ciorchine de strugure.
Dintre toate fructele pamntului, acesta e cel mai dulce.
Bine ai facut, spuse tatal, mi-ai adus un fruct tare bun. Dar tu ce
mi-ai

adus?

si

se

ntoarse

catre

fiul

cel

mijlociu.

- Tata, eu m-am gndit ca fructul cel mai valoros este acela care se gaseste cel mai rar. De aceea mam dus n ta rile sudice si ti-am cumparat fructe rare, ce nu cresc pe la noi. Uite: nuci de cocos, portocale, curmale, banane; din fiecare cte putin, ca sa ai de unde sa-ti alegi: poftim, ia ce-ti place!
- Bine ai facut, fiul meu, mi-ai adus fructe minunate.
Apoi
-

Dar

se
tu,

ntoarse
fiule,

ce

catre
mi-ai

adus?

feciorul
De

lui
ce

te-ai

Am sa-mi aleg si eu din ele.

cel
ntors

mai
cu

mic:

minile

goale?

- Este adevarat, tata, ca m-am ntors cu minile goale, nsa banii pe care mi i-ai dat nu i-am risipit pe
fructe scumpe, ci m-am nscris la o scoala. Trei ani de zile am tot nvatat. Fructele pe care le-am cules
nu se vad, pentru ca ele se afla n inima si n mintea mea. Socot, tata, ca acestea sunt fructe valoroase...
Auzind aceste cuvinte, tatal se bucura si zise:
- Tu mi-ai adus fructele cele mai scumpe, fiul meu!
93

Tu meriti rasplata fagaduita,

pentru ca nu exista fruct mai valoros ca nvata tura.

Anexa

este

Cunoasterea

prin

ea

nsasi

putere

Francis

Bacon)

Analiza SWOT este o metoda eficienta de autocunoastere, metoda presupune identificarea de catre elev a punctelor tari, punctelor slabe, amenintarile si oportunitatilor:

Puncte slabe (weakness)

Puncte tari (strengths )
Identificarea a ct mai multe puncte tari n personalitatea sa, n convingerile, atitudinile si
comportamentele sale ( de exemlu: mi place
natura, am multi prieteni, iubesc animalele,
sunt vesel si optimist, am umor, dorm bine, ma
simt iubit de parinti).
Este important ca elevul sa nu considere
puncte tari doar calitati deosebite sau succese
mari (de ex. sunt primul n clasa, sunt campion
la atletism).

Gaseste doua sau trei puncte slabe pe care ar dori

sa le diminueze ct de curnd sau poate chiar sa
le elimine. (sunt dezordonat, ma enervez repede);
Nu este necesar sa se epuizeze lista cu puncte
slabe personale. Scopul este de a ncerca ca acestea sa fie depasite si nu ca elevul sa fie coplesit
de ele. Este important sa evitam etichetarea lor
ca defecte: cuvntul neajuns sau punct slab permite elevului sa perceapa posibilitatea de remediere. Punctele slabe sa nu fie descrise n termeni
generali (nu sunt bun, nu sunt inteligent, nu sunt
generos) ci sa se refere la aspecte concrete, observabile (de exemplu: am rezultate scolare slabe
la matematica).
Ameninta ri (threats )

Oportunitati (opportunities )
Identificarea oportunitatilor pe care se poate
baza n dezvoltarea personala ( de exemplu: am
un frate mai mare care ma poate ajuta, am prieteni suportivi, am parinti care ma iubesc, am
camera mea, nvat la o scoala buna, am resurse
financiare, am acces la informatii). Se va discuta modul n care aceste oportunitati pot si trebuie sa fie folosite.

Identificarea ameninta rilor care pot periclita

formarea unei stime de sine pozitive. (de
exemplu: renunt usor, conflicte n familie, parinti
divortati, situatie financiara precara, parinte
decedat, boala cronica). Se va discuta modul n
care aceste ameninta ri pot influenta stima de
sine, daca sunt ameninta ri reale sau imaginare si
cai prin care ar putea fi depasite.

Anexa 8
94

Micutul baietel
ntr-o zi un baietel s-a dus la scoala
Baietelul era mic, iar scoala era mare
Dar cnd baietelul a vazut ca intrarea n clasa lui
Se facea printr-o usa direct din curte
A fost foarte fericit. . .
Iar scoala nu i s-a mai parut att de mare ca la nceput.
ntr-o dimineata cnd baietelul se afla n clasa
Profesoara le-a spus copiilor: Astazi o sa facem un desen
Grozav, a spus baietelul,
Caci i placea foarte mult sa deseneze.
Stia sa deseneze o multime de lucruri:
Lei si tigri, pui si vaci, trenulete si vapoare
Si si-a scos cutiuta cu creioane colorate
Si a nceput sa deseneze. . .
Dar profesoara a zis Asteptati!, Nu ncepeti nca!
Si a asteptat pna cnd i s-a parut ca toti copiii sunt pregatiti.
Acum o sa desenam o floare, a zis profesoara.
Grozav s-a gndit baietelul,
Caci i placea sa deseneze flori
Si a nceput sa deseneze flori frumoase
Si le-a colorat n roz, portocaliu, albastru.
Dar profesoara le-a zis copiilor:
Asteptati, va voi arata eu cum sa colorati
Si a desenat o floare rosie cu o tulpina verde.
Acum puteti ncepe!, a zis profesoara.
Baietelul a privit floarea profesoarei, apoi s-a uitat la floarea sa.
A lui era mai frumoasa dect a profesoarei; dar n-a spus nimic
A ntors doar pagina si a desenat o floare ca cea a profesoarei. . .
Era rosie, cu o tulpina verde.
ntr-o alta zi, cnd baietelul intrase n clasa prin usa din curte
95

Profesoara le-a spus copiilor:

Astazi o sa facem ceva din argila
Grozav, a spus baietelul,
Caci i placea sa lucreze cu argila
Stia sa faca tot felul de lucruri din argila:
Serpi si oameni de zapada, elefanti si camioane
Dar a asteptat pna ce toti copiii au fost gata.
Acum o sa facem o farfurie, a zis profesoara
Grozav, s-a gndit baietelul
Caci i placea sa faca farfurii de toate formele si marimile.
Si a nceput sa faca farfurii de toate formele si marimile.
Dar profesoara le-a spus copiilor:
Asteptati, va arat eu cum se face!
Si le-a aratat cum sa faca o farfurie adnca.
Asa! Acum puteti ncepe!, a zis
profesoara.
Baietelul s-a uitat la farfuria profesoarei
Si apoi la ale sale.
i placeau mai mult farfuriile lui,
Dect farfuria adnca a profesoarei.
Dar n-a spus nici un cuvnt. Si-a transformat farfuriile lui ntr-o bila mare de argila
Din care a facut o farfurie adnca si mare
Ca cea facuta de profesoara.
Si foarte curnd baietelul a nvatat
Sa astepte si sa priveasca
Si sa faca lucruri ca cele facute de profesoara
Si foarte curnd n-a mai facut nimic de unul singur.
Si s-a ntmplat ntr-o zi ca baietelul si familia lui
S-au mutat ntr-o alta casa, ntr-un alt oras.
Si baietelul a trebuit sa mearga la scoala
Scoala cea noua era si mai mare
Si nu mai avea nici o usa
96

Prin care sa intre direct din curte n clasa lui

Trebuia sa urce niste trepte nalte
Si sa mearga de-a lungul unui coridor lung
Pna ajungea n clasa lui.
n prima zi de scoala profesoara le-a zis copiilor:
Astazi o sa facem un desen!
Grozav, a zis baietelul,
Si a asteptat sa-i spuna profesoara ce sa faca. . .
Dar ea n-a zis nimic.
S-a plimbat prin clasa.
Cnd a ajuns lnga baietel i-a spus
Tu nu vrei sa desenezi?
Ba da!, a zis baietelul. Ce desen facem?
Nu stiu pna nu-l faci a zis profesoara
Cum sa-l fac? zise baietelul
Cum si place tie! raspunse ea
Sa-l colorez cum vreau eu? a mai ntrebat baietelul
Cum vrei tu!, a fost raspunsul ei.
Daca toti ati face acelasi desen , si l-ati colora la fel
Cum sa stiu eu cine l-a facut?
Nu stiu! zise baietelul
Si a nceput sa deseneze o floare rosie cu o tulpina verde. . .

Anexa 8

LEAGANUL
PISICII
De Harry Chapin
Ieri, a venit pe lume copilul ce-l doream
S-a intamplat asa cum o visam. Dar in calatorii eram plecat mereu
Si-a invatat sa umble fara sa stiu eu
97

Primele vorbe cand le-a spus, acasa nu eram,

Si a crescut,si-l auzeam
Taticule, ca tine am sa fiu cand ma fac mare,
Taticule, ca tine am sa fiu.
Leaganul pisicii si lingurita de argint cea buna
Baietelul cel trist si omul de pe luna.
Cand vii acasa, taticule? Nu stiu,
Dar o sa stam de vorba, promit, cand am sa viu.
Deunazi, baietelul a facut zece anisori
Multumesc, taticule, pentru minge, mi-a spus din ochisori.,
Hai sa ne jucam
Hai sa ma inveti s-o aruncam,
I-am spus: Nu azi, ca sunt pe graba
Si am cam multa treaba.
In regula, a grait
Si a plecat spasit,
Dar zambetul nu l-a parasit
Tatule,ca tine am sa fiu cand ma fac mare,
Taticule, ca tine am sa fiu.Leaganul pisicii si lingurita de argint cea buna
Baietelul cel trist si omul de pe luna.
Cand vii acasa, taticule? Nu stiu,
98

Dar o sa stam de vorba, promit, cand am sa viu.

Deunazi s-a intors de la facultate,
Si recunosc ca-i un barbat si jumatate.
Fiule, sunt mandru de tine. Nu poti sa stai?
A dat din cap si mi-a zambit, dar vai,
As vrea cheile de la masina sa mi le dai,
Si ne vedem noi mai tarziu. Ce faci, nu mi le dai?
Leaganul pisicii si lingurita de argint cea buna
Baietelul cel trist si omul de pe luna.
Cand vii acasa, fiule? Nu stiu,
Dar o sa stam de vorba, promit, cand am sa viu.
M-am pensionat de mult si baiatul meua plecat de-acasa
L-am sunat deunazi, intr-o dupa-masa
I-am spus: As vrea sa te vad, daca n-ai alt program.
Mi-a zis: Cu drag, tata, dar am si eu ceva in plan.
Vezi tu, slujba cea nouacopiii au gripa
Dar mi-a facut placere sa vorbesc cu tine, in pripa.
Cand am inchis, mi-am dat seama si mi-a fost rusine
Ca intr-adevar s-a facut mare si e exact ca mine.
Baiatul meu cel drag, este la fel ca mine.
Leaganul pisicii si lingurita de argint cea noua
99

Baietelul cel trist si omul de pe luna.

Cand vii acasa, fiule? Nu stiu
Dar o sa stam de vorba, promit, cand am sa viu.

1
87
107

100