Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Proiectarea Si Tehnologia Prel-1
Proiectarea Si Tehnologia Prel-1
In aceleasi conditii rezistenta maximal la schiere este frontal iar rezistenta minimal-
transversala.Pentru obtinerea suprafetei prelucrate de o inalta calitate aschiile trebuie sa se
degaje cit mai uniform. 1.Aschierea deschisa.Cind in procesul de prelucrare cu cutitul se
formeaza o suprafata de aschiere,aschia se degaja de pa intreaga suprafata de prelucrat iar
latimea muchiei taietoare a cutitului poate fie egala cu aceasta sau mai mare.2.Aschiere
inchisa.-daca se obtin doua sau trei suprafete de aschiere.1)fundul ulucului-o suprafata de
aschiere;2)peretii ulucului-a doua si a treia suprafata de aschiere. La deplasarea cutitului in
lemn fata de degajare deformeaza aschia care se fringe patrunzind mai adinc in lemn,cutitul
slabeste legatura dintre fibre si degajarea acestora formeaza in lemn crapaturi sau o
crapatura,daca aceasa crapatura are o lungime mare,aschia degajindu-se genereaza pe
suprafata prelucrata adincituri si alte neregularitati.Pentru a preveni formarea crapaturilor
lungi in lemnul de prelucrat in constructia masinilor este prevazuta asezarea in fata cutitului
a unor rigle de sprijinire(bare de presiune)apasind aschia in fata cutitului limiteaza lungimea
despicarii fibrelor si contribuie la fringerea aschiilor. Pentru fringerea aschiilor pe capetele
portcutitelor sip e arbori sint deasemenea prevazute dispositive special sfarimitor de aschii.
Miscarea de aschiere si avansurile. Miscarea de aschiere-deplasarea cutitului necesara
pentru degajarea unei aschii iar viteza acestei miscari se numeste viteza de aschiere si se
noteaza cu v(m/s). Traiectoria aschiei-calea pe care o parcurge in lemn muchia taietoare a
cutitului la degajarea unei aschii la o miscare de rotatie a cutitelor: v=(π*D*n)/(60*1000)
(m/s); D-diametrul circumferintei descrisa de muchia taietoare a sculei; n-turatia sculei
aschietoare rot/min; La o miscare de translatie a cutitului: v=L/T (m/s); L-calea parcursa de
cutit la degajarea aschiilor; T-timpul; Pentru a asigura degajarea succesiva a aschiilor o
singura miscare de lucru v este insuficienta pentru degajarea fiecarei aschii noi cutitul trebuie
6
deplasat fata de lemn sau invers. O astfel de deplasare se numeste miscare de avans iar viteza
acestei miscari-viteza de avans U(m/min); V>>>U; Umax=(Uz*n*z)/1000; n-turatia; z-
numarul de dinti; Uz-avansul pe un dinte; La majoritatea masinilor miscarea de avans se
realizeaza concomitant cu miscarea de aschiere.Sunt masini(de taiat furnir)cind scula
aschietoare deplasindu-se intr-o directie(de lucru)degaja aschia iar in alta directie (mers in
gol)revine la pozitia initiala. Avans-deplasarea materialului de prelucrat la o trecere a sculei
aschietoare (rectilinie)sau la o rotatie a sculei aschietoare.
1
Rotatia butucului este miscarea de aschiere,iar miscarea cutitului-miscarea de
avans.V=(π*d*n)/(60*1000);v-nu este constanta,se micsoreaza de la Dinitial spre Dfinal al
butucului.(d a rolei va fi egala cu d a rozetei)V=1-3m/s; U=(h*n)/1000;h-grosimea furnirului
derulat;n-numarul de rotatii a busteanului;
Calitatea furnirului derulat depinde in mare masura de gradul de presare a barei de presiune.
5.Croirea furnirelor tehnice-covorul de furnir dupa derulare este croit in dimensiuni(foarfeca
de croit);
6.Uscarea furnirelor-eliminarea apei din furnir.Defecte de uscare:1)crapaturi la capetele
foilor;2)crapaturi la mijloc;3)ondularea marginilor;4)imprimari;5)umiditatea
neuniforma;6)zone de umiditate diferite pe suprafata;7)sortarea furnirelor dupa cele 4
clase:A,B,C,D.Repararea defectelor,imbinarea fisiilor de furnire inguste,sortarea pe clase.
11.Placajul este o placă obţinută prin încleierea unui număr impar de furnire, cu fibrele
orientate sub un anumit unghi (30°, 45°, 60°, 90°), cel mai obişnuit tip de placaj fiind cel cu
straturile vecine cu fibrele orientate la un unghi de 90°, numit placaj normal.Placajele se
clasifică după mai multe criterii:după direcţia fibrelor straturilor exterioare de
furnir:longitudinal, transversal, pătrat;după structură, placajul poate fi: normal, de
construcţie echilibrată, stelat, omogen, mixt;după specia lemnoasă a furnirelor componente,
placajul poate fi fabricat din: foioase tari, foioase moi, răşinoase, specii exotice;după
domeniul de utilizare,placajul este:de uz general,special,pentru lucrări de interior, pentru
lucrări de exterior, pentru vagoane de marfă acoperite, de aviaţie etc.Placajul de fag pentru
lucrări de interior se produce în următoarele dimensiuni:lungimexlăţime,în
mm:1530x1530;1830x1220;2000x900;2000x1220;2000x1250;2200x1220şi2440x1220(uzu
al fiind formatul 2000x1250);grosimi, în mm:3,0;4,0;5,0;6,0;7,0;8,0;9,0;
10,0;12,0;15,0;18,0;20,0;22,0 şi 25,0 (grosimea de bază fiind 4,0).Acest sortiment de placaj
se poate executa în zece clase de calitate, care rezultă din combinaţiile calitative ale celor
două straturi exterioare de furnir (A,B,C,D), (A-A;A-B;A-C;A-D;)(B-B;B-C;B-D;)(C-C;C-
D;)(D-D)în general, placajul este un material cu densitate redusă,cu elasticitate şi stabilitate
dimensională mai mare ca a lemnului masiv, fiind un material mult folosit.Procesul
tehnologic al placajului pentru interior.-încleierea furnirelor şi asamblarea pachetelor;-
presarea placajului;-condiţionarea placajelor;-tăierea la format a placajelor;-repararea
placajelor cu defecte;-şlefuirea placajelor;-sortarea placajelor;-depozitarea, ambalarea şi
expedierea placajelor.O caracteristică a placajelor, în special a celor pentru lucrări de in-
terior, o constituie faptul că prin absorbţie de apă, plăcile îşi schimbă dimensiunile. Din
această cauză sînt protejate atunci cînd sînt folosite în medii umede sau vin în contact direct
cu apa. Incleierea furnirelor şi asamblarea pachetelor. Pentru încleiere se folosesc adezivi
ureoformaldehidici(urelit P)şi pe bază de fenol-form-aldehidă.Pregătirea soluţiei adezive
constă în dozarea componentelor pe baza unei reţete şi amestecarea acestora pînă la
omogenizare (în malaxoare).Aplicarea soluţiei de clei pe furnirele de miez se execută la
maşini de întins clei (cu cilindri de aplicare şi cilindri de dozare).Asamblarea pachetelor
constă în aşezarea pe o tablă de aluminiu a unui furnir de faţă peste care se aşază miezul uns
1
cu clei, apoi, din nou, un furnir de faţă, peste care se aşază a doua tablă de aluminiu. Tablele
de aluminiu uşurează încărcarea şi descărcarea placajelor şi ajută la evitarea murdăririi
platanelor presei şi a placajelor.La aşezarea furnirelor se va avea în vedere realizarea
unghiului de 90° între direcţia fibrelor furnirelor vecine.Presarea placajelor. Presarea se
execută în prese hidraulice multi-etajate avînd platanele încălzite cu abur sau cu apă
supraîncălzită. Operaţia are loc sub influenta simultană a temperaturii si a presiunii.Durata
de presare este în funcţie de felul adezivului şi grosimea placajului, stabilindu-se astfel 3-4
min.Condiţionarea placajelor. Operaţia se realizează în încăperi speciale şi constă în
răcirea lentă a produsului şi realizarea unei umidităţi uniforme,corespunzătoare umidităţii
relative a mediului ambiant.Tăierea la format. Formatizarea placajului constă în tăierea
marginilor pentru obţinerea formatelor din STAS sau a formatelor solicitate la ex-
port.Repararea placajelor cu defecte.este de a corecta prin chituire unele defecte: crăpături
cu lăţimea la bază de maxim 5mm, rosturi deschise, găuri de dimensiuni mici.Şlefuirea
placajelor. Scopul şlefuirii este îndepărtarea asperităţilor, a smulgerilor de fibre şi a petelor
de clei, pentru a se obţine suprafeţe uniforme şi cu aspect corespunzător.Pentru şlefuire se
utilizează maşini de şlefuit cu 3 cilindri (cu avans prin bandă) şi maşini de şlefuit cu bandă
lată.Sortarea placajelor. La sortarea pe clase de calitate.După sortare, placajul se
marchează prin ştampilare (marca fabricii, dimensiuni, clasa de calitat)Procesul tehnologic
al placajului de exterior. Placajul de exterior are rezistenţă mecanică superioară şi
rezistenţă în mediul umed mare faţă de placajul pentru lucrări de interior.Procesul
tehnologic este foarte asemănător cu cel al placajului pentru lucrări de interior, cu
deosebirea că în acest caz nu se mai fac operaţiile de reparare şi şlefuire, produsul fiind
protejat la exterior cu un strat de clei fenolformaldehidic(fenoplac).încleierea furnirelor se
face cu fenoplac la o anumita temperatura si presiune. Durata de prestare este de 5 min
(timp de bază)+1min grosimea placajuluiDefectele de încleiere sînt aceleaşi ca la placajele
pentru lucrări de interior.Sortarea se face în două clase de calitate (I, II)Procesul
tehnologic de fabricare a placajelor pentru vagoane.Procesul tehnologic este identic cu
cel al placajului de exterior.Regimul de presare este identic cu cel al placajului de exterior.
12.Procesul tehnologic de fabricare a panelelor Panelul este o placa formata dintr-un miez
de sipci sau miez bloc acoperit pe ambele fete prin incleiere cu cite un strat de furnir asezat
perpendicular pe directia fibrelor miezului.
36Ferestraie circulare.Caracteristica.
Ferestraile circulare sunt maşinile unelte cu cele mai variate utilizări în atelierele şi secţiile
1
fabricilor pentru prelucrarea mecanică a lemnului. Ele pot executa tăieturi în orice plan faţă
de poziţia fibrelor şi a inelelor anuale ale lemnului.
După planul tăierii executate de discul circular aceste maşini se impart în:
- ferestraie circulare pentru tăierea în lung;
- ferestraie circulare pentru retezat;
- ferestraie circulare pentru tăiat în alte planuri.
Ferestraie circulare pentru producţia grinzilor, traverselor şi scîndurilor. O asemenea
maşină este ferestrăul PDŢ-4 care constă din următoarele părţi principale:
- un ax rotitor pe care este fixat discul feresrău, pus în mişcare prin curea, de la roata unui
tractor sau prin electromotor propriu;
- mecanismul de antrenare a buşteanului;
- calea de rulare şi căruciorul pentru buştean.
Pentru producţia în masă a grinzilor şi traverselor se pot folosi ferestraie dotate cu două şi
trei discuri aşezate eşalonat. La ferestrăul cu două discuri se taie de pe flancurile buştenilor
cîte un lăturoi, obţinîndu-se o grindă cu două feţe plane.
La ferestraile cu două discuri se pot debita buşteni cu diametrul de cel mult 450 mm,
discurile avînd diametrul de 1-100 mm;
-Ferestrăul cu trei discuri are de obicei mecanism de avans cu valţuri care imprima
buşteanului o deplasare de 30-32 m/min; poate tăia grinzi cu înălţimea de cel mult 35 mm,
discurile sale avînd diametrul de 900 mm;
Ferestraie circulare pentru tivirea scîndurilor. Scîndurile brute obţinute prin debitarea
buştenilor în gatere sau ferestraile panglică sunt trecute în continuare la ferestraie circulare
cu unul sau două discuri spre a fi tivite prin două tăieturi paralele. In fabricile de cherestea
tivirea scîndurilor se face de obicei cu ajutorul ferestraielor circulare simple, cu un singur
disc. Aceste maşini au o masă din fontă sau lemn şi o plaformă de manipulare avînd
lungimea cît dublul celei mai lungi scînduri. La această maşină tivirea scîndurilor se face
prezentînd fiecare piesă de două ori pentru tăiere. După tivirea unui cant scîndura este dată
înapoi uneori pe de asupra discului, apoi întoarsă pe cealaltă faţă şi tăiată din nou la
ferestrău. Pentru uşurarea conducerii piesei de prelucrat, masa circularului are prevăzută la
nivelul fieţei sale superioare cite o rolă frontală şi dorsală, cu diametrul 5-6 mm care se
mişcă liber. Această maşină are o productivitate scăzută.
Ferestraie circulare pentru şipci şi rigle. In mod curent din cherestea şipcile şi riglele se
obţin prin tăierea lor, bucată cu bucată din marginile scîndurilor brute la ferestrăul circular de
tivit cu un sungur disc. La fabricile mecanizate în special la fabricile de panele este necesar
adesea să se spintece scîndurile brute sau tivite. In acest scop se folosesc ferestraie circulare
cu 5-12 discuri montate pe un ax comun. Aceste discuri sunt montate pe un ax găunos cu
şabloane între ele, astfel că introducînd acest tub pe axul maşinii se grăbeşte pregătirea
pentru lucrul a acesteia.O caracteristică de seamă a acestor ferestraie este aceea că axul pe
care sunt montate discurile se află deasupra, iar nu dedesubtul mesei, ceea ce face o posibilă
utilizare unor discuri cu diametre mai mici şi care dau tăieturi mai precise şi mai netede.
Ferestraie circulare de spintecat. Pentru buna utilizare a materiei prime se folosesc
2
ferestraie circulare care spintecă dulapii, grinzile şi lăturoaiele în scînduri subţiri, cerute în
industria lazilor de ambalaj. Ferestraile circulare de spintecat lucrează de obicei cu un singur
disc confecţionat din oţel fin cu grosimea de 1,0-1,5 mm pentru ca să dea pierderi cît mai
mici în rumeguş.
Pentru ca spintecarea pieselor să se facă precis acestea sunt conduse la tăiere cu ajutorul a 4-
8 valţuri verticale aşezate pe două rînduri şi care se pot apropia sau depărta după grosimea
scîndurilor. Maşina trebuie să dispună de o masă de lucru lungă pe care scîndura să se
sprijine în toată lungimea sa.Maşina poate spinteca scînduri de 10-75 mm grosime şi face
tăieturi înalte, de cel mult 300 mm;
Ferestraie circulare pentru tîmplărie. Acestea sunt maşini adaptate diverselor genuri de
prelucrări din atelierele şi secţiile de tîmplărie şi sunt de obicei deservite manual. Ele au masă
scurtă care se poate înclina sub diferite unghiuri.
La tăierea longitudinală a scîndurilor, pe masă se montează o riglă de ghidaj
deplasabilă lateral după necesităţi pe care se apasă cantul piesei îndreptat anterior prin
tăierea liberă. Pe masă se mai pot monta diverse şabloane şi dispozitive cu ajutorul cărora se
pot tăia falţuri, cepuri, uluce pentru îmbinarea pieselor.
Ferestraie circulare pentru înbinarea buştenilor. Denumite adesea în producţie ferestraie
cobză acestea sunt utilizate în depozitele de buşteni ale fabricilor de cherestea, placaje,
pentru secţionarea trunchiurilor lungi aduse de la pădure în buşteni legate.Ferestrăul are un
disc circular cu diametrul de 1500-1800mm fixat la capătul unei bare oscilante. La celălalt
capăt al barei se află contragreutate sau electromotorul. De obicei maşina se instalează pe o
fundaţie într-o cabină. Buştenii sunt aduşi la tăiere pe un transportor cu rulouri acţionate
prin lanţ sau roţi troncohice.
Ferestraie circulare pentru retezarea scîndurilor. In fabricile de cherestea şi produceri
finite din lemn pentru secţionarea transversală a scîndurilor, riglelor, şipcilor se folosesc
circulare de diverse tipuri:Ferestraile pendul reprezintă tipul cel mai obişnuit la ferestraielor
pentru tăierea transversală a scîndurilor în fabricile de cherestea de tip mai vechi.Ferestrăul
tip ŢKM constă dintr-o ramă Ide oţel sau fontă care oscilează în jurul axului superior. Acesta
este rezemat pe două paliere în consolă fixate pe un perete, stîlp sau de tavanul halei. La
capătul inferior al ramie se află discul ferestrău. O contragreutate plasată pe rama oscilantă
obligă discul circular să stea în poziţie de repaos în spatele mesei de lucru. Acţionarea se
face prin curea de la un electromotor sau de la o transmisie instalată in partea superioară a
ramei.Pentru executarea tăieturii lucrătorul trage către sine de un mîner rama oscilantă cu
discul, iar la terminarea tăierii contragreutatea readuce discul circular în poziţia iniţială.
Ferestraie basculante aceste maşini primesc mişcarea de rotaţie pe de desubtul mesei de
lucru şi ca atare pot fi plasate în diverse puncte ale procesului tehnologic. Ferestrăul circular
basculant construit şi acţionat
prin curea scurtă de un electromotor. După terminarea tăierii un dispozitiv cu pîrghii şi
contragreutate trage ferestrăul înapoi sub masă.
Ferestraie culisante neajunsurile ferestraielor pendulă şi ale celor basculante sunt în parte
eliminate prin utilizarea ferestraielor culisante cu mişcare rectilinie a axului discului. La
aceste maşini discul are o deplasare de 500-700 mm permiţîmd executarea unor tăieturi
precise şi mecanizarea avansului piesei de retezat.
Pentru operaţii în mare serii se utilizează ferestraie cu avans mecanic care uşureză munca şi
dau productivităţi ridicate. Unele din acestea sunt acţionate hidraulic cu ajutorul unei pompe
electrice.
2
Ferestraile de retezat duble. In industriile care execută retezarea în mare serie la lungimi
fixe a scîndurilor, placajelor se folosesc ferestraie circulare cu două discuir şi cu avans
mecanic. Aceste maşini au un batiu masiv din fontă sau oţel, ferestraile circulare fiind calate
pe axul rotorului a două electromotoare Unul din acestea este fix, iar celălal deplasabil
lateral împreună cu discul circular.
34. Gaterul.Caracteristica.
Gaterele sunt masinile utilizate pentru debitarea bustenilor in piese de cherestea.Ele sunt
dotate cu pinze dintate care se misca alternative debitind bustenii.
Criterii de clasificare:
I dupa felul instalarii masinii gatere fixe ancorate pe beton;gatere transportabile(dimensiuni
si greutati mai mici);gatere mobile-deplasabile usor pe santiere la locuri necesare.
II dupa inaltimea masinii:gatere cu 2 etaje au partea de transmisie la parter si partea active la
etaj;
-gatere cu un etaj si jumatate;
-gatere cu un etaj(cu transmisie superioara)(transportabile)
III dupa numarul bilelor cadrelor:
-cu o singura bila(modern cu productivitate mare);
-cu doua bile;
IV dupa felul mecanismului de avans:a)avans simplu;b)continuu;
V dupa numarul de valturi:
-cu 2 perechi de valturi pentru bustenii lungi;
-cu 4 perechi pentru bustenii scurti;
VI dupa numarul de turatii:
-cu turatie redusa sub 200 rot/min;
-turatie normal 200-300 rot/min;
-turatie rapida 300-400 rot/min;
VII dupa deschiderea cadrului:
-gatere mici 350-500mm
-mijlocii 500-750mm
-mari 750-1100mm
Mai sunt gatere de debitarea scindurilor special si prismelor groase si pentru debitarea a doi
busteni concomitant.
La gater distingem următoarele ansambluri principale: placa de bază, ce se fixeaxă pe
fundaţia de beton a gaterului, batiu compus din doi montanţi şi traversele de legătură,
arborele principal, volanţii, bielele, rama gaterului, pânzele tăietoare, valţurile de avans
superioare şi inferioare, mecanismul de oprire şi pornire a gaterului si schimbătorul de curea.
2
Descrierea gaterelor verticale
Placa de bază este o piesă masivă din fontă obţinută prin turnare, pe care se fixează batiul
gaterului şi care are rolul de a susţine toată masa gaterului şi de a prelua toate solicitările
dinamice la care este supus gaterul în timpul funcţionării. Placa de bază se fixează pe o
fundaţie masivă de beton prin 6-8 şuruburi ancoră.
Batiul constă în doi montanţi verticali (umeri) solidarizaţi prin 3-4 traverse orizontale. La
gaterele de tip mai vechi capetele superioare ale montanţilor sunt legate printr-o traversă
superioară de legătură în formă de potcoavă.La partea inferioară montanţii sunt evazaţi şi au
prevăzută o deschidere circulară cu dublu scop, acela de a permite montarea şi demontarea
axului principal şi al volanţilor şi de a mări gradul de stabilitate a gaterului. Pe părţile laterale
montanţii au practicate diverse locaşuri care permit mişcarea de translaţie în ambele sensuri a
butoanelor traversei superioare a cadrului cu pânze.
Mecanismul de tăiere asigură tăierea în lung a buşteanului, prin mişcarea alternativă a
pânzelor tăietoare fixate în cadrul cu pânze al gaterului. Cadrul cu pânze sau rama gaterului
reprezintă un ansamblu metalic compus din traversa superioară, traversa inferioară şi
montanţii verticali . La capetele ambelor traverse sunt montate patinele, care asigură o
deplasare controlabilă a ramei cu pânze în timpul mişcării de translaţie a acesteia. La
capetele traversei superioare se află butonii de articulaţie a bielei, care în partea opusă se
prinde de butonul volantei amplasat excentric, cu rolul de a transforma mişcarea de rotaţie a
volantei în mişcare de translaţie a ramei cu pânze. Volantele sunt fixate pe arborele principal
al gaterulu , care este acţionat de un motor electric de mare capacitate prin intermediul unei
transmisii prin curea.Suprafaţa contragreutăţilor acoperă aproximativ o treime din suprafaţa
volantei.Arborele principal este construit din oţel special şi se reazemă pe suporţii plăcii de
bază prin intermediul a doi rulmenţi. între cele două volante sunt fixate pe axul principal al
gaterului două role dintre care una este liberă , iar cealaltă este solidarizată pe ax.Rama cu
pânze serveşte la montarea pânzelor tăietoare, cu ajutorul unor dispozitive speciale, numite
bigle cu excentic, care se amplasează pe traversa superioară şi bigle fixe sau drepte, care se
amplasează pe traversa inferioară. Pe interiorul montanţilor ramei sunt montaţi simetric
butonii reglabili de strângere a pânzelor tăietoare care alcătuiesc modelul de debitare.
Mecanismul de avans constă în două valţuri superioare şi două valţuri inferioare, montate pe
cei doi montanţi ai gaterului, atât în faţa ramei cu pânze, cât şi în spatele acesteia.Valţurile
inferioare au poziţie fixă, iar cele superioare permit mişcarea în plan vertical, în funcţie de
forma şi diametrul buşteanului. Valţurile sunt acţionate de un mecanism independent care
asigură avansul continuu sau intermitent al buşteanului în pânzele gaterului.La gaterele
actuale se foloseşte avansul continuu. Avansul buşteanului trebuie corelat cu viteza de rotaţie
a rolei fixe de pe arborele principal, cu diametrul buşteanului şi cu viteza de tăiere a dinţilor.
Gatrele orizontale lucreaza de obicei cu o singura pinza in plan orizontal si taie in ambele
directii.Se efectuiaza pentru debitarea bustenilor grosi de foioase.
....
Prin acest mod de curbare se pot obtine piese cu marimi diferite ale razelor de curbura.
Fiind cel mai raspindit procedeu de curbare alemnului.
Pentru incovoiera unei piese fortele de incovoiere F actioneaza perpendicular pe fibre
dind nastere la eforturi de comprimare in partea interioara a piesei „a”,iar in planul care
disparte cele 2 zone se nasc eforturi de forfecare, acest plan se numeste axa sau linie neutra.
Valoarea deformatiilor de comprimare si intindere depinde de grosimea piesei si raza de
curbura. Capacitatea de curbare a pieselor lemnoase se pot aprecia prin raportul dintre
grosimea piesei si raza de curbura. h/R h-grosimea piesei, R- raza de curbura.
Fig. 93
2
Fig. 93
Fig.94 a),b)
Fig.13.2
2
Schema 13.3
Fig. 13.6
Ambele fete trebuie sa fie bine aburite, canturile pot fi unul linga altul (ca pe gratar pot fi
asezate piesele)
4)Curbarea pieselor.
Prin curbare lemnul plastificat se poate deforma si poate lua forma dorita . Curbarea se
poate face:
Manual
Prin dispozitive
Mecanic
Masini de curbat.
Indiferent de procedeul de curbare, de formarea piesei plastifiate se face pe sabloane care
se pot executa din metal, fonta sau aluminiu sau din lemn, pentru o buna curbare se cer
urmatoarele conditii:
Fibrele piesei curbate trebuie sa fie paralele cu directia solicitarilor la tractiuni, altfel
pot aparea defecte.
Banda de otel (grosimea =0,2-2,5mm)se va aseza pe intreaga suprafata cu un contact
bun si continuu
Sabloanele vor fi zimtate pentru a se evita ruperile
Inainte de curbare piesele se rindeluiesc pe toata lungimea
Taierea usor oblica a capetelor pieselor pentru curbat pentru a evita cresterea
exagerata a eforturilor de compresiune
Piesele la curbare se vor comprima la capete prin dispozitive de stringere cu surub
Pentru curbare se folosesc masini de curbat specializate, pe aceeasi masina se pot monta
diferite dispozitive de curbare corespunzatoare formei si razelor de curbura ale pieselor.
Dispozitiv special de curbare fig, 19.16
2
1. sablon
2. banda metaklica
3. piesa
4. surub de presare
5. rola de presare P40-50kg/cm lat. piesei
6. coltar opritor
Viteza de rotatie a sablonului 50-60 grade /sec.
5)Uscarea pieselor curbate.
Piesele curbate impreuna cu sabloanele pe acre sunt fixate se introduc in uscatorie. Uscare
se face pentru scaderea umeditatii de la 30 pina la 12%, capata rigiditate si satbilitatea
formei. Uscarea in camera se face prin depozitatrea pieselor in containere pe platforma sau
pe vagoneti. P/u fiecare reper, se intocmesc diagrame de uscare in care sunt trasate variatia
temperaturii care creste treptat in prima faza pina la temperatura de regim. Dupa care se
mentine constant faza a doua si scade treptat in faza a treia pina la 40-50 grade C.
O solutie mai moderna o reprezinta uscarea in tunele de uscare, unde se asigura un flux
continuu de la curbare la uscare si conditionare. Agentul termic este aerul cald T=80-150
C.
Dupa uscarea pieselor ksunt scoase din sabloane si depozitate pentru echilibrarea tensiunii
interne si stabilizarea curbarii, durata perioadei de eliminare variaza intre 10 si 6 zile, si se
face in incaperi cu U 60% si t 25C, piesele fiind situate si depozitate in containere sau in
stilaje.
6) Prelucrarea mecanica a pieselor curbate
1. Frezarea cepurilor si scobiturilor
2. frezarea locasurilor (burghierea sau frezarea )
3. decuparea, taierea la contur
4. Frezarea cepurilor multiple
5. Frezarea canturilor interioare si exterioare
6. burghierea gaurilor
7. Taierea capetelor in forma de pana
8. indrepatarea
9. rindeluirea
10. Incleierea
2
11. Slefuirea
2
1. piesa
2. ecran
3. conducta de alimentare
4. pelicula de finisare
5. transportor
6. jghebul
7. cap cu fonta
8. dig sau plotina
9. perete despartitor
10. filtru
Pentru obtinerea peliculei lacul se scurge cu o presiune mai mica de 1 atm. (latimea fantei
5mm, lungimea capului 300-1900mm; viteza de turnare a lacului in capuri aproximativ 15-
150m/min.
Viteza transportorului 40-120m/min.
Aparatul folosit este pistolul de pulverizare si este conceput in asa fel inkit sa se poata un
dozaj anumit intre cantitatea de aer si material de finisare care trece la un moment dat prin
duza de pulverizare.
Se regleaza presiunea aerului si conul de pulverizare.
In timpul aplicarii, pistolul se tine la o distanta de 150-300mm fat de suprafata de vopsit si
se deplaseaza cu o viteza constanta pe suprafata mesei in benzi paralele. Pentru a evita
3
scurgerea lacului la marginea panoului se recomanda ca atunci cind jetul de lac iese in
afara suprafetei de lacuit admise lacului sa fie oprita.
Material de finisare pot fi aplicate reci sau incalzite la temperatura t=70-75 C
Solutia de lac este dispersat in particule foarte fine care apoi sunt proiectate pe suprafetele
de finisat formind un strat uniform.
Pulverizarea se face in cabine speciale prevazute cu sisteme de aspirare a partic. de lac
care nu se depun.
Constructia Pistolul
1. rezervor m/f.
2. opritor m/f.
3. pirghie
4. supapa
5. arc
6. torpila
7. piulita de reglare a supapei de aer
8. rezervor aer
9. ,14. canale de trecere a aerului
10. conducta
11. opritor aer
12. clempush
13. bucsa
15.ajustaj inelar de aer
16. inel
17. canal marginit de aer
18. duza
19. ajustaj pentru m/f.
NATURALA-
- la aer liber la temper. incaperii(18-25C), timpul 2 ore sau citeva zile
FORTATA
- se intervine cu o serie de factori fizici pentru a grabi uscarea peliculei si poate fi:
Convectie- fortata si naturala
Radiatie – electromagnetica si electronica
1. Metoda de ucare prin convectie consta in incalzirea panoului finisat cu ajutorul unui
curent de aer cald.
Incalzirea panoului se face inainte de aplicarea m/f., se recomanda pina la aplicare ca prin
incalzire o parte din aer paraseste porii lemnului. Panoul cald venind in contact cu lacul il
absoarbe in pori ducind in final la o lacuire fara bule de aer in porii lemnului si la o buna
aderenta a materialului de lemn.
Avind in vedere ca pentru finisarea lemnului se folosesc materiale cu solventi dupa
3
aplicarea acestora, inainde de a trece la faza de uscare fortata este necesara o perioada de
1,2 min in care panoul sa fie mentinut la t normala – perioada de zvintare si ea este
hotaritoare pentru obtinerea peliculei uniforme, netede si fara bule de aer.
M/f se aseaza asi se intinde pe suprafata panoului.
3
24. Agregatul de rindeluire si profilare a lemnului masiv pe 4 fete ( IP-4).
IP-4 realizeaza o productivitate superioara in conditiile unei inalte precizii de prelucrare;
este format din 7 axe de lucru acaror succesiune a operatiilor este aratata in figura. La
aceasta masina intr-o singura trecere se realizeaza prelucrare a 4 fete cu posibilitatea
profilarii fetelor si canturilor in urmatoarea ordine:
1. rindeluire fetei inferiaore formind baza de asezare A ( arborele 1).
2. frezarea cantului drept formind baza de asezare B ( arborele 2 ).
3. frezarea profilata a canturilor ( arborii 3 si 4)
4. rideluirea la grosime ( arborele 5 )
5. profilarea fetei superioare cu freze si cutite profilate (arborele 6)
6. profilarea fetei inferioare sau spintecare ( arborele 7)
La acest agregat se asigura o precizie superioara si datorita faptului ca suprafetele se
prelucreaza succesiv formind in primele operatii baza de asezare a fetei prelucrate A si B,
iar in raport cu acestea se executa celelalte operatii pe canturi si fete. Se asigura astfel atit
precizia dimensiunilor, cit si conditiile de planitate si paralelism a canturilor. Are lungimea
de prlucrare de la 500 – 3000 mm; latimea de la 25-300 mm; grosimea 14-110 mm. Turatia
arborilor verticali si orizontali este de 6500 rot/min; adincimea maxima de taiere este de12
mm pentru frezele orizontale si de 10 mm pentru cele verticale. Avansul mecanic este
realizat de role de avans canelate presate elastic pentru prelucrarea denivelarilor si
adaosului la prelucrare. Avansul este realizatr si de role de presare a piesei de rigla de
ghidaj,role care se rotesc pe cantul piesei.
3
Debiatarea pe plin
Debiarea pe plin cu intoarcere la 90 grade
Debiarea pe prisme cu intoarcere la 180 grade si apoi la 90 pentru debitarea prismei
Prelucrarea pieselor rezultate la debitare cu ferestraie panglica sunt prelucrate in continuare
la ferestraie panglica si circulare de spintecat, urmarindu-se realizarea unui randament
cantitativ si calitativ maxim, corespunzator sortarii materialului si specificul comenzii.
Sortarea cherestelei . Ceresteaua de foiase se sorteaza astfel: grosimile separat, lungimile
in trei grupe ( subscurta, scurta, normala), latimile impreuna, piesele tivite separat de cele
netivite si semitivite si cherestreau tivita separat de cea netivita. Riglele, grinzile si sipcile
sunt sortate fiecare separat, iar dupa caaz se sorteaza pe dimensiuni si clase de calitate
conform standardelor respective.
3
La fabricarea mobilei mulate se folosesc alte materiale cum sunt: adezivi pentru încleiere,
lacuri, vopsele şi emailuri pentru finisare, feronerie şi accesorii pentru asamblare. Pentru
încleiere se folosesc cleiuri ureoformaldehidice, fenolformaldehidice .
Tehnologia asamblarii si mularii furnirelor:
Tehnologia de mulare este formata din urmatoarele operatii:
-pregatirea materiei prime
- formarea pachetelor de furnire pentru presare
- presarea pechetelor in prese si matrite de forma
- racirea si conditionarea blocurilor mulate.
O tehnologie avansata de mulare o reprezinta incalzirea cu curenti de innalta frecventa. Se
poate realiza astfel reducerea duratei de presare, marirea productivtatii preselor si
inbunatatirea calitatii incleerii. In cazul folosirii CIF caldura se transmite direct in stratul de
clei, in intreaga masa a pachetului si pe intreaga sectiune, in mod uniform, polimerizarea
cleiului se face rapid si uniform in intreaga sectiune. Prin schimbarea frecventei si tensiunei
curentului electric se poate regla viteza de incalzire si deci, si viteza de polimerizare, care
se poate reduce la 0.5...3 min.
Pentru a asigura o buna calitate a mularii se vor respecta urmatoarele conditii:
- asezarea pachetului in matrita se va face simetric, fara de plasarea foilor de furnir pe
directia longitudinala sau transversala;
- presiunea se va transmite pe suprafete cit mai uniform prin precizia de executie a matritei
si patritei si prin modul de asezare a pachetelor la presare;
- sistemul de incalzire va asigura o repartizare uniforma a temperaturii pe intreaga
suprafata de presare;
- respectarea razelor minime de mulare prescrise in functie de grosimea si specia furnirului
- respectarea regimului de presare stabilit prin durata de presare si presiunea specifica.
Defectela la mulare;
- descleierea furnirelor la capetele blocului mulat sau mijlocul blocului
- descleiere in zonele de racordare, fisurarea si ruperea furnirelor in zonele supuse la
tractiune (convexe) sau la compresiune(concave).
4
. Conservarea lemnului cuprinde măsuri de protejare pentru a nu apare ciuperci "şi crăpături
care duc la degradarea buştenilor de foioase în general şi a celor de fag în special.
Buştenii de foioase se livrează şi se depozitează necojiţi, în plus pe capetele şi părţile
laterale lipsite de coajă se aplică paste sau pelicule care nu permit, uscarea. începuturile de
crăpături de la capete se prind cu „S"-uri metalice pentru prevenirea măririi lor.
Buştenilor de foioase li se aplică şi o conservare umedă care se face prin: cufundarea
buştenilor în bazine cu apă; stropirea stivelor de pe platforma depozitului cu ajutorul
instalaţiilor de stropire montate pe stîlpii podului rulant; conservare mixtă în bazine de
conservare şi instalaţii de stropire a buştenilor aflaţi deasupra nivelului apel. Acest procedeu
face posibilă şi aburirea în bune condiţiuni a cherestelei de fag debitată în timpul verii.
Conservarea umedă se face obligatoriu în perioada martie—octombrie, iar stropirea zilnic
între orele 8—20, cu excepţia zilelor cu ploaie continuă.
Procesul tehnologic în bala de fabricaţie. Etapele procesului sînt aceleaşi ca şi la
cheresteaua de răşinoase, debitarea buştenilor şi prelucrarea pieselor obţinute prin debitare.
Operaţiile se desfăşoară diferit după utilajul cu care se face debitarea, alegerea utilajului
fiind determinată de diametrul şi calitatea buştenilor.
La debitare buştenii de calitate slabă cît şi cei cu diametrul sub 36 cm şi peste 55 cm trebuie
să^iie debitaţi pe plin, iar buştenii de bună calitate cu diametrul de|36—55-(cm să se debiteze
pe prisme.
La stabilirea modelelor de tăiere se va urmări repartizarea grosimii pieselor de cherestea,
astfel: în zona de calitate (treimea mijlocie) piesele de 30—60 mm; în zona flancurilor
piesele de 25 mm; în zona centrală la debitarea pe plin sau la retăierea prismei piese de 25
mm sau dulapi cu peste 70 mm..
4
Sortarea, măsurarea şi marcarea. S o r t a r e a se face pentru lemnul sosit în dimensiuni
de gater odată cu recepţia, iar pentru cel sosit in lungimi mai mari, imediat după secţionare.
M ă s u r a r e a diametrului se face cu clupa forestieră. Măsurarea lungimii se face
cu metrul, cu călăreţul de 1 m deschidere, si ruleta.
M a r c a r e a asigură evidenţa materiei prime în depozit, identificarea buştenilor
la distribuirea pe lagărele de depozitare şi la înregistrarea lor in carnetul de gater pentru
tăiere.
La capatul gros al butteanului se înscriu la recepţie: calitatea, lungimea şi diametrul
măsurat la mijlocul lungimii (care serveşte la cubarea buşteanului în depozit şi la calculul
volumului pentru tăiere).
Pe capătul subţire al buşteanului se înscrie, la sortare-secţionare, diametrul măsurat la
capătul subţire (care serveşte pentru distribuirea pe rampele de alimentare şi pentru
calcularea modelului de tăiere).
Distribuirea pe lagărele de depozitare. Buştenii de răşinoase sînt debitaţi numai cu
gaterele şi ca atare sortarea dimensional-calitativă pentru o debitare raţională este absolut
necesară.
Din punct de vedere calitativ buştenii de gater se sortează in depozit. după retezare, in
doua clase de calitate. Buştenii se distribuie in depozit pe rampe, grupaţi pe diametre şi
lungimi astfel:
— buştenii clasa A se grupează pe lungimi d 3,0 O şi 3,50m la un loc. ce de 4m separat,
iar cei de 4,5 şi 5,0—6 m la un loc. Gruparea pe diametre face in 16 categorii, din 3 in 3 sau
din
5 în 5 cm;
4
tablita.
Expedierea cherestelei
In vederea expedierii se face pregatirea cherestelei in specificatia comandata. Pentru
aceasta, se procedeaza la desfacerea stivelor, dupa care urmeaza resortarea, care consta in
clasificarea definitiva a cherestelei dupa defectele care au aparut ori sau accentuat in
timpul depozitarii si uscarii in aer liber.
La cheresteau de foiase este specifica inca o operatie suplimentara in plus la cele care se
executa in depozitul de rasinoase. Aceasta operatie este aburirea cherestelei.
Aburire este un tratament higrotermic, in care agentul de tratare este abrul saturat umed,
degresat,cu presiune inalta si temperatura de 100 grade. Prin aburire se urmasreste
ameliorarea proprietatilor mecanice, tehnologice – reducerea deformarilor si craparii in
timpul depozitarii, datorita scaderii tensiunilor interne, a higroscopicitatii si contragerii ;
uniformizarea culorii, aspectul solicitat in diversele prelucrari ale cherestelei si in special in
industria produselor finite din lemn; sterializarea lemnului.
Temperatura utilizata la aburire distruge ciupercile si microorganismele si insectele din
lemn, ceea ce reduce pericolul de degradare. Aburirea se face in camera de aburire.
4
—Sistemele de tăiere a buştenilor folosite in fabricile noastre sint : tăierea pe plin,
tăierea pe prisme, tăierea nordică şi tăierea pe sferturi.
Tăierea pe plin (fig. 17.3, a ) se face printr-o singură trecere a buştenilor prin pînzele de
gater şi se obţin numai piese de cherestea netivite. Sistemul acesta asigură o productivitate
mare, însă necesită un volum mare de munca la ferâstraiele circulare de tivit şi de aceea se
foloseşte numai in cazul tăierii buştenilor de calităţi inferioare.
Tăierea pe prisme (fig. 17.3,&) constă în trecerea buştenilor de două ori prin acelaşi gater
sau trecerea prin două gatere paralele. La prima trecere rezultă piese de margine şi o piesă
centrală denumită prismă. La cea de-a doua tăiere se obţin din prismă, din mijlocul ei, piese
cu canturile şi feţele drepte, iar din margini (flancuri) se obţin piese netivite.
Pentru debitarea buştenilor de răşinoase acest sistem este cel mai mult folosit la noi în ţară.
Tăierea nordică (fig. 17.3, c) este o variantă a debitării pe prisme şi constă in obţinerea,
la prima tăiere a buşteanului, a unei prisme maxime, iar flancurile rămin sub formă de calote
şi sint destinate fabricilor de celuloză sau spintecate ulterior. Piesele de cherestea obţinute
au aceeaşi lungime şi lăţime, deci rezultă o sortimentaţie redusă care permite mecanizarea
operaţiilor de prelucrare ulterioară şi a celor de sortare.
Tăierea pe sferturi (fig. 17.3, d) se practică în cazul debitării buştenilor de rezonanţă în
cherestea. Acest sistem asigură obţinerea unui număr maxim de piese, debitate radial, prin
trecerea succesivă a buştenilor în gatere. Buşteanul este iniţial tăiat în două calote şi apoi, în
sferturi. Fiecare sfert este introdus, apoi, în gater şi spintecat în funcţie de sorti-mentaţia
urmărită.
Aranjarea pînzelor in rama gaterului la diferite distanţe poartă numele de model de tăiere.
Modelele de tăiere la buştenii de răşinoase trebuie să acopere în întregime secţiunea
transversală a buştenilor şi ele pot fi:
— simetrice (fig. 17.4, a, b), cînd poziţia pînzelor este identică de o parte şi de alta a
axei ramei gaterului. Aceste modele se folosesc în mod frecvent pentru debitarea
răşinoaselor;
— asimetrice (fig. 17.4, c), cînd aşezarea pînzelor în rama gaterului nu prezintă simetrie
faţă de axa ramei gaterului, fiind utilizate în cazul unor comenzi speciale.
La rindul lor, modelele de tăiere simetrice pot fi: fără soţ, cînd inima lemnului este
cuprinsă intr-o singură piesă centrală, sau cu soţ, cînd din debitare rezultă un număr par de
piese. în acest caz, inima lemnului este împărţită pe cite o faţă a celor două piese centrale.
Notarea modelelor de tăiere poate fi făcută în două feluri: prin notarea cifrelor ce reprezintă
grosimea nominală a pieselor, în milimetri, în ordinea aşezării pînzelor în rama gaterului sau
prin notarea numai a unei jumătăţi de model, numai în cazul modelelor de tăiere simetrice,
începînd cu piesa sau piesele centrale ale buşteanului.
Notarea modelului de tăiere la debitarea pe prisme a răşinoaselor
(sistem cel mai des intilnit) se face astfel :
l - la prima tăiere : 24, 24, 24, 2S0, 24, 24, 24 sau 1/280, J?/24:
- la tăierea prismei: 24, 24, 3S. 48, 24. 24, 24, 48, 38, 24, 24, 2/34, 1/48, 1/38, 3/24 sau 2/24,
1/48, 1/38, .R/24.
La modelele asimetrice, modelul de tăiere se scrie complet prin înşiruirea tuturor
pieselor de cherestea astfel:
•24, 24, 68, 24. 24. 24.
4
Notarea pieselor de la marginea buştenilor se face cu litera B, care înseamnă rest. La
răşinoase, aceste piese au. de obicei, grosimea ÎS mm pentru categoriile de diametre pînă la
30 cm şi 24 cm pentru buşrenii mai groşi.
Pentru asigurarea unei prelucrări maxime a buşteanului şi pentru a se evita obţinerea de
piese neprelucrate este necesar ca modelul de tăiere să fie mai mare decit diametrul minim al
grupului de buşteni ce se debitează.
1 44
conturate şi delimitate. In acest sens trebuie fixate unele definiţii referitoare la cele şapte
grupe de echipamente tehnice prezentate în fig. 1.1,b, astfel:
* Unelte: piese, ansamblu de piese, dispozitive, acţionate manual sau de un mecanism,
care serveşte pentru a efectua o operaţie tehnică de prelucrare mecanică, de montare,
asamblare, manevrare, etc. Partea activă a unei unelte, care vine în contact direct cu
obiectul de prelucrat, de mânuit, de fixat, etc se numeşte sculă.
Maşină-unealtă: face parte din grupa maşinilor de prelucrare şi reprezintă maşina
echipaă cu scule adecvate având ca scop generarea suprafeţelor prin procesul de aşchiere a
materialelor lemnoase, în anumite condiţii de productivitate, precizie dimensională şi
calitate a suprafeţei. Altfel spus, maşina-unealtă pentru prelucrarea lemnului este o
maşină de prelucrare echipată cu scule aşchietoare adecvate, destinată prelucrării
mecanice a lemnului sau a produselor pe bază de lemn (gatere, ferăstraie circulare, maşini
de frezat etc). unealtă agregat, dotată cu unităţi de lucru (capete de lucru) care execută
operaţii diverse sau identice (caz în care se realizează prelucrarea simultană a mai multor
piese).
* Linie de maşini sau utilaje: ansamblul de maşini, instalaţii şi mijioace e transport,
dispuse în ordinea operaţiilor prevăzute în procesul tehnologic.
* Instalaţie: ansamblul de construcţii, maşini, aparate, instrum d ente şi N cesorii care
serveşte la îndeplinirea unei anumite operaţii sau funcţii în procesul d falţ ?
e .
profil
ac p
r
Uluc
e ş
o
profî/
fi
Profil- l
profil a
t
Fig.
19.14.
Maşina
de
turnat
Iac.
4
25.Notiuni despre interschimbabilitate si precizia de prelucrare.Erorile de fabricatie.
Elementele şi complexele componente ale produselor finite din lemn sînt proiectate
dimensiuni nominale L. In prelucrare intervin erori do execuţie obţinîndu-se dimensiunile
efecfive Lg.
Execuţia poate fi realizată cu un grad de precizie suficient de mare, astfel încăt piesele
obţinute să poată fi asamblate în produs fară operaţii suplimentare de ajustare, deci formele
şi dimensiunile pieselor rezultate din prelucrare se vor afla în cadrul unor abateri care să
4
permită obţinerea calităţii produsului în condiţii dinainte stabilite.Acţiunea industrială care
conduce la asemenea rezultate este fabricaţia interschimbabilă a pieselor, iar piesele care
îndeplinesc aceste condiţii se numesc interschimbabile.Principalii factori care determină
schimbările dimensionale ale pieselor în procesul de prelucrare sînt:
-precizia de prelucrare pe maşini-unelte agregate şi linii tehnologice;
-abaterile dimensionale ale pieselor în funcţie de variaţia umidităţii lemnului datorită
umidităţii relative şi temperaturii aerului din mediul înconjurător.
Precizia de prelucrare este gradul de apropiere a dimensiunilor reperului prelucrat faţă
de precizia impusă prin documentaţia tehnică. Condiţiile care pot asigura prelucrarea
interschimbabilă sînt: aplicarea sistemului de toleranţe şi ajustaje (prelucrarea pieselor în
limitele unor abateri prescrise), dotate cu utilaje şi dispozitive de lucru corespunzătoare
preciziei cerute, asigurarea cu scule, instrumente, aparate de măsură şi verificare,
introducerea în fabricaţie a materialelor lemnoase corespunzător condiţiilor de utilizare,
reglarea corectă a maşinilor prin respectarea regimurilor de lucru prescrise? şi asigurarea
unui control tehnic pentru urmărirea preciziei de prelucrare.
Tehnologia de fabricaţie bazată pe cooperare în producţie, prin care elemente, complexe
sau subansambluri ale aceluiaşi produs sînt executate de mai multe întreprinderi, fabricaţia
interschimbabilă reprezintă condiţia de bază pentru sporirea eficienţei economice, creşterea
productivităţii muncii şi asigurarea calităţii produselor.
Prelucrarea interschimbabilă este necesară pentru organizarea formelor superioare de
producţie cum sînt: montarea pe bandă rulantă, prelucrarea pe linii de fabricaţie, mecanizarea
şi automatizarea, specializarea şi cooperarea în producţie, adică acele forme care asigură o
înaltă productivitate a muncii.
Un rol deosebit de important in asigurarea interschimbabilităţii îl are muncitorul, care
trebuie să respecte prescripţiile de fabricaţie, tehnologia de lucru şi de control, adică
disciplina tehnologică.
4
sco
bitu
ră,
b -
la
un
cep
Practic, distanţa reglată iniţial nu rămîne constantă din mai multe cauze :
*datorită maşinilor-unelte, prin:
-lipsa de precizie geometrică a maşinei
-deformaţiile elastice ale maşinei în funcţie de rigiditatea ei;
-deformaţii termice *datorită sculei prelucrătoare, prin:
-lipsa de precizie a sculei
-deformaţii elastice datorită prinderii
-deformaţii termice;
*datorita dispozitivelor de fixare, prin:
-lipsa preciziei geometrice a dispozitivului;
-deformaţiile elastice ale dispozitivului;
-uzura dispozitivului.
Prin creşterea preciziei de prelucrare şi asigurarea interschimbabilităţii, se pot organiza
forme superioare de producţie cum sînt: cooperarea în producţie, montarea în banda rulantă,
prelucrarea pe linii în flux continuu, mecanizarea si automatizarea proceselor de fabricaţie,
adică acele forme care asigură o înaltă productivitate a muncii.
Abaterea prescrisă, între care poate varia abaterea efectivă, Se; numeşte abatere limită şi
poate fi:
—abatere superioară (As as), reprezentînd diferenţa dintre dimensiunea maximă
şi dimensiunea nominală
As= Le max-
L
—abatere inferioară (Ai ai), reprezentînd diferenţa dintre dimensiunea minimă şi
dimensiunea nominală
4
Ai= Li min-
L
Ai=Li mtn—
L.
4
Operaţiile de mai sus se rezolvă algebric folosindu-se semnul plus cind limitele de execuţie
sînt mai mari decît dimensionarea nominală şi semnul minus cînd limitele de execuţie sînt
inferioare dimensiunii nominale
Intr-o reprezentare grafică, linia de referinţă faţă de care se măsoarăabaterile se numeşte linie
zero şi este determinată de
dimensiunea nominală.
Evaluînd valorile dimensiunilor efective obţinute pentru aceeaşi dimensiune nominală, la un
lot de piese prelucrate, acestea se pot repartiza între cele două valori limită — maximă şi
minimă. Diferenţa dintre dimensiunea maximă şi minimă admisă se numeşte toleranţă (T):
a-la scobitura. b-la un cep
T = L max- L min
E E
Zona cuprinsă între limitele dimensiunilor maxime şi minime se numeşte cîmp de toleranţă.
Piesele cu dimensiuni care nu sînt cuprinse în cîmpul de toleranţă prescris sînt considerate
rebut dimensional.
In sistemul de asamblare cep-scobitură, toleranţa la dimensiuni se stabileşte pentru cele două
dimensiuni, adică la lungime şi lăţime, iar pentru o îmbinare cu cepuri rotunde, toleranţa se
stabileşte numai pentru o singură dimensiune, adică diametrul cepului sau scobiturii.
Abaterile limită (As as Ai a i ) sînt stabilite în funcţie de precizia necesară pentru piesa
sau complexul ce se prelucrează. In mod convenţional pentru scobitură (dimensiuni
interioare) abaterile se notează cu majuscule (As Ai), iar pentru cepuri (dimensiuni
exterioare) cu litere mici (as ai).
Exemplu: în cazul prelucrării unor piese la maşina de rindeluit la grosime, pentru
dimensiunea nominală L=20 mm, pentru care este reglată maşina, se obţin
următoarele dimensiuni efective pentru 10 piese măsurate: L E =19,6; 19,8; 19,9; 20,1;
20,15; 19,9; 19,8; 19,7; 20,1; 20,0 mm. Cunoscînd că dimensiunea maximă admisă
Le m a x + 20,l mm şi minimă admisă L e mi n =19,8 mm, să se calculeze:
abaterea superioară (as), abaterea inferioară (ai), toleranţa (T) şi numărul de
piese ce reprezintă rebutul recuperabil şi nerecuperabil.Toleranţa se mai poate
calcula şi cu relaţia T=as-ai=0,l-(-0,2)=0,3mm. Rebut recuperabil: o singură piesă cu
dimensiunea de 20,15 mm. Rebut nerecuperabil: 2 piese cu dimensiunile de 19,6 şi
19,7 mm. Abaterile egale dar de semn contrar se înscriu o singură dată cu o mărime
egală cu numărul ce reprezintă dimensiunea de bază adică: 20 + -0,1; 30+ -0,3;
40 + -0,3 etc
.Referitor la valorile toleranţelor pentru dimensiuni libere, adică pentru acele dimensiuni
(lungime, lăţime, grosime) care nu intervin în ansamblări (exemplu: placi de mese, bufete,
servante, pereţi laterali sau plăci orizontale necuprinse între alte panouri, uşi sau capace
aplicate peste canturile panourilor corpurilor de mobilă etc, în general, deci, la dimensiuni de
gabarit), standardul 7837-82 precizează că acestea se încadrează într-o singură clasa de
precizie (STAS 7837-82 al. 2.1). în principiu toleranţa la dimensiuni libere are valoarea
egală cu dublul valorii cîmpului de toleranţă:
5
necesară o strîngere mare (exemple: îmbinarea picioarelor din faţă cu rame şezut la scaunele
curbate, îmbinarea picioarelor şi baluştrilor cu placa şezut şi spălatul la scaunele tip rustic şi
colonial, îmbinarea traverselor intermediare cu montanţii la cercevele şi uşi etc).
Ajustatul aderent se aplică îmbinărilor cu sau fără clei, ale căror scobituri sînt situate la o
distanţă mai mică de 30 mm de la capătul piesei (exemple: formarea ramelor şi panourilor
din lemn masiv, formarea scheletelor de mobilă etc.) precum şi pentru îmbinările încleiate
ale panourilor (fixe), realizate cu cepuri cilindrice aplicate etc.
Ajustajul cu frecare se aplică îmbinărilor cu sau fară clei, la care nu sînt necesare strîngeri
mari (exemple: îmbinările de capăt cu cepuri multiple ale diverselor rame, îmbinările în
lambă şi uluc pentru formarea pardoselilor, îmbinarea, lambelor în canturile panourilor de
PAL. îmbinările neîncleiate, demontabile ale panourilor, realizate cu cepuri cilindrice
aplicate) precum şi în toate cazurile de grosimi ale ramelor ce se plachează, panourilor
calibrate la grosime, distanţelor între axe ale scobiturilor circulare sau distanţe între repere
metalice (poziţionarea balamalelor, accesoriilor de închidere etc).
Ajustajul alunecător se aplică îmbinărilor fără clei, la care piesele de îmbinat se aşază cu
mîna sau prin batere uşoară (exemple: tăbliile în ulucul ramelor, fundul sertarelor în uluc,
capacele penarelor, rigleta la rigla de calcul etc).
Ajustajul liber se aplică îmbinărilor cu joc garantat şi unde jocul dintre piese nu trebuie să
influenţeze aspectul produsului (exemple: uşile de mobilă, feţele de sertare şi capacele în
lăcaşul lor, panoul de spate al corpurilor de mobilă etc).
Ajustajul larg se aplică îmbinărilor cu joc mare (exemple: corpul sertarelor în lăcaşul lor,
îmbinările în cep şi scobitură care se fixează cu pene, uşile care stau în atmosfera umedă şi
cercevelele de ferestre în tocurile lor etc).
28.Clasele de precizie.Stabilirea claselor de precizie.
Clasa I de precizie are toleranţele cele »ai mici şi deci precizia cea mai ridicată. Această
clasă se foloseşte pentrru construcţia instrumentelor muzicale, casete pentru aparate de
măsură, piese din lemn stratificat den-sificat ş.a.
Clasa a Il-a de precizie are cîmpul de toleranţa mai mare, avînd o precizie medie şi se
foloseşte in construcţia mobilei, la îmbinările cep scobitură, asamblările demontabile etc.
Clasa a lll-a de precizie are cimpul de «oleranţă de două ori mai mare docil clasa a Il-a, se
aplică în fabricarea mobilierului de grădină, fabricarea caroseriilor de autovehicule, case
prefabricate, uşi, ferestre şi alte produse finite, caro se folosesc in mediu ex*orior.
Pentru clasa I de precizie se foloseşte lemn din specii omogene, cu coeficienţi mici de
contragere şi umflare, c-u umiditate de maximum 10%. Pentru clasa a Il-a orice specie cu
umiditate de 8.. . 12%, iar pentru clasa a IlI-a se pot folosi orice specii, avind umiditatea de
maximum de 14%.In ceea ce priveşte utilizarea ajustajelor se pot face următoarele
recomandări: .
-ajustajul presat se aplică la îmbinările de mare precizie, dacă scobiturile se găsesc la o
distanţă mai mare ce 30 mm de la capătul piesei. La acest ajustaj stringerea minimă este
egală cu zero.
-ajustajul forţat se aplică la îmbinările cep şi scobitură cu sau fara clei, unde se admite o
strîngere mare .
-ajustajul aderent se aplică în majoritatea cazurilor la îmbinările cep si scobitură încleiate, de
asemenea, la Îmbinările în lambă şi uluc, la îmbinările ramelor .
5
-Rezistenţa îmbinărilor încleiate prin ajustaj aderent are valori maxime, aceasta şi datorită
valorii jocului sau stringeriL. efective, care se găseşte la limita grosimii optime a peliculei de
adeziv-(=aprox. 0,1 mm);
— ajustajul cu frecare se aplică la
îmbinările cu cele mai mici stringeri. geri
— ajustajul alunecător se aplică in
special pentru îmbinările neîncleiate , pentru piese demontabile sau care se deplaseaza in
timpul functionarii. cleiate, pentru piese demontabile sau
care se deplasează în timpul funcţionării (glisiere, fixarea tăbliilor in uluc, a fundului de
sertar în loca» etc);
—ajustajul liber se aplică la îmbinările cu joc asigurat şi unde jocul dintre piese nu trebuie să
influenţeze aspectul produsului (sertare exterioare etc);
— ajustajul larg se aplică la îmbinările
cu joc mare, cum sunt mon tarea sertarelor interioare, a uşilor în
golul corpului, a îmbinărilor consolidate cu pene.
37.Ferestraie panglica.
Caracteristica.
Pentru debitarea pieselor din lemn masiv sau PAL cu contur curb, se foloseşte ferăstrăul-
panglică. Tăierea se face după o prealabilă însemnare a materialului, folosindu-se şabloane.
Prin însemnarea cu şabloane se face o selectionare a materialului si se asigura o mai
economica utilizare.
Ferestraul panglica este format din urmatoarele componente: batiul 1, avînd partea
superioara în consolă pe care sînt fixate în lagăre cu rulmenţi, roata de acţionare 3 şi de
întindere 4, a panglicii fără sfîrşit 2. Cele două roţi sînt protejate cu carcase de apărare
rabatabile, astfel că accesul este uşor de realizat, în cazul schimbării panglicii. Periferia celor
doi volanţi (roţi) este protejată cu bandaj de cauciuc pentru protecţia ceaprazului panglicii şi
a uzurii volanţilor.
Mişcarea roţii de acţionare 3 este dată de motorul electric 5, prin transmisia cu curele
trapezoidale 6. Curelele de transmisie pot fi tensionate folosind mecanismul de şurub-piuliţă
8 care deplasează suportul 7 al motorului electric (mişcarea II). Masa de lucru 9 are o fantă
prin care se deplasează panglica 2; pe masă se găseşte rigla de ghidaj 10, care se poate
deplasa şi regla pentru lăţimea de tăiere (mişcarea III). Masa se poate înclina sub un unghi de
45°, în plan vertical (mişcarea IV), acţiunind mecanismul format din roata de mină 11,
şurubul-melc 12 şi sectorul mel-cat 13, care este solidar cu masa.Pentru întinderea panglicii
se acţionează asupra roţii de mină 14, care prin mecanismul cu şurub-piuliţă 15 deplasează
lagărul 10 al roţii superioare (mişcarea V). Ramura urcătoare şi coborîtoare a panglicii este
protejată cu dispozitive de protecţie. Pentru ramura coborîtoare dispozitivul de protecţie 17
al panglicii 2 se poate regla pe verticală (mişcarea VI),pentru reglarea înălţimii de tăiere
In partea inferioară a dispozitivului 17 se găsesc rolele de ghidare 18 late panglicii.
5
48.Procesul de proiectare si fabricare a ferestrelor. Ferestre. Tipuri si
clasificari.Fereastra este o rama in care se fixează geamul şi care se montează intr-un gol de
construcţie. In construcţia ferestrelor se deosebesc următoarele două complexe : tocul
ferestrei şi cerceveaua .
Fereastra trebuie sa ofere posibilitatea unei izolari termice corespunzatoare astfel ca pierdere
de caldura sa fie minime. Pentru acest lucru, fereastra trebuie sa prezinte o buna etansietate
la aer.
In constructia ferestrei se deosebesc drept componente principale, tocul ferestrei (1) si
cercevelei (2).
Atit tocul cit si cercevelele sunt constructii in forma de rama, ale caror elemente laterale-
verticale se numesc montanti, iar cele transversale orizontale se numesc traverse.
Ferestrele se clasifica dupa modul de deschidere a cercevelelor,cu deschiderea exterioara:
-cu deschidere exterioara
-cu deschidere interioara
-cu deschidere interioara-exterioara
-pivotante pe axa verticala
-pivotante pe axa orizontala
-basculante
-pliante
-ghiliotina
-glisante
-glisante cu refugiu p/u canaturi
Dupa numarul de canaturi:
-cu un cant
-cu doua canturi
-cu mai multe canaturi
Dupa modul de asezare a canatuilor:
-simple
-ferestre duble
-cuplate.
La alegerea ferestrelor un rol important il joaca clima.
80% din toate ferestrele o au ferestrele din lemn, ele dau o plastica deosebita constructiilor,
sint mai ”calde” decit ferestreledin alte materiale.
Partile componente ale ferestrelor:
5
-montanţii 1 şi lonjeroanele tocului 2 şi ale cercevelelor ;
-montantul intermediar al tocului, cînd fereastra are mai multe ' cercevele ;
-traversa intermediară a tocului 3 şi 4, cînd fereastra are supralumină ;
-glaful ferestrei,element asezat la baza ferestrei.
-pervazuri, formate din frize care căptuşesc părţile laterale ale pereţilor în interior ;
-lăcrimarul, element profilat, montat pe traversele inferioare ale cercevelelor exterioare,
avînd drept scop înlăturarea apei care se prelinge pe fereastră ;
-şipci de acoperire, elemente ce servesc pentru acoperirea organelor de asamblare,
destinate închiderii în cazul a două cercevele ce se închid între ele.
După materialele din care se execută, ferestrele se clasifică in : ferestre din lemn, ferestre din
metal şi ferestre din materiale plastice.
Tehnologia de fabricare a ferestrelor se desfăşoară, pe linii tehnologice, în următoarele
sectoare:
Croirea materialului---prelucrarea mecanica--asamblarea elementelor
-----montajul-----finisarea….
Croirea elementelor.Materialul lemnos,uscat la umeditate finalade 10-12% si conditionat in
incaperi special amenajate,se aduce in sectorul de croire.
Prima operaţie este aceea de control calitativ şi dimensional al cherestelei. Apoi elementele
de cherestea sunt aduse la masina de rindeluit la grosime pe doua fete, apoi trece la un
ferestrau circular multiplu de sintecat.Urmatoarea operatie este de a indeparta defectele
neadmise la ferestre(noduri,putregai).Apoi lamelele primite sint sortate pe latimi si lungimi
si depozitate in stoc.
Prelucrarea elementelor.
Din stoc lamelele sînt supuse
unor prelucrări mecanice pe cele două linii principale : linia tocurilor şi linia cerce velelor.
In tehnologia modernă, de operatii se execută la un agregat de prelucrat rame care asigură
executarea într-o singură trecere a următoarelor operaţii: retezarea la lungime a elementelor
componente ale ramelor, frezarea cepurilor şi a scobiturilor la capete, aplicarea adezivului în
cepuri şi în scobituri, asamblarea elementelor în rame, baterea cuielor la îmbinări..
Asamblarea elementelor. în tehnologia utilizată în fabricile noastre, elementele pentru
rame sînt asamblate la prese pneumatice de asamblat, rame orizontale sau verticale de
construcţie uşoară.
Dupa asamblare,ramele sint slefuite la masina de slefuit.
Montajul. Se monteaza feroneriea, se monteza elementele enexa(lacrimar)
Se frezeaza locasurile pentru balamale si pentru accesoriile de cuplare.
Finisarea. Tocurile şi ramele de ferestre se finisează prin aplicarea unui grund cu coloranţi
minerali. După uscare se şlefuiesc şi se aplică cu pensula vopsele pe bază de ulei. Ferestrele
se pot livra grunduite, vobsire se va vace la destinatie.
5
termica,formica, usile trebuie sa satisfaca cerintele de a introduce sau a ascoate obiectele de
uz casnic.
Clasificarea usilor:
---de intrare in cladire
---usi ferestre de balcon
Usile pot fi simple sau duble.
Usile sint produse complexe alcatuite din rame,panouri,cutii.
Usile trebuie sa aiba un exterior placut cu o executie ingrijita,sa fie esor de manipulate ,sa
aiba o buna functionare in timp,sa se incadreze correct in asamblu constructive.
Dupa modul de functionare:
-----obisnuite
-----pivotante(rotitoare)
-----batante
-----glisante
-----pliante
-----culisante
1-rama
2-tablie
3-toc
4-captuseala
5
Apoi se reteaza la lungimile necesare lamelele rezultate.
Formarea complexelor. După retezare în linia de lamelare elementele sint depozitate în stoc-
tampon,apoi elementele sunt duse la o masina de indreptat si profilat.iar elementele p/u rama
sint duse la o masina de asamblat si gaurit.
Elementele de toc profilate sînt conduse la o maşină de cepuit si scobit.. De la cepuire,
elementele de toc trec la o maşină de frezat locaşuri pentru accesorii de închidere şi montare
iar, apoi, la maşina pentru montarea acestora.
După menţinerea un timp în stoc-tampon, montanţii şi traversele tocului sînt duse la presele
de încleiat, unde se asamblează împreună cu elementele de căptuşeli.
Finisarea şi montarea tocului. După incleierea elementelor de toc cu căptuşeala,ele sunt duse
in stoc -tampon De aici sînt trecute într-o instalaţie de aplicat grund şi, apoi, printr-un tunel
de uscat cu ventilaţie forţată. Instalaţia este concepută pentru aplicarea grundului pe tocul de
încleiat cu căptuşeli.Grunduirea se realizează prin pulverizarea pieselor ce se află în mişcare.
Tocurile care se livrează montate se montează la un dispozitiv de asamblare şi, apoi, sint
duse la magazie.
Linia tehnologică a foii de uşă. Foile de uşă se execută din panouri celulare şi uşa este
formată din :
— rama foii de uşă din cherestea de răşinoase, formată din două lonjeroane şi două
traverse de capăt;
---adaosurile interioare din cherestea de răşinoase, aşezate în locurile unde se montează
feroneria;
---feţele din două foi de PFL cu care se plachează rama pe ambele părţi;
---miezul celular, compus din lamele de PFL îndoite şi încleiate pe canturi;
bordura, din furnir de 3,5 mm;
----furnirul, care se aplică pe ambele feţe din PFL ale uşii
Procesul tehnologic pentru fabricarea foii de usa.
Confecţionarea ramei.. Formarea ramei se obţine prin asamblarea montanţilor, a traverselor
şi a adaosurilor prin prinderea la capete cu ajutorul unor clame ondulate, metalice.
Formarea plăcii. Foile de PFL debitate anterior se trec prin maşina de aplicat adezivi.Apoi se
obtin pachete.Pachetele astfel formate sînt introduse în presa multietajată.
După presare se realizează bordurarea pe părţile longitudinale ale ramei, prin incleierea cu
ajutorul curenţilor de inaltă frecvenţă. Presarea bordurii se face tot cu pistoane pneumatice,
după care intră automat in funcţiune staţia de curenţi de inaltă frecvenţă Apoi se obtin foile
de usa. Foile de uşă se şlefuiese. pe ambele părţi, la maşini de şlefuit cu doi cilindri.
Furniruirea foilor de uşă. După şlefuire, foile de uşă trec printr-o instalaţie de aplicat adezivi,
se aplică furnirele şi pachetele astfel formate sint introduse în presă.Dupa operatia de uscare
se execută frezarea locaşului pentru broască, gaura pentru miner şi locaşul pentru cheie.
Urmează operaţia de şlefuire fină a furnirului în vederea finisării.
Finisarea foilor de uşa. Foile de uşi plane celulare furniruite cu furnir estetic se finisează
transparent, folosindu-se lacuri şi grunduri ter-moreaective pe bvază de răşini sintetice.Uşa
este preluată de un transportor care o introduce intr-un tunel ae uscare cu viteză redusă. După
lăcuire, foaia de uşă este condusă într-un tunel de răcire prevăzut cu exhaustor, pentru
evacuarea vaporilor de solvenţi degajaţi.Apoi are loc controlul de calitate, prin supunerea
produselor unor probe de încercare, după care uşile sînt duse la magazia de produse finite.
Clasificare
constructiv
funcţional
Unele organe de masini prezente cel mai des in constructia masinilor sint urmatoarele:
Curelele de transmisie sunt organe de maşini simple, destinate transmiterii puterilor între
doi arbori , prin intermediul forţelor de frecare.Suprafeţele de contact pentru trasmiterea
puterii sunt flancurile curelelor trapezoidale, respectiv dinţii, în cazul curelelor sincrone.
Lagărul este un organ de maşină având rol de susţinere şi de poziţionare a altor organe de
maşini aflate în mişcare de rotaţie.
Lanţurile sunt organe de maşini simple.Transmisiile prin lanţ servesc la transmiterea
mişcării şi a momentului de torsiune între doi sau mai mulţi arbori paraleli.Lanţul este format
din zale, articulate între ele, care îi asigură flexibilitatea necesară pentru înfăşurarea pe roţile
de lanţ.
Şurubul este un organ de maşină utilizat la realizarea îmbinărilor demontabile sau pentru
transmiterea forţelor şi a mişcărilor. Se foloseşte împreună cu organul de maşină pereche,
numit piuliţă.
Piuliţa este un organ de maşină utilizat la realizarea îmbinărilor demontabile. Se foloseşte
împreună cu organul de maşină pereche, numit şurub. Este o piesă, în general metalică,
5
având o gaură filetată şi o parte exterioară cu o formă potrivită pentru strângere -
destrângere direct cu mâna sau prin intermediul unei chei
motor electric (sau electromotor) este un dispozitiv ce transformă energia electrică în
energie mecanică. Transformarea inversă, a energiei mecanice în energie electrică, este
realizată de un generator electric. Nu există diferenţe de principiu semnificative între cele
două tipuri de maşini electrice, acelaşi dispozitiv putând îndeplini ambele roluri în situaţii
diferite.
Reductor- aparat, mecanism care reduce o mărime (presiune, turație etc.) proprie unui
sistem tehnic.