Sfârşitul civilizaţiei sau o afacere de mii de miliarde de dolari?

Haideți să lăsăm, astăzi, pentru puţin timp, isteria tabloidă, sforăriile şi

gâlceava politică, ordonanțele, protestele, mitocănia multora dintre aleşii noştri
care ne momesc o dată la patru ani la urne. Să depăşim doar un pic şi hoţia în
parteneriat public-privat care secătuieşte ţărişoara asta de ani de zile şi să ne
îndreptăm ochii spre… cer. Planeta noastră se găseşte în calea unui mare număr
de corpuri cereşti rătăcitoare, de la comete şi până la imense blocuri de rocă,
respectiv asteroizi. În ultimii ani, graţie telescoapelor din ce în ce mai
perfecţionate, astronomii descoperă mereu noi şi noi potenţiali agresori cosmici,
care ne-ar putea lua, involuntar, desigur, drept ţintă. Craterele meteoritice
răspândite pe suprafaţa Terrei arată că nu ar fi pentru prima oară. Specialiştii
susţin că pericolul trebuie luat în serios, mai ales după ce, în iulie 1994, cometa
Shoemaker-Levy a căzut pe Jupiter. Evenimentul a fost studiat cu atenţie:
intrând în atmosfera giganticei planete, aceasta s-a spart în 21 de bucăţi cu
diametrul de aproximativ 0,5 km, care au provocat o întreagă serie de
cataclisme. Dacă un impact de tipul acesta s-ar fi produs pe Pământ, planeta
noastră ar fi fost acoperită pentru zeci de ani de nori grei de praf şi cenuşă.
Nimeni nu poate garanta, însă, că Pământul va fi scutit de o astfel de „vizită“
nedorită. Daca nu cumva a şi primit-o deja în trecut, aceasta fiind cauza posibilă
a dispariţiei dinozaurilor, conform unei ipoteze mai vechi.
  Consecinţele ce decurg dintr-un impact cu un meteorit sau o cometă pot fi
dintre cele mai neplăcute, chiar dramatice. Deoarece Pământul este acoperit de
ape în proporţie de două treimi, şansele ca musafirul nepoftit să cadă în ocean
sunt de 66 la sută. Evident, cutremurul aferent nu va fi la fel de puternic cum ar
fi în cazul unei prăbuşirii pe uscat. În schimb, valul imens va spulbera pur şi
simplu aşezările omeneşti. Din fericire, un meteorit periculos nu cade pe Pământ
nici măcar cu aceeaşi frecvenţă cu care se prăbuşesc avioanele. Marele nostru
noroc îl reprezintă atmosfera. Frecarea cu aerul ridică atât de mult temperatura
vizitatorilor cosmici, încât aceştia se topesc sau se pulverizează în bucăţi atât de
mici, încât căderea lor nu are nici un efect asupra Pământului. Conform unor noi
calcule, deşi ameninţarea există, ea ar fi mult mai mică decât se credea. Dintre
asteroizii cu o traiectorie ce îi aduce în apropierea Pământului, mulţi ar avea o
speranţă de viaţă mult mai redusă decât se credea până acum – probabil în jur de
10 milioane de ani. La scară astronomică, înseamnă foarte puţin, dar pentru noi
este un interval confortabil. 

  Dacă, însă, unora le inspiră groază, industriaşului american James W.

Benson asteroizii îi inspiră idei de afaceri. El a creat o companie, Space Dev, al
cărei unic obiectiv este acela de a scoate bani din asteroizi. Unul dintre
consultanţii firmei, John Lewis, cercetător la Universitatea din Arizona, susţine
că n-ar fi o afacere proastă. Un asteroid „normal“ poate valora între 1.000 şi
4.000 de miliarde de dolari, ca urmare a exploatării metalelor preţioase şi
industriale pe care le conţine. Benson este foarte tranşant: „Spaţiul cosmic e un
loc public, nu un proiect guvernamental, aşa că cine vrea un asteroid, n-are decât
să şi-l ia; vom utiliza tacticile de afaceri uzuale pentru a exploata spaţiul, şi nu
vom accepta nici un ban din fondurile guvernamentale“, a precizat el la un
moment dat, după care a trecut la fapte. Mai exact, a lansat o sondă spaţială
particulară, numită „Near Earth Asteroid Prospector“, la un preţ care i-a șocat pe
cei de la NASA: „numai” 50 de milioane de dolari, faţă de 250 de milioane, cât
se cheltuiesc de obicei în astfel de scopuri. Ei ? Tentant, nu?