Sunteți pe pagina 1din 49

Teme Curs foto

Cuprins:

Utilizarea temelor de curs:! 3


Aparatul - 2 ore! 4
Formate imagine - 1 oră! 6
Expunerea - 12 ore! 9
Focalizarea - 4 ore! 22
Declanșarea - 2 ore! 23
Obiective - 2 ore! 25
Metode de fotografiere de aproape - 1 oră! 28
Balansul de alb - 3 ore! 29
Aspectul imaginii - 3 ore! 32
Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 1 din 49 - Cuprins
Flash-ul (blitz) - 6 ore! 34
Ministudioul - 4 ore! 39
Filtre - 1 oră! 41
Bazele prelucrării - 4 ore! 43
Portrete! 44
Acțiune/sport! 46
Peisaj! 47
Nocturne/interioare! 48

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 2 din 49 - Cuprins
Utilizarea temelor de curs:
Ideal ar fi de citit temele înaintea ședinței de curs care tratează subiectul respectiv și realizarea
lor practică după ședința de curs.

Estimarea timpului necesar pentru realizarea tuturor temelor de curs este de aprox. 45 ore.

La „Întrebări” parcurgeți enunțurile, citind cu atenție toate cuvintele.

Încercuiți (sau notați pe o hârtie) codul (1., 2. sau 3.) din fața variantei alese.

Dintre cele 3 variante, doar una este corectă, deci se pot rezolva și prin eliminare :-)

Argumentați (pentru dumneavoastră) de ce varianta de răspuns aleasă este cea corectă.

Ușurința de a rezolva asemenea probleme se va dovedi de mare folos în momentul în care


vă pregătiți să produceți orice fel de imagini, de la portrete la peisaje și nocturne.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 3 din 49 - Cuprins
Aparatul - 2 ore
1. Identificați datele aparatului: marca, modelul.

2. Câte rotițe de comandă are: una sau două ?


- Dacă are o singură rotiță, identificați butonul Q (Canon) sau I (Nikon).
- Dacă are două rotițe, verificați dacă are sau nu unul dintre butoanele de mai sus.

3. Testați modificarea setărilor folosind butonul respectiv (Q (Canon) sau I (Nikon))

4. Identificați pe aparatul propriu butoanele de setări comune majorității aparatelor:


Menu, Play, Delete, lupă +/-, butoanele de navigare.

5. Verificați ce butoane dedicate există pe aparatul vostru: ex. (+/-), flash, Fn, ISO, WB,
Qual(ity), mod de declanșare, Play, Delete, etc.

6. Testați navigarea în meniu.

7. Ce accesorii de curățare aveți: țesătură de microfibră, pensulă, pompiță ?

8. Verificați setarea „sensor cleaning” / „clean image sensor”.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 4 din 49 - Cuprins
9. Verificați Data și ora din aparat, inclusiv setarea DST (ora de vară/iarnă).
Corectați dacă e cazul.

10. Verificați existența butonul Fn (function). Dacă există, identificați poziția lui.
Ce funcție este atribuită acestui buton acum ?
Ce alte funcții i se pot atribui ?

11. Verificați corectitudinea reglajului de dioptrii.

12. Verificați existența meniului „My menu”.


Dacă există, identificați metoda de adăugare în „My menu” a funcțiilor dorite.

13. Identificați metoda cea mai comodă de a formata cardul.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 5 din 49 - Cuprins
Formate imagine - 1 oră
1. Identificați pe aparatul propriu metoda de modificare a formatelor de fișiere (RAW, jpeg)
și opțiunile disponibile.

2. Verificați în meniu dacă există opțiuni suplimentare:


(ex. RAW uncompressed, compressed, loseless compressed, 12 bit, 14 bit, etc.).

3. Analizați oportunitatea de a fotografia în RAW, jpeg și RAW + jpeg.

4. Analizați posibilele utilizări ale variantelor de dimensiune și compresie la jpeg


(Large, normal, small, Fine, normal, etc.)

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 6 din 49 - Cuprins
Întrebări:

Avantajul principal al fișierelor RAW este:


1. dimensiunea mare a fișierelor
2. pot fi vizionate cu orice software
3. posibilitatea de a aplica la procesare corecții mari de expunere și WB.

Dezavantajul principal al fișierelor RAW este:


1. pot fi vizionate cu orice software
2. posibilitatea de a aplica la procesare corecții mari de expunere și WB
3. necesitatea de a converti imaginile înainte de utilizare.

Avantajul principal al fișierelor jpeg este:


1. dimensiunea constantă a fișierelor
2. intoleranța la corecții mari de expunere și balans de alb
3. posibilitatea de a fi utilizate imediat, fără conversie.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 7 din 49 - Cuprins
Dezavantajul principal al fișierelor jpeg este:
1. pot fi vizionate cu orice software
2. dimensiunea constantă a fișierelor
3. intoleranța la corecții mari de expunere și balans de alb la prelucrare.

Care dintre atributele imaginii nu se poate remedia la prelucrare, nici chiar din fișiere
RAW:
1. luminozitatea incorectă
2. balansul de alb eronat
3. neclaritatea.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 8 din 49 - Cuprins
Expunerea - 12 ore
1. Verificați dacă luminozitatea LCD-ului aparatului corespunde cu cea a monitorului
computerului folosit.

2. Verificați pe aparatul propriu afișarea Highlights și histogramă și modul de afișare


(din butoanele de navigație sau cu butonul Info sau Disp. (depinde de marcă)).
Dacă nu apar, verificați în meniu ce opțiuni sunt bifate.

Corecția de expunere - 2 ore

1. Identificați modul în care se manevrează corecția de expunere


(depinde de marca și modelul aparatului).

2. Cu aparatul în mod „P”, realizați 3 imagini, apoi le analizați:


- cu corecție de expunere 0
- cu corecție de expunere de +1 treaptă (3 click-uri)
- cu corecție de expunere de -1 treaptă (3 click-uri)

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 9 din 49 - Cuprins
3. Cu aparatul în mod „P”, fotografiați un obiect mic (card, baterie, etc.) pe o coală albă A4.
Verificați dacă aparatul a expus corect. Dacă nu, aplicați corecția de expunere pe care o
considerați potrivită și fotografiați din nou.
Repetați până obțineți o expunere pe care o considerați corectă.

4. Refaceți experiența de mai sus folosind un fundal întunecat.

5. Testați aplicabilitatea corecției de expunere în cele mai diverse cazuri:


obiecte întunecate sau luminoase, subiect iluminat frontal, lateral, contralumină (ex. cu o
fereastră în cadru).

Sensibilitatea - 2 ore

1. Identificați metoda cea mai comodă de modificare ale sensibilității (buton dedicat, Q, I,
meniu, etc.)

2. Cu aparatul în mod „P” realizați ziua, afară sau prin geamul deschis, mai multe imagini:
- una cu sensibilitatea minimă, apoi cu 800 ISO, 1600 ISO, apoi cu sensibilitatea maximă.
Analizați-le din punct de vedere al zgomotului (noise).
Determinați sensibilitatea maximă care puteți folosi aparatul în condiții de lumină bună.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 10 din 49 - Cuprins
3. Refaceți testul de mai sus seara, în interior, folosind un trepied sau pur și simplu cu aparatul
pus pe masă. Determinați sensibilitatea maximă care puteți folosi aparatul în condiții de
lumină slabă.

4. Comparați valorile obținute mai sus.

5. Identificați metoda de a trece aparatul în „Auto ISO” (depinde de marcă).

6. Căutați în meniu setările de personalizare a „Auto ISO” (depind de marcă).

7. Găsiți cea mai bună setare pentru Auto ISO pe aparatul propriu.

8. Căutați în meniu setarea: High ISO noise reduction.


Dacă nu aveți timp de teste, lăsați valoarea implicită (default).

Timpul de expunere - 3 ore

1. Cu aparatul în mod „prioritate timp” (S/Tv) găsiți modul de a modifica timpul de expunere.
Verificați care sunt limitele, atât la timpi scurți (ex. 1/4000) cât și la timpii lungi (ex. 30s).
Verificați existența setării B (Bulb), eventual T (time), X, etc.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 11 din 49 - Cuprins
2. Verificați câte Click-uri sunt necesare pentru o treaptă de expunere (ex. de la 1/30 la 1/60s).

3. Cu aparatul în mod „prioritate timp” (S/Tv) și Auto ISO, fotografiați din mână un subiect static
(ex. un teanc de cărți, în interior), cu timpi de expunere între 1/4s și 1/60s.
Analizați imaginile în ceea ce privește neclaritatea de mișcare (a aparatului).

4. Refaceți experiența la mai multe focale, ex. 18mm, 35mm, 55mm.

5. Verificați ce diferențe există dacă folosiți sau nu stabilizarea de imagine


(faceți câte 2 serii de imagini cu fiecare focală, cu stabilizarea oprită și pornită).

6. Dacă dispuneți de un trepied, sau chiar punând aparatul pe masă, refotografiați cu ISO mic
și diafragma 8 același obiect (prioritate diafragmă (A/Av). Comparați claritatea imaginilor.

7. Cu aparatul în mod „prioritate timp” (S/Tv) și Auto ISO, fotografiați traficul auto (deci nu
mașini care stau la semafor) cu timpi de expunere între 1/30s și 1/500s.
Analizați imaginile în ceea ce privește neclaritatea de mișcare (a subiectului).

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 12 din 49 - Cuprins
Diafragma - 3 ore

1. Cu aparatul în mod „prioritate diafragmă” (A/Av) găsiți modul de a modifica valorile de


diafragmă. Verificați care sunt limitele obiectivului folosit, atât la diafragme deschise cât și la
diafragme închise (ex. 3,5 - 16).

2. Verificați câte Click-uri sunt necesare pentru o treaptă de diafragmă (ex. de la 5.6 la 8.0).

3. Cu aparatul în mod „prioritate diafragmă” (A/Av) și Auto ISO, fotografiați (ziua, afară) un
subiect relativ apropiat (ex. portret bust) odată cu diafragma cea mai deschisă, apoi cu
diafragma 11. Analizați imaginile pentru a vedea efectul asupra profunzimii de câmp.

4. Cu aparatul în mod „prioritate diafragmă” (A/Av) și Auto ISO, fotografiați (ziua, afară) două
subiecte diferite ca dimensiuni (ex. un portret bust, apoi corp întreg), folosind aceeași
diafragmă (ex. 5.6) și aceeași focală (ex. 55mm).
Analizați imaginile pentru a vedea efectul focalei asupra neclarității din fundal.

5. Cu aparatul în mod „prioritate diafragmă” (A/Av) și Auto ISO, fotografiați (ziua, afară) un
portret bust, folosind aceeași diafragmă (ex. 5.6):
Faceți o imagine cu focala în jur de 24mm, apoi cu focala maximă disponibilă (ex. 55mm).
Analizați imaginile pentru a vedea efectul focalei asupra neclarității din fundal și a „lărgimii”
fundalului.
Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 13 din 49 - Cuprins
Modul Manual - 1 oră

1. Cu aparatul în modul Manual verificați metodele de a modifica timpul de expunere și


diafragma. Momentan nu contează corectitudinea expunerii, deci nici nu trebuie fotografiat.

2. Cu aparatul în modul Manual și sensibilitatea fixă (nu contează valoarea, dar să nu fie Auto
ISO), încadrați un subiect și manevrați timpul de expunere, diafragma și sensibilitatea până
ce indicatorul de expunere din vizor ajunge pe 0. Fotografiați.
Apreciați dacă expunerea este corectă (pe gustul propriu).

3. Dacă nu, manevrați timpul de expunere, diafragma sau sensibilitatea până obțineți o
expunere pe care o considerați corectă.

4. Testați efectul timpului de expunere, diafragmei și sensibilității asupra luminozității imaginii.

5. Testați echivalențele de expunere. Ex. după ce obțineți o expunere corectă, închideți


diafragma cu un număr de Click-uri și lungiți timpul de expunere cu același număr. Verificați
dacă luminozitatea rămâne la fel.

6. Repetați experiența modificând sensibilitatea și refăcând luminozitatea imaiginii din timpul de


expunere, apoi din diafragmă.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 14 din 49 - Cuprins
Întrebări - 1 oră

Timpul de expunere controlează:


1. redarea culorilor
2. profunzimea de câmp (DOF)
3. redarea mișcării.

Diafragma controlează:
1. redarea culorilor
2. redarea mișcării
3. profunzimea de câmp (DOF).

Pentru înghețarea mișcării folosim:


1. modul Manual
2. diafragmă închisă
3. timp de expunere scurt.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 15 din 49 - Cuprins
Sistemul de stabilizare minimizează:
1. mișcarea subiectului
2. atât mișcarea aparatului cât și cea a subiectului
3. mișcarea aparatului.

La ce ne folosește Long exposure noise reduction:


1. la fotografierea cu sensibilități mari
2. la fotografia de portret
3. la fotografierea cu timpi lungi de expunere.

La ce ne folosește High ISO noise reduction:


1. la fotografierea cu timpi lungi de expunere
2. la fotografia de peisaj
3. la fotografierea cu sensibilități mari.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 16 din 49 - Cuprins
Profunzimea de câmp este:
1. distanța dintre primplan și fundal
2. unghiul de cuprindere al obiectivului
3. zona (în adâncime) în care elementele din cadru apar clare.

Profunzimea de câmp crește cu:


1. deschiderea diafragmei
2. scurtarea timpului de expunere
3. scăderea distanței focale.

Profunzimea de câmp crește cu:


1. deschiderea diafragmei
2. creșterea distanței focale
3. închiderea diafragmei.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 17 din 49 - Cuprins
Profunzimea de câmp scade cu:
1. închiderea diafragmei
2. lungirea timpului de expunere
3. creșterea distanței focale.

Profunzimea de câmp scade cu:


1. scăderea distanței focale
2. lungirea timpului de expunere
3. deschiderea diafragmei.

Cum putem corecta o imagine prea luminoasă, cu aparatul în mod Program (P):
1. cu o corecție de expunere pozitivă(+)
2. micșorând sensibilitatea (ISO)
3. cu o corecție de expunere negativă(-).

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 18 din 49 - Cuprins
Cum putem corecta o imagine prea întunecată, cu aparatul în mod Prioritate diafragmă
(A/Av):
1. deschizând diafragma
2. crescând sensibilitatea
3. cu o corecție de expunere pozitivă(+).

Cum putem corecta o imagine prea întunecată, cu aparatul în mod Prioritate de timp (S/
Tv):
1. modificând timpul de expunere
2. crescând sensibilitatea
3. cu o corecție de expunere pozitivă(+).

Cum putem corecta o imagine prea luminoasă, cu aparatul în mod Manual (M):
1. cu o corecție de expunere negativă(-)
2. crescând sensibilitatea
3. închizând diafragma.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 19 din 49 - Cuprins
Care este cel mai direct mod de a stabili diafragma de lucru:
1. Prioritate timp (S/Tv)
2. Program flexibil (P)
3. Prioritate diafragmă (A, Av).

Care este cel mai direct mod de a stabili diafragma de lucru:


1. Program flexibil (P)
2. Prioritate timp (S/Tv)
3. Modul Manual (M).

Care este cel mai direct mod de a fixa timpul de expunere:


1. Program flexibil (P)
2. Prioritate diafragmă (A/Av)
3. Modul Manual (M).

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 20 din 49 - Cuprins
Care este cel mai direct mod de a fixa timpul de expunere:
1. Program flexibil (P)
2. Prioritate diafragmă (A/Av)
3. Prioritate timp (S/Tv).

Cum se pot fixa atât timpul de expunere cât și diafragma:


1. Program flexibil (P)
2. Prioritate diafragmă (A/Av)
3. Modul Manual (M).

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 21 din 49 - Cuprins
Focalizarea - 4 ore
1. Identificați modul de acces la modurile de focalizare: Single, Continuu, etc.

2. Testați modul de focalizare manual, apoi realizați imagini cu diverse distanțe focale (ex. 18 și
55mm) la aceeași diafragmă (ex. 5.6). Verificați posibilitatea de a focaliza manual cu precizie
(sau nu).

3. Realizați imagini în modurile de focalizare Single și Continuu.

4. Identificați accesul la modurile de utilizare a punctelor (zonelor) de focalizare.

5. Verificați dacă există moduri suplimentare de folosire a punctelor de focalizare, în special în


modul continuu. Verificați în manualul aparatului descrierea funcționării modurilor respective.

6. Testați fotografierea cu alegerea punctului de focalizare, apoi cu focalizare/reîncadrare


folosind punctul de focalizare din centru.
Stabiliți care metodă vi se pare mai comodă sau vă dă rezultate mai bune.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 22 din 49 - Cuprins
Declanșarea - 2 ore
1. Identificați metoda de modificare a modurilor de declanșare.

2. Verificați ce moduri de declanșare oferă aparatul și grupați-le în două categorii:


fotografiere din mână și fotografiere de pe trepied.

3. Testați metodele de declanșare disponibile.


În lipsa unui trepied e suficient să puneți aparatul pe masă.

4. Dacă intenționați să fotografiați de pe trepied, determinați care e cea mai potrivită alegere
(personală) pentru declanșarea aparatului (întârzietor, IR, declanșator cu cablu, radio).

5. Verificați existența modurilor mai „pretențioase” pentru declanșarea de pe trepied: mirror up,
exposure delay, etc. Testați utilizarea acestor moduri.
Verificați ce se întâmplă dacă folosiți simultan și întârzietorul.

6. Identificați mufa pentru declanșarea de la distanță (pentru declanșatoare cu cablu sau radio).

7. Verificați în meniu dacă aparatul dispune de intervalometru.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 23 din 49 - Cuprins
Întrebări:

La declanșarea din mână dorim:


1. cadență maximă
2. profunzime de câmp redusă
3. evitarea mișcării aparatului.

La declanșarea de pe trepied ne interesează:


1. zgomotul minim la declanșare
2. profunzime de câmp maximă
3. evitarea vibrațiilor.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 24 din 49 - Cuprins
Obiective - 2 ore
1. Identificați datele obiectivului/obiectivelor din dotare:
marca, focala sau plaja de focale, luminozitatea, filetul de filtre (dacă are).

2. Dacă aveți mai multe obiective, faceți un „inventar” al lor, incluzând caracteristicile de mai
sus dar și numerele de serie.
Dacă e posibil, data achiziționării, sursa, termenul de garanție.
Ideal, grupați undeva facturile și cretificatele de garanție.

3. Identificați butoanele de pe obiectiv: AF, stabilizare (dacă există), etc.

4. Verificați starea de curățenie, în special a lentilelor frontală și posterioară.

Întrebări

Obiectivele superangulare se caracterizează prin:


1. profunzime mică
2. luminozitate mare
3. un unghi mare de cuprindere.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 25 din 49 - Cuprins
Obiectivele fixe se caracterizează prin:
1. plajă focală extinsă
2. unghi mare de cuprindere
3. lipsa posibilității de zoom.

Obiectivele macro se caracterizează prin:


1. luminozitate mică
2. distanță focală variabilă
3. rapoarte mari de reproducere.

Teleobiectivele se caracterizează prin:


1. profunzime mare de câmp
2. luminozitate variabilă
3. distanțe focale mari.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 26 din 49 - Cuprins
Superzoom-urile se caracterizează prin:
1. luminozitate fixă
2. calitate optică excelentă
3. plajă focală extinsă.

Perspectiva (relația dintre elementele apropiate și cele îndepărtate din cadru) depinde
de:
1. distanța focală a obiectivului
2. valoarea diafragmei
3. distanța de fotografiere.

Parasolarul se folosește:
1. doar la fotografiere în plin soare
2. când avem surse de lumină în direcția de fotografiere.
3. în majoritatea timpului, pentru protecția optică și mecanică a obiectivului.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 27 din 49 - Cuprins
Metode de fotografiere de aproape - 1 oră
1. Testați obiectivul (obiectivele) pentru posibilitatea de a încadra subiecte mici.
Se poate face foarte rapid fotografiind o riglă (paralelă cu latura mare a cadrului) la focala
maximă (dacă e zoom) și focalizarea minimă a obiectivului.
Folosiți focalizare manuală la distanța minimă.

2. Determinați dacă valorile obținute sunt acceptabile sau doriți să fotografiați subiecte mai mici.

3. În acest caz, în funcție de dimensiunea și tipul subiectelor, frecvența fotografierii și pretențiile


personale, determinați ce metodă de fotografiere de aproape este ce mai potrivită.
Astfel, veți evita cheltuirea resurselor pe mai multe astfel de metode.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 28 din 49 - Cuprins
Balansul de alb - 3 ore
1. Verificați existența (sau nu) a unui buton dedicat pentru selectarea balansului de alb (WB).

2. Dacă aparatul nu are un astfel de buton (dar v-ați dori), verificați dacă nu se poate seta
un alt buton (ex. Fn, Set, etc) pentru a manevra balansul de alb.

3. Fotografiați aceeași scenă cu diferite setări de balans de alb pentru a vedea diferențele.
Fotografiați în format jpeg sau RAW + jpeg și analizați jpeg-urile.

4. Determinați care este cel mai rapid mod de a face un balans de alb manual (Custom).

5. Antrenați-vă în realizarea unui balans de alb manual, folosind inițial o foaie albă de hârtie.
Nu uitați că rezultate bune se obțin când lumina vine de la un singur tip de surse,
nu în lumină „amestecată”.

6. Testați eficacitatea balansului de alb Auto, în diverse situații de lumină, cu și fără flash.

7. Testați posibilitatea de a modifica balansul de alb manual prin „Shift” spre cald, rece,
verde și magenta, realizând imagini cu setări diferite.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 29 din 49 - Cuprins
Întrebări:

Balansul de alb controlează:


1. redarea mișcării
2. profunzimea de câmp (DOF)
3. redarea culorilor.

Balansul de alb Auto oferă rezultate mulțumitoare:


1. permanent, în orice condiții
2. la fotografierea în lumină artificială
3. în exterior pe vreme bună.

În lumină artificială, cel mai rapid mod de a face un balans de alb corect este:
1. balansul de alb Auto
2. reglajul în grade Kelvin
3. balansul de alb Manual (custom).

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 30 din 49 - Cuprins
Cum se face corect Balansul de alb manual ?
1. cu o coală de hârtie sau greycard
2. cu un dispozitiv gen Expodisc
3. ambele metode funcționează.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 31 din 49 - Cuprins
Aspectul imaginii - 3 ore
1. Identificați metoda cea mai rapidă de a modifica setarea „Picture Style / Picture Control / etc.

2. Fotografiați acelați subiect cu setări diferite, ex. Standard, Portrait, Landscape (peisaj).

3. Determinați posibilitatea de a interveni prin modificarea parametrilor Sharp, Contrast,


Saturation. Testați efectele acestor modificări asupra imaginii (fotografiați în format jpeg sau
RAW + jpeg și analizați jpeg-urile).

4. Verificați dacă există posibilitatea de a memora (salva) profile modificate


(ex. o setare de portrete cu saturație mai mare, etc).

5. Testați prin fotografiere (jpeg sau RAW + jpeg) modul de acțiune al setării Auto Light
Optimizer / Active D-light.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 32 din 49 - Cuprins
Întrebări:

Ce spațiu de culoare este cel mai potrivit pentru prezentarea imaginilor pe Internet:
1. oricare
2. Adobe RGB
3. sRGB.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 33 din 49 - Cuprins
Flash-ul (blitz) - 6 ore
1. Dacă aparatul dispune de flash încorporat, verificați ce moduri de expunere permite
(ex. TTL, Manual, commander, multi, etc.)

2. La fel, pentru flash(-urile) de care dispuneți.

3. Verificați modul de a modifica modul de lucru al flash-ului din TTL în Manual și invers.

4. Verificați ce plajă de valori de putere în Manual oferă flash-ul (ex. 1/1 - 1/64) și dacă reglajul
e în trepte întregi sau în treimi de treaptă.

5. Testați funcționarea flash-ului în mod TTL.


Identificați modul de a aplica corecție de expunere pentru lumina de flash
(depinde de marcă, model, etc.).
Fotografiați același subiect cu corecții diferite de expunere pe flash.

6. Verificați dacă cele două tipuri de corecții de expunere (de lumină ambiantă și de flash) sunt
sau nu unite (depinde de marcă, iar în unele cazuri se poate modifica de utilizator).
Deci, dacă o corecție de expunere de lumină ambiantă acționează sau nu și asupra
flash-ului.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 34 din 49 - Cuprins
7. Dacă aveți flash dedicat, puneți-l în patina aparatului și fotografiați în interior același subiect:
- cu flash-ul orientat în față (cadru orizontal, apoi vertical)
- cu flash-ul orientat în tavan (cadru orizontal, apoi vertical)
- cu flash-ul orientat în tavan și cu cardul de reflexie scos (cadru orizontal)

8. Seara, în interior, testați aspectul imaginii realizate cu flash la diverse sensibilități (100 - 1600
ISO). Comparați zgomotul de imagine (noise) pe același subiect, la aceeași sensibilitate (ex.
1600 ISO) cu și fără flash.

9. Ziua, afară, testați utilizarea flash-ului în TTL (cu aparatul în Program):


- la soare;
- la umbră;
- în contralumină.

Întrebări:

Modul TTL (la flash) ne oferă:


1. folosirea unei puteri constante a flash-ului
2. zgomot redus de imagine (noise)
3. adaptarea automată a puterii flash-ului la condițiile de lucru.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 35 din 49 - Cuprins
Modul Manual (la flash) ne oferă:
1. posibilitatea de a folosi corecții de expunere
2. un balans de alb corect
3. folosirea unei puteri constante a flash-ului.

Efectul unui flash în modul TTL se poate modifica prin:


1. modificarea sensibilității
2. modificarea diafragmei
3. corecție de expunere.

Efectul unui flash în modul TTL se poate modifica prin:


1. modificarea timpului de expunere
2. modificarea diafragmei
3. corecție de expunere.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 36 din 49 - Cuprins
Efectul unui flash în modul Manual se poate modifica prin:
1. corecție de expunere
2. modificarea timpului de expunere
3. modificarea sensibilității.

Efectul unui flash în modul Manual se poate modifica prin:


1. corecție de expunere
2. modificarea timpului de expunere
3. modificarea diafragmei.

La folosirea flash-ului ca lumină de completare, timpul de expunere modifică:


1. expunerea dată de flash
2. atât lumina ambiantă cât și a flash-ului
3. expunerea dată de lumina ambiantă.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 37 din 49 - Cuprins
Timpul de sincronizare este:
1. timpul cel mai lung la care putem fotografia din mână
2. timpul total în care lumina are acces la captor
3. timpul de expunere cel mai scurt la care putem fotografia cu orice flash.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 38 din 49 - Cuprins
Ministudioul - 4 ore
1. Analizați avantajele și dezavantajele metodelor de comandă a flash-urilor la distanță
(optic / radio) cu variantele lor (simplu / avansat).

2. În funcție de tipul de subiecte și condițiile în care intenționați să fotografiați,


alegeți metoda cea mai potrivită pentru viitor.
Ideea este de a achiziționa (dacă e cazul) un singur sistem care să ne ofere facilitățile dorite.

3. În funcție de echipamentul aflat la dispoziție, testați comanda la distanță a unui flash.

Întrebări:

Ce sistem de comandă pentru flash se potrivește cel mai puțin la evenimente:


1. radio
2. optic codat
3. optic simplu (prin simpatie).

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 39 din 49 - Cuprins
Ce sistem de comandă pentru flash este cel mai performant în exterior:
1. optic simplu (prin simpatie)
2. optic codat
3. radio.

Avantajul sistemului de sincronizare optică dedicată (codată) este:


1. poate fi integrat cu flash-uri de studio
2. funcționează cu orice tip de flash-uri
3. permite reglarea de la distanță a flash-urilor suplimentare.

Avantajul unui sistem de sincronizare radio este:


1. are nevoie de baterii
2. prețul redus
3. nu necesită linie de vedere directă între aparat și flash-uri.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 40 din 49 - Cuprins
Filtre - 1 oră
1. Analizați avantajele și dezavantajele filtrelor de protecție și hotărâți dacă vă doriți.
Dacă da, pe ce obiective.

2. Determinați care sunt cele mai potrivite filtre de protecție (raport calitate/preț)
luând în considerare și prețul obiectivului pe care vor fi montate.

3. Analizați oportunitatea achiziționării unui filtru de polarizare, modelul, apoi filetul necesar.

4. În funcție de tipul de subiecte abordat, verificați dacă unul sau mai multe filtre neutre
(de densități diferite) v-ar fi de folos:
(ex. ND8 pentru fotografierea în plin soare cu flash și/sau cu diafragme deschise).

Întrebări:

În ce caz nu putem reduce reflexiile cu un filtru de polarizare:


1. apă (lac, obiecte ude)
2. sticlă (geamuri, vitrine)
3. obiecte metalice.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 41 din 49 - Cuprins
Avantajul folosirii unui filtru neutru la portrete în exterior (soare):
1. Utilizarea unui timp lung de expunere pentru efecte de mișcare
2. Obținerea unui balans de alb corect
3. Folosirea de diafragme deschise.

Avantajul folosirii unui filtru neutru la peisaje în exterior:


1. Folosirea de diafragme deschise
2. Obținerea unui balans de alb corect
3. Utilizarea unui timp lung de expunere pentru efecte de mișcare.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 42 din 49 - Cuprins
Bazele prelucrării - 4 ore
1. Identificați ce program de prelucrare a imaginilor vi se pare cel mai potrivit (cost, comoditate,
facilități oferite).

2. Testați ajustarea expunerii, a balansului de alb, picture control/stye, îndreptare, crop,


reglarea separată a luminozității pe lumini și umbre folosind fișiere RAW.

3. Testați diferențele de posibilități la prelucrare între fișierele RAW și jpeg.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 43 din 49 - Cuprins
Portrete

Întrebări:

La un portret în exterior, cu lumină suficientă, cel mai important în determinarea


expunerii este:
1. timpul de expunere (redarea mișcării)
2. sensibilitatea (calitatea imaginii)
3. diafragma (pentru profunzime).

La un portret în interior, lumină existentă, cel mai important factor în determinarea


expunerii este:
1. diafragma (pentru profunzime)
2. sensibilitatea (calitatea imaginii)
3. timpul de expunere (înghețarea mișcării).

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 44 din 49 - Cuprins
La fotografierea unui portret (ext.) ce parametri sunt cei mai potriviți:
1. 1/30s, F:22
2. 1/125s, F:11
3. 1/1000s, F:4.0.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 45 din 49 - Cuprins
Acțiune/sport

Întrebări:

În fotografia de acțiune, cel mai important factor de expunere este:


1. diafragma (pentru profunzime)
2. sensibilitatea (calitatea imaginii)
3. timpul de expunere (redarea mișcării).

La fotografia de acțiune/sport (ext.) ce parametri sunt cei mai potriviți:


1. 1/30s, F:22
2. 1/125s, F:11
3. 1/1000s, F:4.0.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 46 din 49 - Cuprins
Peisaj

Întrebări:

La fotografierea unui peisaj ce parametri sunt cei mai potriviți:


1. 1/30s, F:22
2. 1/1000s, F:4.0
3. 1/125s, F:11.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 47 din 49 - Cuprins
Nocturne/interioare

Întrebări:

La nocturne sau interioare de pe trepied, cel mai important factor în determinarea


expunerii este:
1. timpul de expunere (redarea mișcării)
2. balansul de alb
3. diafragma (pentru profunzime).

La nocturne sau interioare fotografiate din mână, cel mai important factor de expunere
este:
1. diafragma (pentru profunzime)
2. sensibilitatea (calitatea imaginii)
3. timpul de expunere (înghețarea mișcării).

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 48 din 49 - Cuprins
La fotografia unui interior (trepied) ce parametri sunt cei mai potriviți:
1. 4s, F:22, ISO 100
2. 1/60s, F:4.0, ISO 800
3. 1s, F:11, ISO 100.

La fotografia unui interior din mână ce set de parametri e cel mai potrivit:
1. 1s, F:11, ISO 100
2. 1/125s, F:5.6, ISO 3200
3. 1/30s, F:5.6, ISO 800.

Cursant: Mihai Lia Teme curs v.1.1 - © Radu Grozescu - pag. 49 din 49 - Cuprins

S-ar putea să vă placă și