ORIENTUL CA INFLUENȚA ÎN SECOLUL 19

ORIENTARE GEOGRAFICĂ: (Luca)

Orientul semnifica zona de est a Europei care cuprinde țările

foste componente ale Imperiului Roman de Răsărit. Esența
Orientului este socotită zona Peninsulei Balcanice, avand la
granițe România, motiv pentru care a luat naștere sintagma "o
insula latină într-o mare slavă".

INTRODUCERE: (Luiza)
Ca şi problema originilor, cea a influenţelor culturale a parcurs
diferite momente şi a avut mai multe interpretări: rădăcinile
noastre culturale au fost plasate în continuitatea Orientului. Cu
toate ca semne de schimbare se văd încă din 1700,
cultura ramane orientală.
Orientul a ajutat la definirea Europei, fiind contrastul propriei
imagini, idei, personalităţi, experienţe, este locul celor mai mari,
mai bogate și mai vechi colonii ale Europei, sursa civilizaţiilor şi a
limbilor ei.

Influență: (Luiza și Maria)

● Până în secolul al XIX-lea preponderente sunt influenţele

orientale, vizibile în primul rând la nivel lingvistic (avem
cuvinte de origine greacă – anafură, a catadicsi, icoană,
liturghie turcă – cafea, chiftea, pilaf, slavă – a iubi, crâng,
dumbravă, gleznă, picior).
● nivelul mentalităţilor şi al vestimentaţiei (de exemplu,
vestimentaţia lui Lăpuşneanul cuprinde anteriul turcesc) sau
la nivelul speciilor literare (cronica, hagiografia – Vieţile
sfinţilor, literatura parenetică – Învăţăturile lui Neagoe
Basarab către fiul său, Teodosie).

Influența turcească: (Maria)

Practic orientalizarea României pentru cronicari şi istorici a
început odată cu încercarea voievozilor români de a face pe
plac stăpânitorilor otomani pentru menţinerea tronului (Radu
cel Frumos care a crescut în Imperiul Otoman, când a ajuns
domnitor, pentru a fi mai aproape de turci a mutat capitala de
la Tgv la București. A servit inclusiv în oastea otomană şi a
împrumutat obiceiuri otomane, fiind un susţinător supus al
sultanilor contra propriei culturi).
-am introdus arme turceşti: săbiile încovoiate, iataganele şi
hangerele, am adoptat terminologie turcească, fie pentru a
desemna elemente noi, fie pentru a înlocui vechii termeni
militari. Astfel, căpitanilor li se spune acum bulucbaşi. Mai
mult decât atât târgurile s-au umplut de meşteşugari şi
slujbaşi după moda orientală.
-Gastronomia s-a orientalizat şi ea. Aproape imediat, fiind de
altfel şi puntea de legătură către clasele de jos. De la turci
românii au învăţat multe dintre preparatele lor ”tradiţionale„
de astăzi. Cel mai bun exemplu sunt ”româneştii„ mititei.
Deasemenea pe filieră orientală au pătruns şi sarmalele sau
ghiveciul. Românii au ajuns să-şi desfete papilele gustative cu
saraili şi baclavale dar şi alte preparate orientale precum
musacaua, şerbetul şi halvaua.

Influența greaca: (Luca)

Şi ca întreaga orientalizare a Principatelor să fie completă,
şcolile au fost şi ele grecizate. Mai precis totul era predat în
limba greacă. ”Influenţa greacă s-a manifestat asupra noastră
pe mai multe căi: în primul rând prin şcolile superioare, cu
limba de predare greacă, din Constantinopol şi Bucureşti şi
Iaşi. Având ca profesori învăţaţii cei mai de seamă ai lumii
orientale, aceste şcoli au fost adevărate centre de creare şi
difuzare a culturii greceşti. Influenta religioasa in tarile
romanesti a venit din partea culturii bizantine care a promovat
Creștinismul Ortodox.

Influența slavă (Luiza).