Clasa a IX a E Transcripţie transpunere, prelucrare a unei lucrări muzicale cu valoare artistică proprie. Există 2 tipuri de transcripţie: • adaptarea lucrării pentru un instrument(de ex. transcripţii pentru pian ale creaţiilor concepute pentru voce, vioară, orchestră sau transcripţii pentru orchestra simfonică ale creţiilor concepute pentru pian, voce etc.) • modificarea expunerii (în vederea unei comodităţi sau virtuozităţi sporite) fără schimbarea instrumentului (vocii) pentru care a fost prevăzută piesa în original. Transcripţia are o istorie îndelungată, pornind de la prelucrările cîntecelor şi dansurilor secolului XVI-XVII. Scopul transcripţiilor: Latura de importanţă majoră era mai ales aceea de a facilita pătrunderea muzicii in randul unor mase tot mai largi şi a rolului pe care în acest proces îl conferea Liszt pianului, care devenea din zi in zi un instrument cu care se putea face o activitate de luminare a celor mulţi. Transcrierile pe care le facea pentru pian nu urmăreau atît punerea in valoare a virtuozităţii şi strălucirii sale instrumentale, cît ascultau mai degrabă dorinţa lui de a face cunoscute cit mai multe capodopere ale muzicii contemporane. Compozitorii din toate timpurile au încercat să transcrie motivele altor compozitori, începînd cu epoca barocului. Astfel, in creatiile lui Bach intilnim transcriptiile concertelor lui Marcello sau ale lui Vivaldi. În epoca romantismului in Rusia, Rachmaninov transcrie skerzo-ul lui Mendelsohn, liedurile lui Schubert din ciclul “Frumoasa morăriţă”, renumita polcă italiană pe motivul lui Zilotti ş.a Alte transcrieri • Chaconne în Re minor pentru vioară solo de Johann Sebastian Bach transcris pentru pian de Ferrucio Busoni . • Transcriere la pian a Simfoniei nr.36 a lui Joseph Haydn de Camille Saint-Saëns (1869) • Transcriere pentru pian a Visului unei nopți de vară de Félix Mendelssohn de Camille Saint-Saëns (1858) • Transcriere la pian a lui Harold în Italia și a Simfoniei fantastice a lui Hector Berlioz de Franz Liszt • Transcriere la pian a lui Beethoven-Cantata a lui Franz Liszt de Camille Saint-Saëns (1870) Auditie muzicala: https://www.youtube.com/watch?v=CyR8YYLnklQ&ab_channel=olla-vogala Preluarea unui fragment dintr-o lucrare muzicala deja existent (citat), sau prelucrarea acesteia in intregime (cover) sunt procedee utilizate inca din secolele XVII - XVIII. Daca in muzica de factura clasica întâlnim adesea citatul, muzica de divertisment va prelua in intregime lucrarea muzicalã, adaptând-o, prin procedee specifice de instrumentatie, metric, ritm si tempo, la genul pe care interpretul il promoveaza. Adaptarea contemporana a nor teme din creatia compozitorilor de muzica clasica presupune cunostinte muzicale, creativitate, spirit muzical improvizatoric si o mare raspundere pentru lucrarea muzicala citata sau adaptata. Un exemplu de prelucrare este cantecul Can’t Help Falling in Love realizat de Elvis Presley. Acest cantesc este se bazează pe „ Plaisir d'amour ”, un cântec de dragoste popular francez compus în 1784 de Jean -Paul-Égide Martini . Auditie muzicala: https://www.youtube.com/watch?v=vGJTaP6anOU&ab_channel=ElvisPresl eyVEVO https://www.youtube.com/watch?v=qgWL- g6eJsk&ab_channel=Sheetmusic2print https://www.youtube.com/results?search_query=plaisir+d%27amour+martin i
Bagatela Este o Piesă Muzicală de Scurte Dimensiuni, În General Compusă Pentru Pian, Având Un Caracter Moale, Așezat. Cuvântul Bagatelă Se Referă La Un Lucru Ușor, Un Fleac.