PROPUNĂTOR: DĂNĂȘEL C.

IULIAN
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT: SCOALA GIMNAZIALĂ NR.9 NICOLAE ORGHIDAN
DATA:
CLASA: a VII-a B
DISCIPLINA: ISTORIE

LUMEA CONTEMPORANĂ.GLOBALIZAREA
SCHIȚA LECȚIEI
De la bipolarism la multipolaritate
1. Care sunt superputerile care au luat naștere după cel de al II-lea Război Mondial?
- A luat naștere o nouă ordine globală, în care rolul primordial l-a avut două
superputeri: Statele Unite ale Americii și Uniunea Sovietică.
2. Ce conflict s-a iscat între cele două superputeri?
- Timp de câteva decenii, istoria lumii a fost marcată de Războiul Rece.
3. Când a luat sfârșit acest conflict?
- Acest conflict a luat sfârșit odată cu prăbușirea comunismului și dezmembrarea URSS-
ului.
4. Cine dispută la nivel mondial supremația economică?
- Astăzi, supremația economică este disputată la nivel mondial de mai multe state ale
lumii. Cele mai puternice economii sunt cele ale SUA, Uniunii Europene și Japoniei.
5. Cum arată regionalizarea economică? Care sunt cele mai puternice economii?
- Au apărut fenomene de regionalizare economică, cele mai puternice regiuni fiind:
a) Uniunea Europeană, a cărei axă reprezintă Germania-Franța-Marea Britanie;
b) Regiunea americană cu SUA;
c) Regiunea Asia-Pacific având ca motoare: Japonia, Coreea de Sud, China, Australia,
Indonezia;
I. Ce reprezintă globalizarea- Este un proces care constă în schimbări comerciale și
culturale masive, generalizate între societățile umane de pe tot globul;
- Ca rezultat evenimentele care au loc într-o parte a lumii, produc efecte din ce în ce
mai puternice asupra societăților din alte părți ale lumii;
II. Factorii care determină globalizarea lumii contemporane:
- Nevoia abordării globale a principalelor probleme cu care se confruntă lumea, de
expansiune a societăților și companiilor multinaționale sau transnaționale;
- Promovarea la scară mondială a valorilor democratice și a sistemelor de integrare
politică și militară dintre statele lumii;
- Apariția de orgnizații și organisme internaționale precum ONU, FMI, NATO, ANZUS
sau Uniunea Europeană;
- Îmbunătățirea transporturilor;
- Libertatea comerțului;
- Dezvoltarea comunicațiilor (internetul, telefonia mobilă);
- Forța de muncă disponibilă și calificată (precum în India);
III. Avantajele globalizării
- Societatea informațională își are începutul în anii 1956-1957;
- Dezvoltarea explozivă a economiei din SUA a făcut ca angajații din posturile tehnice,
administrative și funcționărești (așa numitele gulere albe), i-au depășit numeric pe
angajații implicați în producerea de bunuri (gulere-albastre), cei mai mulți lucrători
americani aveau ca obiect al muncii informația în loc să realizeze bunuri;
- Creșterea nevoii de comunicare între indivizi sau între organizații;
- Creșterea efortului-progresele tehnologice care au îmbunătățit comunicarea om-
mașină;
- Generalizarea muncii cu calculatorul;
- În domeniul educației și formării, omul capătă acces la infromații, la socumentare, la
cunosștere prin învățământul la distanță, autoformare, biblioteci și universități
virtuale;
- În domeniul desfășurării muncii, telemuncă, înteprinderi virtuale;
- În ceea ce privește timpul liber: omul are acces la filme online, jocuri, rețele de
socializare;
- Dezvoltarea conceptului de democrație prin creșterea și contribuția responsabilității
civice, asocierea între organizații, exprimarea liberă a punctului de vedere;
IV. Dezavantajele globalizării
- Apariția pirateriei, încălcarea drepturilor de autor, frauda și insecuritatea, consum
excesiv;
- Dispariția unor tradiții și meserii, creșterea poluării, crize cu efect domino;