Asonanța constă în repetarea unor vocale cu efect sonor. Exemplu: În grădina lui Ion.

Onomatopeea constă într-un cuvânt ce este alcătuit pe modelul armoniilor imitative, prin care
se sugerează ori se imită sunete naturale. Exemplu: Sunetele/mișcările/tropotele de afară i-au
făcut să iasă din cameră.

Sincopa constă în eliminarea unui grup de sunete sau a unui singur sunet în interiorul unui
cuvânt. Exemplu: mulțim (și nu mulțumim cum este normal).

Afreza constă în eliminarea unui sunet ori grup de sunete de la începutul cuvântului. Exemplu:
‘nalt (și nu înalt).

Apocopa presupune căderea unui sunet ori grup de sunete de la sfârșitul unui cuvânt.

Repetiția care constă în repetarea unui cuvânt ori a unei expresii în diferite poziții ale enunțului.
La rândul ei, repetiția poate apărea și în formă de:

Anafora – repetarea unui cuvânt ori a unei expresii în propoziții ori a unor propoziții în frază,
cu scopul de a accentua o anumită idee. Exemplu: era casa pe care și-o dorea, casa la care visa,
casa pe care o desenase, casa ideală, casa pe care niciodată nu și-a permis-o.

Epifora – reluarea unui cuvânt la sfârșitul unei propoziții sau a unei propoziții la sfârșit de
frază. Exemplu: În justiție se fură, în guvern se fură, în parlament se fură.

Anadiploza – constă în reluarea ultimei părți dintr-o propoziție în propoziția următoare.

Exemplu: Au venit în biroul directorului toți angajații, angajați care nu și-au mai primit salariile
de mult timp.

Antanaclaza – figură de stil care permite realizarea unor jocuri de limbaj prin repetarea unui
cuvânt și este bazată pe polisemie și omonimie. Exemplu – În această situație ar trebui să arate
că este moț și nu cu moț.

Enumerația care constă în prezentarea succesivă a unor aspecte ori fapte. Enumerația poate fi
prezentă în sub formă de: RECOMANDĂRI Putin se laudă că economia rusă rezistă în fața
presiunilor occidentale „absolut fără precedent”: Situația din țară este „stabilă și echilibrată”

Polisindet – enumerație în care elementele sunt legate prin conjuncții. Exemplu: Nici nu mai
vrea apă, nici mâncare nu vrea.

Epimona – care constă în folosirea în exces a conjuncțiilor coordonatoare. Exemplu: Fata este și
frumoasă, și inteligentă, și harnică, și cuminte.

Asindet, figură de stil care constă în suprimarea conjuncțiilor coordonatoare dintre cuvinte ori
propoziții. Exemplu: Toți polițiștii, manifestanții, participanții, politicieni, au cântat împreună.

Elipsa constă în suprimarea unei părți din enunț, deoarece este neesențială sau se poate deduce
din context. Exemplu: Primul motiv vi l-am spus, iar al doilea derivă din primul.
1
Aposiopeza este procedeul de întrerupere a enunțului, o parte omisă ce este considerată de
prisos ori subînțeleasă de la sine. Exemplu: Ea i-a anunțat de furtul din corturi. Cine însă le va
da banii înapoi.

Brahilogia constă în evitarea reluării în enunț a unor termeni ce au fost exprimați anterior.
Exemplu: Unii studenți au lipsit, alții au fost prezenți și activi.

Anacolutul este construcția gramaticală greșită, care ilustrează lipsa de cultură sau lipsa de
logică a unor enunțuri. Exemplu: Texte din O scrisoare pierdută de Ion Luca Caragiale.

Inversiunea constă în răsturnarea cuvintelor în propoziție pentru a evidenția un anumit termen.

Exemplu: Deșteptul copil a luat notă mare.

Hiperbatul este o inversare în topica normală unde termenul asupra căruia se dorește atragerea
atenției este pus la final. Exemplu: Cine nu știe despre ce vorbim, va afla acum: este vorba
despre rolul școlii în educație.

Apostrofa este o întrerupere a expunerii unde vorbitorul se adresează unui interlocutor cu o

întrebare, afirmație sau exclamație. Exemplu: O campanie cu rezultate foarte bune, dar oare ei
cred că ne pot păcăli?

Interogația retorică este o întrebare la care nu se așteaptă un răspuns deoarece acesta este
evident și cuprins în enunț. Exemplu: Poate învăța cineva într-o zi tot ce studiem noi în ani
buni?

Invocația retorică este rugămintea adresată divinității, unor persoane reale sau muzelor pentru a
cere ajutor. Exemplu: Texte din Scrisoarea a III, de Mihai Eminescu. Unde ești tu, Țepeș –
Doamne, ca punând mâna pe ei, Să-i împarți în două cete, În nebuni și în mișei.

Eufemismul constă în îndulcirea unei expresii dure sau jignitoare, prin înlocuirea ei cu alta.
Exemplu: și-a pierdut viața (în loc de: a murit).

Gradația constă într-o trecere treptată ascendentă sau descendentă de la o idee la alta și prin
care se urmărește scoaterea în evidență a unei idei ori a unei exprimării. Exemplu: Texte din
Scrisoarea a III, de Mihai Eminescu.

Imprecația este exprimată sub formă de blestem, o dorință aprigă de a pedepsi pe cineva.
Exemplu: Blesteme, de Tudor Arghezi.

Invectiva este exprimarea violentă la adresa unei persoane. Exemplu: Texte din Scrisoarea a III,
de Mihai Eminescu.

Comparația este una dintre cele mai cunoscute și folosite figuri de stil și constă în alăturarea a
doi sau mai mulți termeni cu scopul evidențierii primului termen. Exemplu: Ostenit, din aripi
bate/ Ca un vis pribeag, un graur. – Sara, de Octavian Goga.

2
Metafora este figura de stil prin care se trece de la înțelesul obișnuit al unui cuvânt la un alt
sens, prin intermediul unei comparații subînțelese. Printr-o metaforă se definește un obiect, o
acțiune sau o însușire cu ajutorul unei comparații, dar din care lipsește termenul de comparat.
Află și ce când este recomandat să folosești ghilimele Exemplu: Credința-i val, iubirea vânt/ Și
viața fum. Moartea lui Fulger – de George Coșbuc.

Epitetul este figura de stil ce constă în determinarea unui verb, substantiv sau adjectiv menit să
exprime însușirile obiectului, care înfățișează imaginea lui așa cum se reflectă în simțirea ori
fantezia scriitorul. Exemplu: Hârâită, noduroasă, stă în colț rășnița veche – Călin file din
poveste – de Mihai Eminescu.

Cele mai importante tipuri de epitete sunt: Epitet personificator; Epitet metaforic; Epitet
cromatic; Epitet hiperbolic.

Metonimia este figura de stil ce constă în înlocuirea cauzei prin efect, a efectului prin cauză, a
operei cu numele autorului, a unui produs cu originea lui, pe baza unei relații logice. Exemplu:
La noi sunt cântece și flori/ Și lacrimi, multe, multe – Octavian Goga.

Sinecdoca este figura de stil ce constă în restrângerea sau lărgirea sensului unui cuvânt prin
folosirea întregului în locul părții și invers, a particularului în locul generalului și a materiei din
care este făcut un lucru în locul lucrului însuși.

Personificarea este figura de stil prin care obiectelor sau lucrurilor li se atribuie însușiri umane.
De exemplu: soarele râde, păsările șoptesc, norii plâng, vântul aleargă, sălciile triste.

Hiperbola este figura de stil ce constă în opoziția dintre două cuvinte, personaje, fapte idei,
situații. Exemplu: Ea un înger ce se roagă – El un demon ce visează – Mihai Eminescu.