MTNTSTERUL EDUcATIEI gt cERcETAnll

trrollnrnt ?ElllllnE
II

MA$[|NAH
Itlf ru TE1|ilIOI
FILIERA TEHNOLOCICA O PROFIL TEHNIC
Mariana Tinisescu Tatiana

zaao*]\,
zor*ir..*.
20k o.'i':
Q 2tt'
2*8
 Acest manualeste proprietatea MinisteruluiEducatieigiCercetirii. Manualuleste aprobat
prin Ordinul Ministrului Educaliei gi Cercetirii nr. 3787/05.04.2005, in urma licitatieiorganizate
de cdtre Ministerul Educalieigi Cercetirii, este realizal in conformitate cu programa analiticd
aprobatd prin Ordinul Ministrului Educaliei gi Cercetdrii nr. 4598/31.08.2004 9i este distribuit
gratuit elevilor.

ACEST MANUAL A FOST FOLOSIT DE:

Numele elevuluicare a Clasa Anul Starea manualului*:
Anul $coala
primit manualul gcolar la primire la retumare
1

2
3

*Starea manualului
se va inscrie folosind termenii: nou, bun, ingrijit, nesatisfdcdtor, deteriorat.
Gadrele didactice vor controla daci numele elevului este scris corect.
Elevii nu trebuie si faci nici un fel de insemnlri pe manual.

Descrierea CIP a Bibliotecii Nafionale a Rominiei

Misuriri tehnice : manual pentru clasa a X-a : Filiera
tehnologici, profil tehnic / Mariana Tinlsescu,
Camelia Ghefu, Tatiana Gheorghiu, Comelia Cepigci. -
Bucuregti : Aramis Print, 2005
ISBN 973-679-233-l

I. T6ntrsescu, Mariana
II. Ghefu, Camelia
III. Gheorghiu Tatiana
IV Cepigc5, Cornelia

531.

Autori: Mariana Tin6sescu, coordonator (capitolul al ll-lea); Camelia Ghegu (capitolul III, I! V);
Tatiana Gheorghiu (capitolul al VIJea); Cornelia Cepigcd (capitolele I, VIf
Refercnfi: Prof. univ. dr. ing. $tefan Rusu, ing. Mariana Robe, profesor gradul didactic I
Redactor: Nicol Pop
DTP: Irina Geambagu
Ilustrafie grefici: Mariana Tdndsescu

ISBN 973-679-233-l

Copyright @ 2005 Aremis Print s.rl. toate drepturile rezervate

Aramis Print s.nl.. Redacfia gi sediul social:

B-dul Metalurgiei nr. 46-56, cod 041833, sector 4,
Bucuregti, O.P 82 - C.P 38
tel: (021) 461.08.10/14115; fax: (021) 461.08.09/19.
E-mail: offi ce @edituraaramis.ro; office @megapress.ro

Departamentul desfacerc : tel : (02 I ) 46 | .O8.08 / 12 / | 3 / | 6 ;

fax: (02 I ) 46 I .08.09/ I 9; E-mail : desfacere @ edituraaramis.ro

Tipdril la MEGApess holdings s.a.

SAo*it ,lillH|lfilillruLtutl
 CUPRINS

Proiectare didactici 4
I Procesul de misurare 4.1 Scdri de temperaturd ........... 76
9i componentele sale (Cornelia Cepigcd).. 5 4.2 Misurarea temperaturilor 77
1.1 Mdrimifizice 9i unitdtide mdsurd 4.3 Mdsurarea energiei termice 80
utilizate in tehnici 5 EVALUARE 83
1.2 Proces de mdsurare .............. I V Misurarea mirimilor
1.3 Mijloace de mdsurare.......... 9 fizico-chimice (Camelia Ghetu) 84
1.4 Eta|oane.............. ............ 10 5.1 Misurarea densititii .............. 84
1.5 Metode de mdsurare ............. ............ 12 5.2 Mdsurarea umiditdlii .............. 90
1.6 Erori de mdsurare.............................. 13 5.3 Mdsurarea vdscoziteili ........... 91
1.7 Caracteristicile mijloacelor 5.4 Misurarea aciditdtii ............... 93
.............
de misurare ...... 15 EVALUARE 95
1.8 Notiuni de legislalie metrologicd........ 19 Vl Misurarea mirimilor
EVALUARE ..........21 electrice (Tatiana Gheorghiu) 96
llMisurarea 9i controlul 6.1 Aparate pentru mdsurarea
mirimilor geometrice (Mariana Tdndsescu). 22 mdrimilor electrice 96
2.1 Mirimigeometrice. 6.2 Mdsurarea intensitdlii
Misurare, control ............ 22 curentului electric ............111
2.2 Mdsurarea 9i controlul 6.3 Mdsurarea tensiunii electrice............. 118
dimensiunilor liniare ......... 23 6.4 Mdsurarea rezistentei electrice ......... 126
2.3 Misurarea nivelului ........................... 39 6.5 Mdsurarea puterii electrice ................ 1 35
2.4 Mdsurarea gi controlul 6.6 Misurarea energiei active ................. 1 43
dimensiunilor unghiulare ............. ..... 40 EVALUARE ..........148
2.5 Misurarea 9i controlul suprafetelor... 46 Vll Misurarea electrici a mirimilor
2.6 Mdsurarea gi controlul volumelor...... 56 neelectrice (Traductoare) (Comelia Cepigci). 1 50
EVALUARE .......... 60 7.1 Definitii................ .............150
lll Misurarea mirimilor 7.2 Conversii energetice .......................... 1 51
mecanice (Camelia Ghetu) 62 7.3 Mirimi percepute de senzori .............152
3.1 Misurarea fo(elor 62 7.4 Tipuri de traductoare ........... .............. 1 52
3.2 Misurarea maselor ............... 64 7.5 Traductoare pentru mdrimi geometricel53
3.3 Misurarea presiunilor............ 66 7.6 Traductoare pentru mdrimi mecanice 155
3.4 Mdsurarea mdrimilor cinematice 7.7 Traductoare pentru mdrimitermice ...156
(viteze, turatii, acceleralii, debite) ..... 69 7.8 Traductoare pentru
3.5 Mdsurarea timpului ................ 74 mdrimi fizico-chimice ........................ 1 58
EVALUARE 75 EVALUARE
poRToFoLru........... ..........159
lV Misurarea mirimilor ................. 160
termice (Camelia Ghetu) 76 nAsputtsuRl .......... 160

EVALUARE

gtiintifici independenti
 Proiectare didacticd
tol fL||fir.[c|.[sr Eln!|b|h
Gon0ilffl
qf
& n
rJfrtp)

rFci
tafltf
.drilt
c
Efrhofl.Idrctoc
rfiqb|lhnlFr Fot||
Etnttr|
tfr(r tftrib4lnafrlt ll|ntd|dpr
nrtl
ci ftr
H@S$tOe 6 1.i t tcfitd; ccnvetsa9e euN0ca; drdctve rnanua, Ee oc tJcru, rn€(IJ e|ocuoEnilql mo€nKa w;
mesurae $ 3.;4 pe 0rupe; observ4[n &iati; hrmawe ac[vflaEa no€ponoefla; ro|orar htdn4 mf,@cede aplcdl dedddr*$ adcatA; dimie;
ccrnpoentde hbtrdor obsavare$ pducrae de hvedigre ginftd; ktcrld de m&urae, sbndardo, managemenffd cal6li; matcrulicl.
sde drftJogic. hdepadartiahfargiei; hhrrntnr catdoago, cde{ de todde irstnmaile 9it$nici de
foilemabrqmdoda $malvil Sl do a&€\dlre; 86 de bltricodhltice, soll laboator.
exerciMi; moddao ddadicl. evdum:oc{ffn- cducalimd. mas+meda
ilu5utaoit Itt 1.;2.; lr(NIA; conv€$a}€ eunsca, ofedcrye m8nua, 4e 0e ucru, meoil mscanpa sFcaa; vtat;
midndc 4.;5. Pegup€; obsew$e@f; FMUWA &wlliltanoopenoema; ]€|tar blemd, mifoaoede managemenU cd6li; dimic;
gecnetice bbcator obsavacSpr*rcre de ircdgrc flflnffd; ho*i de m&urae, sbndedc, hftmaile$tdnrkide matemalicl.
l$ndqi:. hdependentA a nform4ie; bb6$r. cddoqe, oda{ dc rcvide labaaloc dooen tehdc
roHemaliae;moloda E|Imafve Ee $albevelur€;Ba ds tehtioghf lie, fl atq6, solt
exerciMi: moddae ddadicl. evduse: oniede: ocfi ohlu. educdiond, masemeda.
Masulaca 1U r.;2.:, rmla; convEta9eerns0€; ileoclv8 Badrfueaq$odht€lc mo€t|d|apcda;malen pfln€ tt/rai
mfficr 4.;6. Pe
gupe; obeew4ted*ft; ft[matue aowae noe9fiosna; rroil oe irt€rnd,mlr@de t malsiale; &8€n bnnc; maternatici.
mecaice labrator obocvae $ pducraa saabr. m&urre, standade, demente dehhndogic
tehndogiq hdependen6 a infomalhi; $mauva IEa OO ArD€vau'C; rya 0€ cdaloogo, cdcqi de rovittto gardi;managemarful
kricnr'irA foilematizae; mdoda ervdlge;pniqt pdidolu. Hmieginf f ce, fl ange, solt cdlli;in$umento y tdtt*i de
exercilhfu ; moddarc ddadjc6; edu4iond, masemeda. hbordd
metodededrulae:
lrinclmin
Magrltea r.;z.i rmla; ofedcwa roaclldzarea cuncNm€bf . malud, rye oe r.rcru, rn€tr|u mocantc| aFcala; male|r pilno |ECa;
m*imlc 4.:7. Pe grupe; obeefl4iodriirE; bnnawtt slrcu de €4 tE 6tl[ 0e irt€me{, droace do t'mataide, managemotul sodogie.
bmico labcato. obceivae$f*toae ivedigre ghf f d; tucr&i de m&urae, dadade, c#f; hSumente $ ldnici de
tehndogic. hdepcndentA a inbnn4iei; labords. cddoage, @fr do reviste labador.
proilemaliae; B|etoda tehnico$0ntif ce, fl an9e, sdl
sumawa 6aoe axnvaure, ryaoe
exocililui; ntodolale ddadici; w*m:prcict pctoifu. educallmd, mascm€da.
metodede dmulae;

MasUraFg { f .i2.i rmld; Dredcfte ree.titurea cuno3lintsl(I. manuat, tryg oe rugur rno(ru mocaaral aFc8l8; v&8,
m*imlrfrico 4.:8. Pe gruP€; obsav{ibeidi; bmdtve aovl4 rEoparoflo; usar o€ irtomot ntnccde managemm[l cd6ti; dthfo,
dtmico hbador obecvac$ pr*tcrre labado.. mlorse. eHrdadc, irSurrnte t' blnii de maternslid.
$ndogiq hdepcnda$ ahbm4iti; Eflnaltv, r9ac arcouauao;rya00 cdd@ge, od6dI de raiilo batrr.
16410Yidi. rdemabcrdoda evduae; portildu. d'rt@dhffce, dmt€,sdl
excdinU; mdclarc ddadid; edrc4iond, mssmcda.

M6|'UEA a f .i2.i tq|la; qtlrcw8 rlacti&€a qlnoolhl€la. aEnEnnEa;qEuusnilca rzca;

mtirfd 4.;9. PEF'P€; tmafive adtvtl tfmpd|oofii;rJoaroo irbrnd,nir@do dcd; margementtlc*fl!; mateinaticl.
€l€c[ico bdor obscvmt'pducre bbde rddudccaz mtr$rrg,$ildardc, hfilmaltolil*nicj de
$fttqi; hd+endeill ahtuin4iei; 8ufttlva D6(tcameililm;ry400 cddoageodcdf delovido hbadd
lodrodzmt pmdemdzrqm€bda w*ae;m*4pcitrl bhio$nliice, dcrp, edl
ex*$*i;rnoddaoft#; edrc4ftnd, tnasgrpda.
mdodcde dnrbe:

Masrrraa 5 f .it.i lo|nt; redclvl rm|'lzilaa ofidixtbr. marua, rgasouqu, mmr EocloEnnca;do*nt'ca ftir;cfirmie.
dedici a 3.;4. Pe tup6; lilmllvt hldnotn*mdo aplcdi; maagementd c*4i;
mAffia labrdf, oboavec$p*taac gnutltva uqtuGEoqaqFuoq mlrrnc,dildardc, hfirmailc $ telmii de
nededics tdmdqic. @ondcn6ahfamdki; pqlofotu. cddoagc, cdodn dc levir*s bada.
(faductodo) pro!/cmalzae; motoda ldlricofl fr f co, dantc, 3on
exmfff ; tnodobe ddadici; educalind,'f maenrda,
Capitolul I
pRocESUL DE uAsunaRE gr coMpoNENrELE sALE
1.1 Mirimi fizice gi unititi de misuri
utilizate in tehnici

1.1.1. Mirimi fizice

Mdrimile fizice sunt concepte folosite pentru

a descrie calitativ 9i cantitativ fenomenele fizice.
Termenul mirime poate sd se refere la mdrimiin
sens general (lungime, timp, masi, temperaturi
etc.) sau la mdrimi particulare (lungime a uneitije,
temperatura dintr-o incinti etc.).
Mdrimea (misurabili) este un
atribut al unuifenomen, al unuicorp
sau al unei substante, care este
susceptibil de a fi diferenliat calitativ
gi determinat (mdsurat) cantitativ.*
O prezentare sugestivd a diferitelor categorii
de mirimi fizice se poate face pe baza
reprezentdrii din fig.1.1.
Conditiile necesare pentru ca o mdrime si fie
practic mdsurabild sunt:
F posi bi itatea de defi n re (observabi itatea) ;
I i I mdrimilor practic misurabile. O mirime principial
)posibilitatea construirii unei scale de
mdsurare;
Fposibilitatea conceperii mijlocului de
mdsurare pe baza unei metode de
misurare.
Mdrimile mdsurabile formeazd un sistem de
mirimi (fig.1.2.) 9i se pot clasifica Tn urmdtoarele
categorii:
} 1f lungime(11
mdrimi fundamentale;
F mdrimi derivate.
Fi9.1.1. Clasificare a mdrimilor
Multimea mdrimilor din naturi este notatd cu t.
in cadrul acestei mulfimi, se evidentiazd
submultimea M., a mdrimilor observabile, adicd acele
mirimi pentru care se poate obtine o informatie care
permite deosebirea lor calitativi.
in submultimea M' este inclusi submullimea M,
corespunzdtoare mdrimilor principial misurabile, adicd
acele mirimi ce indeplinesc urmitoarele condifii:
o sunt observabile, iar mullimea stdrilor lor
constituie o multime ordonati (intre toate
perechile de stdri ale mu[imii, se pot defini rela$ile
<, = sau >)'
o se poate construi o scard de mdsurare ce
stabilegte o corespondentd univoci intre
mirimea stirilor gi multimea numerelor reale.
Submultimea M, include submultimea M. a
mdsurabili devine practic mdsurabili daci existii un
mijloc de misurare capabil si extragi semnalul
purtitor al informatiei de misurare, si il prelucreze 9i
sd afigeze valoarea mdrimii respective.
MARfMf MASURABTLE ,.--anwr
fD timp
mase (m)

fD 61
p intensitatea
:-S Mdrimea fundamentald este o
I orentuluielectric(l)
Effi mdrime admisd, prin convenlie, ca fiind
lf tempenatura
independenti functional de alte mirimi.* termodinamici [Q
I intemsitatea
14>
Toate celelalte mdrimi, nedesemnate ca luminoasi (J)
fundamentale, sunt mdrimi derivate. I
!{> cantitratea
Mdrimea derivatd este mdrimea , de substanti (n sau v)
definit6 functie de mdrimile
fundamentale dintr-un sistem de
mdrimi.*

*Defrnitie
conform SR 1 3251 :96 - "Vocabular intemalional
de termeni fundamentali gi genenli in metrologie"
Fig. 1.2. Sistem de mdimi
 1.1.2. Unitdti de misuri Tabel 1.1.
Mdrime fundamentald

@ Unitatea de mdsuri este o

mdrime particulard, definitd gi
adoptatd prin conventie, cu care sunt Lunoime
Masi
Denumire Simbol
c
Unitate de mdsur!
Denumire Simbo
metru m
comparate alte mdrimi de aceeagi m kilooram Kg
naturS, pentru exprimarea valorilor Timp t secunda S

lor in raport cu acea mirime. lntensitatea curentului

amper A
electric
Ma rea d iversitate d e u n itdti 9 i de materializdri
Temperatura
T kelvin < K
termodinamici
fizice ale acestora a condus la o dificild activitate lntensitate luminoasS J candela cd
de coordonare 9i control, mai ales in cadrul Cantitatea de substantd n: v mol mol
schimburilor comerciale. De aceea s-a creat un 1.2.
sistem internalionalde unitSli de mdsurd care sd
Mirime derivati
indeplineascd urmitoarele conditii:
Denumire Rela$a dt Unitate de m5surS
>si fie general aplicabilin toate capitolele fizicii; Jiltlw
definitie* Denumire
>sd fie coerent 9i sd nu introduci coeficienti aria suprafete A netru pitral m
numerici suplimentari in ecuatiile fizicii; volum 3
V "netru cub m
>sd fie practic, ordinele de mdrime ale <ilogram pe
densitate P P =mAy' kg/m3
unititilor din sistem fiind comparabile cu mofrr r nr rh
valorile uzuale din activitatea uman5. V merru pe
vitezd v=l/t iecundi m/s
Sistemul lnternational de Unitdti (Sl) a fost viteza 'aoran pe
adoptat in anul 1960, la cea de-a Xl-a Conferinld 0) ro=unghi/ rad/s
unohiularl secundi
Generald de Mdsuri gi Greutd[i (CGPM). El are 7 metru pe
unitdti fundamentale corespunzdtoare celor 7 acceleratie a a=v/t secundi m/s'
mdrimi fundamentale (tabelul 1.1). Unitdtilor de a oitrat
mdsuri le sunt atribuite prin conventie denumiri forti F F=m.a tewton N
presiune p o=F/A cascal Pa
gi simboluri. in afari de unitdlile fundamentale,
in Sl sunt incluse 9i doud unitdli suplimentare: vAscozitate
r1
NJF
Sv
newton
secundd pe Ns/m2
radianul (rad) 9i steradianul (sr). dinamicd metru odtral
vdscozitate lewton pe
cinematicl u=* metnr oiiraj N/m2
s#rgurfr frecventi f f=1lt lertz Hz
furu lucru mecanic L
energig, W W=Pt joule J
cantitate de o
a4lr{r rrX
Celelalte unitdti de mdsurd, care se pot deduce putere electrici P P=U'l ryatt W
prin relatii matematice din unitdtile fundamentale, Iensrune
U U=L/q rolt V
formeazd unitdlile derivate. O parte dintre unitdtile electrici
rezistentd
derivate au nume speciale, care pot fi folosite electrici R R=U/l rhm o
pentru formarea altor unitdli derivate (de exemplu:
'Pentru arie si volum folositi formulele lnvdtate la oeometrie
newtonul, \l = kg.m.s2).
in tabelul 1.2, sunt prezentate mdrimile derivate
9i unitdlile lor de mdsurd studiate in manual.

..1,S,).*
lr&lrd
Fig. 1.3. Determinare a unitdlii de mdrime derivatd
 O parte dintre unitdtile de misuri au denumiri Tabel 1.3.

9i simboluri speciale (tabelul 1.3.). Mdrime fizicd

,.lnitrate de misuri tlumele
savantulu
Reguli privind formarea 9i scrierea uniti[ilor oeiumi6lffi6
ssac Newton
de mdsurd (tabelul 1.4.): fo4i newton N (1U2-1727\
) denumirile se scriu cu litere mici (metru,
pascal
Jlarse Pascal
newton, kelvin); rresiune Pa (1623-1662)
F simbolurile se scriu cu litere mici (exemplu: putere waft W
James Watt
(1 736-1 81 9)
m, s, cd, mol) cu exceplia celor ce derivi
tensiune \lessandro Volta
din nume proprii(W-Watt, N-Newton etc.); ellleilrici volt V (1745-1827)
D pluralul se formeazd dupd regulile rezistenle ieorg lirmon (Jnn
ohm O (1789-1854)
gramaticale din limba romdni (secundi - electrici
emperatufa grad Anoers uelsrus
secunde, volt - volti); oc
'cnqia C.al,<*ins llalcir rc (701-1744\
F pentru formarea multiplilor 9i a emperatura grad K
wil|am Inomson
submultiplilor, se utilizeazd prefixe care se kelvin Kelvin (1824-1907)
scriu fdrd spatiu fali de unitate (kilometru ntensitiatea
A
Ardrc Marie
xrrentului amper knpere (12t1836
km, megawatt - MW). rlectric
Transformarea mu lti plu lui sau a su bmultiplului {enncn Herz
?ecventi hertz Hz (1857-',t894)
in unitate se face prin inmultirea numdrului initial
cu factorul de multiplicare:
Tabel 1.4.
5kV=5.103V *Aolicatie
125 pm= 125.106m Factor E
.o Kc|at|a
Trecerea de la unitate la multiplul sau de Denumin F
Denumire
E
E de echl
ct,
submultiplul unititii de mdsurd se face prin {n vabntli
impdrtirea numdrului ini!ial la factorul de 10 exa E exametru Em 10'-m
peta P petametru Pm 10'"m
multiplicare: 10t"
35m = 35:103 km 1fi'" = tera T terametru Tnr 10t'm
J
14Y = 14:1OtmV iot (L gtga G gigametru Grn 1 ns-
l-
J mega M megamelrt Mm '10'm
106
Romdnia a adoptat Sistemul Internationalde l
103 kilo k kilometru km 103m
Unitdti (Sl) in anul 1961 .
102 hecto h hectometrr hm 102m
Existi insd gi alte sisteme de unitdli, care se 10 deca da decametru dan 10m
aplicd in diferite tdri, de exemplu sistemul anglo- 1 metru m
saxon. 10'' deci d decimetru dm 10-'m
1o'z centi c centimetru cm 10-'m
Unitatea de mdsurd din afara 100 (=L
i:
mili m milimetru mm 10-"m
sistemuluieste o unitate de mdsuri 10 J mrcro tt micrometn um 10"m
f
care nu apartine unui sistem de 10" nano n nanometru nm 10-'m
co prco p oicometru DM 10- m
unitdti. 10'
-
10' a femto f femtometrt fm 10-''m
atto a attometru am ''m
De exemplu,ziua,ora giminutulsunt, in raport 10- 10-
rln sistemul SI exis€ o singurd exceptie de le regulile generale ale
cu Sl, unitati de timp din afara sistemului. prefixelor 9i anume: multiplii 9i submultiplii unitalii de mase Sl
(kilogramul) nu se formeazd prin aplicarea lor la simbolul unitelii,
ACTIVITATE I N D E P E N D E N TA ci la un submultiplu al acestuia gramul (simbol g).

1. Cititiunitilile de mdsuri simbolizate maijos:

mA, ps; kw, kNa; ns; mmol; GO. lgti4ical
' Karl Friedrich Gauss (1777-1855), matematician gi
2. Scrieti pe caietul vostru multiplii gi sub- astronom german, este primul care a observat cd
multiplii litrului (l). pentru efectuarea mdsurdrilor este suficient un numdr
3. Transformati unitdlile de misurd: limitat de unitdti de mdsurd (unitdli de mdsurd pentru
123 pm = ....... m; lungime, masd gitimp).
4 kV = ......... V: El a propus incd in 1832 principiile de alcdtuire ale
723 ns = ......... s. unui sistem de unitdli.
 1.2 Procesul de misurare
<S- y Misurarea es/le ansamblul de , milrurl,e,a de m6surat
G oryrlrdfravi};dcasoopdetemirurea / (mesurand)
wtsvdgiawtsnfuimi.
P€rtu rscrraea rapt n*iri fub * ffi
l=rt
r.- J.
se oofiTae st wA& de nfrre U^ , tezrfrat.l valoarea numericiJ \.--- unitatea de mdsurd

fld vMa numerit$ a r6fimii ni&urate X, (se citegte pe

mijlocul de mdsurare)
(f,9. 1A.).ln A,8enE 8e poate scrie ecuafi5
ftrffiartulifi.
,@5
rXo,U'
orrprar;e de eferfilartA, de reguli,
Exemfle:
elungimea uneitije
tiie este 6,
6.25m sau 625cm
:'tu::J t r:H:::, \z:18:i?.
fr-ff*::
& ffie un aFal & flEsura crre are memoratii
numeric6 de mdsuri

wflta&a & trfuure, 7n inlsb4 pe scara grdatA. orTr€rs€r unui corp este 0, trr-ffj;:f;
)trhrra,&,nfrnil x e mi nmeg g nrdsura nd. Ffi,F-3rLT"1..13\__","'"n"
de misurd de mdsurd
fffifirynfrti X", esile percepue de cdtre ocantitatea de substanft a unui egantion de api
lrnrydc(u n sat antomt),iar M,reztitat este 0,012 mol sau 12mmob-unitatea
drfur'ifiifii esile fiansrnb mi depaile penfiu a fi | (unitatea
,/ t\valoarea de mdsurd
nffiil,finV'ffi. valoarea-/
numericd de m|surd numerici

Fig. 1.4. Determinare a valoriiuneimdimi

De exemplu, nu se mdsoaril o tij6, ci se
milgoari lungimea tiiel, masa tijei, volumul
Wdc. San ru se mesoara curenful eleciric, ci
'tffidreacuentllui ffirc.

Dh Fnd de vederc T&lc, misurarea poate Mlsurand

fi o operatie afunci cind operatorul executd
nrrrvrde rnoesare (de exemplu: misurarea unei
*rse cu t*rqnefrrJsa.l defierminarea unui interval Metode
Mijloace
de linp cu crrrxrneffrrl rnecanic) sau un proces
ahtncr cand, odatii realizate anumite conditii,
rfuraea * ffitwt p Mza energiei proprii
de
mdsurare G, PRocES Fl5
MASURARE
de
mdsunare

a sisilemlli (de eNanplu: rnisurarea unei presiuni

cu mnorneilml cu element elastic, misurarea
itrlerw|6t!3 curentului electric cu ampermetru l, Fig. 1.5. Schemd a procesului de mdsurare
migurarea cantitiilii de energie cu ajutorul
conbrufui eilc,).
Principalele elemente ale procesului de
mdsurare (fig. 1.5.) sunt:
FMdrimea de mdsurat (mdsurandul), care
reprezintlun atibutal unuifenomen, al unui
corp sau al unei substanfe, care este
susceptibil de a fi diferenliat calitativ 9i
deteminat cantitativ; $tiali cd ...
Cu doud secole fn urmd, mdsurarea lungimilor se
F Mijloacele de mdsurare care reprezintd fdcea incd cu st1njenul, cotul, palma, pasul, funia, iar
mijloacele tehnice util izate pentru obti ne rea, mdsurarea capacitdlilor, cu gdleata, vadra, ocaua,
greluuarea, transmiterea 9i stocarea unor
banita, chila.
infonn4ii;
F Metoda de mdsurare care reprezintd
succesiunea logici a operaliilor utilizatd in
eteduarea mdsu ri ri lor.
I
 1.3 Mijloace de misurare
Termenul mijloc de misurare este un termen
generic care desemneazd un mijloctehnic utilizat
pentru oblinerea, prelucrarea, transmiterea 9i
stocarea unor informatii de mdsurare. Altfel spus,
mijloacele de mdsurare sunt acele mijloace
tehnice cu ajutorulcdrora se determind cantitativ
mdrimile de mdsurat.
Clasificarea mijloacelor de mdsurare, conform
SR 13251:1996,,Vocabular internafional de
termeni fundamentali 9i generali Tn metrologie",
se poate face:
a) in functie de comPlexitate:
) misura (fig. 1.6.) reprezintd mijlocul de
mdsurare ce materializeazd una sau mai multe
valori ale unei mdrimi tizice. Exemple: rig16 b)
gradatd, raportor, mdsuri de volum (fig. 1.6.b.), Fig. 1.6. a) Mdsuripentru masd
de masd (fig. 1.6.a.) etc.; b) Mdsuri pentru volum
F aparatul de mdsurat (fig. 1.7.) este un
dispozitiv destinat a fi utilizat pentru a efectua
mdsurdri, singur sau asociat cu unul sau mai
multe dispozitive suplimentare. Exemple:
voltmetru, ampermetru, lermometru, manometru,
ceas, comparator, micrometrul etc.;
F sistemul de mdsurare (fig. 1.8.) este un
ansamblu complet de mijloace de mdsurare 9i alte
echipamente reunite pentru efectuarea unor
mdsurdri specificate. Exemple: tomograful,
electrocardiograful, sistemul de urmdrire a calitdlii b)
mediului intr-un orag etc.;
b) in functie de destinalie:
F mijloace de mdsurare etalon care servesc
la materializarea, conservarea legald 9i
transmiterea unitdtilor de mdsuri altor mijloace
de mdsurare;
) mijloace de mdsurare de lucru sunt utilizate Fig. 1.7. a) Aparat digital de mdsurat
b) Aparate analogice de mdsurat
in toate domeniile de activitate pentru efectuarea
mdsurdrilor;
c) dupd forma prezentirii rezultatului:
F mijloace de misurare analogice (fig. 1.7.b)
la care rezultatul mdsurdriieste ofunctie continud.
Valoarea mdsurati este oblinutd prin aprecierea
pozitiei unui indice in raport cu reperele unei sciri
gradate;
F mijloace de mdsurare digitale (numerice),
(fig. 1 .7.a.) la care rezultatul mdsur6rii este
prezentat direct sub formd numerici. Fig. 1.8. Sistem de mdsurare
 1.4 Etaloane

<S- Etalonul este o mdsuri, aparat

lrul de mdsuratsau sistem de misurare,
destinat a defini, realiza, conserva
sau reproduce o unitate sau una sau
mai multe valori ale unei mirimi
pentru a servi ca referinti.

Sistemele actuale de etaloane asigurd:

Fgenerarea principalelor unit6[i de m6suri, Fig.f .9. Etalon de definilie pentru masd
Tn
conformitate cu defi niliile acestora;
Dconservarea unitdtilor de mdsur6, adici
menlinerea lor constanti Tn timp, ?n toate
laboratoarele;
Fcorelarea diferitelor unitdti de misuri,
derivarea altor unitdtide misurd, trecerea la
multiplii gi submultiplii ai unititilor de mdsuri
(adicd extinderea limitelor de misurare cu
exactitatea necesari).
Aceste trei operatii fundamentale in activitatea
de mdsurare se efectueazd cu urmdtoarele Fig. 1.10. Etalon de conseruare pentru presiune
categorii de etaloane:
Etaloanele de definilie care materializeazd
definifia unei anumite unitdti de misuri printr-un
obiect sau printr-un experiment. De exemplu,
generarea unitdlii de misurd pentru masi se
realizeazd cu etalonul de definilie realizat sub
forma unui cilindru avdnd Tndltimea gi diametrul
de aproximativ 39 mm, din aliaj de platind cu
10 % iridiu (kilogramul etalon) -fig.1.9.
Etaloanele de conservare sunt caracterizate
de un parametru fizic foarte stabil Tn timp gi fald
de influentele exterioare. in fig.1.10. se prezintd
un etalon de conservare pentru presiune.
Etalonul de transfer (fig. 1.11.) este utilizat ca
intermediar pentru a compara intre ele etaloane.
Etalonul de lucru este utilizat in mod curent
pentru a etalona sau verifica mijloace de mdsurare.
in funclie de exactitate, etaloanele se impart
in patru categorii:
Detaloane primare, care sunt recunoscute ca
avdnd cele mai inalte calitdti metrologice 9i b)
a ciror valoare este atribuitd fird raportare
la alte etaloane ale aceleiagi mirimi; sunt Fig.l . 1 1 . a) Etaloane de transfer gi de lucru
cunoscute sub forma etaloanelor pentru presiune
internalionale 9i nationale. b) Etaloane de transfer gi de lucru pentru masd

10
 Tabel1.5.
Etalonul internalionaleste un etalon recunoscut
printr-un acord international pentru a servi pe plan
internalional drept bazd pentru atribuirea de valori
altor etaloane ale mdrimii considerate ' Etalonul
Biroul lntemalional
nalionalesle un etalon recunoscut printr-o decizie de Mdsuri gi Greutdli
nalionald pentru a serviintr-o tari drept bazi pentru
atribuirea de valori altor etaloane ale mdrimii
considerate. in Rom6nia sunt pdstrate la Institutul
Nalionalde Metrologie, fiind comparate periodic cu
etaloane internalionale pdstrate la Biroul
lnternational de Misuri 9i Greutdti.
Etaloanele nationale, impreund cu celelalte
etaloane din economie, formeazd sistemul
nalional de etaloane, constitu ind baza de referi nld
a tuturor mdsuririlor realizate pe Tntreg teritoriul
ldrii, precum giin relatiile cu celelalte ldri.
Fetaloane secundare, a cdror valoare este
atribuitd prin comparare cu etalonul primar
al aceleaigi mdrimi;
Fetaloane de referinld, care sunt disponibile
intr-un loc dat gide la care derivd mdsuririle ETALOAITE
DE
care sunt efectuate in acel loc. REFERIilTA
Fetaloane de lucru, care sunt utilizate ca $r DE
LUCRU
intermediar pentru a compara Tntre ele alte
etaloane.
Transmiterea unitdtilor de mdsurd se
realizeazl prin operatii tehnice de etalonare
gi/sau verificare metrologicd, pornind de la
etaloanele internalionale 9i nalionale, trecdnd prin
niveluri succesive de exactitate pdni la mijloace
de mdsurare de lucru.
in tabelul 1.5. este prezentatd o schemd de
principiu privind transmiterea unitdtilor de mdsurS.

REFERAT DE INVESTIGARE gTIIN71CA INDEPENDENTA

Etalon
Gompetenle:
.Valorificarea limbajuluitehnic ai de specialitate in comunicare;
. Dezvoltarea capacitdlii de proiectare, executare 9i evaluare;
. inlelegerea dezvoltdrii tennicii gi implicaliile ei asupra mediului 9i societitii;
. Utilizarea surselor media 9i a internetului.
Timp de lucru: doud sdPtdm6ni
Planul tematicii:
1. definirea etalonului;
2. descrierea etalonului;
3. prezentarea domeniului 9i a modului de utilizarea a etalonului.
Recomanddri privind schema de notare:
Sarcina de lucru Punctai
1. definirea etalonului; 20
2. descrierea etalonului; 40
3. prezentarea domeniului 9i a modului de utilizarea a etalonului; 30
gi fotosirea vocabularului specific domeniului,
Notd: pentru originalitatea tucrdrii, corectitudinea exprimdrii
se acordd 10 puncte.
11
 1.5 Metode de mdsurare
Baza gtiintifici a realizdrii unei mdsurdri (legi
ale fizicii, efecte) o constituie principiul de
mdsurare.
Metoda (termenul provine de la cuv6ntul
grecesc methodos = mijloc, cale) reprezintd un
sistem de regulisau principiide cunoagtere gide
transformare a realit6lii obiective.
Metoda de mdsurare cuprinde
ansamblul de relafii teoretice
operatii practice folosite
efectuarea mdsuririi pe baza unui
principiu dat.
Marea diversitate a mdrimilor de misurat.
precum 9i mijloacele gi scopurile diverse in care
se efectueazd mdsurdrile, au condus la
elaborarea unor numeroase metode de mdsurare.
Metodele de misurare se pot clasifica dupd
mai multe criterii:
Metoda Definire
Metoda in care se
obline nemijlocit
directi valoarea misuratS.
curentului elec.tric cu amoer
a) exactitatea obtinuti:
Fmetode de misurare de laborator: metode
utilizate in mod repetat, cu mijloace de
mdsurare de exactitate ridicati, asupra
rezultatelor efectudndu-se calculul erorilor:
Fmetode de mdsurare industriale: metode
utilizate cu aparate mai putin sensibile, dar
robuste, integrate procesului tehnologic,
urmdrindu-se mentinerea sub control a
mdrimii mdsurate;
b) modul de prezentare a rezultatului misuririi:
Dmetode de misurare analogice;
9i
la )metode de mdsurare digitale;
c) dupd modul de obfinere a valorii mdsurate:
Fmetode directe;
Fmetode indirecte;
)metode de comparafie;
d) dupd modul de sesizare a valorii misurandului:
)metode cu contact;
)metode fdrd contact.
O prezentare succinti a celor mai utilizate
metode de misurare este indicatd in tabelul 1.6.
Tabel 1.6.
Exemplu Utilizare
ampermetru . mesurarea lungimii cu rigld,
gubler, micrometru:
r misurarea presiunii cu
manometru;
o misurarea intensitdtii curentului
R electric cu ampermetrul;
o mdsurarea temperaturii cu
termometrul;
. m5surarea energiei eDctrice cu
Mdsurarea intensit?ttii contorul.

Valoarea mirimiide r mdsurarea rezistenlei electrice

indirecti misurat rezultd prin cu ampermetrul gi voltmetrul;
calcul in functie de r mdsurarea volumului utilizdnd
alte mdrimiefectiv o riglS;
misurate. formula masurarea densititii;
')
mesurarea unui cuplu de forfe;
r misurarea cantititii de cdlduri.

omparato
Metoda in care )u cadran o misurarea masei cu balanla cu
mirimea de mdsurat brale egale sau inegale;
este comparati cu o . mesurarea impedantei cu
de mdrime de referinld. puntea de misurare;
comparalie plan- r mdsurarea tensiunii electrice cu
un compemsator;
t0 r masurarea lungimii cu
comparator.
Mdsur area lungimii cu comparatorul blosind
1

cam lrime de referinld cala plan-pa aleld

12
 1.6 Erori de misurare X-valoarea adevdratd

Din cauza imperfecfiunii aparatului de mdsurat

gi operatorului, precum 9i datoritd prezenlei unor
factori perturbatori (temperaturd, umiditate,
cdmpuri electrice etc.) rezultatul misuririi este
Tntotdeauna afectat de o eroare (fig. 1.12.). (eroarea
Cu c6t eroarea este mai micd, exactitatea de mdsurare
{ ---.*
AX=X,*.-X

mdsurdrii este mai buni. ^ eroarea relativd

.-S- Exactitateamisurdriiestegradul ^ Xt'*-Y

e=_rfr100(%)
Gl de concordantdintre rezultatul mdsu-
rdrii givaloarea adeviratd a mirimii. Fig. 1. I 2. Valoile mdsurandului
Rezultatul misurdriie utilin practici daci se '
cunoagte gi nivelul erorl respective. APLICATII NUMERICE
Se definesc urmitoarele tipuri de erori: 1. Un ohmmetru se verificd la reperul X,;-'l0K)
)Eroarea absolut6: diferenta dintre indicalia unui qt lutorul unui set de rezistoare etalon. Valoarea
mijloc de mdsurare X,r"gi valoarea adevdratd X
glcd3tora, pentru reperul respectiv, este de
a mirimiide intrare: \E'to.zq rc>.
AX = X.r"- X a) Eroarea absoluti este:
Ea se exprimd Tn aceleagi unititi de mdsurd ca 9i LX = X^n- X = 1O -10,21= - 0,21 ko
mirimea mdsuratd, putAnd fi negativi sau pozitivi. b) Eroarea relativd este:
Eroarea absolutd, cu semn schimbat, se 1/
numegte corectie C -V
C=-AX e(%) = 100 --
X
Corectia este addugatd la rezultatul misuririi
pentru a obtine valoarea mirimii:
X=Xrr"+c -- o'21 loo = -2.06%
10.21
) Eroarea relativi se definegb ca naporful dinte eroarea
absduE AX$ naloarea adevdrati X a mdrimii: c) Corectia este:
C=-AX=0,21 kO
X " _X
,=_T100(%) 2. Se verificd un aparat de mdsurat lungimi la
reperul X^n= 10 mm cu un set de cale plan paralele
Eroarea relativi este fdri dimensiune gi de etalon. Valoarea etalonului a fost gisitd X= 9,98 mm.
aceea mai concludenti in aplicatiile practice. Pe a) Eroarea absoluti este:
baza valorii relative, se stabilegte exactitatea L,X=X^n-X= 1O -9,98 = 0,02 mm
mdsurdrii respective: cu cdt eroarea este mai b) Eroarea relativi este:
mic6, cu atdt exactitatea misuririi este mai bun6.
Rela$ile de defin$e ale erorilor sunt mai utile la Y -Y
punerea in ecualie a erorii (sistematice) in toate e(o4t)= ru* 100=
opera$ile de mdsurare, insd nu sunt potrivite pentru
X
calculul concret al erorilor, deoarece in sens absolut _ 0,02 100 = 0
X nu poate fi cunoscut dec6t in cazuri foarte rarc (de g
,gi '2'%
exemplu suma unghiurilor unuifiunghi este 180).
ln literatura de specialitate, eroarea de 3. Se introduc in aceeagi incintd doui termometre,
misurare se mai numegte 9i incertitudine. unuf cu mercur care indicd X.nr = 68,2oC ai al doilea,
Denumirea se sprijind pe constatarea ci valoarea de tip electric, care indici X.""i 67,goC. Etalonul din
adeviratd X, de reguld, este necunoscutd gideci incintd aratd valoarea k 68,02"C. Eroarea absolutd
nici eroarea nu poate fi calculati. este:
Fiindci X este practic inaccesibil, in locul lui - Pentru primul termometru:
LX', = X*",-X= 68'2 - 68'02 = 0"18oC
se utilizeazd o valoare de referinfi \
obtinutd prin
misurdri mai precise. In acest caz avem: - Pentru aldoilea termometru:
LX, = X*", - X= 67 - 68'02 = 'O'12"C
'9
lX=X*"-\ 9i
13
 Clasificarea erorilor
În funcţie de cauzele apariţiei şi de modul de
manifestare, erorile de măsurare pot fi:
► sistematice (de justeţe);
► întâmplătoare (de fidelitate);
► grosolane.
Influenţa erorilor în rezultatul măsurării este
prezentată în fig.1.13.
Erori sistematice
Au drept caracteristică apariţia lor
(repetabilitatea) în condiţii identice.
Eroarea sistematică este
diferenţa între media aritmetică a
rezultatelor unui număr infinit de
măsurări ale aceluiaşi măsurand,
efectuate în condiţii de repetabili­
tate, şi o valoare adevărată a măsu­
randului.
În general, eroarea sistematică poate fi
evaluată. Efectul ei asupra măsurării poate fi
diminuat prin aplicarea de corecţii adecvate.
C=-Li.X
Erorile sistematice sunt întâlnite şi sub
denumirea de erori de justeţe, justeţea fiind un
parametru ce indică gradul de abatere a unui
mijloc de măsurare faţă de un etalon.
Pentru calculul erorii sistematice este necesară
o singură măsurare.
Erori aleatorii (întâmplătoare)
Îşi manifestă prezenţa în măsurările repetate,
rezultatele variind întâmplător, imprevizibil.
Eroarea aleatorie este diferenţa
între rezultatul unei măsurători şi
media aritmetică a rezultatelor unui
număr infinit de măsurări ale
aceluiaşi măsurand.
Cauzele apariţiei lor se regăsesc în fluctuaţiile
accidentale ale mărimilor de influenţă, în
caracterul aleator al unor parametrii (de exemplu:
frecări) şi în inconstanţa citirii operatorului.
Partea din eroarea aleatorie (întâmplătoare)
a unei măsurări care se datorează exclusiv
mijlocului de măsurare se numeşte eroare de
fidelitate.
Erori grosolane
- Ele provin din execuţia eronată a măsurării sau
din modificarea accidentală şi pe termen scurt a
condiţiilor de măsurare.
14
ERORI DE MĂSURARE
erori de aparat
erori---f>t
....,.�� -C:::► erori de metodă
obiective
erori erori produse
sistematice de factori externi
(de justeţe)
e rori subiective
(erori de operator)
erori întâmplătoare(de fidelitate)
erori g rosolane
Fig.1.13. Erori de măsurare
Exemple de erori:
a) erori sistematice (de justeţe)
• eroarea de paralaxă este o eroare de citire. Este
cauzată de poziţia greşită a privirii operatorului
uman faţă de elementele de citire. Privirea trebuie
să fie perpendiculară pe acul indicator (Fig. 1.14.);
• erori cauzate de forţa de măsurare datorită
deformaţiilor elastice ce apar la contactul dintre
piesă şi palpator;
• erori datorate imperfecţiunii reglajului la zero;
• erori provocate de temperatură, determinate de
dilatarea sau contracţia obiectului măsurat;
• erori de metodă de exemplu măsurarea rezistenţei
electrice prin metoda ampermetrului şi
voltmetrului fără a ţine cont de rezistenţele interne
ale aparatelor;
b) erori întâmplătoare (aleatorii)
• erori datorate variaţiei forţei de frecare dintre
elementele mobile ale mijloacelor de măsurare;
• modificări imperceptibile ale măsurandului la
măsurări repetate;
• estimarea eronată a fracţiunii din diviziunea scării
gradate;
c) erori singulare sau grosolane
• citirea incorectă a valorii indicate;
• utilizarea unui mijloc de măsurare defect;
• poziţionarea greşită a măsurandului.
ochi
scară gradată
t;} eroare de paralaxă
Fig.1.14. Eroarea de paralaxă
1 .7 Caracteristici le mijloacelor de misurare
Caracteristicile mijloacelor de mdsurare pot fi:
F tehnice (solutia, constructivd, mod defunctio-
nare, formd etc.);

'1.7 .1. Garacteristici tehnice

Din multitudi nea de caracteristici teh nice vom
studia numai dispozitivul de afigare. _!/'
Dispozitivul de afigare este elementul constructiv Fig. 1.15. Aparat de mdsurat cu dispozitiv indicator
al mijlocului de mdsurare care permite observarea giinregistrator
gi citirea valorii mdsurate de cdtre operator.
Dispozitivele de afigare pot fi:
Fdispozitive indicatoare, care afigeazi in
fiecare moment valoarea mdrimii mdsurate:
indicatiile lor urmdresc variatiile acestei
mirimi (de exemplu: dispozitivul indicator al
voltmetrului analogic, al micrometrului etc.); Fig. 1.16. Cadran, scard gradatd, indice.
Fdispozitive inregistratoare, care afigeazi gi
pistreazd succesiunea valorilor mdsurate ,z limita
/ inferioarit
inferioard
intr-un interval de timp, in corelalie cu valorile
timpului (de exemplu: dispozitivul de la tahograf, t \

spectrometrul inregistrator, electrocardiograful, I' tltl

'y
osciloscopul cu memorie etc.) (fig. 1 .15.). l,r llr,l,l,limea
l*ffi oarea
Dispozitivele de afigare indicatoare 9i cele
inregistratoare pot fi analogice sau digitale domeniul de mdsurare
numerice, eventual o combinalie a acestora.
Dispozitiv de afigare analogic Caracteristici constructive : Caracteristici metrologice:
Dispozitivul de afigare indicator de tip analogic olungimea diviziunii;
. valoarea diviziunii;
olungimea scdriigradate; r domeniul de mdsurare;
cu rdspdndirea cea mai mare este dispozitivul cu
scard gradatd 9i indice.
.reper: o limita inferioarS;
mare,
-reper o limita superioarS.
Elementul fix sau mobil al unui dispozitiv de -reper mijlociu,
afigare pe care se afld scara sau scdrile se -reper mic.
numegte cadran (fig.1 .1 6.). Fig. 1.17. Scard gradatd
Scard gradati Tabel 1.7.
Scara gradatd a unui mijloc de
Domeniulde Valoarea
mdsurare este ansamblul ordonat de Exemplificare misurare diviziune
repere, impreund cu toate numerele

%
asociate, trcdnd parte dinf-un dispozitiv Valoare numdrul de
Civiziune, diviziuni x valoa-
indicatoral unui mijloc de mdsurare. rea diviziunii
Scara gradati (fig. 1 . 1 7.) se caracterizeazd pnn:
#
7

,ll
s'b# 100 x 0,01=1mm 0,01mm
Flungimea scdrii, reprezentatd de lungimea
liniei continue dintre primul 9i ultimul reper, C =_yrs?..v?l
e _-_-----_ao-S/
-v€ rloarea diviziunii 1mm
care trece prin mijlocul tuturor reperelor celor in scriotionatli oe cadran
mai mici. Linia poate fi reald sau imaginard,
Y,"lg"t" ttrfzn
domeniul de
curbd sau dreaptd. orvraune \ \ ''r- mdsurare
or,,rr\\\t tlt t t t I t r r,lo numdrul de
Lunginna sffiii este et(triflHtd in \\\.-r// 40v diviziuni
unit5ti de lungirne, of*carc ar fi
{fftffiSe r&'rqddui sau @ib \unitatea de mdsurd
#=ru
nffitr pe wrd. 2V
Valoarea cititA=Numdrul de diviziuni x Valoarea diviziunii

15
 )diviziunea, parte a unei sciri cuprinsd intre valoarea
doud repere succesive. Ea se caracterizeazd . yldiviziunii
prin: la0,01rnm
. lungimea diviziunii, reprezentatd de | /unitateade
misurere
distanfa dintre doud repere succesive ale
Fig. 1.18. Simbol al valorii diviziunii indicate pe adran
scdrii, mdsuratd de-a lungul aceleiagi linii
ca gi lungimea scirii. Se exprimd in unitdti
de lungime; Tabel 1.8.
. valoarea diviziunii, (tabel 1.7.) care repre- uaraffen$rclr(
Tipulsclrii Exemplificare
zinti diferenla dintre valorile mdrimii scdrii
corespunzdtoare a doui repere succesive o rungrmea I
(de exemplu 1N). Ea poate fi: E
o Uniformi liviziunii 0
r indicatd pe cadran prin intermediul o
E
zste mnstantA l,:"::"::i,:rl'
simbolului din fig. 1 .18.; $
g
r calculatd, prin impdrfirea domeniului o=
de mdsurare la numdrul de diviziuni. L Iungimea 0 50 100
Numai in anumite cazuri particulare (mdsuri
de lungime cu repere, rigle, rulete etc.) valoarea
!2 Narrnifnml
ct rgutillvtItlc
(!
Jiviziunii
zste vaiabild.
lrrrrlrrrrl _Jungimea diviziunii
o -.l |

diviziunii corespunde cu lungimea diviziunii. =

FLimitele scirii gradate corespund valorilor Una din limite
mdrimii de mdsurat care corespund reperelor este zero:
o la stanga (f;Ki',.i1,,,,r,,,,fo
extreme ale scdrii. Dupd pozilia limitelor,
pentru scirile
scdrile gradate pot fi: unilaterale (una din Unilaterali
limite este zero); bilaterale (reperulzero este I
o
directe
o la dreapta
intre cele doui limite); cu zero decalat N
5 pentru scirile \,1u'.*!J!!:J
(reperul zero este in exteriorul limitelor). 5 inverse
Domeniul de indicatii este reprezentat de o
o Cu repere de
ansamblul valorilor delimitate de indicatiile E Bilateral6 ambele pirti ?.-':#'
E ale reperului
extreme. El este exprimat in unititi de mdsuri N \rr\rtttttiltlrr11y7
marcate pe dispozitivul de afigare, de regulS, in o
o Zero este in
funclie de limitele sale inferioard 9i superioar6. r! Cu zero afara interva-
o
:'
De exemplu: de la 1000C la 2000C. 3 Cecalat luluide 4f,ff,:,,,yu,1"
in tabelul 1.8. sunt prezentate diverse tipuri de mdsurare.
scdri gradate utilizate pentru aparatele de misurat. Fird reper
timita inferi- 40 50
Indice zero
lard nu este
7e-ro lrrrrlrrrlrrrl
Indicele este un element fix sau
mobilal unuidispozitiv de afigare, a
cdrui pozilie in raport cu reperele
unei scdri permite sd se determine
o valoare indicati.
Indicele poate fi: ac, spot luminos, suprafafa
unui lichid, penifd de inregistrare.
FAcul indicator este un ac rigid, ce se
deplaseazd in dreptul unei sciri gradate.
FSpotul luminos se obtine cu o oglindlfixatl
pe echipajul mobil care reflectd pe o scard
gradatd un fascicul luminos provenit de la o
sursd de lumind (fig. 1.19.).
Fi9.1.19. Spotluminos

16
 Dispozitiv de afigare digital
Dispozitivele de afigare digitale se realizeazd
in prezent cu:
F diode electroluminiscente (LED) care au
proprietatea de a emite radialie luminoasd
cdnd sunt parcurse de curent electric;
EEHEE
)cristale lichide (LCD) care au proprietatea de
a-gi schimba transparenta sau culoarea sub
influenta cdmpurilor electrice sau magnetice.
Afigarea valorii mdsurate se realizeazd cu unitdli
f,ETEfr
de afigare cu segmente selectate (7 segmente
pentru caractere numerice 9i 14 segmente pentru Fi7.1.20. Unitate de afigare cu 7 segmente
caractere alfanumerice) sau cu unitdti de afigare
cu puncte dispuse intr-o matrice (7x5 pentru
caracter alfanumeric). in fig.1.20. sunt prezentate
unitdlide afigare cu 7 segmente, cu ajutorulcdrora Tabel 1.9.
se oblin configuratii pentru afigarea numerelor de
la0la9. Dispozitil
Citirea dispozitivelor de afigare de Exemplificare Citire
Actiunea prin care operatorul, privind dis- afisare
pozitivul de afigare a unui mijloc de mdsurare, Unitatea
interpreteazd sau convertegte imaginea acestuia
pentru a obline valoarea mdrimii mdsurate, se
numegte citire.
a) Citirea dispozitivelor de afigare indicatoare
0,16mm
analogice
Se real izea zd prin a precierea pozifiei nd icel u i
i

in fala scdrii gradate.

Pozilia indicelui se exprimd in diviziuni 9i .Valoarea cititA=
fractiuni de diviziune. Numdrul de diviziuni x Valoarea diviziunii
Valoarea mdrimii mdsurate se obtine prin Analogic
inmulJirea indicaliei cu valoarea unei diviziuni 60
(tabel 1.9.).
La aparatele de exactitate ridicatd, scara
lllllll
I

p4t9ge9
gradatd este prevdzutd cu o oglindd, putdndu-se
--1' otvtztuntl

corecta pozilia de citire pdnd cdnd indicatorul se 66,3A

suprapune peste imaginea sa din oglind6, cdnd Unitatea

se poate face citirea, fdri eroare de paralaxi. *

Valoarea "a'se aproximeazd.
fn acest az a=ll3valoarea diviziunii
La citirea indicaliilor privirea Valoarea cititi=Numdrul de diviziuni+a
Valoarea diviziunii calculatl= 1 A
operatorului este pependiculard pe
acul indicator (vezi eroarea de
paralaxd).

b) Citirea dispozitivelor de afigare indicatoare

digitale (tabel 1 .9.)
Dispozitivele de afigare de tip digital sunt mai Digital l6,11mn
simple din punct de vedere al utilizatorului,
deoarece indicalia dispozitivului, respectiv
valoarea mdsuratd, apare direct sub formd de
numdr, exprimat cu cifre arabe, inclusiv virgula
pentru numerele zecimale.

17
 1.7.2. Caracteristicile metrologice APROFUNDARE
Caracteristicile mijloacelor de mdsurare sunt Pentru aparatele de mdsuratde tip analogiceroarea
cele care afedeazd direct corespondenla valorii ce apare la mdsurarea mdrimii respective provine din
mdsurate cu valoarea adevdratd a mdrimii, deci eroarea instrumentald (datoratd construcliei
acelea care cond itioneazd calitatea mdsuririi. aparatului), din eroarea produsd de mdrimile de
influenld gi din eroarea de citire fdcutd de operator.
Se pot enumera cdteva dintre aceste caracte-
Pentru un aparat analogic, eroarea absolutd
ristici metrologice:
toleratd maximd in condiliide referinld este:
) Sensibilitatea mijlocului de mdsurare:
raportul dintre variatia mdrimii de iegire
oax= - ''f,'*
(lr)o^^" *
(deplasarea indicelui sau variafia numdrului 100
afigat) givariatia corespunzdtoare a mdrimii unde c este indicele clasei de exactitate (inscis pe
mdsurate. cadranulaparatului) giX *
este limita supeioard a
D Pragul de sensibilitate: cea mai mici valoare interualului de mdsurare. Ea este constantd pentru
a mdrimii de intrare ce determini o variatie orice reper al scdrii gradate.
sesizabild a mirimii de iegire. Pentru Se poate exprima gi sub forma unei erori
mijloacele de misurare digitale se utilizeazd relative tolerate maxime:
notiunea de rezolutie, reprezentdnd cea mai
micd variatie a mdrimii de intrare ce poate fi f"rl = 1t-Y'** aoo,

apreciatd pe dispozitivul de afigare al

t'r J'o -t
aparatului (o unitate a ultimului rang zecimal). Eroarea absolutd dd informalii numai asupra
F Timpul de rdspuns al unui mijloc de mdsurdrii efective, iar eroarea relativd dd informatii
mdsurare: intervalul de timp care trece asupra modului de mdsurare a aparatului.
intre aplicarea mirimii de misurat, la
Tabel 1.10.
intrarea acestuia gi stabilirea indicatiei
c o.1 o.2 0.5 1 1.5 2.5 5
corespunzitoare mdrimii aplicate. Aceastd Eroarea q rf,
caracteristicd este importantd in cazurile sl- rfr_ tat
Tolerata ro
o C' o (\l
(%, +l +l +l +l
cdnd se mdsoard parametricu variafie relativ
rapidd.
F Exactitatea i nstru mentalS : cal itatea mijlocu lu i PROBLEMA REZOLVATA
de mdsurare de a da rezultate apropiate de Se considerd un exemplu de mdsurare a
valoarea adevirati a mirimii mdsurate. Se temperaturii cu ajutorul unui termometru care are
utilizeazd notiunile: interualulde mdsurare de la 20oC la 150oC giclasa de
-
. justete gradul de concordantd dintre exactitate 1. Temperatura mdsuratd la un moment dat
valoarea medie obtinuti dintr-un numdr mare de este 141oC (fig. 1.21.).
misuritori repetate 9i valoarea adevdratd; Rezolvare:
. fidelitate = gradul de concordanti dintre lnterualul de mdsurare este:
mai multe rezultate independente ale unei X..,= 150o-20o= 130oC
misuritori, obtinute in conditii prescrise. Eroarea toleratd absolutd este:
(AX).o= ftxl30):100 = 1,3oC
Clasa de exactitate este o clasd Va :
loa rea m dsu rd ri i este

a mijloacelorde misurare care satis- X = 141oC+1,3oC

fac anumite condifii metrologice Valoarea reald a temperaturii mdsurate este
destinate si mentini erorile in cupinsd in interualul:
limitele specificate. 139,7oC< x< 142,3oC
Acest exemplu aratd cd valoarea mdsurdrii este
situatd intr-o zond de incertitudine.

Exemplu:
c = 0,1 ; c = 2,5 (tabel 1.10.) Fig. 1.21.
18
 1.8 Notiuni de legislatie metrologici
1.8.1. Metrologia legali in Rominia
Metrologia legalS are ca scop stabilirea, pe
baze gtiintifice, a legilor 9i reglementirilor
necesare pentru asi gurarea val iditdtii mdsu riri lor
in tranzactiile comerciale giin alte domenii supuse
reg lementdri lor. Ea fixeazd, in pa rticu la r, u n ititi e,
I
conditiile de verificare a mijloacelor de mdsurare
gi limitele maxime ale erorilor admisibile in
domeniul respectiv, precum 9i organismele care
asigurd uniformitatea mdsurdrilor.
in anul 1955, a fost infiinlat un for internalional,
Organizatia Internationald de Metrologie Legald
(OIML), din care face parte 9i Romdnia ca
membru fondator. Activitatea sa urmdregte
stabilirea principiilor generale ale metrologiei
legale, crearea unei documentatii internationale,
studierea problemelor legislative, stabilirea
proiectelor de legi gi a organizdrii in domeniul
metrologiei pe plan internalional.
in anul 1992, s-a infiinlat Biroului Romdn de
Metrologie Legald realizdndu-se aplicarea politicii
statului in domeniul metrologiei in conformitate
cu principiile economieide piald gicu prevederile
convenliilor internalionale la care RomAnia este
semnatard.
1.8.2. Legislafie metrologicd
Obiectivul fundamental al politicii metrologice
nationale il constituie asigurarea uniformitdlii gi
corectitud i n i i md s u rd ri lor.
Activitatea de metrologie este constituitd ca
un sistem de structuri tehnico-gtiin!ifice gi
administrative, realizatd pe baze teoretice proprii
care functioneazd conform unor reglementdri
tehnice gi juridice care asiguri uniformitatea 9i
corectitud nea mdsurdrilor.
i
in esenld, sistemul menlionat cuprinde doud
tipuri de structuri, funclie de activitdtile de bazd:
) structuri cu caracter tehnico-gtiintific, care
inglobeazd reproducerea, conservarea 9i
transmiterea unitdtilor de mdsurd prin
prestarea unor servicii pentru utilizatorii de
mijloace de mdsurare 9i de informalii de
mdsurare;
F structuri cu caracter tehnico-administrativ,
care asigurd coordonarea, supravegherea 9i
controlul metrologic al mijloacelor de
mdsurare gi al mdsuritorilor.
APROFUNDARE
Activitatea metrologicd in tara noastrd are un trecut
valoros. La 15 septembrie 1864, domnitorulAlexandru
loan Cuza a promulgat ,,Legea pentru adoptarea
sistemului metric de greutdli gi mdsuri" care se
constituie drept primul act oficial de nagtere a
Metrologiei tegale in lara noastrd. in anul 1866, a fost
elaborat gi,,Regulamentul relativ la mdsuri, greutdligi
verificarea lor" care prevedea, in detaliu, forma gi
materialul pentru realizarea greutdfilor, precum gi
reglementdri de inspectare a debitului mdrfurilor,
infracliunile la regimul mdsurdrilor gi mdsurile punitive
care se puteau lua in caz de abateri.
in anut 1921, este promulgatd ,,Legea pentru
aplicarea sistemului metric de mdsuri gi greutdli pe
intreg Regatul Romdniei cu provinciile unite", care
aduce concepte noi de metrologie legald, cum ar fi
aprobarea de model. Suplimentar, este extinsd
obligativitatea verificdrii metrologice gi pentru
,,mdsurdrile de gaz, de apd, de electricitate" pentru
,,alcoolmetre, termometre, manometre gi alte aparate
speciale".
Dupd al doilea rdzboi mondial, in 1951, se
fnfiinleazd Directia Generald pentru Metrologie;
aceasta se transformd fn anul 1957 in Oficiulde Stat
pentru Metrologie. Caracteristic acestei perioade este
extinderea competentei organelor de metrologie, de
la un numdr destul de limitat de miiloace de mdsurare
la, practic, toate mijloacele de mdsurare existente, in
conformitate cu politica statu lui.
A 13-a Conferintd Generald de Mdsurigi Greutdli
din anul 1960 adoptd Sistemul lnternalional de unitdli
de mdsurd, ce devine legal giobligatoriu, din anul 1961,
giin Romdnia.
lnstructiunile metrologice ?n vigoare
pentru activitlllle de metrologie legall
. LM.L.t-97 unitdtilor de mdsurd";
.I.M.L.2-97 "Transmiterea
Aprobarea de model";
. I.M.L. ?97 *Autorizalii gi avize metrologice";
. l.M.L.4-97 de stat";
. I.M.L.&97 "Mtrcimetralogice
nalional de etaloane ale
"Sistemul
unitdlilor de mdsurd";
. LM.L. 6-97 metrologic al statului prin
"Contralut
inspeclii gi testdri inopinate";
. l.M.L. 7-97 metrologicd a
"Supnvegherea
activitdlii delindtoilor de autoizatii
metrologice".
19
 Metrologia legald cuprinde ansamblul
reglementdrilor gi al activitdlilor specifre pentru
prctejarea percunelor fizie gijuridie fmpotiva
ffillui rwiv al rnfuirdrilor inan# su fmtdu@.
Categoriile de misuriri care se supun con-
trolului metrologic obligatoriu al statului sunt:
)mdsurdrile efectuate in cadrul unor tranzac$i
comerciale sau misuririle pe baza cdrora
se stabilesc costuri pentru utilitdti publice,
tarife, taxe, daune, impozite 9i altele;
F misuririle efectuate asupra unor mdrimi ce
afecteazi interesele cetdfenilor, cum sunt:
concentratia de zahdr 9i concentratia de
alcool in biuturi, concentratia de grdsimiin
lapte gi unt, masa hectolitrici 9i umiditatea
cerealelor, viteza autovehiculelor, concen-
tralia alcoolici din sdnge;
F misurdrile efectuate asupra unor mdrimi ce
afecteazi sdndtatea publict sau protectia
mediului, cum sunt: poluantii metalici gi
organici din apd, pesticidele gi alte substanfe
toxice, gazul de egapament al
autovehiculelor, continutul de noxe din
atmosferi etc.;
mdrfurile care se livreazi 9i se vdnd
pream balate, conti nd nd ca ntitdti determi nate,
indicate prin etichetare sau sub altd form6;
F alte misuriri din domenii care pot afecta
sdndtatea gi securitatea persoanelor gi
protectia mediului.
APROFUNDARE
Dintre atribuliile principale ale forului conducebr
din domeniul metrologiei se pot aminti:
. elaborarea actelor normative gi a instructiunilor
de metrologie legald, armonizate cu reglementdrile
intemationale;
. elabonrea normelor gi proedu i lor de metrolog ie
legald cu ancter obligatoriu ;
. coordonarea gi supravegherea activitdlii de
reprcduere, oonsewate gi tnnsmitere a unitdlilor de
mdsurd gi de atestare a etaloanelor din sistemul
nalional; asigunrea tnnbilitdlii etaloanelor nalionale
la ele intemalionale;
. efqtuarea nnbolului metrologic al stafului asupn
mdsurdrilor gi mijloacelor de mdsurare folosite in
domeniile de interes public;
. reglementarea, supravegherea gi controlul
anstruiii, fabridrii, importului, rcpadrii, modiftdrii,
inchiierii, vdnzdrii, etalondrii, verificdii, instaldrii gi
utilizdii mijloaelorde mdsunre folosite in domeniide
interes public;
.aardarea sau retngerea autorizaliilor gi avizelor
pentru exercitarea activitdlilor prevdzute de lege in
legdturd cu mijloacele de mdsurarc sau cu mdsurdrile
din domeniile de intercs public;
. acordarea sau retragerea acreditdrii labora-
toarelor care executd etalondri gi verifidri metrologie
la mijloacele de mdsurare nesupuse controlului
metrolog ic a I statu I u i;
. organizarea funcliondrii relelei proprii de
la bontoare de eta lond ri g i verifrcd ri metrolog ice.

LUCRARE DE LABORATOR
Selectarea mijloacelor de mdsu rare
Competenle: Nr. mijloc Denumire Mririmea Unitatea
. Utilizarea limbajului tehnic ai de specialitate de mijloc de misurata de
misurare masurare mdsurd
in activititi cu specific metrologic; dati de
. ldentificarea mdrimilorfizice gi a unititilor de aDarat
mdsurd folosite in tehnici; 1

. Selectarea mijloacelor de mdsurare.

Mijloace de misurare utilizate: 12

Rigle, comparatoare, termometre, dinamo- Domeniu Analogic !rp scara Indice
metre, voltmetre, gublere, micrometre, de sau gradatd clasd
indicatii digital exaclitate
contoare, galvanomete, cale plan paraleleetc.

Desfigurarea lucrlrii:
Se vor numerota mijloacele de misurare de
la 1 la 12 9i se vor completa tabelele aldturate.

20
 F$A DE AUTOEVALUARE
Rezolvati sarcinile urmitoare 9i comparati rdspunsurile voastre cu rezolvarea datd.
Autoeval u ati-vd conform pu nctaj u u i acordat.
I

Timp de lucru: 10 minute. Se acordi l punct din oftciu.

l. incerori$ libna orespunzdtoarc rnadantei corefr. c. Erorile de misurare apar numaidatoritii

1 . Unitatea de mdsuri pentru forfd este: 1p imperfecliunii mijlocului de mdsurare. A F1p
a. pascal; lll. Completali spafiile libere astfel incdt
b. newton; afirmatiile si aibd sens, sd se respecte adevdrul
c. joule. gtiinfific. o.5p
2.Ziua, ca unitate de m6suri pentru timp, este AmperulesteTn Sl o unitate de misurd
o unitate: 1p iar voltul este o unitate de mdsuri
a. derivatd; lV. Stabilifi prin sige$, oorespondenta dintre
b. fundamentald; elementele coloanei A 9i elementele
c. in afara sistemului internafional (Sl). coloanei B.
ll.ln cazulin care apreciati cd afirmalia este AB
adevdrat5, incercuiti litera A; dacd apreciali cd Mdrimea fizici Unitatea de misurd
afirmatia este fals6, incercuiti litera F: 0,5p 1. Suprafali a. Watt
a. Procesul de mdsurare are ca scop 0,5p 2. Temperaturd b. metru pdtrat
determinarea valorii unei mdrimi. A F 1p 0,5p 3. Putere electrici c. grade Celsius
b. Mdsurandul este un mijloc de mdsurare. V. Definiti metodele de mdsurare directd gi
AF 1p indirect6. 2p

FtgA DE EVALUARE
Timp de lucru: 20 minute Se acordd: 1 punct din oficiu

l. incercuili litera corespunzdtoare variantei lll. in cazulin care apreciafi ci afirmafia este
corecte. adevdratS, notati litera A; daci apreciafi cd
1 . Metrul este unitatea de misurd pentru: 1p
afirmatia este falsd, notati litera F:
a. masd;
a. Etalonulde lucru este un etalon primar. A F 1p
b. acceleratie;
c. lungime. b. Fidelitatea este o caracteristicd metrologicd a
2. Din Sl fac parte unititile de mdsuri:
1p mijloacelor de mdsurare. AFlp
a. A, oC, kg, cd; c. Etalonul intemalional are valabilitate doar in
b. K, m, s, mol; anumite tdri. AF 1p
c. W, cd, J, kg.

ll.Stabiliti prin sigeti corespondenla lV. Se verificd un aparat de mdsurat lungimi

dintre elementele coloanei A gi elementele la reperul X,n = 20 mm cu un set de cale plan
coloanei B. 2P paralele etalon. Valoarea etalonului a fost gdsiti
AB X= 20,08 mm.
1. eroare absolutd a.C=-M Sd se determine eroarea absolutd 9i cea
2. corectie b. presiune
3. mdsurand c. micrometru relativd a mdsurdrii. 2P
4. mijloc de mdsurare d. M= Xr", -X

21
Capitolul al ll-lea uAsunanen gr conrnolul uAruuuon eeonaernlce
2.1 Mirimi geometrice. Misurare, control
1. Reprezentarea pieselor in
vedere 9i secliune
2. Cotarea
3. Misurarea

Mdrimile geometrice ale unui obiect (fig. 2.1.)

se referi la:
i
dimensiuni, care potfi liniare sau unghiulare;
F suprafele;
F volum.
Mdsurarea 9i controlul acestor mirimi geo-
metrice se executi cu mijloace de misurare
adecvate elementului mdsurat, atdt din punct de
vedere al mdrimii mdsurate, cdt 9i al dimensiunii
mdsurate, al gradului de precizie cerut, al vitezei Fig. 2. 1. Mdrimi geometrice

de mdsurare dorite.
Prin mdsurare (fig. 2.2.a.) se determind
valoarea unei mirimi in raport cu o mdrime de
a)
acelagifel luati drept unitate.
De cele mai multe ori, misurarea se termind o
datd cu aflarea acesteivaloriigide aceea are mai
mult un caracter cantitativ.
Controlul (frg. 2.2.b, c) include notiunea de
calitate gi presupune:
F mdsurarea gi compararea valorii mdrimii
efective cu cerinlele impuse fi1.2.2.b);
lasurare
F verificarea valorii mdrimii daci este in Concluzii
E
I o r'-?-1 l+ Dimensiune
limitele prescrise (o comparare a valorii -l-
E mdsuratd (16,3) cu
I (in buni
mdsurate cu o valoare dati sau o comparare
@ li!$t-f{-l cota de pe desenul
de execulie al piesei
| dimensiunee
I este
acest ca:

\Hf
tl
(de exemplu dimensiu buni)
cu mdsuriterminale, pe un produs finit pentru a IF>
trebuie sd fie cuorinsi Rebut I
intre 16,2 9i 16,4)
vedea daci este in parametrii ceruti- fig. 2.2.c).
Prin verificare se stabilegte daci valoarea
determinati corespunde valorii impuse, com-
pararea fdcindu-se direct cu mdrimea impusd.
Notiunea de verificare este mai apropiatd de
F Dimensiune bun6
notiunea de control. F> Rebut

De mentionat cd, de obicei, in practica de f- *"ou'

Il-> nerecuperabil
productie de zi cu zi, noliunile de mdsurare, con- Rebut

trol, verificare nu sunt bine delimitate, ele

Fig. 2.2. Mdsurare gi control
folosindu-se in mod egal.
22
 2.2 Misurarea gi controlul
Tabel 2.1.
dimensiunilor liniare
Unitate de mdsuri in Sl Alte unititi de misuri
6 o Relatia
Notiunea de dimensiune liniari inglobeazd Denumire -o Denumire -o
de echi
.E .E
notiunea de lungime. a **t"o a valenti
Prin notiunea de lungime se intelege: <ilometru km 0 inch(tol) tn O.O2iln
) o mdrime fundamentald in Sistemul Interna- rectometru
lecametru E
hm
lam lOm
Vard
[oot{oicior}
vd O.9144n
ft 0.3()48n
tional (Sl) ce caracterizeazd dimensiunile metru m mili marini mlrr 1852m
corpurilor gi pozifia lor relativd; iecimetru o dm
'I
rf mil5 terestri -'t6u9m
Fdimensiunea cea mai mare a unui corp, a :entimetru f cm an hrmini al -1Orom
oE mm
ru Anostrom A {n-tu-
unui paralelipiped sau a unui dreptunghi. nicrometn 6 um
Notiunea de lungime se referd la:
F indltime;
F Ldtime (grosime); APROFUNDARE
F Lungime (dimensiunea cea mai mare a Unitatea pentru mdsurarea lungimilor (metrul) a fost
paralelipipedului); defrnitd, in 1791, de dtreAcademia Franezd de $tiinfe
afiind azecea milioand paftedin distantadintre PolulNord
FDiametru; gi Ecuator, mdsuratd de-a lungulmeidianuluicetrece pin
FDistanti etc. Pais. Aeastd lungime a fost mateializatd de o bard din
platind pdstntd la Arhive (Bureau des Archives) in Pais.
Lungimea are simbolull
Mdsurdtoi repetate gitot mai precise ale meridianului au
ardtat d de la Arhive" este mai mic cu cira 0,2mm.
"metrul
2.2.1. Unitatea de misuri Com is ia Intem ali ona ld pntru prototi pu ri a Ie sistem u I u i
metic a hotddt in anul I 889 sd adopte drept etalon al unitdlii
Unitatea de mdsurd pentru lungime in Sl este de lungime lungimea metruluiexistent. Noul etalon a fost
metrul 9i are simbolul m. definit ca fiind lungimea, la temperatura de 0"C, a etalonului
international de platind-iridium (10% iridium) pdstrat la
Biroul lnternalional de Mdsuri gi Greutdli de la Sevres
Metrul este lungimea drumului (Fnnla) Totugi pdstrarea unei bare din aest mateialca
parcurs de lumini in vid, in timp de etalon internalional implicd un numdr de precautii
11299 792 458 dintr-o secundd. inmmod e, cu m su nt fa bica rea u n u i n u md r d e mp ii pen tru
toate tdrile gi companrea peiodicd a acestor copii cu
standardul international. De aceea, in 1895, s-a luat
Definitia metru lu i a suferit mod ifi cdri de-a lu ng u I
hotddrea,,sd se ansiderc npoftul dinte metrul gi lungimile
timpului, in functie de elementul ales, la care se undelor de lumind a martori natunli ai prototipului mehlui".
raporleazl. lstoricul acestei definitii gi a etalonului in 1 927, la ea d*a Vl t-a Conferinla Genentd de Mdsui
giGreutdti, s-a aprobatun nou etalon pentru metru cafiind
metrului sunt prezentate in aprofundare. distanta intre axele a doud repere mediitrasate pe o bard
in tabelul 2.1. sunt date o parte din unitdlile de de platind iidiatd pdstratd la Biroul lntemalionalde Mdsui
misurd pentru lungime. gi Greutdti, cu ondilia ca ban sd se afle la o prcsiune
atmosfeicd normald gi sd fie suslinutd de doud role cu
,,Alte unitdtide mdsurd" sunt unitdtide mdsurd diametrul de el pulin I cm, agezate intr-un plan orizontal,
pentru lungime ce aparfin altor sisteme de unitdli. la distanp de 571 mm una de ealaftd. La amagi mferinld,
s-a adopbt gi definitia metntlui, ansidedndu-se d aesta
De exemplu, sistemul de unitdti FPS utilizat in este egal cu I sffi 1A,13 lungimi de undd ale liniei rogii de
SUA, Canada etc. admite ca unititi de mdsurd cadmiu oblinutd in anumite anditiidate. La 14 octombrie
1960,Comitetul lntemational de Mdrimi gi Greutdli a
fundamentale: foot (picior) pentru lungime, pound schimbatetalonulde lungime cu o mnstantd a atomuluigi
pentru masd gi secundd pentru timp. anume cu lungimea de undd a radialtei portocaliiemisd de
atomii individuali ai kiptonului 86 fntr-un tub umplut cu
aest gaz, in are este intrelinutd o desdrare electid.
Metruleste lungimea qald cu I 650 763,73 lungimide
ACTIVI TATE I N D E PE N D E NTA
undd in vid ale radialiei @re corespunde tranziliei intre
qivelele de energie 2p10 9i 5d5 ale atomului de kipton 86.
Efectuati transformdrile: ln smpul mdriii precizieide materializare a metrului, in
80 m =...mm = ...inch =...mild marini = 1983, a fost inlocuitd ultima defrnilie prin ea enuntatd la
punctul2.2.1.
750 mm = ...m =...inch = ...mild marind = Un astfel de etalon este mult mai ugor reprductibil
2 mil6 marini = ... m = ...mm = ...inch = decAt unul bazat pe un anumitobiect material.
23
 2.2.2. Abateri gi tolerante dimensionale Tabel2.2.
SR EN 20286-1 definegte bazele sistemului uaracterls- Arbore Alezai
ISO de tolerante gi ajustaje. tici dimen- FormulS FOrmula
einnali 9Uttw Jil il9U
rle calcul de nalnrrl
lmprecizia inevitabili a procedeelor de fabri- Dimensiune Rezult?l din
Nd ND ldenticd cu No
care la realizarea unei piese face imposibild nnminqll calcul
Abatere Se alege din De arege orn
realizarea riguroasd a dimensiunii stabilite prin suoerioari
es STAS in tunc- ES STAS in tunc-
|ie de tipul de tie de tipul de
calcul (dimensiune nominali). Abatere alezaj impus alezaj impus
inferinari el EI
la {r ,rafi^^^-- rla fi rnatinna:a
Dimensiunea nominald trebuie tolerati astfel Dimensiune
drtn dr,n=No+e1 D.tn D.,n=No+El
incdt dimensiunea efectiv realizatd sd fie cuprinsi minimi
Dimensiune
intre dimensiuni limita (dimensiune minimd 9i maximi
dro Cro=No+gg D,n- D,*r=No+f$
dimensiune maximd), astfelincdt si fie asigurate To=dn"r-dr,, fo=Dro-Dr,,
Toleran!5 T. TD
cerintele de funclionare a piesei (tabel 2.2.). Tr=€S-ei fo=ES-El
Pentru ca fiecare piesd sd-gi poatd indeplini
rolul in ansamblu, se impun abateri la a) nominald(No, No )
dimensiunea nominald. Valorile acestor abateri se TDimerrsiune
aleg din standard. Abaterile limitd (abaterea a,{o..Bfi{}o;li::"'ffi ::31[[Ei;T']mg
superioard gi abaterea inferioard) pot avea valori I
pozitive, negative sau zero. l-->Dimensiune maxima(D",,, d,o) 930,035mm
Toleranla la dimensiune este diferenta dintre f*Oimensiune minime(D,h, d,,") O29,980mm
l+Tolerantd(To,
dimensiunile limitd sau dintre abaterile limitd. To) 0,055mm
Dacd dimensiunea efectivd (dimensiunea Dimensiune g(
realizatd) nu depdgegte dimensiunile limitS, piesa
7( Dimensiune Dimensiune
minim6(D.,n d
^,n)
efecti ud ( E o, E ) maximd(D*"*,d.",)
igi indeplinegte rolul funclional.
\Dimensiune misuratA
b)
Dimensiunea efectivi trebuie sd +0,035 (es)

iim,,#ll,: *
Iffi -X[' Xl'f," ]l59
cu una dintre acestea.

Prin asamblarca a doud piese cu aceeagi dimen-

siune nominali N se ob$ne un ajustaj.
Suprafetele ce formeazd ajustajul se numesc
arbore, respectiv alezaj.

Arborele este un termen utilizat

conventional, pentru a descrie o
caracteristicd d imensionald exterioard
a unei piese, inclusiv a unei piese care
6
nu este cilindricd. .E
o
E oE
lo
(9
c)
Alezajul este un termen utilizat co o-
o)
o o
(9
convenlional, pentru a descrie o N
a a
caracteristicd dimensionald interioari a
unei piese, inclusiv a unei piese care nu
este cilindricd. Fig 2.3. Abateri gi toleranle dimensionale
24
 Simbolurile pentru alezaje se BUCSA
gcriu cu majuscule, iar pentru arbori
cu litere mici.
Abaterea superioard se scrie
deasu pra abaterii inferioare.

Pentru exemplificarea noliunilor de mai sus

(fig. 2.3.), vom alege o dimensiune oarecare, de
exemplu: A 3O cu abaterile de +0,035mm gi de
-0,020mm atdt pentru arbore cdt 9i pentru alez{.
Cota cu abateri se va scrie pe desen la fel pentru
arbore 9i alezaj astfel:

a30.;"333
ARBORE

Notiunile referitoare la caracteristicile dimen- b)

sionale ale suprafetelor pieselor le exemplificdm
pe asamblu din fig. 2.4. gi componentele sale
reprezentate in fig. 2.5. Prin asamblarea bucaei
in suport se realizeazd un ajustaj la fel ca 9i intre
arbore gi bucad.
Fig. 2.4. Ansamblu
Atenlie!Cuvdntul arbore definegte at6t o piesd
formatd din suprafete de revolulie, c6t gi un termen
conventional, conform defini!iei (vezi
fig. 2.5.b. gi c.).
Ajustajul apare prin asamblarea a doud piese
cu aceeagi dimensiune nominali. in exemplul dat,
dimensiunile nominale ce participd la formarea
ajustajelor sunt O 45 (suport-bucai) 9i @ 25
(bucA5-arbore).

Doud piese care se asambleazd

au aceeagi dimensiune nominalS. ARBORE

in urma asambldrii, bucaa trebuie sd fie fixd

fatd de suport (ajustaj cu strdngere), iar arborele
trebuie sd se poatd rotifatd de bucad (ajustaj cu
joc). Alegerea abaterilor dimensiunilor pieselor Fiq.2.5. Piese
componente ale asamblului din fi1.2.4. se face Tabel2.3.
pornind de la rolul lor functional. Diametrul Diametrul lipul de Observatii
Se alege sistemul alezaj unitar, ceea ce alezaiului arborelui aiustai
rJUstaj
inseamnd cd pentru o anumitd tolerantd se oblin tzs.i;'lf, :u ioc Ajustajales
ajustaje diferite, variind pozitia cAmpului de o 25*:'0" | 2510,007
ADaIere supenoaE +u,uu/
Abatere inferioard -0.007
toleranld a arborelului. in tabelul 2.3. este ejustaj cu Abaterile limita sunt
exemplificatd oblinerea tipului de ajustaj dorit in rzsIZ;EX rtrAnoere valori oozitive
ajustaj Abaterile limite sunt
sistemul alezaj un itar. r 45:';:?: :u ioc valori neoative
in sistemul arbore-unitar, tipul de ajustaj se ajustaj Abaterea supenoara
o 45'3',ott o 45 _oo,ms intermedia este 0
obline variind pozilia cdmpului de toleran!6 al ajustaj cu
alezajului. f 45:';';:: rtrAnoere Ajustajales

25
 Tabel2.4.
Cfas5 de Abateri limiEl pentrtr domeniulde
tolere$td dinensiuni fmml
stt pq$te. $asb pe3te FT€}
0,5@4 3m*, 6n*E 30nun 12{)nsn
Simbol fscrierc l*rf b petnE @+c perd|a paneh
lmm Itnm 3(hnm l?Jlrnm d,fl|lmm
Ajustajul intermediar poate fi cu joc sau cu f frni n0.05 r0.05 *().1 r0.15 fr.2
strdngere. m niilocie *0.1 r0.1 fr.2 r0.3 *().5
c 0rosiere rjo.2 r0,3 r0,5 r0.8 x1.2
Desenul final al celortrei piese ale ansamblului v grosolani to,5 r1 tl.5 !2,5
din fig. 2.4. este prezentat Tn fig. 2.6.

a)

Dimensiunile A25 gi A45 sunt dimensiuni

funclionale gicotele respective sunt cote tolerate.
Dimensiunile 32, 37, 41 sunt dimensiuni
nefunctionale gi cotele respective sunt cote
n etol e rate (cote be re). Abaterile cotelor netolerate
I i

sunt date in tabelul 2.4. Tn functie de clasa de

toleranli inscrisa pe desenul de executie al piesei.
b)
Pe desenul de executie, la condilii tehnice,
se Tnscrie clasa de toleranl6 pentru cotele
netolerate, conform ISO 2768 cuprins in stan-
dardul SR EN 22768-1:1995.
Dac6 in urma execuliei piesei, dimensiunea
efectivd nu se incadreazi in toleranta impus6,
piesa poate fi : Cl -.
NI
oo
D rebut recuperabil, daci: 99
^r l()
dimensiunea efective > dimensiunea maximd. .Jl (\l
s.
pentru arbori;
dimensiunea efectivd < dimensiunea minim6, 41
pentru alezaje;
D rebut nerecuperabil, dac6: Condi$i tehnice: clasa de toleranp
dimensiunea efectivi < dimensiunea minimS. 1.lso 276e@f-/-
pentru arbori; Fig. 2.6. Piese cu ate tolerate
>
dimensiunea efectivd dimensiunea maximd,
pentru aleza\e.
Mtd

Lot B

Fig. 2.7. Arbori gialezaje

 Tabel2.5.
2,2.3Mi1loace de mdsurare pentru lungimi
Miiloace de misurat lungimi
Mdsurarea gi controlul dimensiunilor liniare se Masun Oe Ruleti
face cu mijloace de mdsurare pentru lungimi. lungimi Rigld metalicd
cu repere Fir de misurat
O parte din mijloacele de mdsurare pentru
Misuride Cali plan-paraleld
lungimi sunt date in tabelul 2.5. Cele scrise cu lungimi Lerd
rogu sunt prezentate detaliat in manual. lorminalc )alibru
Miri
Mdsuri Panolicd toooorafici
Misuri de lungime Panglicd de mdsurat Pentru
Mdsuri de
lungimi nrnilnrio ei nizrnirie

@ Mdsura de lungime este un mijloc

de misurare care materializeazd
unitatea de m6sur5, multiplii gi/sau
mixte RuletS de misurat cu lest
RiolS de contactie
Metru articulat
submultiplii lungimii. Subler
Micrometru
lnstrumente Comoarator mecanic
Mdsurile de lungime (fig. 2.8.) pot fi: Comoas de mdsurat
a) Mdsura de lungime cu repere este mdsura Zoometru
de lungime cu valoare unicd sau cu valoare Aparat de mdsurat ecartamentul
multiplS care materializeazd lungimea intre doud ciiiferate
Aparate Optimetru
sau mai multe repere ale unei sciri gradate. Ea Ooticator
este cu valoare unicd atuncic6nd are numaidoui Microscop de mdsurat lungimil
repere gi cu valoare multipld c6nd are mai multe Maginigi Masind de mdsurat lunqimea tesiturilot
repere. instalatii ilasind universalS de mdsurat lunqimi
lnterferometru cu laser

Suprafatd
MASURA Muchie
- de mdsurare
de mdsurare

Dintre mdsurile de lungime cu repere, amintim:

> RULETA DE MASURAT EStE O bANdd dE Suprafatd
metal sau de tesdturd textili, cu sau fird de mtrsurare
inserJie metalicd, divizatd in unititi de Suprafali
lungime. Un capdt al benzii de mdsurat este
fixat de axul unui dispozitiv de infigurare ce
ruleazd banda in interiorul unei casete. Suprafati
> RTGLA DE MASURAT (9TAS 2426-88)
(fig. 2.9.) are formd de prismd dreaptd,
utilizati in mdsurdri curente de lungimi.
Valoarea diviziunieste de 1 mm gieste egalS
cu lungimea diviziunii.
Fig.2.8. Mdsuri
> FtRI.JL DE MASURAf este o mdsurd cu
valoare unicd sau cu valorimultiple, construit
dintr-un singur segment flexibil in formi de
fir, cu sectiune circulard construiti din metal
(de exemplu, firul geodezic).
Fi7.2.9. Rigld
 b) Misura de lungime terminald este mdsura
de lungime cu valoare unicd sau multipld,
materializati de distanta dintre doud suprafefe de
mdsurare. Suprafetele de mdsurare sunt
perpendiculare pe axa de mdsurare.

,*ff"18T1",T:[',:*'5:3x*
inscriptionate valoarea p€ care o Suprafatb
mderializead.
F/g. 2.10. a) Cald plan-paraletd
Dintre misurile de lungime terminale, amintim:
b) Bloc de cale plan-paralele
>CALA PLAN-PARALELA (STAS 2517-79) este
in formd de paralelipiped dreptunghic 6v6nd Tabel 2.6.
doui suprafete opuse plane 9i paralele,
denumite suprafete de mdsurare, cu proprietdli Num5rul Diferenla Num5rul
de aderare. Distanta dintre cele doud suprafele de cale Lungimea nominald de lungime de cale
de mdsurare reprezintd lungimea nominaid din trusi mrn nominalS plan-
(simbolul t^) a calei gi valoarea ei este inscrisd mm oaralele
in milimetrii pe una dintre suprafelele ei (tabelul 1.005 1
*1.01 + 1.09
2.6.). Calele plan paralele se folosesc pentru 0.01 I
transmiterea dimensiunii de la etalonul de 32 1,'1 + 1,9 0,1 I
lungime, verificarea 9i gradarea mijloacelor +9 1 q
pentru mdsurarea lungimilor, pentru controlul 10 + 30 10 3
dimensiunilor pieselor 9i dispozitivelor, pentru 50 1

lucrdri de trasare de precizie, pentru reglarea 1.001 + 1.009 0.001 9

aparatelor 9i a maginilor unelte. 1.01 + 1.09 0.01 9
Cala plan-paralelS (n9.2.10. a.)se executd din 46 1,1 + 1,9 0.1 I
otel sau carburi metalice. Sunt prezentate in truse +1 9
de cale. Pentru mdsurare se folosegte o cal6 sau 10 +100 10 10
*Citirea tabelului:
un ,,bloc de cale" format din doud sau mai multe
1,01 + 1,09 insermn6 cd fn trusa de calS sunt cale plan-paralele
cale (fig. 2.10. b.). cu urmitoarele lungimi nominale
Blocul de cale se formeazd prin aderenld. 1,01
Aderarea se poate face prin simplul contact sbu tp?_!03 1,04 1,05 1,06 1,07 't,08 1,09
diferenla de lungime nominald este 0,01mm
printr-o apisare ugoard.
9 cale plan-paralele
Alegerea calelor pentru formarea unui bloc de
cale de o anumiti dimensiune se face prin
scddere, plec6nd de la ultima cifrd a dimensiunii
necesare. In figura 2.10.b. este prezentat blocul
de cale cu dimensiunea de 53,625 mm utilizdnd
calele din oricare dintre trusele de cale prezentate
in tabelul 2.6.
53,625 -
1.005 -+ dimensiunea primeicale
52,620 -
1.02 --- dimensiunea celei de-a doua cale
51,6 -
1.6 -+ dimensiunea celei de-a treia cale
50 -+ dimensiunea celei de-a patra cale.
>LERA DE GR)S|ME (SPtoNt) (ti1.2.11. )
este sub formd de lameld metalicd, flexibild,
prevdzutd cu suprafete plan-paralele.
Dimensiunea caracteristicd a unei lere este
grosimea ce poate avea valori de la 0,05 la
1mm. Lerele se livreazd in garnituri ce conlin
intre 6 9i 16lamele de diferite grosimi. Lerele Fi7.2.11. Lerd
28
 dintr-o garniturd se folosesc at6t individual,
Dimensiune Dimensiune Tip
c6t gi in combinatii pentru realizarea Co$i
maximi miniml calibru
dimensiunii necesare. Sunt utilizate pentru
UJ
verificarea jocului Tntre doud suprafele con- t Calibru inel
jugate, a abaterilor la rectilinitate sau planitate o
(n osoi:333 a,49,950 @,49,911
a muchiilor sau suprafefelor etc. Pentru t Calibru
potcoavi
misurarea joculuiintre doud piese asamblate
(de exemplu, joculdintre electrozii unei bujii)
3 a5a,a25 a5a
Calibru
se introduc lamele de diverse grosimi, uJ
J
@50*l'ozs tampon
singure sau in combinatii, care intrd exact in
spatiul de mdsurat. Se insumeazd grosimea
lamelelor introduse 9i se determind astfel
mirimea jocului.
>CALIBRUL este o misurd de lungime termi- Calibru Inscriplionare
nal6 cu valoare unici sau cu valori multiple, tampon pentru partea
'NU TRECE"
rigidS, prevdzutd cu suprafete de mdsurare
de formd cilindricd, sferici sau plan paralele.
Forma constructivi a calibrului este diversd,
in functie de utilizarea lui. Este utilizat pentru
reglarea sau verificarea mijloacelor de
mdsurare gi a dimensiunilor pieselor.

Calibru se executi in urmitoarele variante:

F Calibru de reglare utilizat pentru reglarea
indica$ilor mijloacelor de misurare.
) Calibru etabn pentu misurarea prin compara$e
9i reglarea maginilorde misurat lungimi. Calibru
inel
} Caf ibru limitativ (fr1. 2.1 2.) este brmat din doui .TRECE"
pd(i sau set de doui calibre, cu dimensiuni
corespunzdtoare dimensiunilor limiti (maximi
Calibru
9i minimd) ale pieselor supuse verificdrii, inel
inscrip$onate corespunzdtorT (trece) gi NT (nu
trece). Calibru limitativ nu indicd dimensiunile Calibru
eFctive ale pieselor, ciarati numaidacd aceste inel
'NU TRECE"
dimensiunise inscriu in toleranta prescrisS.
Calibrul tampon pentru alezaje are forma unui
cilindru plin, de aceeagi lungime ca gialezajul potcoavi
verificat 9i ca diametru egal cu dimensiunea
minimd a alezajului pentru partea,,TRECE'9i
diametru egal cu dimensiunea maximd a
alezajului pentru partea,,NU TRECE".
Calibru pentru arbori poate fi:
. calibru inel;
Fiq.2.12. Calibru
. calibru potcoavd.
29
 c) Misuri de lungime mixti sunt mdsuri de
lungime cu valoare unicd sau cu valori multiple
reprezentatd prin distanla cuprinsd intre o
suprafald de misurare 9i axele unor repere.

Dintre mdsurile de lungime mixti, amintim:

}Mira (tig. 2.13.) este in formd de prismd
dreapti, construitd din unul sau mai multe
segmente rigide, prevdzute cu suprafefe Fig. 2. 1 3. Mird topograficd
terminale de reazem 9i cu repere. Limitele
scdrii coincid cu suprafetele terminale de
reazem ale mirei. Se executd din lemn, lemn
cu bandd de invar, metaletc. Este utilizatd in
lucriri de nivelment geometric, trigonomet-
ric Ai pentru misurarea indirect6 a lungimilor
in topografie, geodezie etc.
F Panglica topograficd este executatd din
metal, liberd la ambele capete, previzuti la
capete cu inele terminale. Reperele extreme
ale panglicii coincide cu suprafetele interioare
ale inelelor terminale. Reperele panglicii
topografice se prezintd sub formd de gduri
sau pldcute nituite pe axa panglicii. Panglicile
topografice se previd cu un cadru metalic
sau de lemn, pentru sustinere 9i protejare.
F Panglica de mdsurat pentru croitorie
Fi7.2.14. Panglicd de mdsurat pentru croitorie
(tig. 2.14.) 9i cizmdrie (fig. 2.15.) este
executati din tesiturd textilS sau material
plastic, cu sau fdrd insertii metalice,
prevdzutd cu repere pe ambele suprafele de
misurare, iar la capete cu armituri metalice.
Limitele scirii de mdsurare coincid cu
extremitdtile panglicii. Se utilizeazi pentru
mdsurdri curente in industria confecJiilor.
Panglicile de cizmdrie sunt divizate pe o fatd
Tn centimetri, iar pe cealaltd in ,,puncte
cizmiregti" (1cm - 1,5 punct cizmdresc).
F Ruleta de misurat cu lest este o ruletd
Scard gradati in puncte cizmiregti
metalici de mdsurat prevdzutd cu lest
constituit dintr-o greutate de formd cilindricd, Fi7.2.15. Panglicd de mdsurat pentru cizmdrie
30
 conice sau prismaticd, situati in po(iunea
initialS. Reperul zero coincide cu suprafata
de agezare a lestului. Se utilizeazd pentru
misurdri curente de lungimiin plan vertical,
pentru misurarea stocurilor rezervoarelor.
FRigla flexibilS metalicd de contractie (STAS
Fi7.2.16. Rigld flexibild metalicd de contraclie
12172-84) este previzuti cu un capdt termi-
nalgicu repere ale cirorgradare este extinsi
cu un anumit raport, corespunzdtor
contracliei pieselor turnate de 1%;2o/o etc.
Sunt utilizate Tn turndtorii pentru misurarea
modelelor (ng. 2.16.).
) Rigla rigidd cu suprafete de mdsurare
terminale este constituitd din unul sau mai
multe segmente rigide, executatd din metal
sau lemn, gradate astfel incdt, ca in stare
desfiguratd sd formeze o scard continud. f lcrnut ,| 5 6 7

Limitele scdrii de misurare coincid cu

suprafetele terminale ale riglei. Se utilizeazd
pentru misurdri curente ale lungimii. Se
executd din lemn (Mdsuri pliante din lemn-
STAS 3189-80 in fig. 2.17.b) sau din metal
(Metru metalic articulat- STAS 6759-87 b)
in fig. 2.17.a).
Fig. 2.17. a) Metru metalic afticulat
F Rigla de mdsurare flexibild, metalici, pdnd b) Mdsui pliante din lemn
la 1000mm (STAS 5199-69) se executd cu
una sau doud sciri gradate pe aceeagi fald
a riglei (fig. 2.18.).

ACTIVITATE I N D E PE N D E NTA
Fiq.2.18. Rigld flexibild metalicd
1. Formati blocul de cale pentru dimensiunile:
54,359; 31,048; 27,17;63,04. Utilizafi calele plan-
paralele din tabelul 2.6.
2. Desenati pe caietulvostru tabelul alSturat 9i
completa!i-1. Mdrimea pantofului
3. Calculati dimensiunile p6(ii ,,TRECE" 9i a in centimetri in puncte cizmdresti
pdrtii ,,NU TRECE" a calibrelor ce verificd 24
-0,032 -0,03 -0.042 0
dimensiunile: 35 *o,o2s; 17+,oz i 29 o i 43+o,ozzo: 37
+0,01
${+0,05. 26
Concepetivoiun tabel?n care trecetidatele de 43
24,5
mai sus. Indicafi gi tipul de calibru utilizat, alegAnd
45
voi dacd dimensiunea este a unui arbore sau a
unui alezaj.

31
 Instrumente de mdsurare
Instrumentele de mdsurare a lungimilor sunt
mijloace de mdsurare constituite din cea mai
simpld asociere de dispozitive gi elemente care
potfurniza, de sine stdtdtot informatiide mdsurare
a lungimilor.
$UBLERUL
$ublerul(STAS 137311-87) este un instrument
de mdsurare a lungimilor constituit dintr-o rigli
gradati gi un cursor cu dispozitiv de citire a
indicatiilor cu vernier, cu cadran sau cu dispozitiv scenA
VERNIER
digital (fig. 2.1 9; frg. 2.20).
Pdrlicomponente
$ublerul din fig. 2.19. este un gubler de exte-
rior, interior 9i adincime cu dispozitiv de citire
a indicaliilor cu vemier 9i este construit dintro riglS 1 :-or
pe care este trasatd o scard gradatd din milimetru
in milimetru. Rigla are intr-un capdt unul sau doud :-\
ciocuri fixe 4. De-a lungul riglei, se poate deplasa
cursoruf 2 prevdzut de asemenea cu unul sau :-6
doui ciocuri mobile 5, identice cu ciocurile fixe 4.
Cursorul 2 are o scari gradatd ajutitoare numiti :(o
vernier, gradatd in fractiuni de milimetru.
Vernierul este o scard ce permite misurarea :-:
zecimilor sau sutimilor de milimetru. Deplasarea
cursorului pe rigld este blocatd de gurubul de Limiti maximd
de mdsurare
blocare 6. Tija de ad6ncime 3 este fixatd de
cursor gi culiseazd intr-un canal executat in rigla :N

gradat6. $ublerele cu precizie mai mare de citire

au cursorul prevdzut cu un dispozitiv de avans
fin.
Pri ncipi u I de re
fu nctiona
Pentru mdsurarea exterioard 9i interioard se
deplaseazd cursorul 9i piesa de mdsurat se prinde
intre suprafelele de mdsurare a ciocurilor fixe 4 9i MiScare cursor
ciocurile mobile 5. Pentru mdsurarea addncimii rigla $
L- lungime mdsuratil
se sprijind pe marginea piesei, iar cursorul se 1- Rigli
deplaseazd 9i o datd cu el gitija de addncime 3. 2- Cursor
in pozilia inchis, reperul 0 de pe rigld gi de pe 3- Tija de addncime
4- Cioc fix
vernier trebuie sd coincide. ,,L" reprezintd 5- Cioc mobil
deplasarea cursoruluicare este egal6 cu lungimea 6- $urub de blocare
misurat6.
Fiq.2.19. $ubler

32
 Precizia gublerului Tabel2.7
Dupd precizia gublerului sau dupd valoarea o o= Ei
o-o .N o:
NO l'.l
diviziunii vernierului avem: o'i
9= 2"2 g; Citire vernier
:o E
Fgublere cu precizia de 1/10 sau cu valoarea !

diviziunii de 0,1Omm (SR ISO 3599:1996). 1t10

Lungimea scdrii vemierului este de 9 sau 19mm; 10 0,1 T ' \v"t*r"' Precizir
Fgublere cu precizia de 1120 sau cu valoarea 0,1 0,0!Tr1r Q3trn diviziune' -Q,Bmm gubler
diviziunii de 0,05mm (SR ISO 3599:1996). 1120
Lungimea scdrii vernierului este de 39mm; 20 ),05
Fgublere cu precizia de 1i50 sau cu valoarea 0,05 Qlsq[I lQ25mm iQ,504m rQ",!Q
ry!, qOmn
diviziunii de 0,02mm (SR ISO 6906:1995).
Lungimea sc6rii vernierului este de 49mm. 1EA
50 ),02
lnscriptionarea pe vernier permite o citire
0,02 0,04qq :0,30mm 0,46mm 0-B0mm 0,98mn
rapidd a zecimilor 9i sutimilor de milimetru (vezi
tabelul2.7 .). Tabel2.8.
Citirea gublerului Citire
Misurarea se face citind pe rigla gradati 0 1t2 3 4 5
numdrul intreg de milimetri in dreptul reperului r r r IrrrrI r rpld$ql+.d{al$Ia tIrtttI t

zero al vernierului, iar zecimile de milimetru se 16,6

citesc cu ajutorul vernierului.
Pentru stabilirea zecimilor de milimetru
(fractiunilor de milimetru) se observd cu atentie
care este primul reper de pe vernier care se afl6
in prelungirea unui reper de pe rigla gradatd. IIII
l?, ? 4
?, !;r4*h*nln+k+l.,r++lq
1 |III;II IIIII
5
1 | I

Zecimile de milimetru citite pe vernier se adaug6 16,65

la numdrulintreg de milimetricitit pe rigla gradatd
(vezi tabelul2.8.).

16,68

Pentru a evita erorile de paralaxd este necesar

*Valoare diviziune
ca citirea si se faci perpendicular pe directia de
vizare.
Noile tipuri de gublere permit o citire rapidd 9i
exactd a mdsurdrii gisunt:
F gubler cu dispozitiv de citire a indicatiilor cu
cadran (fig.2.20.a.);
i gubler cu dispozitiv de citire a indicatiilor cu
dispozitiv digital (ftg. 2.20.b).
Tipuride gublere
Cele mai utilizate tipuri de gublere sunt:
Fgublere de exterior, interior 9i ad6ncime;
b)
Fgublere de adindme (STAS 13731T73);
)>gublere de trasaj etc. Fig. 2.20. a) $ubler cu cadran; b) $ubler digital
33
 MICROMETRUL
Micrometrul este un instrument de mdsurat
Domeniu
lungimi, realizat cu un mecanism gurub-piulitd. de mdsurare
Instrumentul este previzut cu dispozitiv de citire
pe tambur, cu cadran sau cu dispozitiv digital z Precizie
de mdsurare
(fi1.2.21. Si fig. 2.22.).
Pdrticomponente
Micrometrul de exterior (SR ISO 3611 :1995) din
fr1.2.21. are dispozitiv de citire pe tambur 9i este
compus dintr-un corp 1 in formd de potcoavi, care
are la un capit nicovala 2,iarla celdlalt capdt, tija
gurubului micrometric 3. Deplasarea tijei gurubului
micrometric 3 este blocatd de dispozitivul de
blocare a tijeigurubului micrometric 8. De-o parte
gide alta a corpului 1, este montatd cdte o pldcutd
izolantd 9. Bucaa gradatd 4 constituie piulila
gurubului micrometric 6. Pe bucaa gradatd 4
de-a lungul reperului longitudinal 10 sunt trasate
doud sciri 11 9i 12 gradate din milimetru in
milimetru. Cele doui sciri sunt decalate cu 0,5mm T
astfelincdt cu ajutorul lor se pot citi numirulintreg UT,
gi jumdtdtile de milimetru. Tamburul 5 imbraci
bucga gradatd 4 9i are la un capdt un dispozitiv
de limitare a forfei de mdsurare 7, iar la celdlalt
capdt o porfiune strunjiti tronconic, pe care este
trasatd scara 13. Scara 13 are 50 sau 100 de
diviziuniin functie de pasul gurubului micrometric 6.
,,L" reprezintd lungimea misuratS.
Principiul de funclionare
Migcarea de rotire a gurubului micrometric 6 rl
I f Migceri tiambur 5
este transformatd ?ntr-o deplasare liniard a tijei
gurubului micrometric 3. La o rotire completd a
ttJ
L- lungime mdsuratii
gurubului micrometric 6, deci 9i a tamburului 5 care
1- Corp (potcoava)
este solidar cu gurubul micrometric, tija gurubului 2- Nicovali
micrometric 3 are o deplasare liniard egald cu 3- Ije gurub micrometric
pasul gurubului micrometric. 4- Bucgd gradati -
Corelatia dintre pasul gurubului, deplasarea tijei $ Tambur
6- $urub micrometric
gi diviziunile scirii gradate sunt prezentate in 7- Dispozitiv de limitare a fortei de
tabelul de maijos: mdsurare
8- Dispozitiv de blocare a tijeigurubului
micrometric
Pas Deplasare Numdr Valoare 9- PlScute izolante
10- Scari (gradati din milimetru in milimefru)
gurub trje diviziuni diviziune 11- Reper longitudinal
micrometric gurub pe scara pe scara 12- Scari (gradati din milimetru in milimetru)
6 micrometric 13 13 1 3- Scard (circumferinfa tamburului impifitn
3
0,5mm 0,5mm 50 0,01mm
1mm 1mm 100 0,01mm Fiq.2.21. Micrometru
34
 Citirea micrometrului Tabel 2.9.
in pozilia inchis, tamburul 5 al micrometrului Citire
are marginea pdnd la reperul 0 al scirii 11 . Piesa micrometru
de mdsurat se prinde intre suprafefele de
mdsurare a nicovalei gi a tijei gurubului 19,55
micrometric 3. Deplasarea tijei gurubului
micrometric 3 se face prin rotirea dispozitivului de
limitare a forfei de mdsurare 7 sau a tamburului 5.
O datd cu deplasarea tijeigurubului micrometric 3
se rotegte gise deplaseazd gitamburul5 apdrdnd
scdrile 11 9i 12 de pe bucga gradatd 4. Tija
gurubului micrometric 3 se blocheazd cu ajutorul
19,50
dispozitivului de blocare 8, apoi se face citirea.
La citirea dimensiunii mdsurate, se citegte mai
int6i numdrul intreg de milimetri sau intreg plus
jumdtate de milimetru dat de scirile 11 gi 12
vizibile pe bucaa gradatd 4 9i se adaugd apoi
sutimile de milimetru citite pe scara 13 a
tamburului 5, in dreptul reperului care coincide 19,35
cu reperul longitudinal 10.
Operatia de citire a dispozitivelor cu gurub
micrometric este identicd pentru toate tipurile de
mijloace de mdsurare cu dispozitiv micrometric
(vezi tabelul2.9.).
Noile tipuri de micrometre permit o citire rapidd
9i exactd a mdsurdrii gi sunt: 19,00
Fmicrometru cu dispozitiv de citire cu cadran
(fi1.2.22.a.);
Fmicrometru cu dispozitiv de citire cu dispozitiv
digital (ftg. 2.22.b.).
Micrometrele se clasifici in:
)micrometre de exterior (SR ISO 3611 : 1995); a)
Fmicrometre de interior (STAS 11671-83);
Fmicrometre de ad6ncime (STAS 12404-85);
Fmicrometre pentru tabld (STAS 6466-87);
Dmicrometre pentru fevi (STAS 6467-70);
Fmicrometre cu talere pentru roJidintate (STAS
651e-80);
)micrometre pentru filete (STAS 11672-83).
ln figura 2.23. este reprezentat micrometrul
realizat in 1887.

ACT IVI TATE I N D E P E N D E N TA

1. Dimensiunea efectivd a uneipiese mdsuratd
cu un gubler cu precizia de mdsurare de 0,1 mm Fi7.2.22. a) Micrometru cu cadran
are valoarea de 12,3 mm. b) Micrometru digital
Reprezintd grafic partea de citire a gublerului
Tn pozilia corespunzdtoare acestei valori.
2. Dimensiunea efectivd a uneipiese mdsuratd
cu micrometru cu domeniulde mdsurare 0-25 mm
are valoarea 8,76 mm.
Reprezintd grafic partea de citire a
micrometrului in pozitia corespunzdtoare citirii
acestei valori. Fig. 2.23 Micrometru realizat in 1887
35
 COMPARATORUL CU CADRAN
Comparatorul cu cadran este un comparator 2
mecanic, prevdzut cu tijd de palpare cu directie Valoarea
de misurare axiald. diviziunii

Pdrlicomponente 10
Scard in
Comparatorul cu cadran din fig. 2.24. are un zecimi de
palpator 1 solidar cu tija palpatoare 2 care milimetru
culiseazi in braful de fixare 3. Ansamblul palpator-
tijd palpatoare se poate deplasa cu ajutorul
butonului de ridicare 11. Cadranul 8 este solidar Scar6 in
milimetrii
cu rama mobild 12 giTmpreuni se pot rotifiata de
carcasa 10. Ansamblul cadran-ramd mobild se
poate bloca cu ajutoruldispozitivuluide blocare 9.
Comparatorul cu cadran are doud cadrane:
Dcadranul 5 pe care este trasatd o scard pe
care se mdsoard deplasarea ansamblului 1- Palpator
palpator-tijd palpatoare, in milimetri sau 2-Tia palpatorului
zecimi de milimetru. Acest cadran il au numai 3- Brat de fixare
4- Ac indicator de ture
comparatoarele cu valoarea diviziuniide 0,01
5- Cadran pentru scara de ture
9i0,001 mm; 6- Ac indicator de diviziuni
Fcadranul 8 pe care este trasati o scard pe care 7- Indicator de tolerante
se mdsoad deplasarea ansamblului palpator- 8- Cadran pentru scara principald
tijd palpatoare, in diviziunide milimetri. 9- Dispozitiv de blocare al ramei mobile
Indicatoarele de tolerantd 7 se pot roti in jurul 10- Carcasd
11- Buton de ridicare al tijei palpatorului
cadranului 8, astfel Tncdt vdrful lor sd fie in dreptul 12- Rama mobili solidard cu cadranul 8
unui reper al scirii.
Principiul de functionare
Fiq.2.24. Compantor
Principiul de funclionare (fig. 2.25.) arelabazd
transformarea migcdrii rectiliniia tijei palpatorului 2
in migcare de rotalie a acului indicator 6 cu ajutorul
angrenajului de roti dintate. Angrenajul cu roti
dintate are gi rolulde amplificare a migcirii. zs
Pe tija palpatorului 2 este executatd o z1
cremalieri care angreneazd cu o roati dintatd 2,,.
Pe axul rotii dinfate z, este fixat acul indicator de
Cremalierd
ture 4 9i roata dintatd zze:re angreneazd cu roata
dinfati zr. Pe axul rotii dintate z. este fixat acul
indicator de diviziuni 6. Roata dintati zo 9i arcul
spiral 3 au rolul de a prelua jocul dintre flancurile z,- Roati dintati
rotilor dintate. z, - Roati dintatd
Mdsurarea sau veriftcarea cu comparatorulcu z. - Roati dintati
cadran zo- Roati dintati
Pentru misurare gi verificare (fig. 2.26.), 13 - Arc spiral
comparatorulse fixeazi pe b^ratulde fixare 3 intr-un
suport special construit. Indltimea la care se
fixeazd comparatoru | fati de su prafata de ageza re
a dispozitivului de fixare a comparatorului se face
cu cal6 sau bloc de cale cu dimensiunea nomi-
nali egalS cu cea pe care comparatorul urmeazd
sd o misoare sau sd o verifice. Fig. 2.25. Comparator- schemd cinematicd

36
 De exemplu, dorim sd controldm dimensiunea
de 50i8.?8 Se alege o cald cu lungimea nominald
de 50 mm 9i se pune pe suprafala de agezare a
dispozitivului. Comparatorul care este agezat in
suport se deplaseazd p6nd cdnd vArful
palpatorului 1, vine in contact cu suprafata calei,
avdnd griji ca tija palpatoruluisi se gdseasci pe
la jumdtatea cursei (tija palpatorului se va putea
deplasa giin jos cdnd dimensiunea mdsuratd este
mai micd de 50mm). Rama mobild 12, care este
solidard cu cadranul 8 al scdrii principale, se
rotegte aducdnd reperul zero al scdrii in dreptul Cald
acului indicator 6. Rama mobild 12 se blocheazd plan-
cu dispozitivul de blocare 9 (fig. 2.26.a). Se
indepirteazd cala 9i in locul ei agezdm piesa a
cdrei dimensiune dorim sd o mdsurdm sau sd o
verificdm (fig. 2.26.b.).
Citirea comparatorului cu cadran (fi1.2.2a.)
)Se citegte pe scara gradati a cadranului 5 tn=Somm /=50 o,ii
numdrul intreg de milimetri, iar zecimile 9i b)
sutimile de milimetru se citesc pe scara prin-
Fig. 2.26. Mdsurare cu comparator
cipald a cadranului 8. Valoarea cititd se
adaugi la valoarea de 50 (valoarea la care
a fost reglat comparatorul). Tabel 2.10.
LSe deplaseazdun indicator de tolerantdT in Valoare
dreapta reperului 0 al scdrii principale, in diviziune Exemplificare Citire
dreptul diviziunii care indicd 0,08mm, iar cel Imml
de-al doilea indicator de toleranld se -Valoare diviziune

w
pozilioneazd in stdnga reperului 0 in dreptul indicatl oe cadrar
diviziunii care indici 0,13mm. Se considerd
valoare pozitivd c6nd deplasarea acului in- 0,01 2,16
dicator este in dreapta reperului 0 9i valoare
negativi c6nd deplasarea acului indicator
este in stdnga reperului 0. Daci acul indica-
tor este intre indicatoarele de toleran[d,
dimensiunea piesei este bund. Aceastd
metodd se folosegte cAnd se verifici un lot 0,001 o,216
de piese.
Valoarea diviziunii este inscrisd pe cadranul 8.
Exemple de citire sunt date in tabelul 2.10.
Operatia de citire este identicd pentru toate
0,002 +0,044
tipurile de instrumente care au in componenta lor
un comparator.
Pentru a evita erori de paralaxd, este necesar
ca citirea sd se facd perpendicular pe directia de
vzafe. 0,085
0,005
l
Comparatorul se utilizeazi fixat

fue-, Tntr-un suport sau fixatin cadrul unor

dispozitive de control. 'Valoarea cititS=NumArul de div2iuni x Valoarea diviziunii

37
 LUCRARE DE LABORATOR
Mdsurarea lungimilor cu gublerul

Competente:
o Formarea deprinderii de misurare utilizAnd principiul vernierului;
o ldentificarea 9i alegerea gublerului adecvat mdsurdriidorite;
o Compararea cotelor de pe desen cu dimensiunile efective 9i interpretarea lor;
o Emiterea unor concluzii referitoare la executia piesei misurate.
Grupul: 3 elevi
Desfigurarea lucririi:
1. Alegeli o piesd executatd la instruirea practicd Tmpreuni cu desenul eide execufie. Reproducefi
desenul de executie.
2. Alegeti gublerul 9i completati FlgA DE LABORATOR NR. 1.
3. Fiecare elev din grup mdsoard piesa gi completeazd Fl$A DE LABORATOR NR. 2.
4. Rezultatele mdsurdrii fiecirui elev sunt comunicate celorlalti doi 9i trecute in Fl$A DE
LABORATOR NR. 2, la mdsurarea nr. 2, respectiv misurarea nr. 3.

FtgA DE LABORATOR NR. 1

Ca racteriza rea gu bleru I u i

Tipul de gubler
lntervalul de mdsurare ..............
Valoarea diviziunii
Unitatea de mdsurd
Nr. de diviziuni ale vernierului...........
Metoda de mdsurare

FrgA DE LABORATOR NR. 2

Mdsurarea gi controlul dimensiunilor liniare
Cota "Cota "Cota Dimensiunea efectivi *Concluzii
inscrisi maximd minimd Misurarea Misurarea Misurarea
pe desen nr. 1 nr.2 nr. 3

*Cota maximd
9i minimi la cotele netolerate se calculeazd cu ajutorul abaterilor inscrise in tabelul 2.4. de la pagina 26.
**Se inscrie
dacd cota este buni, rebut recuperabil sau rebut nerecuperabil.

Observalii 9i concluzii:
r Precizati cauza sau cauzele care au dus la
dimensiuni efective diferite, mdsurate de grupul de
elevi.
. Precizati dacd piesa poate fi utilizati.

Desenul de executie al piesei mdsurate,

realizat de elev

38
 2.3 Misurarea nivelului

Nivelul se mdsoard in unitdti de lungime, iar

mijlocul de mdsurare se numegte nivelmetru. Simbolul
Metoda de mdsurare poate fi: nivelului

de mdsurare cu citire directd (tija de nivel,

sticla de nivel, nivelmetre cu plutitor etc.).

parametru care este in relalie directd cu

nivelul). Mijloacele de mdsurare utilizate
sunt: nivelmetru cu manometru,
nivelmetru cu sondd de barbotare etc.
Tija de nivel sau joja este o tijd gradatd in unititi
de lungime 9i se utilizeazdin cazul rezervoarelor
1- tub de sticlS
deschise. Se introduce in rezervor, partea de jos
2- robinet
a acesteia fiind udatd de lichid. Se scoate din 3- robinet
rezervor gi se citegte ultima indicaJie udatd de 4- rezewor
lichidul din rezervor. 5- scard gradatd
Sticla de nivelse compune dintr-un tub vertical in unitdti de lungime
de sticld 1, agezat intre robinetele 2 gi 3. Sticla Fig. 2.27. Sticld de nivel
de nivel functioneazd pe bazaprincipiului vaselor
comunicante (fig. 2.27 .)
Nivelmetru cu plutitor cu transmitere mecanicd
este un mijloc de mdsurare simplu, compus in
principal dintr-un plutitor 1, un cablu 2, o
contragreutate 3 9i o scard gradatd 4. Ridicarea
sau scdderea nivelului duce la ridicarea sau
cobordrea plutitorului 1 care atrage dupi sine
deplasarea contragreutelii 3, deplasare cititd pe
scara gradatd a (fig. 2.28.).
Metoda indirectd de mdsurare a nivelului
Valoarea presiunii hidrostatice dintr-un vas
este functie de nivelul lichidului din acesta,
conform relatiei
p=yh

Mdsurind presiunea (p) gi raportind-o la

greutatea specificd a lichidului (y), se obtine
valoarea nivelului (h) ale lichidului din vas. 1- plutitor
Presiunea (p) se misoard cu manometru, iar 2- cablu
greutatea specificd a lichidului (y) se alege din 3- contragreutate
tabele in funclie de natura lichidului. 4- rezetvor
$ scard gradati in unitdfi de
lungime
ACTIVI TATE I N D E P E N D E NTA
Calculali nivelul benzinei dintr-un rezervor Fig. 2.28. Nivelmetru cu comparator
gtiind cd presiunea din rezervor este 1,8 Pa 9i
greutatea specificd a benzinei este 0,83 N/m2.

39
 2.4 Misurarea 9i controlul
dimensiunilor unghiulare a)

Arc de cerc

Unghiurile 9i conurile se mesoare gi se

controleazi la fel de frecvent ca lungimile.
Dimensiunea unghiulard poate fi reprezentiati de:
FUnghiul plan este unghiuldintre doui drepte
concurente.
sferici

&,,#?flT:' :'il,ifl'"r'3':5'1 i'lg;

cuprins intre cele doui drepte (OA g= Aria calolei sferice
OB) pe circumferinla unui cerc cu
tr-
u-r AB
9i R,
centrul ?n punctul de concurenle (O)
gi raza acestui cerc (r) (fi1.2.29.a.). Fiq.2.29. a) Unghiplan b) Unghisolid

FUnghiul solid este unghiul unui con.

& ",'iJ"njj;:f
unei
lX ff
g'f
8:iX f
sfere (caloti sferici) care are
g?i":
a) b)

centrulTn vdrfulconului (O) gi pdtratul

razeisferei (R) (ng. 2.29.b.).

Finclinarea (S) uneidrepte sau a unui plan se

definegte prin tangenta unghiului dreptei,
respectiv a planului, cu planul orizontal 9i se sS=ts"
exprimi in mm/m (fig. 2.30.a.). "#=on*
o=arctgS 9=arctgC
Unghiul o corespunzdtor unei Tncliniri de
0,01 mm/m este de 2".

FConicitatea (C) este raportul dintre diferenla c) d)

diametrelor celor doud suprafete 9i distan[a
dintre ele (fig. 2.30.b.). Simbol ,Valoarea Simbol ,Yaloarea
grafic ( inclindrii grafic

Valorile conicititilor sunt standardizate pentru

construcfia de magini.
---a*\, fonicitdtii
\
1:5

Valoarea unghiului cr. gi B se determind prin

metode indirecte de mdsurare. Se mdsoard tl
lungimi (H, h, L, D, d) 9i se determind valoarea
unghiului printr-un calcul trigonometric.
ll
Reprezentarea in desenul tehnic al ?nclinirii 9i Fig. 2.30. a) inctinare b) Conicitate,
conicititii este datd Tn fig. 2.30.c., d. c) Q fnscriere pe desen

40
 2.4.1. Unităţi de măsură pentru unghiuri Tabel2.11.
Unitate de Alte unităţi de măsură
Unghiul plan se măsoară în SI în radiani. măsură în Sf
o -o Relaţia
Radianul este un unghi plan dintre Mărime .o .o
Denumire E Denumire de echi
două raze ale unui cerc care u5 valenţă
delimitează pe circumferinţă un arc grad o o 7t
egal în lungime cu raza. sexagesimal 1 =180rac
°
Unghiul solid se măsoară în SI în steradian. ;...minut I
1 =60%o
rad ►secundă 1%o=6o n
li
Unghi plan radian
Steradianul este un unghi solid grad _ 7t raIC
g
care, având vârful în centrul unei sfere, 1g-20o
centezimal
c
delimitează pe suprafaţa acesteia o ►minut C
1g=100""
cc
arie egală cu cea a unui pătrat cu ►secundă 1�=100
laturile de lungime egală cu raza sferei. Unghi solid steradian sr
Radianul şi steradianul sunt unităţi derivate fără
dimensiune.
În tabelul 2.1 O. sunt prezentate unităţile de
măsură pentru unghiuri.
Toate unităţile de măsură pentru unghiurile plane
se bazează pe diviziuni ale cercului (fig. 2.31.).
Dacă se împarte un cerc în 360 de părţi egale,
diferenţa dintre direcţiile a două raze duse din
centru în două puncte de diviziune învecinate
defineşte un unghi de 1 grad sexagesimal şi se
notează 1 °. Astfel, gradul sexagesimal reprezintă
a 360-a parte a unghiului complet, respectiv a
90-a parte a unghiului drept.
A 60-a parte a unui grad sexagesimal se
numeşte minut şi se notează 1 '.
A 60-a parte a unui minut sexagesimal este
secunda sexagesimală şi se notează 1 ".
1 °=60'= 3 600"
Deoarece diviziunile gradului au aceleaşi denumiri,
ca diviziunile unităţii de măsură pentru timp, oră (h),
nu trebuie să se folosească aceleaşi simboluri pentru
desemnarea lor (1h= 60min=3 600s).
Prin împărţirea cercului în 400 de părţi egale, °
1rad=57 17,45,,=63,6629
respectiv a unghiului drept în 100 părţi egale, se
obţine un grad centezimal sau 1 gon, care se
notează 1 9• Un gon are 100 de minute centezimale Fig.2.31. Valori ale unghiurilor
notate c , iar un minut centezimal are 100 de
secunde centezimale notate cc_
19 =1 ooc =1 o ooocc Valoarea unghiului
Radianul este folosit în cercetare. În practică, Radiani Grade sexaqesimale Grade centezimale
măsurarea în radiani este greoaie şi nici nu există 120
°
aparate pentru măsurat unghiuri plane în radiani. 7t
'
Din aceste motive, unghiurile plane se măsoară
în grade sexagesimale şi, în mai mică măsură, în 1209
°
grade centezimale. 240
37t/2
ACTIVITATE INDEPENDENTĂ 2409
Întocmiţi pe caietul vostru un tabel ca cel de
alături şi completaţi spaţiile libere.
41
 2.4.2. Abateri gi toleranfe
la dimensiuni unghiulare 6Dimensiuner nominald

| .rOoO,t S
,€ fuatere suPerioart]
lmprecizia inevitabild a procedeelor de fabricare
a unei piese face imposibild realizarea riguroasd a
5Ot-6'6'i6 ";-Abatere inferioard lo,?fit'iJ
dimensiunilor unghiulare stabilite prin calcul. maximd 3000'15"
D mensi u nea nom nald trebu ie toleratd astfel inc6t
i i

dimensiunea efectivi realizatd sd fie cuprinsd Tntre Dimensiune minimi 29h'30"

doui dimensiuni limitd (dimensiune minimd 9i Toleranld 909';45';,
dimensiune maximd). Pentru ca piesa si-gi
indeplineasci rolul functional, se impun abateri (
Dimensiune Dimensiune ( Dimensiune
la dimensiunea nominale (fig. 2.32.). minimi efectivd maximd
Abaterea unghiulard se exprimd in secunde sau
Dimensiune mdsuratii
minute.
Abaterile limitd (abaterea superioard gi abaterea
inferioari) pot avea valori pozitive, negative sau zero.
Pe un desen sunt cote tolerate pentru
dimensiunile unghiulare functionale ale piesei si
cote netolerate pentru dimensiunile unghiulare
nefunctional6.
Abaterile cotelor netolerate sunt date in
tabelul2.12.
Fig. 2.32. Abateri unghiulare
2.4.3. Mijloace de misurare gi control Tabel 2.12.
Abateri limitd pentru domeniul
Clasa de
Tipurile de mijloace de misurare pentru unghiuri toleranli de lungimi a celeimaiscurte
laturi a unghiului considerat
sunt date in tabelul 2.13. pesre peste peste
Mdsurarea 9i controlul unghiurilor se face in pOni la 1Omm 50mm 120mm
practicd cu urmdtoarele metode: Simbol Descriere 1Omm pind la ptni la penn b
) Metode de mdsurare directe. Unghiul se I fini
SOmm 120mm dOOmm

determind cu instrumente giaparate cu scard *10 10030' ro02o' 10010'

m miilocie
unghiulard.
c grosierd 11u3o t1o nu?n' +nu,lq'
)Metode de control prin comparare cu misuri. grosolani
v t3u +2o *1o ou3o'
Se determind mdrimea abaterii unghiului
mdsurat, fald de misura utilizati. Misurile
utilizate sunt: cale unghiulare, echere, conuri, Tabel 2.13.
gabloane de unghi, calibre. Mijloace de mdsurare a unghiurilor
)Metode de mdsurare indirecte cu mdsurarea Masun Raoortor
unor dimensiuni ajutitoare 9i utilizarea cu reoere Disc oradat
Mdsuri
fu nclii lor trigonometrice. Mdsuri Cali unohiulari
De exemplu, se mdsoard lungimile piesei terminale Calibru conic
tronconice din figura 2.30.b. 9i se obtin Echer
urmdtoarele valori: Raportor mecanic
D=30mm; d=20mm; L=50mm Raoortor optic
Conicitatea va fi: Instrumente Niveld cu buld de aer
Cap divizor
c = D. d=3&2Q =
1505 ! Platou sinus
Rigla sinus
Unghiul B al piesei este: Nivell electronie5
F = 2arctgCl2 = Zarctg 1110 Aparate Autocolimator
p -120 Divizor unohiular
Goniometru

42
 2.4.3. Misurarea 9i controlul cu raportoare
,.(. \
Raportoarele se utilizeazd la mdsurarea i \i,"', Scar5 gradatA
unghiurilor plane 9i diedre, a conicititilor sculelor ln grade
\,,i\,\,
9i altor piese, ca 9i pentru trasarea unghiurilor 2
plane. Ele se construiescin urmdtoarele variante:
a) RAPORTOR MECANIC '\ \r\
t,'\
Este un instrument de mdsurat unghiuri Yr
previzut cu dispozitiv de citire a indicatiilor cu \ t)r'
vernier sau cu cadran (fig. 2.33.).
Pri ncipi u I de fu ncliona re
Raportorul din flg. 2.33. executi misurdri ale
unghiuluidintre doud suprafele. Talpa corpului 1 se
agazd pe una dintre suprafete, iar rigla mobild 4 se
rotegte gi se deplaseazd de-a lungul ei pdni se
suprapune pe cea de-a doua suprafa!6. Se
blocheazd rigla mobild cu butonul de blocare 5.
Discul mobil 3, care s-a rotit o datd cu rigla mobilS 4, a - unghiul misurat
se blocheazd 9i el cu butonul de blocare 6. Se
1- Corp
indepdrteazd raportorul 9i se citegte valoarea 2- Disc
unghiului. 3- Disc mobil
Valoarea diviziunii 4- Rig16 mobild
5- Buton de blocare a riglei mobile 4
Valoarea diviziuniivernierului este de 5 minute.
6- Buton de blocare a discului mobil
Citirea raportorului
Mdsurarea se face citind pe scara de pe discul Fig. 2.33. Raportor mecanic
fix 2 a numdrului intreg de grade in dreptul
diviziunii care a fost depdgiti de reperul zero al
vernierului, iar minutele se citesc pe vernier.
Pentru stabilirea minutelor se observi cu
atenfie care este primul reper de pe vernier care
se afld in prelungirea unui reper de pe rigla
gradatd 9i acel reper de pe vernier se citegte.
Numdrul de minute citit pe vernier se adaugi la
numdrul de grade citit pe scara discului fix 2.
Tipuri de raportoare meca nice
Cele mai utilizate tipuride raportoare mecanice
Fig. 2.34. Rapoftor cu lupd
sunt:
F Raportorul cu cadran are precizia de
mdsurare de 5 minute. Citirea se face rapid.
FRaportorul mecanic cu lupd (fig. 2.3a.).
b) RAPORTOR OPTIC
lnstrumentul se bazeazd pe interpolarea
opticd, valoarea mdsuririi se citegte prin
intermediul unei lupe. Se utilizeazd la mdsurarea
unghiurilor plane 9i diedre, precum 9i la trasaj.
c) RAPORTOR DIGITAL (fi9. 2.35.)
Fig. 2.35. Rapoftor digital
43
 2.4.4. Gontrolu Iu nghiu ri lor gi al con icititi lor a)

a) Control ul unghiurilor 9i al conicitdtilor cu mdsuri

terminale
--.--\-\ Misura unghiulard terminala este Calibru
E4tsG o mdsurd unghiulard cu valoare unicd epnic
sau cu valod multiple care materiali- tampon
zeazd unghiuri plane intre doui sau
mai multe suprafete de mdsurare.
Dintre mdsurile unghiulare, amintim: b)
)Calibrulconic este o mdsurd cu valoare unicd,
executat pentru un anumit diametru de referinti
9i prevdzut cu doud repere trasate, Suprafati de -
corespunzdtor toleranlei. misurare
^ a calibrului
In functie de forma suprafetei verificate, ele sunt:
. calibre conice tampon pentru verificarea Suprafati frontrrld
a piesei verificate
alezalelor conice (fig. 2.36.a.);
. calibre conice mangon, inelsau bucgd pentru
verificarea arborilor conici (fig. 2.36.b.);
. calibre conice potcoavd pentru verificarea Fig. 2.36. a) Calibru conic tampon
arborilor conici. b) Calibru conic inel
Datodti toleranteide execulie a piesei, calibrul
pdtrunde mai mult sau mai putin in piesd
(toleranta unghiulard este echivalentd cu o
tolerantd axiald - T). La baza mare sau micd a
calibrului, se traseazd doud repere sau un prag
care deli miteazd toleranta axiald.
+
1. Controlul cu calibre se efectueazd prin
deplasarea axiali a calibrelorgiconstd in verificarea
poziliei suprafetei frontale a piesei faJd de repere,
respectiv marginile pragului calibrului. La piesele
bune, suprafata frontald se afl6 intre reperele ce
delimiteazd toleranta (T).
Fig. 2.37. Cale unghiulare
Metoda pdsuirii cu vopsea este utilizatd pentru
controlul conurilor. Calibrul de control se vopsegte
cu un strat subtire de vopsea, diluatd in ulei de
ma9in6, se introducein gaura de controlat, se rotegte
induntru, apoi se scoate afard. Dupd felul cum s-a
curdtat vopseaua de pe calibru, se poate aprecia
corectitudinea unghiului.
FCala unghiulara (tig. 2.37.) este realizatd sub
formd de prismd dreapti, din otel, materializdnd
intre suprafetele de mdsurare unul sau mai
multe unghiuri plane. Calele unghiulare se
asociazd in truse a cdror componentd diferd in
funclie de destinatie 9i producdtor.
'tl
Calele sunt previzute cu gduriconice sau giuri
a- unghiul blocului
de cale
filetate pentru formarea blocului de cale. Calele - Cali unghiulartr
unghiulare aderd una pe alta 9i se fixeazd in suporturi 2- Suport special
speciale 2 sau pe o rigl5 de trasare cu muchie 3- Stift sau
activd cu gtifturi, cu ajutorul unor gtifturi conice sau
guruburi 3 (ng. 2.38.). Fig. 2.38. Bloc de cale unghiulard
44
 2. Controlul cu cald unghiulard
Metoda este,,Metoda fanteide lumind" (fig. 2.39.)
gi eroarea de mdsurare nu depdgegte 60".
Suprafelele de mdsurare a calei se suprapun pe
suprafelele care formeazd unghiul 9i se privegte in
zare pentru aprecierea vizuald a gradului de
coincidentd dintre unghiul calei gi unghiul controlat
Metoda fanteide lumind
Evaluarea dupd fanta de luminS, dintre muchia
mdsuriigisuprafata pieseide controlat, dd erori care Fig. 2.39. Verificare a unghiuluicu cald unghiulard
depind de lungimea generatoarelor unghiului
controlat, de rugozitatea suprafetelor, de grosimea
mdsurii 9i de iluminare. Cu c6t generatoarele sunt
mailungi, eroarea rezultatd este mai micd.
Abaterea unghiulard se poate calcula cu relalia:
Abaterea unghiulard= t(2alL x 100 000)"
unde:
a - mdrimea fantei, in mm;
L - lungimea generatoarei, in mm.
Controlul cu cale unghiulare, folosind metoda
fantei de lumind, se poate face in doui feluri:
. se folosegte cala ca un calibru normal;
. se realizeazd cu cale doui calibre limitative
(calibru,,TRECE" 9i calibru,,NU TRECE').
)Echerul este o misurd cu valoare unicd sau
multipld materializAnd unghiuri plane intre
suprafelele de mdsurare. Este destinat
verificdrii 9i trasdrii unghiului. Echerul simplu
de 90o este Prezentat in fig. 2.40-
b) Controlul unghiurilor cu nivela
Nivela este instrumentul utilizat, de obicei, pentru Fi7.2.40. Echere
determinarea abaterii de la pozitia orizontald a
suprafelelor unor piese, aparate, maginietc. Partea
componenti principald a nivelei o constituie o fiold
umplutd cu lichid (spirt industrial, alcool etilic etc') 9i
in care rimine o buld de aer (fi1.2.41.).
Bula ocupd pozitia cea mai de sus 9i se
deplaseazd o datd cu inclinarea fiolei. Pozilia bulei
de aer la partea superioard a fiolei depinde de pozitia
acesteia, respectiv de pozitia nivelei in care este
montatd fiola. Pe suprafata fiolei, in zona bulei de
aer, se traseazd o scard gradat6. Bula de aer este
delimitatd de doud repere, numite lepere zero, ce
corespund pozilieiorizontale a fiolei. Inclinarea fiolei,
respectiv a nivelei, duce la deplasarea buleide aer
Tn stdnga sau dreapta pozitiei iniliale. Aceasti
deplasare a buleise misoari pe scari gradatd pe
fio16. Deplasarea se exprimd in unitdti de unghi Fig. 2.41. Fiold de sticld a nivelei
sau in milimetri Pe metru.
Nivelele se executd cu valoarea diviziunii de
4" p6ni la 1', respectiv 0,02-0,3mm/m.
45
 2.5 Misurarea 9i controlul suprafetelor Tabel 2.14.
unitate de
mdsurd in Sl
Alte unititide mdsurd
@> Aria suprafefetor seometrice
Mirime
Denumire
E
€ Denumire E
E
.o Rela$e
de echi.
E
Mdsurarea gi controlul suprafetei implicd dou6 6 6 valenti
aspecte: hectar ha 10*m
Arie metru 2
Fmdsurarea gi controlul ariei; m ar a 'lO2mz
oitrat acre
F mdsurarea gi controlul unor parametrii 4M6m'
Abatere
caracteristici ai suprafetei ca: abaterile milimetru mrl
Eeometrici
geometrice, rugozitatea.
Rugozitate micrometn pm
2.5.1. Unitatea de misuri
Unitatea de mdsuri pentru ariiin Sl este metrul Suprafala reald
petlat 9i are simbolul m2. a)
In tabelul 2.14. sunt date unitdlile de mdsurd.

2.5.2. Abateri gi toleranle geometrice

Prin precizie geometricd se intelege gradul de

apropiere a formei geometrice, poziliei, orientdrii Suprafata reali este suprafala oblinutd printr-un
gi bdtaii suprafetelor piesei executate fald de proces tehnologic gi care separd piesa de mediul
modelul sdu teoretic, sub aspectul geometric inconjurdtor.
considerat.
b)
Forma geometricd a suprafelei, la fel ca 9i
dimensiunile, este impusi de condiliile in care
trebuie sd functioneze piesa. lmperfecliunea
sistemului tehnologic de lucru magini-unealtd-
sculd-dispozitiv-piesd provoacd modificarea Suprafata geometricd este suprafala ideald
formeigeometrice de la o piesd la alta giin raport definitd in document (desenut de execulie at piesei).
cu forma geometrici nominald. Aceastd
modificare (abatere geometricd) admisibili se
stabilegte prin impunerea unei toleran!e c)
geometrice.
infe&a€
..;;
Toktrrta Wnetrice ete qaE
-: c-u abaterea gfll.r=llucu.'r
srlft:{irrrElsgrgs superioard. i.:,,,,::
Toleranta geometricd aplicatd unui element
(punct, linie, ax5, suprafafd sau plan de simetrie)
definegte c6mpul de toleran[d in interiorul cdruia
trebuie si fie cuprins elementul respectiv.
Abaterile geometrice sunt: Suprafata (planul, dreapta) adiacenti esfe
Fabatere de formd (abaterea formei suprafelei suprafala (planul, dreapta) tangentd ta profitut reat gi
reale fatd de forma geometricd a suprafeJei); agezatd astfel incdt distanla maximd intre profilul real
giaceasta sd aibd valoarea cea maimicd.
Fabatere de orientare (abaterea de la pozilia
teoretici intre doui suprafete); Fig. 2.42. Deftnire a suprafelelor
Fabateri de pozilie;
.-Fabateri de bdtaie.
46
 Abatere şi toleranţă de formă Dreapta (suprafaţă, plan) adiacent
Abatere Toleranţă de formă
de formă
Abaterea de formă reprezintă distanţa
maximă dintre profilul real şi dreapta (suprafaţa,
planul, cercul) adiacentă.

Dreapta adiacentă (suprafaţa

adiacentă, planul adiacent, cercul
adiacent) dreapta (suprafaţa, planul,
cercul) tangentă la profilul real şi Fig. 2.43. To!eranJă de formă
aşezată astfel încât distanţa maximă
Cadru de tolerantă
între profilul real şi aceasta să aibă
valoarea cea mai mică posibilă
Simbolul toleranţei -----------..:.
de formă
(fig. 2.43.). 'CI 0,05/100
Indică suprafaţa
la care se referă
Toleranţa de formă este zona determinată de toleranţa
c;:_J
abaterea limită de formă. Toleranţa de formă este
egală cu abaterea superioară de formă (abaterea Valoarea toleranţei În mm,
inferioară fiind egală cu zero). eventual urmată de valoarea
Datele privind toleranţele de formă se înscriu lungimii la care se referă
într-un cadru de toleranţă (fig. 2.44.)
În tabelul 2.15. sunt prezentate toleranţele de Fig. 2.44. Înscriere a to!eranJei de formă
formă. Tabel 2.15.
Toleranţe Sim-
Înscriere pe desen Reprezentarea toleranţei Interpretarea toleranţei
de formă bol
"'o
)(
1-1 0, 02
oE
<1l

!!
0,02 indică cea mai mare
Toleranţa la î distanţă admisibilă dintre
rectilinitate profilul real şi dreapta
➔ adiacentă.

ll') )(
D 0,05 Oa, Plan adiacent
oE
f 0,05 indică cea mai mare
Toleranţa la
planitate a distanţă admisibilă dintre
suprafaţa reală şi planul
adiacent.

Toleranţa
la
circularitate
o r,...
l:
ll')

....
0)
0,05 indică cea mai mare
distanţă radială admisibilă
dintre profilul real şi
cercul adiacent.

0,02 indică diferenţa de

Toleranţa (O
..c:: rază dintre cilindrul
la
....
· o
r,... adiacent şi un cilindru
cilindricitate coaxial cu el.
 Toleranţe Sim­ Interpretarea toleranţei
Înscriere pe desen Reprezentarea toleranţei
de formă bol

Câmpul de toleranţă este

cuprins între profilul
Toleranţa adiacent şi înfăşurătoarea
la formă cercului cu diametrul de
O, 1 mm ce se rostogoleşte
pe profilul adiacent.

Suprafaţa tolerată trebuie

să fie cuprinsă între două
Toleranţa suprafeţe înfăşurătoare ale
la formă sferelor cu diametrul de
�
0, 1 mm şi centrele situate
pe o suprafaţă care are
forma geometrică corectă.

Abaterea şi toleranta de orientare

Toleranţele de orientare sunt date în tabelul 2.16.
Tabel 2.16.
Toleranţe Sim-
Înscriere pe desen Reprezentarea toleranţei Interpretarea toleranţe
de orientare
Su rafa ă reală

D
li 0,05

=t�f::::'.:���;::;;::c=:::-1 , indică cea mai mare

/7
0 05

Toleranţa la distanţă admisibilă între

o suprafaţa reală şi planul B
ll)

paralelism o paralel cu suprafaţa de

referinţă A aleasă.

Cârn de toleran ă

0,05

, 5 indică cea mai mare

0 0
Toleranţa la distanţă admisibilă între
perpendi­ suprafaţa reală şi planul B
cularitate ---�• perpendicular pe supra­
faţa de referinţă A aleasă.
Cârn de toleranţă
.l , 5
00
Suprafaţă reală

, indică cea mai mare

0 05

L
distanţă admisibilă între
Toleranţa suprafaţa de verificat şi
la înclinare planul B înclinat cu 45 în
°

raport cu axa suprafeţei A.

4Ş
 lnscrierea pe desenul de execulie a toleranlelor
de orientare, pozitie 9i bitaie este prezentatd in
fr1.2.45.

Ia care se

sau

Suprafald de refeinldt Valoarea

indicatd cu un tiunghi
innegit sau nu Simbolul

\
Fig. 2.45. inscriere a toleranlelor de oientare, pozilie gi bdtaie

Abateri gitoleranle de pozitie

Tolerantele de pozifie sunt date Tn tabelul 2.17. Tabel 2.17.

Axa unei giuri trebuie sd

fie in interiorul unui

Toleran!a
/ ,,'Y,) cilindru de pozilie ideal,
c€rre are diametrul egal cu
toleranta de pozilie (0,05).
la pozilia
4rF:
\0
Axa unei gduri nu se
nominali poate abate cu mai
mult de 0,025 de la
pozilia teoreticd
definitd de cotele
incadrate.

Axa cilindrului de /20 h8

Toleranla la trebuie sd rimdn6 in
concentrici- interiorul unui cilindru de
tate gi la 6 0,02 care are axa
comuni cu a cilindrului
coaxialitate
C15 h6 ales ca referide.
cilindrului 6 20h8

Planul de simetrie al
canalului trebuie si
Toleranla rim6ni cuprins intre doud
plane paralele distantate
la simetrie cu 0,05 9i dispuse simetric
in raport cu planul de
simetrie al cilindrului.
 Abateri 9i tolerantd de bitaie
Tolerantele de bitaie sunt date in tabelul 2.18.
Tabel 2.18.
Tolerante Sim- Inscriere oe desen Reprezentarea tolerantei Interpretarea tolerante
u,u4 repreztnla
A 0.04 A deplasarea maximd a
palpatorului
q) aparatului de m6surat,
(E Radiale la o rotalie completd a
/ N
e
piesei in jurul axei
cilindrului de referintS.
Directia de mdsurare este
:= perpendiculard pe axa
X!
)O cilindrului de referinti.

o Curst.' 0,04 reprezintd deolasarea

maximd a palpatorului
o aparatului de misurat.
o) :rontal(
la o rotatie completd
t- / de refertrrti
n a piesei in jurul axei
-+----
v cilindrului de referinli.
Directia de misurare este
Slprafata reala Centpde tolerantd
paraleld cu axa cilindrului
de referinti.

A t 0,01 Axa ctitndrulut

de reterinte
Palpator
Campul de tolerante
o
o Radiale
U -tqeN
I
) Cinto de
este cuprins intre doi
cilindrii av6nd distanta
dintre ei de 0,04
coaxiali cu axa de rotalie a
)O cilindrului de referintd.
toleranta
)(E
-o

L
t 0.04 Axa crlindntltti
de rr:fennl1
0,04
CAmpul de toleranld
o este cuprins intre doui
.o
F l-rontal€
U e
c?,np dg
taleranta
plane paralele av6nd
distanta dintre ele de
0,04 srtuate perpendicular
pe axa de rotatie a
Palpator
cilindrului de referintd.

Gornrfrnid To I e ra nta d i me n si o n al d

CCCCCCCCCCCCCCCC
Suprafala reali A a unei piese paratetlpipeOide
(ftg. 2.a6) poate fi afectati de trei abateri:
) O abatere de forma a ce limiteazd abaterea de la
planitate.
) O abatere de la paralelism b intre suprafefele A gi B Suprafala
Suprafala
reald
(suprafafa de refeiin{d) de referinld
I O abatere dimensionald c determinatd de distan{a
minimi gi maxim6 intre A si B.
AnalizAnd figura 2.46. constatim ci:
Toleranta de formd
) Toleranfele a gi b nu influenleazd directdimensiunea
preser.
) Folosirea simultand a celor trei tolerante a ,b gi c
nu are sens dacd a< b< c. - Tolerante de formi
a
) Daci toleranla dimensionald c este singura ?nscrisi - Tolerantd de orientare
b
c - Toleranld dimensionalS
pe desen, aceasta inseamni egalitate inlre a, b Sic.
Fi7.2.46. Toleranle
50
 2.5.3. Mijloace de misurare gi control Tabel 2.19.
pentru suprafati Parametru misurat Mijloace de misurare
Tipurile de mijloace de mdsurare gi control Aria suprafetei Planimetrr r

pentru suprafafd sunt date in tabelul 2.19. Comoarator

Riqld
Misurarea ariei suprafetei . Rectilinitate
Niveld
Planitate
Mdsurarea ariei se poate face cu: Lunetd
Traductoare
formi geometricd regulati (pdtratd, lircularitate Comoarator
lilindricitate Micrometru
dreptunghiularS, rotundd) utilizind Abaterea :orma dati Sablon
formulele de calculinvdlate la geometrie. geometnca r orofilului Tradrrctoare
:orma dati
r suorafetei Traductoare
pentru suprafete ale ciror arie nu poate fi
)aralelism Comoarator
determinatd prin calcul (suprafata pieilor,
)arnandinr rlarifafo Comoarator
suprafata reprezentatd pe hartd etc.). -nnlinara
Comoarator
Planimetrul este un aparat mecanic previzut )oziliz nominali Comoarator
cu un mecanism integrator, format dintr-o rold ce 35taie Comoarator
se deplaseazd pe suprafala de mdsurat gi un
contor care afigeazd numdrul de rotatii 9i de
fractiuni de rotatii ale rolei. Aria mdsurati este
proporfionald cu numdrul de rotalii ale rolei.
PLANIMETRU POLAR .
Pd$icomponente
Planimetrul polar (fi1. 2.a7.) este format din
doud brate articulate, unul dintre acestea fiind
bratul integrator 4 pe care este montat
mecanismul integrator 3 gitija polari 2. Pe braJul
integrator 4 este trasatd o scard gradati din
milimetru in milimetru 9i un vernier 7 .Tr1a polard2
are la un capdt greutatea 1, iar la celdlalt capdt
este fixat printr-o articulatie sfericd, in mecanismul
integrator 3. Bratul integrator 4 are un capdt liber
pentru urmdrirea conturului suprafelei 9i este
prevdzuti cu un virf de urmdrire sau cu o lupd
cu reticul de urmirire, iar celdlalt capdt trece prin
mecanismul integrator 3 9i este fixat de acesta
cu gurubul 5. Lungimea bratului integrator este
reglabi16 gi este previzutd cu un dispozitiv de
avans fin 8 care poate fi blocat cu gurubul6. Rola
integratoare 9 are axul paralelcu bralul integrator
9i este solidard cu un tambur gradat cu 100 de
diviziuni; fractiunile de diviziune se citesc pe un
vernier aliturat tamburului.
Principiu I de fu nctiona re
Tija polard 2 se fixeazd intr-un punct exterior
sau interior suprafelei ce urmeazi a-i determina
aria cu ajutorul unui vdrf metalic aflat pe partea
interioard a greutdtii 1. Se marcheazd un punct
de referin[d pe conturul suprafetei ce urmeazd
Fig. 2.47. Planimetru polar
a fi mdsuratd. Virful de urmirire a bralului
integrator4 este suprapus pe punctul de referinld
marcat 9i este deplasat pe Tntregul contur al
suprafetei. Deplasarea lui este transmisd prin
intermediul bratului integrator 4 la mecanismul
integrator 3. Rola integratoare 9 trebuie sd se
sprijine permanent pe suprafala mdsurati.
Citirea
Aria suprafefei misurate este datd de relatia
A=2nrLn
unde : r = taza rolei integratoare
L = lungimea bratului integrator Fig. 2.48. Planimetru digital
n = numirul de ture al rolei citit pe
mecanismul integrator
L 9i r sunt constante ale planimetrului care se
gdsesc in fi9a sa tehnicd.
Tipuride planimetre
Cele mai utilizate tipuri de planimetre sunt:
Fplanimetrul polar, prezentat mai sus;
Fplanimetrul polar cu disc;
)'planimetrul rectiliniu utilizat pentru mdsura-
rea ariilor suprafelelor lungi 9i inguste;
Fplanimetrul radial utilizat pentru mdsurarea
. Sectiunea
misurare
(de
ariei diagramelor de inregistrare.
)planimetrul digital (ng. 2.48.) \

Misurarea 9i controlul abaterilor

,tr
rltl
rrv
geometrice
a) Mdsurarea gi controlul abaterilor geometrice
cu comparatorul
F Mdsurarea 9i controlul abaterii de la
circularitate (fig. 2.49.a.)
Piesa de mdsuraUverificat se agazdpe o prismS.
Comparatorul este fixat intr-un suport. Palpatorul
piesei
comparatorului se aduce ?n contact cu piesa. Se C Migcarea piesei
[] ",u"tnle
rotegte rama mobild a comparatorului p6nd cind
reperul 0 al scdrii gradate este in dreptul acului indi- a) b)
cator. Se rotegte piesa 9i se fac mdsuritori pe mai
Fig. 2.49. a) Mdsurare a abaterii de la circulaitate
multe direclii de misurare. Se inregistreazd valorile
b) Mdsurare a abateriide Ia cilindricitate
indicate de comparator. Toleranla la circularitate este
egali cu diferenta dintre valoarea cea mai mare gi
valoarea cea mai micd inregistratd. Vezi exemplele
din tabelul2.20.
Cu c6t num6rul direcliilor de mdsurare este mai Tabel 2.20.
mare 9i precizia de mdsurare cregte.
Pentru controlul abaterii de la circularitate, se Directia Valoarea Observatii
compard toleranta mdsuratd cu cea indicatd pe de indicati
desenulde executie a piesei. Piesa este bun6, dac6 m6surare
toleranta misuratd este maimicd sau egal6 cu cea 1 +0.01
indicati pe desen. 2 -0.02 Valoare minimd
>Mdsurarea 9i controlul abaterii de la cilindrici- 3 +0.03 Valoare maximd
tate (fig.2.49.b.) 4 +0,02
52
 Pentru mdsurarea abaterii de la cilindricitate,
mdsurarea se face asemdndtor cu cea pentru
mdsurarea abaterii de la circularitate cu diferenfa directia de deplasare
a comparatorului
cd se fac mdsurdtori gi in sectiuni de mdsurare
diferite. Numdrulde secfiunide mdsurare se alege
in functie de lungimea piesei.
in cadrultehnologiilor modeme de control, Tn locul
comparatorului cu cadran, se utilizeazd traductoare
de diferite tipuri (cu contacte electrice, inductive,
pneumatice, pneumoelectrice etc.).
FMdsurarea 9i controlul abaterii de la planitate
gi rectilinitate (fig. 2.50.)
Schema de mdsurare este identicd cu cea de la
misurarea abaterii de la
circularitate 9i
concentricitate. Piesa de mdsurat se agazi pe Fig. 2.50. Mdsurare a abateii de la planeitate
suprafata de mdsurare a suportului comparatorului.
Pentru misurarea abaterii de la rectilinitate, piesa
se deplaseazd pe o singurd directie gi se fac
mdsurdtori pe mai multe directiide mdsurare. muchie
Pentru misurarea abaterii de la planitate, piesa ac,tivi

se deplaseazdpe doui directii 9i se fac misurdtori

pe mai multe directii de misurare 9i in mai multe a)
sectiunide mdsurare.
b) Mdsurarea 9i controlul abaterilor geometrice
cu rigle pentru controlul rectilinit6!ii 9i
planeitdtii 9i platouri de verificare 9i trasare.
F Control ul abaterii de la plan itate 9i recti lin itate
f,\"*'*
Mijloacele de control cele mai utilizate pentru b)
controlul rectilinitdtii 9i planeitdtii sunt riglele pentru
controlul rectilinitdtii 9i planeitetii (fig. 2.51')'
Fig. 2.51. a) Rigle pentru controlul rectilinitdlii
platourile de verificare 9i platourile de trasare gi planeitdlii cu muchii active
(fig. 2.52.). Platourile se folosesc 9i ca bazd Tn b) Rigle pentru controlul rectilinitdlii
diferite operalii de control. in funclie de ldtimea gi planeitdtii cu suprafete active
suprafelei care se controleazd, se aplicd fie
metoda fantei de lumin6, fie metoda petelor de
vopsea.
Riglele pentru controlul rectilinititii 9i planeitdtii
(STAS 2518-89) se executi in treitipuri, 11 forme
9i gase clase de precizie. Cele mai utilizate sunt:
FRiglele de control cu muchii active sunt de
dimensiunidiferite 9i se folosesc pentru controlul
rectilinitdlii prin metoda fantei de lumin6-
FRigle de control cu suprafale active se folo-
sesc pentru controlul rectilinitdlii prin metoda fantei
de lumind sau prin metoda petelor de contact.
Controlul abateriide la planitate 9i rectilinitate
se poate face folosind urmdtoarele metode:
Fa fantei de lumin6; Fig. 2.52. Platou de trasare
>a urmelor de vopsea;
>a compardrii dimensionale;
)optice. 53
 La controlul prin metoda fantei de lumind
(fig.2.53.a.) se agazd rigla cu muchia de lucru pe
suprafata piesei gi se observi fanta de lumind intre
piesd gimuchia de lucru. Lungimea rigleieste mai
mare decAt lungimea suprafelei controlate. Pe
partea opusd a piesei, trebuie asiguratd o
iluminare suficient de puternicd gi uniformd.
Folosirea unui etalon de fanti permite cregterea antii de
exactitdtii mdsurdrii. Fanta de lumind etalon se
realizeazd intre cale plan paralele de diferite
dimensiuni 9i o rigli fir de pdr (fig. 2.53.b.)
La controlul prin metoda petelor de contact se
pot folosi rigle cu muchii active late sau pldci de
verificare. SuprafaJa de lucru se unge uniform cu Rigld cu muchie
un strat subtire de vopsea, dupd care se agazd activd rectilinie
suprafata vopsitd pe suprafata de controlat. Se
imprimd riglei o deplasare longitudinald astfel inc6t Fantd de
lumind
sd vind in contact cu toati suprafata de verificat.
Petele de vopsea rdmAn pe proeminenlele
suprafelei verificate, care au venit in contact cu
suprafala vopsitd a riglei. Planeitatea se apreciazd
dupd numdrul de pete de vopsea gi dupd
repartizarea lor. Cu cdt numdrulde pete este mai
mare gi repartizarea lor este mai uniformd, Cald Platou
plan-paraleli de verificare
abaterea de la planeitate este mai mic6 (75o/o).
La controlul prin metoda comparirii Fi7.2.53. a) Metodd a fanteide lumind
dimensionale Putem: b) Fantd de lumind etalon
Fageza rigla pe suprafald de controlat 9i
introducem lere in spatiul dintre muchia activd
a riglei 9i suprafata controlatS. Abaterea de
la rectilinitate este egald cu cea mai mare
grosime a lerelor utilizate;
F ageza rigla pe doud cale de aceeagi
dimensiune, cale care sunt agezate pe
suprafata de controlat. Cu ajutorul altor cale
se mdsoard distanta dintre rigld gisuprafala
piesei in diferite puncte ale acesteia.
Abaterea de la rectilinitate este egald cu
diferenla dintre cea mai mare distantd
mdsuratd 9i lungimea nominald a calei pe
care se sprijind rigla. 1- Piesd
2- CalA plan-paralelS
Controlul rectilinitdtii gi planitdtii suprafelelor 3- Rigki de control
pieselor mari 9i grele se executd cu ajutorul 4- Calir plan-paraleld (sau bloc de cale)
platourilor sau riglelor de verificare 9i al calelor
plan paralele (fig. 2.54.). Fig 2.52. Verificare a planeitdlii
54
Concluzii

lntrucdt in procesul de prelucrare nu este posibill realizarea pieselor cu precizie absoluti, se

accepti (se prescriu) doui valorilimitd admisibile pentru dimensiunile, forma geometricd gipentru
pozilia, orientarea 9i bitaia suprafelelor care trebuie si asigure buna funclionare a pieselor
respective. Diferenla (intervalul) dintre cele doud valori limitd reprezintd toleranta dimensionald,
toleranfa formei geometrice 9i, respectiv, toleranta pozitiei (a pozitiondrii), orientdrii 9i beteii
t'Tffi:::T
de metoda gi mijtocut de controt, este necesari utilizarea unei scheme corecte de
misurare gi control, astfelinc6t parametrul controlat si fie corect definit.

REFERAT DE INVESTIGARE gTllNTlF|CA INDEPENDENTA

Mijtoace pentru verificarea rectilinitdlii 9i planeitalii

Competente:
. Valorificarea termenilor de specialitate in comunicare;
. Dezvoltarea capacitdtii de proiectare, executare 9i evaluare;
. inlelegerea dezvoltdriitehnicii gi implicatiile ei asupra mediului 9i societdlii;
. Dezvoltarea capacitdtii de cooperare in scopul realizdrii unui produs.
Timp de lucru: doud sdptdm6ni
Planul tematicii:
1. definirea rectilinitdtii 9i planeitSlii;
2. descrierea mijloacelor de mdsurare gi control a rectilinititii gi planeitatii;
3. prezentarea domeniului gi a modului de utilizarea a mijloacelor.
Recomandiri privind schema de notare:
Sarcina de lucru Punctaj
.1. 20
definirea rectilinitdtii gi planeitilii;
2. descrierea mijloacelor de misurare
9i control a rectilinitdtii 9i planeitdtii;
40
3. prezentarea domeniului 9i a modului de utilizarea a mijloacelor; 30

Notd: Pentru o69inalitatea lucrdrii, corectitudrnea exprimdrii gi folosirea vocabularului specific domeniului,
se acordi 10 puncte.

STUDIU DE CAZ

Studiati cu atentie schema aldturatd.

Nu vi grabiti cu rdspunsurile.
Aceastd figd va fi prezentatd in portofoliu.
i. Indicati tipul abaterii verificate.
2. Explicati desfdgurarea verificdrii.
3" Dali valori mdsurdrilor
9i calculati abaterea.
4. Reprezentali piesa 9i indicali
pe desen abaterea.

55
 2.6 Mdsurarea 9i controlul volumului

1. Definitia volumului Tabel 2.21.

2. Formula de calcul a
volumului corpurilor Unitate de Alte unit6$ de mdsuri
geometrice simple
misurl in Sl
Relalia de
3. Densitate )enumire DIIIIL'U Denumire Simbo
4. Masd
kilolitru CL w 10't
hectolitru t h/ 16tt
Volumul este domeniul mdrginit de suprafete. decalitru E dd 1U
6nd volumul este ocupat de lichid se numegte litru I
apacitate. metru cut m decilitru dt 10-'t
Capacitatea se misoari in litri. centilitru F.9
== cl ,lo-2t
mililitru f fiv lout
2.6.1. Unitatea de misuri gallon
6
qall 1.78.10-"m
i Unitdlile de mdsurd pentru volum sunt date in barrel
),1589m3
ttbelul 2.20. (oentru oetroll
Relatia dintre unitate de misuri pentru volum
gi unitatea de mdsu;5 pentru capacitate este
1l = 1,000028.10{ m3
2.6.2. Metode de determinare a volumului
Paralelipiped
Misurarea volumelor se face in scopul
determindri i cantitdtii de ichide sau gaze cuprinse
I

in volumele respective.
Volumul se poate determina prin urmdtoarele
metode:
a) Metode indirecte
FMetoda geometrici
La metoda geometrici (fig. 2.55.)se utilizeazd
formulele de calcul ale volumului invdlate la
geometrie. De exemplu, avem un obiect ca cel
din fig. 2.55. Se descompune in corpuri Dimensiune
calculati
geometrice simple, in acest caz un paralelipiped
9i o prismd dreaptd. Dimensiunile a, b, c, d se
F:ig. 2. 55. Metodd geometricd
determind cu mijloace de mdsurare pentru lungimi:
Volumul obiectului V= V.,+V,
Vr= ?.c.d (volumul paralelipipedului)
Vr=112 a(b-c) (volumul prismei)
Atentie la unitatea de mdsurd!
)Metoda gravimetricd
La metoda gravimetricd se utilizeazi definilia
volumului invdlatd la tizicd.
Volu mul= masa/densitate
Masa se determini prin c6ntdrire, iar valoarea
densitdtii se alege din tabele in functie de natura
materialului (fig. 2.56.).
b) Metode de comparatie
Volumul lichidului se compard cu o mdsurd
etalon. Majoritatea mijloacelor de mdsurare a
volumului sebazeazd pe metoda de comparafie. Fig. 2.56. Metodd gravimetricd
56
 2.6.3. Mijloace de misurare a volumelor
Mijloacele de misurare a volumelor sunt:
a) Mdsuri pentru determinarea volumului
lichidelor 9i gazelor.

')M6suri din sticlS

M6surile din sticld sunt mijloace de mdsurare
a volumului lichidelorrAu forme foarte variate, in
funcfie de domeniul de utilizare (fig. 2.57.). Cele
mai uzuale misuri dln'sticld sunt:'
. Cilindriigradatice m6soar6 volume cuprinse
Tntre 5 9i 1000m1. Pe suprafafa lor sunt marcate
volumul nominal 9i diviziuni ale acestuia.
. Pipetele utilizate pentru misurarea cantitdtilor
micide lichid. '
. Biuretele utilizate Tn laborator pentru
determinarea volumelor mici de lichide prin golire.
. Seringile destinate injectdrii de substante
medicamentoase in organisme vii. Seringile de
unici folosinti se executd din masd plasticd.
. Butirometrele sunt utilizate pentru stabilirea
conlinutului de grdsimi din produsele lactate.
Grisimile se separd in urma reactiei dintre acidul
sulfuric concentrat, cazeind gi sdrurile de calciu.
. Fiolele sunt utilizate in industria petrolierd gi
pot fi:
r fiole gradate pentru determinarea cantitdfii
de impurititi din produsele petroliere.
lmpuritilile se separd prin centri{ugare.
r fiole colectoare de apd, folosite pentru
misurarea cantitdtii de apd din produsele
petroliere.
.-)Misuri metalice de capacitate pentru lichide
(STAS 4024-90) sunt utilizate pentru mdsurat
lichide alimentare, alcool 9i produse petroliere.

b) Instalatii pentru distribuirea carburantilor

DCisternele auto utilizate pentru transportul
auto al lichidelor pentru aprovizionarea
rezervoarelor fixe.
D Cisternele-vagon utilizate pentru transportul
lichidelor, pe cale feratS, pentru aprovizio-
narea rezervoarelor fixe. Constructiv sunt
asemindtoare cisternelor auto.
D Rezervoarele sunt utilizate pentru
depozitarea fluidelor. Volumul lor se
determini prin calibrare la umplere gigolire.
Volumul lorse poate determina 9i prin metode
geometrice. Fig. 2.57. Mdsuri din sticld
57
 REFERAT DE INVESTIGARE $TIINTIFrcA INDEPENDENTA
Mijloace pentru mdsurarea capacitdlii

Competente:
'lnlelegerea dezvoltirii tehnicii gi implicatiilor ei asupra mediului 9i societdlii;
. Dezvoltarea capacitdtii de proiectare, executare evaluare;
9i
. Valorificarea termenilor de specialitate in comunicare.

Timp de lucru: doui sdptimdni

Planul de lucru:
1. Definirea capacitdtii 9i a unititii de m6surd.
2. Alegerea mijlocului de mdsurare.
3. Prezentarea domeniilor de utilizare.
4. ldentificarea avantajelor 9i dezavantajelor utilizdrii mijocului de mdsurare ales.

Nr.
crt. Sarcina de lucru Punctaj
1 Definirea capacititii si a unitdtii de misurd 20 puncte
2. Alegerea miilocului de mdsurare 25 ouncte
3. Prezentarea domeniilor de utilizare 25 ouncte
4. I den tificarea avantajel or gi dezavan tajel or uti I izdri i 2O puncte
mijlocului de mdsurare ales
5. Ori ginalitate, corectitudin ea exprim dri i, utili zarea 1O puncte
vocabu larului Stii ntific

Recomandilri
Pentru a fi prezentate un numir mai mare de mijloace de mdsurare a capacitdlii, se recomandi
lucru pe echipe, astfel inc6t fiecare echipi sd prezinte c6te un tip de mijloc de mdsurare.

Surse de documentare:
. Manualul de ,,Misur6ri tehnice";
. Internetul;
. Coleclie de STAS-uri;
. Colectia revistei ,,$tiin!d gitehnicd".

Fr$A DE LUCRU
1. Pe desenul de executie a unei piese 2. Ce mijloc de misurare se folosegte pentru
intdlniticota de 1O_iliT. Dupi execufia piesei, prin cota 15i8,63 ?
mdsurare obtineti dimensiunea de 9,30 mm. 3. Calculali diametrul unei piese de ofel cu
Precizati cum este piesa executatd: indllimea de 160 mlgivolumulV = 3,14 cm3.
a. bund; 4. Un elev prelucreazd o piesd cu o porliune
b. rebut recuperabil; sub formd de con, a cdrei unghi la vdrf si aibd
c. rebut nerecuperabil. valoarea de 600. La verificare constati cd unghiul
Justificati rdspunsul. este mai mic cu 35". Ce valoare are unghiul piesei?
58
 LUCRARE DE LABORATOR Ft$A DE LABORATOR NR. 1
Mdsurarea gi antrolul mdrimilor geometrice Md su ra rea m d ri m i lo r g eom etrice

Competente:
. Formarea deprinderii de misurare;
. ldentificarea 9i alegerea mijloacelor de
mdsurare dorite;
. Compararea cotelor de Pe desen cu
dimensiunile efective gi interpretarea lor;
. Emiterea unor concluzii referitoare la
executia piesei misurate 9i controlate'
Desenul executat de elev
Grupul: 3 elevi
Rezultatul misuririi nr. 1 ...........
Desfigurarea lucririi: Rezultatul misuririi nr. 2 ...........
Rezultatul mdsuririi nr. 3 ...........
I. MASURAREA *Dacd oe desen nu este indicati clasa detoleranti pentru
1. Alegeti o piesd impreund cu desenul ei coteb hetolerate, alegetivoiuna giinscrie$o pe desen'
de execufie. Reproduceli desenul de **Cota maximi gi minimd la cotele netolerate se
execu$e pe FlgA DE I-ABORATOR NR. 1. calculeazi cu ajutciru | abaterilor inscrise in tabelul nr. 2.4.
oaoina 26.
2. Alegeti mijloacele de mdsurare necesare kSe inscrie dacd cota este buni, rebut rec,uperabil sau
misurafi Piesa.
9i fiecare rebut nerecuperabil.
3. Rezultatele misurdrii fiecirui elev sunt
comunicate celorlal!i doi 9i trecute Fl$A DE LABORATOR NR. 2
in Fl$A DE LABORATOR NR' 1. Caracteizarea miilocului de mdsu rare
4. Calculali aria unei suprafete a piesei,
folosind metoda geometricd. Denumirea mijlocului de mdsurare
5. Calculali volumul piesei, folosind metoda lntervalul de misurare ......'...'.'
geometricd. Valoarea diviziunii
6. Completati FlgA DE LABORATOR NR.2 Unitatea de mdsurd
pentru un mijloc de misurare ales de voi. Nr. de diviziuni ale vernierului.....'......
Fiecare elev din grup alege un alt mijloc Metoda de mdsurare ...........'.
de mdsurare, pentru caracterizare.
FlgA DE LABORATOR NR. 3
Control u I d imensi u n i i Ii n ia re
II. CONTROLUL
1. Controlali cu ajutorul comparatorului o
dimensiune t6leratd, la alegere 9i
completali FlgA DE LABORATOR NR. 3.
2. Contiolut ptaniritatii folosind metoda fantei
de luminS.
3. Control u I planeitdli i folosind comparatorul.

Observatii 9i concluzii:
. Precizali cauzasau cauzele care au dus la
dimensiuni efective diferite mdsurate de grupul
de elevi. * Se inscrie daci dimensiunea efectivd
. Precizali dacd piesa poate fi utilizati. este
. Precizati abaterea de la planeitate. cuprinsd intre dimensiunile limitd.
59
 FI$A DE AUTOEVALUARE
Rezolvati sarcinile urmdtoare gi comparali rdspunsurile voastre cu rezolvarea datd.
Autoeval uafi-vi conform pu nctaj u u i acordat.
I

Timp de lucru: 10 minute. Se acordi 1 punct din oficiu.

l.incercui$ litera corespunzdtoare variantei corecte. lV. Stabilifi prin sigeti corespondenta dintre
Lera este o mdsurd de lungime: 1p coloana A 9i coloana B astfel incdt afirmaliile sd
a. cu repere; fie corecte.
b. mixtd;
c. terminald. AB
ll. in cazul Tn care apreciati c6 afirmalia este 1. Mdrimea mdsuratd a) Mijlocde mdsurare 0,5p
adevdratS, incercui[i litera A; dacd apreciali 2. Dimensiuni liniare b) Cilindru gradat 0,5p
cd afirmafia este falsi, incercuiti litera F: 3. Dimensiuniunghiulare c) Micrometru 0,5p
a. La dimensiunea de 30lB:Bl, abaterea 4. Volum d) Raportor 0,5p
superioard este de +0,02mm A
F 1p
b. Simbolul de toleran!i la rectilinitate V. Privili cu atentie figura de mai jos.
este T. A F1p Rdspundeti la urmdtoarele intrebdri:
c. Unitatea de mesurd pentru volum, in
Sistemul International (Sl) este litrul. A F 1p . Care este valoarea
ll. Completati spatiite libere astfel in€t mdsuratd ? lp
I

sd aibd sens, sd se respecte adevdrulgtiinlific.

afi rmafiite
. Care este precizia
Dimensiunea efectivi trebuie sd fie cuprinsd micrometrului? 1p
intre dimensiunile. 1p

FrgA DE EVALUARE
Timp de lucru: 20 minute. Se acordd 1 punct din oficiu.

l. incercuili litera corespunzdtoare variantei reperului.......in dreapta lui0 giceldlalt indice de

corecte: toleranti este in dreptul reperului.......in stdnga
lui 0. Comparatorul utilizat are valoarea diviziunii
1 . Ruleta este o
mdsuri de lungime: 1p
de 0,01mm.
a. cu repere;
b. mixti; lV. Stabilili prin sdgeli corespondenla dintre
c. terminald. coloane astfel inc6t afirmaliile sd fie corecte.
ll. Tn cazul in care apreciali c6 aflrmalia este
adevirati, incercuifi litera A; dacd apreciali c6 AB
afirmalia este falsd, incercuili litera F: Mirimea mdsuratd Unitatea de misurd
a. Calibrul potcoavi verificd dimensiunea 1. Lungime a. radian o,5p
alezajului. A
F 0,5p
2. Unghi plan b. steradian 0,5p
b. Unghiul plan al unui semicerc este de 3. Suprafatd c. hectar 0,5p
180rad. A F0,5p
4. Volum d. inch 0,5p
lll. Completati spatiile libere astfel inc6t afi rma{iile 5. Unghi solid e. litru 0,5p
sd aibd sens, sd se respecte adevdrulgtiinlific. 2p V. Privili cu atenlie figura de mai jos.
Pentru controlul dimensiunii de 3gr_g,ff se i la urmdtoarele intrebdri: 2,5p
regleazd la zero comparatorul la dimensiunea
. Care este valoarea misuratd ?
.......mm. Un indice de toleranld este in dreptul
. Care este precizia gublerului ?
60
 PROIECT
Mdsurarea gi controlul dimensiunilor liniare

Gompetente:
. Valorificarea termenilor de specialitate in comunicare;
. Dezvoltarea capacitdtii de proiectare, utilizare 9i ev aluare;
. inlelegerea necesitSlii respectdrii standardelor gi a normelor de calitate;
. Dezvoltarea capacitdlii de cooperare giTn scopul realizdrii unui produs.

Timp de lucru: 15 sdPtdmdni

Planul de lucru
1. Reprezentarea la scard a piesei date, respectdnd regulile invdlate la desenul tehnic.
2. Alegerea din standarde a toleranlelor. calculul abaterilor.
3. propunerea unui instrument de mdsurare pentru cotele inscrise cu ro9u.
4. Controlul cotelor menlionate folosind calibre.
5. Controlul cotelor menlionate folosind comparatorul.
6. Explicarea moduluide realizare a blocului de cale prin calcul (vezi manual pagina 28)
7. Calcularea volumului Piesei.
8. Calcularea masei piesei dac6 aceasta este executati din otel.

Criteriu de evaluare Punctaj

Resoectarea normelor qenerale de reprezentare din desen 10 puncte

10 puncte
Aleq erea i nstrum entelo r d e m qq ulqle-ii-99-d!9! 20 puncte
Controlul cotelor cu calibre 15 puncte
Explicarea controlului cu @ 15 puncte
Au fost accesate oate ciile de documentare indicate in p|an 5 puncte
documentare stabilite in planul de 5 puncte
activitati
Prezentarea si argumentarea proiectului 10 puncte

Observatie:
Tema proiectuluiva fi anunlati dupd parcurgerea temei 2.2.: ,,Mdsurarea 9i controlul dimensiunilor
liniare".
Elevii pot lucra pe echipe. Fiecare echipa va primi altS pies6.
profesorul va indica elevilor bibliografia necesard realizdrii cerintelor proiectului.

Evaluare:
proiectul va fi urmdrit pe toatd durata desfdgurdrii sale conform unui grafic. Se vor stabili termene
pentru fiecare etapd de lucru 9i responsabilitati pentru fiecare membru al echipei.
Se va intocmi un referat de evaluare.

Notd:
pe baza acestui proiect, se poate elabora un articol pentru revista gcolii sau poate face obiectul
unei comunicdriin cadrul unei Sestunigtiinlifice a elevilor.
61
 capitolul al lll-lea uAsunnReR rtrtARrMrLoR MEcANTcE
3.1 Misurarea fortelor $tiaficd...
Legea gravitatiei universale a fost descoperitd de
Newton (fig. 3. | .) gi a fost pubticatd in anut | 686. Totul
Caracteristicile mirimilor a pornit det la cdderea unui mdr pe suprafala
vectoriale Pdmdntului.
For{a este o mdrime fizicd vecto-
riald, care mdsoard acliunea unuia
sau mai multorsisteme fizice asupra
unui corp, prin schimbarea stdrii de
migcare a acestuia fald de un sistem
de referinfd dat.
CAnd impingem sau tragem un corp spunem
cd exercitdm o forld asupra lui, o locomotivd
exercitd o for(d asupra trenului pe care il trage,
aerul comprimat exercitd o forfd asupra pere(ilor
vasului in care se afld.
Relatia de defini[ie a forfei ca mdrime fizicd este:

F=m.a
Unde: m=masa,
a= acceleratia.
in viala noastrd OL toate zilele acfion eazdfo\a
de atraclie gravitationald. Aceastd forld este
Fig.3.1. lsaac Newton
exercitati asupra fiecdrui corp fizic de cdtre
Pdmdnt gi poartd denumirea de greutatea corpului.
Relatia de definitie a greutilii este: Tabel 3.1.
G=m.g Punct de observatie Latitudine Altitudine g
Unde: m=masa, nordici m m's -1
g= acceleratia gravitationalS (g=9,806m/s2). CanalulPanama go 0 9.78243
Bermude 320 0 9.79806
Masa unui corp este constanti, Denver
r._ .- 400 1 638 9.79609
lng/lrntrr greutatea sa variazd pe glob de la Punctulstandard 9.80665
un- punct la altul, in functie de Groenlanda 7oo 0 9.82534
vatoarea acceleraliei gravitafionale
in acef puncl.

Acceleratia gravita[ion ald variazd de la un Tabel3.2.

punct la altul pe suprafala pdmdntului in funcfie Unitate de
Alte unitilide misuri
de latitudine 9i altitudine (tabet 3.1.). mdsurd in Sl
Denumire Sirnbol Qimhnl Relatia de
Denumire
echivalentd
3.',.1. Unitdti de misurd dind dyn
newton N 10'N
kilogramforti kgf 9.806 65N
in sistemulinternalionalSl, for[a este o mdrime
derivatd gi unitatea ei de mdsurd este newtonul
(simbolizat N) (tabet 3.2.).
$tialica...
[F]"- [m]"[a]" = kg.m/s2= N Pe Lund, unde g=1,67m/€, greutatea unui corp
Newtonul este for[a care imprimd cu masa de I kg este de 1,67N, in timp ce pe pdm6nt,
unei mase de 1 kilogram o acceleralie acelagicorp va avea greutatea de g,B N.
de 1 metru pe secundd la pdtrat.
62
 3.1 .2.Aparate pentru misurarea fortelor
Aparatul utilizat pentru mdsurarea forfei se
numegte dinamometru. 1- Element elastic
a) Dinamometre cu element elastic (fig. 3.2.). 2- Dispozitiv de
Sub actiunea fortei F se deformeazd elementul indicare
elastic 1 care determind deplasarea dispozitivul Dispozitiv de
de indicare 2. prindere
C iti rea d i n a mometru I u i
4- Scard gradatd
Valoarea fo(ei F se citegte pe scara 4 in dreptul
acului indicator al dispozitivului de indicare 2.
b) Dinamometre hidraulice (fig. 3.3.) Fig. 3.2. Dinamometru cu element elastic
Functioneazd pe principiul mdsu rdrii presiu nii
transmisd printr-un lichid de la un piston de {r
suprafald cunoscutd A asupra cdruia aclioneazd
fo(a de misurat F.
Fo(a F se calculeazd cu relalia:

F=p.A 2- Piston
3- Rezervor de
Unde: F = fo4a de misurat in N, 4- Conducti de
p = presiunea lichiduluiin Pa, indicatd de presiune
manometrul 5, 5- Manometru
A = aria sectiunii transversale
a pistonului 2in m2. Fig. 3.3. Dinamometru hidraulic

Forta Greutatea Masa Acceleratia Acceleratia

ACTIVI TATE IN D EPE N D E N TA N N ko m/s2 oravitationali
Folosind relatia de definire a fo(ei, completati 200 12 9,8
tabelul aldturat. 150 3
510 17

LUCRARE DE LABORATOR
Mdsurarea greutdlii
Gompetente:
. Selectarea mijloacelor de mdsurd in functie de mdrimea misuratd;
. Aplicarea unor relatii matematice intre mdrimile fizice: masd 9i greutate;
. Interpretarea datelor obtinute;
. Formularea unor concluzii.
Aparate utilizate:
Dinamometru cu element elastic, piese.
Nr. Greutatea Masa Masa
Desfigurarea lucririi piesa mAsurate calculati inscrisir
1. Elevii se grupeazd in echipe de cdte cinci. pe
2. Se aleg 5 piese, impreuni cu desenele lor de executie. desen
Piesa
3. Fiecare echipd va primi un set de piese. Piesa 2
1

4. Fiecare elev va determina cu dinamometrul Piesa 3

greutatea unei piese. Piesa 4
5. Rezultatele misuririlor vor fi trecute in tabelul aldturat. Piesa 5
7. Se calculeazd masa. Se compard cu valoarea inscrisd pe desen.
8. Fiecare echipd comunici rezultatele oblinute.
9. Interpretarea datelor gi formularea concluziilor.
Observatii gi concluzii:

63
 3.2 Mdsurarea maselor Tabel3.3.
Unitate de misuri in Sl Alte unitdtide misurd
Masa reprezintd o mdrime fizicd 6 o Relatia
fundamentali care caracterizeazd Denumire o )enumire c
.E E de echi.
cantitatea de materie din care este v) $,e* 6 valentd
alcdtuit un corp. lond t 1 O"kq pound
o. tb 0,453k9
:hintal q 1O'ko (libra)
misuri pentru mase
3.2.1. Unitili de decakiloqran
E
dako 1 Okq ounce
in Sistemul Internalional Sl unitatea kilogram kg
fundamentald pentru masd este kilogramul cu hectogram hq 10-'ko
simbolul kg (tabel 3.3.). decagram daq 10-'ko
Etalonul unitdfii de masd este prototipul gram q 1O-"ko
international al kilogramului, un cilindru din platini Cecigram c
-o
dg 1 0-kq
iradiatd, pdstrat la Biroul International de Misuri :entiqram o cg 10-'kq
9i Greutiti de la Sevres, Franla. miligram mg 10-'kq

3.2.2. Principiul de mdsurare a maselor Tabel3.4.

a) Mdsurarea maseifolosind metoda indirectd Aparate de c6ntdrit Utilizare
in acest caz, se pleaci de la formula in care apare Balanti Transmiterea unitdlii de masi
etalon gi verificarea qreutitilor de lucrr
masa (de exemplu formula forfei: F = m.a)
tsaranta In laboratoare giin cercetare.
Astfel, masa poate fi exprimati ca fiind raportul analiticd Gama de mdsurare 2+200o.
dintre forfa care actioneazd asupra unui corp 9i
Balantd Balanli Cdntiriri de precizie mai
accelera[ia lui: tehnicS scdzuti in depozite, ateliere.
Balantd Misurarea unor mese cuprinse
m=Fla compusd intre 2 si 20kq.
Asupra corpului se aplicd o forl6 cunoscutd, Balan!i Cdntdrirea mirfurilor gi a
se mdsoard acceleratia, masa necunoscutd romani oersoanelor.
rezultdnd din impir[irea forfei la acceleralie. BasculS Cdntirirea mirfurilor cu mase
Aceastb metodd este folositd in exclusivitate Qacar rlt electronici mari.
Basculd Cdntirirea staticd a mdrfurilor.
pentru mdsurarea maselor particulelor atomice.
roman5
b) Mdsurarea maselor prin c6nt6rire Aparate de cAntirit Cdntdrirea materialelor
Pentru a stabili masa unuicorp este necesard automate qranulare.
compararea acestuia cu unitatea de masd.
Compararea cu unitatea de masd se face prin a)
cdntdrire cu ajutorul unor aparate de c1ntdrit.
Principiul de mdsurare a aparatelor de c6ntdrit
se bazeazd pe compararea a doud mase, dintre
care una este cunoscutd.
De exemplu, la cdntirirea cu balanfa compusd
(fig. 3.a.b.) unitdlile de masd sunt materializate
de corpuri metalice av6nd diferite valori: 50 g;
200 g;500 g; 1 kg;z kg;5 kg.
Atenlie!A nu se confunda noliunea de masd b)
(cantitatea de materie) cu noliunea de greutate
(care indicd o for[d).
Aparate de cdntirit
Tipuri de aparate de c6ntdrit sunt prezentate
in tabelul 3.4..
Unele aparate de c6ntirit sunt prezentate in Fig. 3.4. a) Balanld tehnicd
fig.3.4.9i 3.5. b) Balanld compusd
64
 Gitirea aparatelor de cintirit
La c6ntirirea unuicorp se parcurg urmitoarele
etape:
Dse agazd corpul cu masa necunoscutd pe
unul din talere;
Dse agazd mase cunoscute pe celdlalt taler,
pdnd cdnd acul indicator ajunge la zero;
)se afl6 masa necunoscuti prin insumarea
maselor cunoscute agezate pe cel de-al
doilea taler.

ACTIVITATE I N D E PE N D E NTA
1. Determinati masa unui corp asupra ciruia
actioneazd o fortd de 90 N, constantS, care . rirt C)
imprimi corpului o acceleratie de 1,5 m/s2.
2. Calculali masa unuiom care are greutatea Fig. 3.5. a) Balanld semiautomatd
de 720 N. b) Basculd romand
c) Balanld electronicd

LUCRARE DE LABORATOR
Mdsurarea masei
Competente:
. Selectarea mijloacelor de mdsurd in functie de mdrimea mdsurati;
o Utilizarea mijloacelor pentru mdsurarea masei;
. Aplicarea unor relatii matematice de calcul a erorilor;
o Interpretarea datelor obtinute;
. Formularea unor concluzii.
Aparate utilizate:
Balan[6 simpli, balantd compusd.
Desfigurarea lucririi :
1. Elevii se grupeazi Tn echipe de c6te cinci.
2. Se aleg 5 piese, Tmpreund cu desenele lor de executie. Pe fiecare desen este Tnscrisd
masa piesei respective.
3. Fiecare echipd va primi un set de piese.
4. Fiecare elev va c6ntdri c6te o piesd utilizdnd balanta simpli sau balanta compusd.
5. Rezultatele misurdrilor vor fi trecute in tabelul de maijos:
Nr. piesd Masa inscrisi Masa ob$nutd Eroarea Eroarea relativd
oe desen orin cantirire absolutA
Piesa 1
Piesa 2
Piesa 3
Piesa 4
Piesa 5

6. Se compari rezultatele cdntdririlor cu valoarea masei inscrisd pe desenul de executie.

7. Se calculeazd eroarea absolutd gi cea relativd.
8. Fiecare echipd comunicd rezultatele obfinute.
9. lnterpretarea datelor gi formularea concluziilor.
Observalii gi concluzii:

65
 3.3 Mdsurarea presiunilor

1. Legea lui Pascal studiatd

latizicd
2.Tensiunile studiate la
disciplina,,Elemente de
mecanici aplicatd'

*z{L \)( Prin noliunea de presiune se

E@ intelege o mdrime tizicd egald cu
raportul dintre forla 9i aria suprafetei
pe care aceasta se exercitd. Fig. 3.6. Forld care aclioneazd perpendicular
pe suprafatd
1 Rela$a de definilie a presiunii, ca mdrime derivatd este: Tabel3.5.
F unfiate de
P=n misurS in Sl Alte unitdtide mdsurd

Unde: F = foda care

se exerciti perpendicular E
o Relafie
f'lanr
uttt tutrmira
| illE Denumire Simbol de echi-
pe suprafa!6, mdsurati in N, E
A = aria misuratd in m2. @ valenti
kilogram forlS pe
kgf/m2 9,806Pa
Dacifurla nu este pery€nffiffi metru pdtrat
pe suprafata pe care acfioneazd, bar bar 0,1Pa
Vffiwapar deplasdri ale particulelor atmosferi tehnict at 9 8 .10"Pa
pascal Pa atmosfer5 fizicd
fluidului; presiunea nu ane aceeagl atm
101325Pe
valoare ?n toate punctele fluidului. milimetru coloand
mmHrC 9,806Pa
t_:: de aoi
milimetru coloani
X Sunt cunoscute urmdtoarele presiuni: de mercur {torr)
mmHg 133.322Pe
FPresiunea atmosfericd sau barometricS,
simbolizatd p^, este presiunea exercitatd de
cdtre atmosfe-ri. Tabel3.6.
F Suprapresiunea, simbolizatd p., este Mijloace de misurare
presiunea mai mare decdt presiunea n a presiunii Utilizare
atmosferic6. o Mdsurarea presiunii
Barometru
FDepresiunea, simbolizatl p^, este presiunea E atmosferice
mai micd decdt presiunea a-tmosfericd. F'E Mdsurarea
Manometru
E'6
-0) suprapresiunilor
^3.3.1.
Unitdti de mdsuri 16L
iio Vacuurnmetru Mdsurarea deoresiunilor
In Sistemul International Sl, unitatea de o Manovacuummetru Mdsurarea depresiunilor
mdsurd a presiuniiderivatd din relatia de definilie c6t gi a suprapresiunilor
este pascalul, simbolizatd Pa (tabel 3.5.) Aparat cu lichid
Masurarea prerdenlor
de oresiune
oo
=E Aparat cu Masurarea depresrunrlor
tplsr=-Eb=- \=P"
-' " FE element elastic c6t Si a suprapresiunilor
[sL, ^' ag
)(E5
Aparat cu piston
Etalonare
os sioreutdti
3.3.2. Mijloace pentru misurarea fo Aparat electric
presrunrl oE Aparat cu radiatii
Misurarea presiunilor de
Clasificarea mijloacelor de misurare a
radioactive
lucru.
presiunii este dati Tn tabelul 3.6.
Aparate cu lichid op Aparat indicator Toate tipurile de presiuni
Aceste aparate se bazeazi pe echilibrarea
presiunii de mdsurat cu ajutorul presiunii unei €g
cot Aparat inregistrator Presiune atmosferici
coloane de lichid manometrice (mercur, apd,
alcool, glicerin6, petrolsau derivate ale acestuia). g.E
o Aparat analogic Toate tipurile de presiuni

66
 Aparatul de mdsurat presiunea cu tub in U este
prezentat in fig. 3.7. lp"
V
Presiunea p" fiind mai mare ca presiun€? p^
lichidul coboard in bralul din dreapta 9i se ridicd
Tn bratul din st6nga. P6- Presiunea
La echilibru se scrie ecuatia: atmosfericd
P"- presiunea
P"=Po+Yh, absolutd
p. = presiunea absolutd a fluiduluiexprimati in Pa, h- diferenla
cale se va calcula. de nivel
p* = presiunea atmosfericd sau barometricd, in Pa, 1- tub de sticli
cfnoscutd, inU
y = greutatea specifi€ a lichiduluidin tubul U in N/m3, 2- scard gradati
h = diferenla de nivel a lichidului in m, cititd pe in milimetrii
scara gradatd a aparatului. 3- lichid
Aoarate cu element elastic
Pri ncipi u d e fu nctio na re
Aceste aparate contin un element elastic care Fig. 3.7. Manometru cu tub in U
se deformeazd proporlional cu valoarea presiunii
de misurat; decimisur6nd deformatia elasticd a
tubului manometric, transformatd in rotirea unui pozitie de
ac indicator, se determind, de fapt, valoarea
necunoscuti a presiunii de misurat.
Aparatulcu tub simplu curbat BOURDON este
prezentat in fig. 3.8.
Elementul sensibil de mdsurare este un tub
cu perelisubliri2, confecfionat din alamd, bronz
fosforos sau otel, curbat sub forma unui arc de
cerc cu deschiderea unghiulard de 200. ..2700.
ingurubdnd cepul racord 1 la conducta prin
care circuld fluidul a cirui presiune trebuie
mdsuratS, fluidul pdtrunde in tubul manometric 2
9iil deformeazd propo(ional cu valoarea presiunii
de mdsurat (la suprapresiune sau depresiune,
diametrultubului cregte sau se micaoreazd).
Ca urmare capdtul liber al tubului i9i schimbd
pozitia initiald, modificdndu-se pozilia p6rghiei 4,
care va actiona asupra sectorului dinlat 5, rotindu-l
9i fdcdndu-l sd angreneze cu pinionul 6, Odati
cu pinionul 6 se va roti gi acul indicator 7 in fala
cadranului gradat 8. Arcul spiral 9 are rolul de a
aduce acul indicator in pozitia initialS dupa
mdsurare.
Citirea manometrului
. se determind valoarea unei diviziuni de
pe cadranul aparatului prin impdr[irea
1- cep racord 6- pinion z
domeniului de mdsurare la numdrul de 2- tub elastic 7- ac indicator
diviziuni; 3- bridi 8- scari gradati
. valoarea cititi in dreptul acului indicator 4- pirghie 9- arc spiral
se afld inmultind numdrul de diviziuni cu 5- sector dintat
valoarea unei diviziuni. Fig. 3.8. Manometru Bourdon
 3.3.4. Misurarea presiunii atmosferice

6fu Forta cu care aerul atmosferic

t@f apasd pe unitatea de suprafali se
numegte presiune atmosfericd.
$tialicd...
Ea se datoreazi efectului gravitational care Primul barometru cu
atrage atmosfera citre Pdmdnt. mercur a fost inventat de
Presiunea atmosfericd variazd in functie de Tonicelliin 1A3?
Presiunea atmosfericd
temperaturi gialtitudine, fiind maimare la nivelul
este maimicd la Ecuatorgi
mdrii.
maimare la Poli?
Milibarul este unitatea de misuri standard
pentru presiunea atmosfericd.
Fiq.3.9. Barometru cu mercur
S-a stabilit cd presiunea medie a atmosferei
este de 1013 mbar.
Presiunea atnosfericd se mdsoard cu barometul.
Barometrul cu mercur (fig. 3.9.) $tiali cd...
Barometrul cu mercur este alcdtuit dintr-un tub Pdmdntul suportd o presiune de 5 21014t, care
de sticld agezat deasupra unui vas deschis care reprezintd masa intregii atmosfere, echivalentd unui
strat gros de mercur de 760mm, care ar acoperi in
contine mercur. Datoriti presiunii exercitate de
in treg i m e s u p rafa la te re strd.
aer, mercurul va urca in tub pdnd la o indlfime
proportionald cu presiunea. Nivelul mercurului se
va citi pe o scard gradatd.
Aceste barometre sunt insd fragile, greu de
manipulat, iar mercurul este foarte toxic. Se
utilizeazi doar pentru operatii de etalonoare a
altor tipuri de barometre.
Barometrul aneroid (fig. 3.10.) este alcdtuit
dintr-o capsuld metalici, vidati, etangd.
Cregterea presiunii duce la turtirea capsulei,
iar sciderea presiunii determini bombarea
acesteia. Toate deformaliile capsulei determini
deplasarea unui ac indicator pe un cadran gradat.
Staliile meteorologice sunt dotate cu barografe
-
(fig. 3.11.) instrumente care inregistreazd F'ig. 3. 1 0. Barometru aneroid
continuu varialiile presiunii atmosferice.

ACTIVITATE I N D E PE N D E NTA
Copiatiin caietele voastre tabelul de maijos
9i completafi-|.
Elementul
Aparatul Mdrimea sensibil al
mAsuratd aoaratului
Manometru
cu dement
elastic
Fiq.3.11. Barognf
Barometru
aneroid
68
 3.4 Misurarea mirimilor cinematice Tabel3.7.

@ 1. Elemente de cinematicd
2. Caracteristicile mirimilor
vectoriale studiate la fizicd

3.4.1. Misurarea vitezelor

Viteza poate fi:
Unitate de
mlqrrrl in Sl
Denumire Simbol Denumire

radian pe
metru pe
minut
Afte unititide mdsuri

Simbo
Rela$e de
echivalentii
m/min 0,0166667m/s

. liniard, caracterizeazd migcarea liniar6; rad/s kilomehu km/h 0.277778m1s

secundi pe ori
. unghiulad, ca.ardeilzeazd migcarea de nrtatie.
nod 0.514444m1s
mili oe ori mila/h 0.44704m1s
Viteza liniari mach M
<E- Viteza esteo mdrimevectoriald care
lryUlF caracteizeazdmigcarea unui punctin
raport cu un sistem de referintd.
APROFUNDARE
Viteza se exprimd matematic ca un raportintre
Nodul reprezintd viteza unui punct in migcare
spaliul parcurs in unitatea de timp:
rectilinie gi uniformd care parcurge in fiecare ord o mild
v=5 marind. Nodul este o unitate de mdsurd folositd in
navigalia maritimd.
Lt
Unde: v=viteza. Mach-ul reprezintd raportul dintre viteza de
As = spaliul parcurs, deplasare a unui mobilgiviteza sunetuluiin mediulin
Af = timpul necesar parcurgerii spatiuluis. care se deplaseazd mobilul. Se utilizeazd in avialie gi
Unititi de misuri (tabel 3.7.) in curgerea fluidelor cu viteze mari.
Relatia de definilie indicd faptul cd viteza este
o mdrime derivati care, in Sistemul International,
se mdsoard in metri pe secundd:
[v1., = m/s
Unitatea de mdsuri indicd vileza unui punct
in migcare rectilinie 9i uniformd care parcurge un
metru in fiecare secundd.
Misurarea vitezei liniare
Tuburile Pit6t (fig. 3.12.) sunt utilizate pentru
mdsurarea vitezei apei. Tubul se scufundd in apd, sensul de curgere a apei
cu deschiderea contra curentului de curgere.
Presiunea curentului de api va produce o ridicare Fig. 3.12. Tub Pit6t
a acesteia pdnd la un anumit nivel. Viteza de
curgere a apei se determin6 cu formula:

v =CJH
Unde: v - viteza curentului de apd,
- constanta tubului.
C
- indltimea coloanei de apd din tub.
H
Anemometrele sunt utilizate pentru
determinarea vitezei gazelor.
Pentru determinarea vitezei vdntului, in
meteorologie se folosegte anemometrul cu cupe
(fig. 3.13.a.), format dintr-un sistem de cupe fixate in
capdtul unui ax vertical. Sub influenta vdntului,
sistemul de cupe se rotegte, migcarea se va transmite
unui ac indicator printr-un sistem de roti dintate. Citirea
vitezei se face direct pe cadranul aparatului. a) b)
Anemometrele digitale (fig. 3.13.b.) se
utilizeazd pentru dete rm na rea vitezei cu rentu
i I ui Fi7.3.13. a)Anemometru cu cupe
de aer la aparatele de aer conditionat. b)Anemometru digital
69
 Viteza unghiulari
Tabel3.8.
Viteza unghiulard reprezintd Unitate de Alte unititi de m6surd
unghiul corespunzdtor arcului de misuri in Sl
cerc parcurs in unitatea de timp de Denumire Simbol Denumire Simbol
cdtre un mobilin migcarea circulard orad oe secundi
radian pe
uniformi. rotatie pe secund6 rcUs
secundi rad/s rotale pe mrnut
roUmin
Viteza unghiulad se exprimd matematic prin relatia:
A<p
t =at
Unde: rrl = viteza unghiulard,
Ag = unghiul corespunzdtor arcului de
cerc parcurs,
At = timpul necesar parcurgerii spaliului.
Unititi de misuri (tabel 3.8.)
Relatia de definitie indicd faptul cd viteza
unghiulard este o mdrime derivatd care, in Sistemul
lnternalional, se mdsoard in radiani pe secundd:
[c'l]r, = rad/s
Unitatea de mdsuri indicd viteza unghiulari a
unui punct in migcarea circulard uniformd a cdrei
razd vectoare parcurge un unghi la centru de un
radian in fiecare secundd.
Misurarea vitezeide deplasare a vehiculelor
Viteza de rotalie se mdsoari cu tahometre.
Tahometrele mecanice pot fi:
Y ta hometre centrifuga le;
Y tahometre cu dispozitiv cronometric.
Viteza de deplasarea a vehiculelor se mdsoard
cu ajutorul aparatelor numite vitezometre
(fig. 3.14.), care se monteazd la bordul maginii.

3.4.2. Misurarea acceleratiilor

Acceleralia reprezintd variatia

continud a vitezei unui corp in
migcare in unitatea de timp:
Fig. 3.14. Vitezometru
a=AviAt
Unitatea de mdsurd:
[a]", = m/s2
Mijloacele pentru mdsurarea acceleratiilor
sunt:
Frezistive,
Fcapacitive,
>inductive.
(Se vor studia la capitolul Vll).

70
 3.4.3. Misurarea turaliilor
Turatia este o mdrime mecanicd
care indicd numdrul de rotalii
efectuate in timp de cdtre un mobil
aflat in migcare de rotatie uniformi.
Misurarea turaliei (fig. 3.15.) este necesard
pentru verificarea modului de funclionare a
motoarelor electrice, motoarelor cu ardere nternd,
i

maginilor unelte etc.

Turafia se noteazd cu n 9i se mdsoard Tn roUmin.
Intre viteza unghiulari gituratie existd relatia:

Fig. 3.15. Mdsurare a turaliei

n=uot
2n
Unde: or = viteza unghiulard.
Aparatul folosit pentru mdsurarea turatiei se
numegte turometru.
Turometrul centrifugal (fig. 3. 1 6.)
Este unul dintre cele mai utilizate turometre
mecanice, care mdsoard turatia unui arbore aflat
in migcare de rotatie. In timpulfunctiondrii, apare
o forfd centrifugd, F":
F"=Irrcoz
Unde: m = masa greuti{ilor,
| = raza cercului desbris de greutdfi,
ro = viteza unghiulard de mdsurat
propo(ionald cu turalia. 2- PArghie
Aparatul are un ax 1 care va fi antrenat intr-o 3- Greutate
migcare de rotatie, prin cuplarea capdtului sdu la
arborele a cdrui turatie dorim sd o afldm. 5- Pirghie
Sub actiunea fo(ei centrifuge, greutdtile 3 se 6- Sector dintat
depdrteazd de axul 1 prin intermediul p6rghiilor 2, 7- Roati dinlatit
iar piesa culisanti 4 se va deplasa pe ax. 8- Ac indicator
Migcarea de deplasare a piesei 4 va determina
modificarea pozitiei pdrghiei 5 care va acliona Fig. 3.16. Turometru
asupra sectorului dintat 6, ce angreneazd cu roata
dintati 7. Odati cu rotirea roliidintate 7 se rotegte
9i acul indicator 8 care va indica turalia arborelui.
Stroboscopul (fig. 3.17 .)
Metoda stroboscopicd servegte la observarea
corpurilor aflate in migcare de rotatie cu un anumit
caracter de periodicitate.
Stroboscopul este o lampd electronicd cu
emisie instantanee (fulger), care produce
impulsuri luminoase cu frecvenld reglabild (cu
ajutorul generatorului de frecventa 5). Pe arborele 1,
cdruia ise mdsoari turatia n se monteazd discul2
previzut fie cu fante, fie cu mdrci lipite radial.
Discul 2 este iluminat cu lampa 3 gi se regleazd
frecventa impulsurilor pdnd cAnd ochiul
observatorului vede sistemul rotitor Tn stare de
repaus. in acest moment, frecvenla impulsurilor 1- Arbore 4- Generator
luminoase a devenit egalS cu frecvenla de rotatie 2- Disc de impulsuri
a arborelui 1 Tmpreund cu discul 2, deci se poate 3- Lampd 5- Generator
de frewenfd
citi turatia sau frecventa direct la generatorul de
impulsuri4. Fiq.3.17. Stroboscop
 3.4.4. Misurarea debitului VOLUMETRIC - debit de volum Fu
Reprezintd volumul de fluid ce trece

ffik Notiunea de debit exprimd:

n. cantitatea de fluid (lichide, vapori
sau gaze) care trece prin secliunea
printr-o sectiune in unitatea de timp.
Unitatea de misuri:
Metru cub pe secundd m3/s
unei conducte in unitatea de timp; Submultipli utilizati :
. cantitatea de material solid de
Litru pe secundd //s sau dm3/s
diferite forme (granule, bulgiri)
transportat de o bandi rulanti in
unitatea de timp. MASIC - debit de mas6 F,
Reprezinti masa de fluid care trece
Tipuri de debite printr-o sectiune in unitatea de timp.
Clasificarea debitelor este prezentatd in Unitatea de misuri:
Kilogramul pe secundd kg/s
schema aldturat6.
Mijloace pentru misurarea debitului
GRAVIMETRIG - debit de greutate
Mijloacele folosite pentru mdsurarea debitului Fo. Reprezintd greutatea fluidului
se bazeazi pe determinarea unor fenomene cbre trece printr-o secliune in
fizice, deja studiate, care se produc la curgerea unitatea de timp.
unui fluid. Unitatea de misuri:
Debitmetre d iferentiale l- fortd pe secundd
Aceste aparate mdsoari diferenta de presiune
Pr-P., produsd de un dispozitiv de strangulare normalizatl
introdus in conducta prin care circuli fluidul.
p. = presiunea fluidului la intrare inainte de
pr- presiune
dispozitivul de gtrangulare,
de intrare
p, = presiunea fluidului la iegire dupd p.- presiune
dispozitivul de gtrangulare, de iegire
Aceste doud presiuni p, gi p, sunt cunoscute,
ele mdsurdndu-se.
Pentru a crea diferen[a de presiune necesari Fig. 3. 1 8. Diafragmd normalizatd
mdsurdrii debitului, se utilizeazd:
F Diafragma normalizat6 (fig. 3.18.) este
folositi pentru conducte cu D > 50m. Sunt
cele mai utilizate datoriti simplitdtii construc-
tive, a costului scdzut 9i a gabaritului redus.
>Ajutajul normalizat (fig. 3.19.) este folosit
pentru conducte cu diametrul D < 200 mm,
prin care circu16 aburincilzit sau cu presiune
mare, lichide corozive.
FTubul Venturi (fig. 3.20.) este utilizat atunci Fig. 3.19. Ajutaj normalizat
€nd diametru conductei este D = 50 - 500mm.
Unul dintre cele mai utilizate debitmetre
diferenliale este debitmetrul cu burduf.
Debitmetrul cu burduf
Constructia debitmetru I u i
Acest aparat este alcituit dintr-o carcasd 1,
\n,a>J
un ventil de suprasarcind 2, burduful 3, tija 4, Fig. 3.20. Tub Venturi
72
supapa de suprapresiune 5 (negativd), supapa de
suprapresiune 6 (pozitivd), arculde compensare 7,
acul indicator 8, axul 9, pdrghia 10, elementulde
gtrangulare 12 9i gurubul 11 de reglaj al pozitiei
zero (fig. 3.21.).
2- Ventil de
Fu ncliona rea debitmetru I u i suprasarcind
Presiunile fluidului inaintea elementului de 3- Burduf
gtrangulare p.,9i dupd elementul de gtrangulare pz 4-Trje
5- Supapl de
vor creea o diferentd de presiune P, - P,,. suprapresiune (-)
Propo(ionalcu aceastd diferenli de presiune 6- Supapd de
se va produce o deplasare axiald a burdufului 3. suprapresiune (+)
Tija 4 preia aceastd deplasare, o transmite
8-Ac indicator
pirghiei 11, care rotindu-se transmite migcarea 9- A(
axului 9 9i acului indicator 8. 10- Pirghie
Arcul elicoidal 7 are rolul de a compensa tp, (*) 11- $urub de reglaj
12- Dispozitiv de
actiunea diferentei de presiune exercitati asupra
burdufului.
Fig. 3.21. Debitmetru cu burduf
Gontoare
Contoarele sunt debitmetre utilizate pentru qQ' Valoarea indicatd
misurat volumul de lichid. Contoarele pentru apd
\e de apometru este
potabild se numesc apometre. 4029,836m'
Contoarele de apd
E le
'x0,
Utilizate pot fi:
)contoare volumetrice; \
Fcontoare de vitezd. 9a s\.r
de mdsurd
Contoarele volu metrice
t s"n, o"
Mdsoard direct debitele de apd prin umplerea "rrg"i"
Fig. 3.22. Apometru
9i golirea succesivi a unor compartimente ale
aparatu lu i de capacitate determ nat6. Dispozitivu I
i

de inregistr arc a apantului indicd volumul de api

dupi fiecare fazd de umplere - golire.

Contoarele de vitezd
Utilizate in mod curent pentru nevoi casnice,
misoari volumul de apd care traverseazd
aparatul, in functie de viteza apei.
Citirea apometrului indice
multiplicare
Apometrul d n fi g. 3.22. Tnregistreazd consu mu I
i a valorii
citite
de apd care se citegtq rapid pe cadran.
Apometrul din fig. 3.23. indicd consumul de unitate
de mdsurd
Valoarea indicatA
api. Citirea se face insum6nd indicatiile de pe
fiecare cadran (sub fiecare fiind indicat volumul
de apometru este
f t"n, de curyere
9814,49m3
de apd care se inregistreazi).
Fig. 3.23. Apometru
73
 3.5. Misurarea timpului
Mijloacele pentru mdsurarea timpului se
utilizeazd in construclia de magini ca aparate
indicatoare sau in componenla unor aparate 9i
instalatii maicomplexe unde au rolde temporizar6,
de antrenare a suportului de inregistrare, de
antrenare a sistemelor de programare.
3.5.1. Unititi de misuri
Unitatea de mdsuri pentru timp in Sistemul
International Sl, este secunda, s.
Secunda este durata egald cu 9 192 631770
perioade ale radialiei care corespunde tranziliei
Tntre doud nivele energetice hiperfine ale st5rii
fundamentale a atomului de cesiu 133.
Mdsurarea timpului se face cu ceasuri meca-
nice, electromecanice, electronice.
3.5.2. Tipuri de ceasuri
Ceasuri mecanice (fi1. 3.24.)
Tn con structia ceasu ri lirineca n iie, se folosesc
traductoare de timp (regulatoare) de tip
oscilatoriu. Cel mai folosit este traductorul de tip
ancord - roata ancorati.
Indiferent de tipul constructiei, schema
structuratd a unui ceas mecanic uzual poate fi
consideratd astfel:

,Fig. 3.24. Ceas mecanic

1 - sistemul oscilatoriu (mecanism regulator);

2 - arcul motor, care Tnmagazineazd energia
mecanicd;
3 - transmisia mecanicd cu roti dinfate;
4 - subansamblul de vizualizare (cadran).

Gronometre
Cronometrul este un aparat folosit pentru
misurarea intervalelor de timp.
Aceste cronometre se utilizeazd Tn Tntrecerile
sportive sau in activitratea de productie atuncicdnd Cronometrul indici
se inregistreazi timpii de desfSgurare a anumitor Sminute 9i 21,6 secunde
operatii tehnologice de prelucrare, montaj etc.
Cronometrul manual din figura 3.25.
1- Buton oprire, pomire, aduce6 iffi
2-Ac indicator pentru minute
inregistreazd minute, secunde gi zecimile de $Ac indicator penttr secunde
secundi. Pornirea, oprirea cronometrului gi 4- Scard gradatil in secunde
aducerea la 0 a acului indicatorserealizeazd prin $ Scart sradaE ln minute
apisarea butonului 1.
Timpulinregistratin minute se citegte pe scara Fi7.3.25. Cronometru
5 Tn dreptul valorii indicate de acul 2. Secundele
gi zecimile de secundi se vor citi pe scara 4 Tn
dreptul indicaliei acului 3.
74
 F$A DE AUTOEVALUARE
Rezolvali sarcinile urmdtoare si comparali rispunsurile voastre cu rezolvarea datd.
Autoevaluali-vi conform pu nctaj u lui acordat.
Timp de lucru: 20 minute. Se acordd 1 punct din oficiu.

l. incercui$ litera corespunzdtoare variantei colecte: 2. Yiteza unghiulard se mdsoari in

1. Cu apometrul se misoar6: 1p """""' 0'5p
a. presiunea atmosferici; lV. Stabiliti prin sdgeli corespondenla intre
b. debitul de apd potabild; coloana A 9i B astfel inc6t afirmatiile sd fie
c. fo(a. corecte:
ll. cazul in care apreciati ci afirmalia este
in AB
adevdratd, incercuiti litera A; dacd apreciati ci Mirimea mdsuratd Mijloc de mdsurare
afirmatia este falsd, incercuiti litera F: 0,5p 1. timp a. dinamometru
1. Greutatea se mdsoard in AN F
0,5p 0,5p 2. fo(d b. turometru
2. Cronometruleste utilizat pentru mdsurarea 0,5p 3. turalie c. balanld
timpului. A F 0,5p 0,5p 4. masi d. ceas
3. Balanla analitici are precizie mare de e. debitmetru
cdntdrire. F A 0,5p
4. Manometrul misoard Presiunea V. Se dau urmdtoarele unititide misurS: 1N,
atmosfericd. A F 0,5p 1 Kgf, 1daN.
lll. Completali spatiile libere astfel incdt a. ldentificati mirimea fizicd corespunzitoare
afirmatiile de maijos sd fie adevdrate: unitdtilor de mdsurd date. 1,5p
1 . Suprapresiunea p" este mai ........decdt b. Determinati relatiile de echivalentd dintre
presiunea atmosfericd. 0,5p unitdtile de mdsurd date: 1,5p

FEA DE EVALUARE
Timp de lucru: 20 minute Se acordd: 1 punct din oficiu

l. inoercui$ litera corespunzdtoare variantei corcc-te: lll. Stabilili prin sdgeti corespondenla intre
1. Presiunea atmosfericd se mdsoari cu: coloana A gi B astfel inc€t afirmatiile sd fie corecte.
a. manometru cu element elastic; 0,5p AB
b. barometru: 0,5p Mdrimea misuratd Unitate de mdsurd
c. vacuummetru. 0,5p 0,5p 1. timp a. kilometru pe ord
2. Cu dinamometru se mdsoard: 0,5p 2. presiune b. litru pe secundd
a. masa corpurilor; 0,5p 0,5p 3. debit volumetric c. secundd
b. fota; o,5p 0,5p 4. vitezi d. bar
e. Kilogram/secundd
c. debitul. o,5p
lV. Completali spaliile libere astfel incdt
ll. in cazul in care apreciati ci afirmafia este
afirmatiilede mai jos sd fie adevdrate:
adeviratd, incercuiti litera A; dac6 apreciati cd 1. Balanfele tehnice se utilizeazd pentru
afirmalia este fals6, incercuiti litera F: cdntiriride precizie 0,5p
1. Fo(a este o mdrime fizicd fundamentali. 2. Cronometrulse utilizeazd pentru mdsurarea
F O,5P
A o,5p
2. Tahometrul este utilizat pentru misurarea V. Se dau urmdtoarele unitdtide misurd: 1N/m2,
turatiei. A F 0,5p 1 bar, 1 atm, 1 Pa.
3. Unitatea de misurd pentru presiune, in a. ldentificati mirimea fizicd corespunzitoare
Sistemul International este Pa. A F 0,5p unitdtilor de mdsuri date. o,5p
4. Greutatea unuicorp se obtine prin cdntirire. b. Determinati relatiile de echivalenli dintre
A F O,5P unititile de mdsuri date. o,5p
75
 Capitolul al lV-lea uAsunaRee mARtMtLoR rERMtcE
4.1 Sciri de temperaturi
Temperatura este o mdrime fizicd
fundamentalS care indicd gradul de
incdlzire a unuimrp la un moment dat.

Temperatura este o mdsurd a gradului de

incdlzire a unui corp in raport cu o scari de referinfd,
Stabilirea unei scdri de temperafurd constd
in adoptarea unor reguli, pentru a putea atribui o
valoare numerici fiecdrei temperaturi.
Fi7.4.1. Punct triplu alapei
4.1.1. Sciri de temperaturi

sau scara Kelvin APROFUT\,lDARE

Pe aceastd scard, temperatura se noteazd cu
T gi se mdsoari in kelvin.
Kelvinul K, definit ca unitate funda-
mentald de temperaturi in Sl, este
11273,15 din temperatura termo-
dinamicd a punctului triplu al apei.
Pe aceastd scari temperatura se noteazd cu t
9i se misoard in grade Celsius (simbolizat 0C).
Relalia intre temperatura termodinamici 9i
temperatura Celsius este:
Punctul triplu al apei (fig. a.1.)
in anumitet condilii de presiune (vid) gi temperaturd
(273 K = 0 0 C), apa se poate gdsi simultan in stare
solidd, lichidd gi gazoasd sub formd de vapori. Aceastd
stare poartd numele de punct triplu.
Pentru a realiza punctul triplu al apei, apa de cea
maiinaltd puritate este introdusd fntr-un vas in formd
de "U". Cu ajutorul unui amestec rdcitor, se formeazd
un strat de gheafd.
Atunci cdnd amestecul rdcitor este inlocuit cu un
termometru, s'tratul sublire de gheatd format incepe sd
se topeascd.
Atdt timp c:6t faza solidd, lichidd gi vaporii coexistd,
sistemul este la punctultriplu.

I = f- 273.15 Tabel 4.1.

Scard de temperaturd
Este o scard conventionald de temperaturd Kelvin Celsius Fahrenheit Reaumur
care se bazeazd pe intervalul de temperaturd Simbol T
oc
t t
oF oR
t
dintre punctul de topire a ghefii gi punctul de Unitate K
fierbere a apei, interval impd(it in 80 de pa(i. de misuri grad grad grad
kelvin Calqirrs FahFnhail Reaumur
Gradul Reaumur, notat 0R, este unitatea de
T-273 0,8(T-273)
mdsurd pentru temperatura pe scara Reaumur. Relalie de $r+ss
echivalentd 0,goR
1oC = 0,80R 1.goF

Este o scard convenlionald de temperaturd

KCFR
p 2o+-F-to'h
avdnd la bazd intervalul de temperaturd dintre
punctul de topire a ghetii (32) gi punctul de fierbere lir'""
P un ct de r

|;*.:" kr.:" |;*.:"

-3zsJ---
oo'f z1

a apei (212). o" o'fl sz't- rltllH:

Gradul Fahrenheit, notat0F, este unitatea de
mdsurd pentru temperaturd pe scara Fahrenheit.
J!r,"1ii
l;;11':
-2?3tr-
llll
Corespondenta temperatu rilor pe diferite sciri 1313',
este datd in tabelul 4.1. T"^J--+uoJ--'z1ef
1oC = 1,goF+32 Puncful de topire a ghegi=273K=00C=320F=O0R

76
 4.2 Misurarea temperaturilor Aparate pentru misurat temperatura
dupd temperatura mdsuratd:
4.2.1. Principiul de misurare - termometrele mdsoari temperaturi mai
a temperaturii mici de 7500C
- pirometrele mdsoari temperaturi inalte
de pdni la 3 0000C
Temperatura nu poate fi mdsuratS in mod
direct, neexist6nd un etalon al unitdtiide mdsurd
dupd tipul constructiv
a acestei mdrimi.
Temperatura unui corp se misoard prin Teffiom*e
comparare cu un corp termometric.
Corpul de controlat 9i corpul termometric sunt
puse in contact, ajungdnd dupd un anumit timp Manometrice
la echilibru termic.

- din metal
4.2.2. Mijloace pentru misurarea
- din materiale
temperaturii
semiconductoare
Clasificarea acestor mijloace este prezentatd
in schema aldturat6, considerind doui criteriide
bazd:
. temperatura mdsuratd;
. tipul constructiv. Cu radialie

4.2.3. Termometre cu dilatatie

a) termometre cu lichid
Pri nci p i u I de fu ncliona re
Aceste termometre misoari temperatura pe
pri ncipiul dilatirii u nui lichid termometric (mercur,
alcool, toluen), ca urmare a incdlzirii acestuia prin
contact cu corpul de controlat.
Con struclia te rmometru I u i
Un astfel de aparat (tig. a.2.) este format de mdsurd

dintr-un tub capilar 1 din sticlS, prevdzut la partea

inferioari cu un rezervor, umplut cu lichid
termometric. Deasupra coloaneide lichid este vid,
iar tubul este inchis etang prin lipire. Tubul capilar
este fixat pe o placd 2, pe care este trasatd o
scari gradati in unitSli de temperaturd.
Termometrele cu mercur 9i vid se utilizeazd
pentru mdsurarea temperaturilor cuprinse in
intervalul -35.. +3000C.
.

Citirea termometrului
Valorea temperaturii misurate se citegte direct
pe scara gradatd in dreptul reperului pdni la care
porliunea care vine ln contiact cu
a urcat lichidul termometric. elementul a cirui temperafurd o mdsuram

Fig. 4.2. Termometru cu lichid

77
 b) termometre mecanice #11.h."
-..dl
a)

Pri n cip i u I de fu ncliona re

Termometrele mecanice se bazeazl pe
dilatarea unor corpuri solide, metalice, care au
coeficient de dilatare mare.
Construclia te rmometru I u i \* d

Acest termometru (fig. a.3.) contine un tub 1

inchis la un capit executat dintr-un material cu G
coeficient de dilatatie mare (cupru, aluminiu,
alamd, o!el). in acest tub se afl6 o tijd 2, executatd
pozilie de funcfionare
dintr-un material cu coeficient de dilatare foarte
mic (po(elan, cua(, invar). Tija2 este in contact
permanent cu tubul 1, datoritd parghiei 3 9i a
arcului elicoidal 4.
F u n ctiona rea termometru I u i
La introducerea instrumentului in mediul cdruia
ii va misura temperatura tubul 1 igi modifici 1- Tub
lungimea prin dilatare sau contractie, ceea ce face 2-Tie
ca tija 2 sd se deplaseze spre stAnga sau spre 3- PArghie
dreapta, antrendnd intr-o migcare de rotalie 4-Arc
pdrghia 3 9i acul indicator 5. 5-Ac indicator
Citirea temperaturii mdsuratd in oC se face
direct pe un cadran al aparatuluiin dreptul acului Fi7.4.3. a) Termometru mecanic cu tijd
indicator. b) Termometnt mecanic cu tijd - principiu de funclionare

a)
Pri n cip i u I de fu nctiona re
F u nctiona rea se bazeazd pe pri nci pi u I d i latdri i
diferite a doui metale care compun elementul
sensibil al aparatului.
Con structia termometru I u i
Termometrul are un element sensibil format
din dou6 lamele metalice indoite 9i lipite.
Prima lameld, din otel aliat cu Ni 9i Cr, are
coeficientul de dilatatie foarte mare, iar cea de-a
doua lameld din invar are un coeficient de dilatatie
foarte mic.
Fu nctiona rea termometru I u i
Elementul bimetalic 1, igi modifici curbura in
functie de temperatura de m6surat. Aceastd
modificare a curburii elementului se transmite prin
tija 2 9i p6rghia 3 a acului indicator 4, se va roti in
fata unui cadran gradat in unitdti de temperaturd
(fis.4.4.).
Temperatura mdsuratd in oC se va citit direct 1- Bimetial
pe cadranul aparatuluiin dreptul acului indicator. 2-Tie
Domeniide utilizare 3- Pirghie
Termometrele mecanice se utilizeazd pentru 4-Ac
mdsurarea temperaturii diferitelor medii fl uide sau
solide in agriculturd, industria alimentard, industria Fig. 4.4. a)Termometru bimetalic
cauciucului. b) Termomelru bimetalic - principiu de funclionare
78
 4.2.4. Termometre manometrice
Principi ul de funclionare
Termometrele manometrice (fig. 4.5.) tran-
sformd temperatura care trebuie determinatd
Tntr-o presiune.
Construclia termometru | u i
Termometrul manometric este alcituit din trei
pdrlidistincte (fig.4.6.): capsula metalicd 1, plasatd
in mediulal cdruitemperaturd se mdsoari, un tub
capilarflexibilde lungime variabilS 2 9i un mecanism
de transmitere 9i amplificare, compus dintr-un tub
cu pereti subtiri 3, un sector dinlat 4, pinionul 5 gi
acul indicator 6.
F u n clio n a rea te rm om etru I u i
Capsula 1, tubul capilar 2 gi elementul elastic 3 Fig. 4.5. Termometru manometric
sunt umplute cu lichid (mercur, alcool, xilen,
hexan) vaporisaturati( etan, propan, toluen) sau
cu gaz ( azot, dioxid de carbon).
Capsula 1 se introduce Tn mediulde controlat.
Datoritd variatiei de temperaturS, se va modifica
presiunea fluidului in circuitul format din
capsula 1, tubul capilar 2, ceea ce va determina
deformarea tubului cu perefi subtiri 3. Aceasti 2- Tub capilar
deformafie va fi transmisd 9i amplificatd de Tub cu pereli
angrenajul sector dinlat 4 - pinion 5, ceea ce va Sector dintat
determina rotirea acului indicator 6 Tn fata unui $ Pinion(roatit dinfatit)
cadran gradat in unititi de temperaturd, pe care
se va citi direct valoarea temperaturii misurate.
Domeniide utilizare
Sunt destinate mdsurdrii de temperaturi la
distant6, fird riscuri pentru operatorul uman,
pentru motoare cu ardere interni, pentru Fig. 4.6. Componente ale termometrului manometic
tractoare, pentru locomotive Diesel.

STUDIU DE CAZ
Recuperarea sau reciclarea degeurilor rezultate la iegirea din uz a termometrelor mecanice
Gompetente:
. Manifestarea gdndirii critice 9i creative in domeniul tehnic;
. Promovarea dialogului 9i a lucruluiin echipd Tn vederea rezolvirii unor probleme tehnice.
Descrierea situatiei problemi:
Termometrele mecanice scoase din uz constituie o sursi de poluare. De aceea se impune
recuperarea sau reciclarea totalS sau pa(iald a elementelor componente ale termometrelor mecanice.
Sarcini de lucru:
1. ldentificati materialele utilizate la constructia termometrelor, preciz6nd natura acestora.
2. Descrieli efectele pe care termometrele uzate le au asupra mediuluiinconjurdtor.
3. Propuneli soluliide recuperare sau reciclare a materialelor utilizate la construclia termometrelor.
4. Realizali o documentare privind dezvoltarea durabild a omenirii.
Bibliografie:
Vigan S. - ,,Mediul Tnconjurdtor - poluare 9i protectie", Ed. Economici, Bucuregti, 1998
Manualul de,,Mdsurdri tehnice"
Manualul de,,Materii prime gi materiale", clasa a lX-a
79
 4.3 Misurarea energiei termice Tabel4.2
Unitate de
Conductibilitatea electrici rnfisurd ln Sl
Alte unitS$ de misuri
9i termici studiate la Deltumire Simbo Denumire
Rela$e de
Simbo echivalenti
disciplina ,,Materii prime 9i
materiale" calorie cal 4_186J
joule J kilocalorie kcal 1 O"cal
CSldura apare ca urmare a arderii gigacalorie Gcal 1O"cal
unor combustibili, frecdrii dintre doud
corpuri, reactiilor chimice exoterme gi
$tiali cd...
a reactiilor nucleare, trecerii curentului Cele mai bune conducdtoare de cdldurd sunt
electric printr-un conductor. metalele: cuprul gi argintul. Din categoria izolatorilor
Substanfa lichidi sau gazoasd prin care se term i ci fac pa fte : le m n u l, cd rd m i d d, sticl a, |6 na. Cel ma i
realizeazd transportul gitransferul de energie se bun izolator termic este vidul. Vasele numite "termos"
numegte agent termic. utilizeazd vidul deoarece in vid nu existd agenti de
transmitere a cdldurii?
4.3.1. Unitnti de misurd
Acestea sunt prezentate Tn tabelul 4.2. $tialicd...
Vara se recomandd imbrdcdminte de culoare albd
4.3.2. Mecanisme de transmitere pentru cd aceasta reflectd radiatiile luminoase care nu
a energiei termice se vor mai transforma in cdldurd?
Transferul de cdldurd are loc prin trei
mecanisme distincte:
)Prin convectie transferul de cdlduri se
-
realizeazdde la un loc la altulprintr-o migcare
reald a substanlei calde, (de exemplu
sistemul de incSlzire cu aer cald, cu apd
caldi, curgerea sdngelui prin corp).
DPrin conductie -
reprezintd fenomenul de
trecere a cdldurii printr-un corp, de la
particulele cu temperaturi mai inalti spre
particulele cu temperaturd mai joasd.
)Prin radiatie - nu presupune existenta unui
agent pentru transmiterea cdldurii.
Transmiterea cdldurii se realizeazd fdrd con-
tact intre corpuri. Termenul de radiatie se re-
feri la o emisie continui de energie de pe
suprafafa tuturor corpurilor, care se prezintd
sub forma unei radiatii electromagnetice Fig. 4.7. lntegrator mecanic pentru cantitatea
transmisi prin mediul inconjurdtor. De de cdldurd
exemplu, temperatura ridicati din interiorul
unei sere ia nagtere datoritd faptului cd
acoperigu I din sticli permite trecerea radiatii lor
luminoase care se transformi in c6ldurd.

4.3.3. Mijloace pentru mdsurarea

energiei termice
Mijloacele utilizate pentru mdsurarea energiei
termice se numesc calorimetre. Acestea pot fi:
)integratoa re (fig. 4.7 .);
)Tnregistratoare (fig. 4.8.). Fig. 4.8. Calorimetru inregistrator
80
 REFERAT DE TNVESTIGARE $TllNTlFlCA INDEPENDENTA
M ijloace pentru mdsurarea temperaturii

Competente:
. inlelegerea dezvoltirii tehnicii 9i implicatiilor ei asupra mediului 9i societdtii;
. Dezvoltarea capacitdfii de proiectare, executare 9i evaluare;
. Valorificarea termenilor de specialitate in comunicare.

Timp de lucru: doud sdptimOni

Planul de lucru:
1. De la termometrul lui Galilei la termometrele digitale (evolutia Tn timp a termometrelor).
2. Descrierea, la alegere, a unui tip de termometru.
3. Prezentarea domeniilor de utilizare a termometrului ales.
4. ldentificarea avantajelor 9i dezavantajelor utilizdrii termometrului respectiv.

Evaluare:
Nr.
crt. Sarcina de lucru Punclaj

1 De la termometrul luiGalibi la termometrele diqitale 20 puncte

2. Descrierea, la aleqere, a unui tip de termometru. 25 ouncte
3. Prezentarea domeniilor de utilizare a termometrului ales 25 puncte
4. ld en tifi ca rea ava ntajelo r g i dezava ntajelor util izi rii 20 puncte
brmometrului respectiv
5. Orig i na lita te, corectitud in ea e xprimd rii, uti liza rea 10 puncte
vocabu laru lu i stiintific

Recomandiri
Pentru a fi prezentate un num5r mai mare de mijloace de mdsurare a temperaturii, se recomandd
lucrul pe echipe astfel incdt fiecare echipd sd prezinte c6te un tip de termometru.

Surse de documentare:
Manualul de ,,Mdsurdri tehnice"
lnternetul
STAS 2100-80 - Scara internationald practici de temperaturd
STAS 8703-70 - Mijloace pentru misurarea temperaturii
Colecfia revistei,,Arborele lumii"
Colectia revistei,,$tiin[i gi tehnicd"

81
 LUCRARE DE LABORAT'OR
Mdsu rarea temperaturii

Competenle:
'selectarea mijloacelor de mdsurd in functie de mdrimea mdsuratd;
. Utilizarea mijloacelor pentru mdsurarea mdrimilor termice;
'Aplicarea unor relatii matematice de calcul al temperaturii pe diferite scdri;
. Interpretarea datelor obtinute;
. Formularea unor concluzii.

Aparate utilizate:
Termometru cu alcool, spirtiere, cronometru.

Desfigurarea lucririi :
1. Elevii se grupeazi in echipe de c6te trei.
2. Fiecare echipd va mdsura temperatura unor lichide.
3. Rezultatele mdsurdrilor vor fi trecute in tabelul urm6tor:

Lichidul Temperatura inainte de incdlzire Temperafura dupd 1 minut

oc K OF OR oc UF OR
K

Apd

Ulei

Amestec
50%apd+
50% ulei

4. Se transformd temperatura mdsuratd in o C, in K, o F gi 0 R.

5. Fiecare echipi comunici rezultatele obtinute. Se compard rezultatele misurdrilorgi ale calculelor.
6. Interpretarea datelor 9i formularea concluziilor.
Observalii 9i concluzii

82
 FI$A DE AUTOEVALUARE
Rezolvati sarcinile urmitoare gi comparati rdspunsurile voastre cu rezolvarea datd.
Autoevaluati-vd conform pu nctaju lui acordat.
Timp de lucru: 20 minute. Se acordd 1 punct din oficiu.

l. lncercui$ litera corespunzitoare variantei corecte: lV. Priviti cu atentie termometrul din figura de
Energia termicd se mdsoard cu: 1p maijos:
a. calorimetrul;
b. termometrul bimetalic:
c. termometrul mecanic cu tijd.
ll. in cazul in care apreciali cd afirmatia este
adevdratd, incercuiti litera A; daci apreciali cd
afirmatia este falsd, incercuiti litera F:
1. Termometrul manometric poate mdsura
temperaturi la distanti. AF 1p
2. Punctultriplu alapeise determind la273K.
AF 1P
lll. Completati spatiile libere astfel incdt
afirmatiile de maijos sd fie adevirate: a.Denumititermometrulreprezentat. 1p
1. Lemnul, cirdmida, sticla sunt materiale b.ldentificati 9i pozitionati elementele
1p componente. 2P
2.
Termometrul manometric transformd c. Precizati care este elementul de mdsurare
temperatura intr-o 1p a termometrului. Justificati rdspunsul. 1p

F$A DE EVALUARE
Timp de lucru: 20 minute. Se acordi 1 punct din oficiu.

l. incercuili litera corespunzitoare variantei 2. Pirometrul mdsoar6 temperaturi de pini

corecte: la. 1p
Termometrele mecanice functioneazi pe
principiul: 1p lV. Stabilili prin sdgeli corespondenta intre
a. dilatdrii unui lichid: mercur, toluen, alcool; coloana A 9i B astfel Tncdt afirmaliile si fie
b. dilatdrii unui corp solid metalic. corecte.
ll. in cazul in care apreciali cd afirmalia este
adev6rati, incercuifi litera A; daci apreciali cd A B
afirmatia este falsi, incercuiti litera F: Mdrimea mdsuratd Unitate de mdsuri
1. Temperatura termodinamicd este o 0,5p 1. energia termic6 a.K
mirime fizicd fundamentali. A F O,SP 0,5p 2. temperatura absoluti b. joule
2. Pirometrul este utilizat pentru mdsurarea c.oC
temperaturilor mai mici de 7500 C. A F 0,5p
3. Transferul de cilduri se realizeazd prin V. Completafi tabelul de maijos, aplicdnd
convectie. A F 0,5p relatiile de transformare invitate. 3p
4. Cele mai bune conducdtoare de cilduri sunt
metalele. A F O,SP
lll. Completati spatiile libere astfel incAt K 0c 0F 0R
afirmatiile de maijos sd fie adevdrate: 132',C
1. Temperatura este o mdsurd a gradului 473
de.... al unui corp. 1p

83
 Gapitolul al V-lea nnAsunenel nrtARrMrLoR Ftztco-cHtMtcE

1. Principiul lui Arhimede Tabel 5.1.

studiat la fizicl
Unitate de Alte unititide misurd
2. Principiul vaselor comuni- misuri in Sl
cante studiat la fizici Keralle 0e
3. Greutatea corpurilor Denumire Simbo Denumire Simbo echivalentd

5.1 Mdsurarea densititii kilogram gram pe

pe metru k,g/m3 centimetru g/cm3 1o3kg/m3
Densitatea unui material omogen cub cub
reprezintd masa con!inutd in
unitatea de volum.

Formula de calcul al densitdtii dedusd din

relatia de definitie este:

p=mN
Tabel5.2.
unde: P = densitatea, Aparate baate pe principiul
m = masa corpului mdsuratd in kg, =
l- echilibru | ui hidrostatic.
V = volumul corpuluiin m3. F Aparate bazate pe metoda
6
ln intervalul de temperaturd zUJ Principiu ;intilririi unui volum constant
.metoda oicnometricd.
o de
OoC -40C, apa prezintd o comportare funclionare Aparate bazate pe determinarea
contrare celei obignuite: volumul LU
u runctului de fierbere.
scade o datd cu cregterea tempera-
turii, deciapa se contracti. t \parate bazate pe principiul
Deasupra temperaturii de 4oC, ) ,raselor comunicante.
a Domeniu Aparate pentru solide.
apa se dilati cSnd este tnctlzitd.
Deoarece volumul unei mase date de Aparate pentru lichide.
utilizare
de api este mai mic la 4oC, densita- tF Aparate pentru gaze.
tea apei este maxim6 la aceastd zUJ Aparate pentru produse petroliere.
temperaturS. (L Aparate pentru acumulatoare.
Afuncicdrd Tngheati, apa se dilaEi, UJ Aparate pentru analize medicale.
cregb ca volum, dars# ca densihb. C) Domeniiu
Aparate pentru lapte integralgi
o de
J intrehr rinlare smdntind.
5.1.1. Unititi de misuri pentru densitate Aparate pentru api de mare.
=
Sunt prezentate in tabelul 5.1. [rJ Aparate pentru lichide maiugoare
5.1.2. Mijloace de mdsurare a densititii o gi mai grele decAt apa .

Sunt prezentate in tabelul 5.2. tr Precizie Aoarate orientative.

f(L
de Aparate uzuale.
ACTIVITATE I N D E PE N DE N TA tr mdsurare Aparate de precizie.
'1. Pornind de la explicatiile de mai sus,
argumentati de ce lacurile ingheatd doar la
suprafatd.
2. Explicali de ce aisbergurile plutesc pe
suprafala apei.
$tialicd...
5.1 3. Mesurarca densiEgi in condif ii itrdtrsfriale Metalul cu cea mai mare densitate este osmiul
Densimetru cu plutitor (22 500k9/m3,)?
Principiul de funclionare Metalul cu cea mai micd densitate este litiul
in condilii industriale, de flux continuu, se (530 ks/nf )?
utilizeazd frecvent densimetru I cu plutitor, bazat
pe principiul echilibrului hidrostatic.
84
 Aceste densimetre sunt vase de nivel constant
prin care circuld substanta de analizat 9i in care
se imerseazd un plutitor. in funclie de pozilia
plutitorului, se determind densitatea substanJei de
analizal.
Pdfii componente
Plutitorul 1 ocupd o pozitie relativd in functie
de densitatea substantei de analizat2.
Sistemul sifon 3 asiguri mentinerea constanti a
nivelului substantei de analizat in corpul _-
aparatului. Prin pozitia sa, plutitorul aclioneazi i--
F--
asupra resortului 4 9i prin aceasta asupra t----
t-*-
sistemului de indicare - inregistrare 5 (fig. 5.1.). -E_-_

5.1.4. Misurarea densititii in conditii

de laborator
a) Mdsurarea densit6lii cu hidrometrul
(areometrul)
Principiul de fu nclionare
Funclionarea hidrometrului se bazeazd pe 2- Substanti a cirei
principiul hidrostatic, ad6ncimea de cufundare a densitate se anal izeazA
$ Sifon
aparatului variazA invers proportional cu 4- Resort
densitatea fluidului. Astfel in lichide dense, $ Sistem de indicare-
aparatul plutegte mai sus.
Instrumentul pdtrunde in fluidul a cirui
Fig. 5.1. Densimetru cu plutitor
densitate trebuie determinatd pdnd cAnd
greutatea fluidului pe care il dezlocuiegte este
egald cu propria lui greutate.
Pdrticomponente
Hidrometrul este un tub din sticli, gradat,
prevdzut cu o camerd de lestare in care se intro-
duce mercur sau plumb, datoritd cdreia aparatul
igi pistreazd verticalitatea cdnd este introdus in
lichid (fig. 5.2.a.).
Hidrometrele sunt gradate diferit; de obicei se
utilizeazd truse cu mai multe hidrometre pentru
diferite intervale de densitdti.
Hidrometrul se introduce in fluidul de analizat.
Acesta trebuie sd pluteasci vertical, fdrd sd atingd
perelii sau fundul vasului in care se afld fluidul.
Densitatea se afld citind diviziunea de la suprafafa
fluidului (fig. 5.2.b.).
b) Mdsurarea densitdtii cu balanla hidrostaticd
Balanla hidrostaticd se utilizeazi pentru
determinarea densitdtii relative a corpurilor solide
9i a lichidelor, cu exactitate mare. Fig. 5.2. a) Hidrometru (areometre)
b) Determinare a densitdliicu hidrometru
85
 Densitatea relativi reprezintd
raportul dintre densitatea materialului
studiat p gi densitatea unei substante
aleasi ca referintd p".

in exemplele de maijos, substanta de referinld

va fi apa distilatd.
) Prezentarea aparatului gi a metodei de
mdsurare
Balanta hidrostaticd (fig. 5.3.) este asemdndtoare
cu o balantd analiticd, avdnd platanuldin dreapta mai
scurt 9i prevdzut cu un dispozitiv de suspendare cu
cdrlig de care se atAmd corpulde €ntdrit.
Determinarea densitdJii relative a unui lichid
Pentru determinarea densitdlii unui lichid se
parcurg urmdtoarele etape:
Fig. 5.3. Balanld hidrostaticd
. Se €ntdregte in aer un corp solid, not6ndu-se
masa acestuia cu m,.
o Se scufundd corpul?n apd distilati cu p" gi se
noteazd valoarea obtinuti prin cdntdrire, m2.
. Se calculeazd diferenta de masi intre cele
doui cdntdriri.
o Se inlocuiegte apa distilati cu lichidul de $tiali cd...
Mdsurdrile de densitate au multe apticalii practice.
analizat a cirui densitate trebuie sd o
De exemplu:
determin6m. . in medic:ind se efectueazd teste asupra fluidetor
r Se reface echilibrul balantei, noua valoare din corp cum arfisdngele. Densitatea s1ngeluicregte
cdntdritd se notezd cu m3. cu concentralia hematiilor, o densitate micd poate in-
Densitatea relativi a lichiduluise va determina dica o anemie.
. Starea acumulatorului unui automobit poate fi
cu formula:
apreciatd mdsur1nd densitatea electrolitului, o sotulie
p= I:-Ilsp- de acid sulfuric. Pe mdsurd ce bateria se descarcd,
- ffir' "
fr', acidul sulfuric se combind cu plumbut din ptdcile
Determinarea densitdtii relative a unui corp bateriei, fornndnd sulfatul de plumb insolubit, care
solid mic7oreazd densitatea.
Pentru determinarea densitiJii unui solid se
parcurg urmdtoarele etape:
o Se cdntdregte in aer un corp solid, notdndu-se
masa acestuia cu m..
r Se scufundi corpulin apd distilatd cu p" gise
noteazd valoarea oblinutd prin c6ntdrire, mz.
. Se calculeazd diferenfa de masd intre cele
doud c6ntdriri obtindndu-se volumul (conform
principiului lui Arhimede).
Densitatea relativi p a corpului solid se va
determina cu formula:
m1
P=-P"
m2*
86
 c) Misurarea densitSlii cu picnometrul
Pri nci pi u I de fu nctiona re
Mdsurarea densitdtii cu ajutorul picnometrelor se
bazeazd pe metoda c6ntdriri i un ui volum constant.
P reze nta rea a pa ratu I u i g i a metode i de m d s u ra re
Picnometrul este un vas de sticlS, al cdrui
volum este marcat pe vas impreund cu
temperatura de lucru (de exemplu: 25ml+200c).
La partea superioard, vasul are un dop strdbdtut
de un canal capilar (fig. 5.4.).
Cu ajutorul picnometrului se poate determina
atdt densitatea lichidelor, cdt 9i a solidelor.
Determinarea densitatii relative a unui lichid H
Pentru determinarea densititii lichidelor se
parcurg urmdtoarele etape:
o Se cdntdregte picnometrul gol, cu masa m1.
,fi
. Se cdntdregte picnometrul umplut cu apd
distilatd, aflind masa m2.
. Seinlocuiegte apa cu lichidul a ciruidensitate
trebuie determinatd.
L] b
. Se cdntdregte picnometrul umplut cu lichidul n
lr,
de analizat, afldnd masa m3.
o Se determind densitatea prin calcul:
Ig^
ffi'- ffi'o^ HT
P = ffi.- ffi", -"
Determinarea densitdtii relative a unui solid
I]
-l

t\
La folosirea unui picnometru pentru determi-
narea densitdtii solidelor, acestea trebuie sd fie
insolubile Tn lichidul utilizat.
Pentru determinarea densit6tii unui solid se
parcurg urmdtoarele etape:
6
. Picnometrul se umple cu api distilatd, dupd
care se cdntdregte, aflAndu-se masa mi.
. Se adauge pe platanul balanlei cdteva
cristale din substanta solidS.
r Se recdntdregte picnometrulcu apd distilati,
g
afldnd masa m2.
o Se introduce substanta solidd in picnometru;
apa distilatd dislocuiti va curge.
. Se cAntdregte picnometrul, afldnd masa m3.
t
. Se calculeazd diferenta m2 - m3, obtinAndu-se
masa apei dislocuite de substanta solidd.
. Se calculeazd densitatea substantei solide:
m^- m,
o=;ifrP"
6 d
Fig. S.4.Tipuri de picnometre

87
 LUCRARE DE LABORATOR
Dete rm i na rea de nsitdtii p ri n czt I cu I
Competenle:
'Aplicarea unor relatii matematice intre mirimile fizice masd, volum, densitate;
. Interpretarea datelor obtinute;
. Formularea unor concluzii.

Mod de lucru:
1. Elevii se grupeazi in echipe de c6te trei.
Api 1000
2. Fiecare echipi va primi trei corpuri Alami 8600
geometrice (de exemplu: cilindru, Alcooletilic 810
piramidi pdtratd, dreapti, con) executate Aluminiu 2700
din diferite materiale (de exemplu: ofel, Argint 10500
aluminiu, alami, lemn). Aur 19300
Benzen 900
Bronz 8800
3. Se misoard cu gublerul dimensiunile
Crom 6900
piesei.
cuPru 8900
Fier 7800
4. Se calculeazi volumul. Gheatd 920
Glicerini 1260
5. Se cdntdregte flecare pies6, lrlagneziur 1720
determin6ndu-se astfel masa. !Iangan 7300
Mercur 13600
6. Se calculeazi densitatea cu formula Otel 7860
invdlati. Platind 2140A
Plumb 1 1340
7. Se identificd materialulfiecirei piese in Staniu 7260
functie de densitatea obtinutd prin calcul Stibiu 6700
(vezi tabelul aldturat). Vanadiu 5500
Wolfram 19100
Zinc 7130
8. Rezultatele obtinute se inregistreazi in
tabelul de maijos:

Corpul geometric Volumul Masa m Densitatea Materialul

o=mA/
1

2
3

9. Fiecare echipd comunicd rezultatele obtinute.

10. Interpretarea datelor 9i formularea concluziilor.

Observalii 9i concluzii:

88
 LUCRARE DE LABORATOR
Mdsurarea densitdlii
Gompetente:
. Selectarea mijloacelor de mdsuri in functie de mdrimea misuratd;
. Utilizarea mijloacelor pentru mdsurarea densitdtii;
. Manevrarea aparaturii necesare;
. Aplicarea unor relalii matematice intre mirimile fizice mas6, volum, densitate.
. lnterpretarea datelor obtinute;
. Formularea unor concluzii.

Aparat utilizat:
Picnometrul 25ml +200 C.

Desfigurarea lucririi :

1. Elevii se grupeazd in echipe de c6te trei.

2. Fiecare echipd va determina densitatea unui lichid: ulei, alcool....
Pentru determinarea densitdtii se parcurg urmdtoarele etape:
. se cdntiregte picnometrul gol, cu masa m1;
. se c6ntiregte picnometrul umplut cu apd distilatd, afldnd masa m2;
. se inlocuiegte apa cu lichidul a cdrui densitate trebuie determinatS;
. se cdntiregte picnometrul umplut cu lichidul de analizat, afldnd masa ma;
. se determind densitatea prin calcul:

m^- m.
'O = --'r---------JO^
ffi.- ffi',' "

3. Rezultatele obtinute se inregistreazdin tabelul urmdtor:

Substanta lichidd cu densitate m1 m2 ffis p

necrrnoscrrti
Ulei
Alcool

4. Fiecare echipd comunicd rezultatele obtinute.

5. Interpretarea datelor 9i formularea concluziilor.

Observatii 9i concluzii:

89
 5.2 Mdsurarea umiditdfii Tabel5.3.
-/-{-\ | lrnirlifslg3 eSte O mdrime Care
ronffi o"n-n"ii" cantitatea de api conlinutd o
L
Metode directe - se mdsoard
de corpurile solide sau lichide. o direct masa materialului umed gi
.C masa apeiconlinutd in materialul
Unitatea de mdsurd pentru umiditate este o tr
mdrime adimensionald numitd procent de umiditate. s'l )(I' de analizd
;i=
5.2.1. Tipuri de umiditate E.Y
Umiditatea poate fi: oE
Ef
lMetode indirecte
- prin care se
o Umiditate absolutd, care reprezintd raportul O(\' mdsoard o altd mdrime a
E rnaterialului de analizd care
dintre masa apei continutd in materialul de o
analizat 9i masa materialului uscat (fdra apd).
o variazd cu umiditatea
Unitatea de mdsuri utilizatd se numegte (temperatura, rezisten!a
procent de umiditate absolutd. electricd)
. Umiditatea relativi arc reprezintd raportuldintre
masa apeicontinutd in materialul de analizat gi
masa materialului umed. Unitatea de mdsurd se
numegte procent de umiditate relativd.

ln cazulgazelor, umiditatea este

l' nefin e*y raportul dintre rn€lsa vaporilor de a pi
gi masa aeruluiuscat

5.2.2. Metode de determinare a umidititii

Sunt prezentate in tabelul 5.3.
5.2.3. Mijloace de misurare a umiditdtii
Mijloacele de mdsurare a umiditdtii se numesc
umidometre (fig.5.5.).
>Umidotest
Este un aparat care, utilizind metoda directd,
se folosegte pentru determinarea umidititii
ndmolurilor de la tratarea 9i epurarea apelor.
Umidotestul este alcdtuit dintr-o instalalie de
mdsurat formati dintr-o balanld cu scard gradatd
in procente de umiditate 9i un bloc electric.
Pri nci pi u I de fu ncliona re
Pentru determinarea umiditatii se parcurg
urmdtoarele etape de lucru:
. determinarea masei materialului umed prin
c6ntdrire;
. indepdrtarea apeidin material prin evaporare
(uscarea materialului se produce prin ll-i-*
53
temperatura dezvoltatd de blocul electric);
. recdntdrirea materialului uscat; ae
. calcularea umiditdtii relative sau absolute.
Precizia de mdsurare a aparatuluieste deO,2%
umiditate.
iUmidometru pentru lemn
Acest umidometru se utilizeazd pentru
misurarea umiditdlii relative a diferitelor
Fig 5.5. Tipuride umidometre
materiale din lemn, utilizdnd metoda indirectd.
90
 5.3 Misurarea viscozitdtii
Forfele de frecare studiate la fizicd

<-S-
Lfl
Vdscozitatea este rezistenta la
Tabel5.4.
Effi curgere pe care o opune un fluid
(lichid sau gaz), datoritd frecirilor Unitate de Alte unitdfi
dintre straturile interne de fluid. Tipuri de
misurd ln Sl de misurd
vAscozitate o o Relatie
Din cauza vdscozititii, trebuie s6 exercitdm o -o
Denumire
!
de echi
.E E
fortd exterioard pentru a face ca un strat de fluid ,"""- a 6 valenti
s6 alunece peste altul sau pentru a face ca doud
VAscozitate Pascal :enti-
suprafete si se deplaseze una fati de alta, dacd Pa's cP lmPa's
dinamici secundl ooise
intre ele existd un strat de fluid.
in procesele chimice industriale, in metalurgie, metru
Viscozitate pdtrat pe rcnti- 1o{m'^
mdsurarea viscozitdlii are o importantd cinematici m?s stokes cSt
deosebitS, intrucdt prin acest parametru se secundi mm%
caracterizeazi com pozitia ch m ic6, proprietiti e
i I
VAscozitate
de curgere 9i structura moleculari. numdr in valoare absolutd
ruttY9rtyvr
^anrraa{iaaall

5.3.1. Tipuri de vdscozititi

Vdscozitatea dinamic6, numiti 9i vAscozitate
pentru un fluid in curgere, este determinatd de
relatia:

n =qsuF Tabel5.5.

V6scozitate Viscozitate Viscozitate

unde: d = distanla stribituti de fluid in curgere, Temperaturd
aer
ulei de ricin ape
F = forta de rezistenld invinsd de fluid, oc
S = suprafata, in sectiune, a fluidului care poise centipoise micropoise
curge, 0 53 1.792 171
v = viteza de deplasare. 20 9,86 1,005 181
Dacd viteza de deplasare a straturilor de fluid este
40 2.31 0,656 190
aceeagi, curgerea este denumitd curgere laminari.
60 0,80 0.469 200
V6scozitatea cinematicd, determinati de
80 0,30 0,357 209
raportul dintre viscozitatea dinamicd 9i densitatea
fl uidului analizat este:
100 0.17 0.284 218

n
U=-
p

unde: u = vdscozitatea cinematici,

q = v6scozitatea dinamicd,
p = densitatea fluidului.

91
 Vdscozitatea conventionald, este determinatd
forma
de valoarea raportului timpilor de curgere a unui mAsurate
anumit volum de fluid de mdsurat gi a aceluiagi
volum de fluid etalon in conditii stabilite - vascozime,tre pentru - vdscozimetre cu tub
mdsurarea v6scozitatii capilar
convention ?1, T,euti,. cinematice - vdscozimetre cu corp
Determinarea vdscozitdtii dinamice 9i a celei - vascozimetre pentru rotitor, v6scozimetre cu
cinematice se aplici in laboratoarele de mdsurarea vdscozitS!ii corp cizitor
cercetare. dinamice - vdscozimetre rotame-
in condilii industriale, se aplicd mdsurarea - v6scozimetre pentru trice
v6scozitdfii convenlionale. mdsurarea vascozitS[ii - v6scozi metre vibratoare
conventional,s - vdscozimetre mecanice
5.3.2. Unitati de misuri pentru v6scozitate F4g. 5.6. Tipuride v4scozimetre
Au fost prezentate in tabelul 5.4.
5.3.3. Mijloace de misurare a viscozititii
Mijloacele de misurare a vdscozitatii se
numesc vAscozimetre. Clasificarea acestora este
prezentatd in fig. 5.6.
Vdscozimetru cu corp rotitor
Acest vdscozimetru (fig. 5.7.) misoard forfa
de frecare pe care o exerciti lichidul a cdrui
v6scozitate trebuie determinatd, asupra unui corp
rotitor (cilindru) aflat ?n migcare de rotatie.
Principiul de funclionare
Lichidul 2, a cdrui vdscozitate se mdsoarS,
este introdus intr-un recipient cilindric 1.
Concentric cu recipientul 1, se afld alt cilindru 3,
care este imersat in lichidul a cdrui v6scozitate
trebuie determinatd. Motorul 4, prin sistemul de
angrenare 5, imprimd recipientului 1 o migcare
de rotatie. Aceastd migcare va fi transmisd, prin
straturile de lichid, cilindrului 3 ciruia ii va imprima
o migcare de rotatie care se va transmite
elementului indicator 6.
Vdscozitatea lichidului de misurat depinde de:
. viteza de rotatie a cilindrului 3;
. viteza de rota[ie imprimatd de motor
recipientului 1;
. dimensiunile cilindrului rotitor 3.
Expresia matematicd a acestei dependente 2- Lichid a cdreiviscozitate
indicd vdscozitatea dinamicd a lichidului analizat. se determinl
M
$ Cilindru imercat Tn lichidul 2
ll- , 4- Motor
2nahlq ^"f $ Mer;anism de angrenare
\21 S Sistem de indicare

unde: M= cuplul de rotatie a cilindrului, Fig. 5.7 Schemd constructivd a unui

viiscozimetru cu corp rotitor
rrr = viteza unghiulari,
h = in5llimea cilindrului rotitor,
d= diametrul cilindrului rotitor.

92
 5.4 Mdsurarea acidititii Tabel5.6.
Notiunile invilate la chimie pH-ul
despre ioni, acizi gi baze Solutii-acide Solutii-neutre Solutii bazice
0-6 7 8- 14
A mdsura aciditatea unei solutiiinseamnd a-i
determina pH-ul. $tiali cd...
o Abrevierea pH are semnificalia
,---{:,- pH-ul este mdrime de hidrogenului"?
"puterea
concentra!ie care definegte
cantitatea de ioni de hidrogen dintr-o Aplicaliiin medicind
solutie. Lichidele din mediul intern al organismului sunt
5.4.1. Scopul misuririi pH-ului solutii neutre, acide sau bazice.
Determinarea pH-ului unei solulii se realizea- Astfel, pH-ul sdngelui omenesc, determinat la
zd in scopul: temperatura de 28 C este de 7,36, deci este neutru.
o identificdrii caracterului acid sau bazic; Sucul gastric este putemic acid avdnd pH-ul de 1,7
. urmdririi desfSgurdrii reactiilor de neutralizare. in timp ce sucul intestinaleste bazic, avdnd pH'ulegal
Neutralizarea este atunci cdnd un acid se cu I
combind cu o bazd intr-o anumitd proporfie 9i
rezultd o substantd neutrd. r['"
5.4.2. Scara pH-ului (tabel 5.6.)
5.4.3. Aplicatiile pH-metriei 'ffrl
Mdsurarea pH - ului ( pH - metria) se utilizeazi
in industria chimicd, in industria alimentari, la
fabricarea celulozei 9i a hArtiei, in industria texti16,
4 {k
ilil
fdfill

geologie gi medicin6.
ilil HIF)

5.4.4. Metode de determinare a pH-ului

ilil Filf1
u
unei solutii
Metoda care conferd precizie
mdsurarea pH-ului 9i care poate fi utilizatd
continuu in procesele chimice industriale este
metoda potentiometricd care se bazeazd pe
buni
in
la
mod uu
WLl]l
varialia potentialului unui electrod in functie de
Fig. 5.8. a) Electrod de refeinld
concentralia ionilor din solutie.
b) Electrod indicator
5.4.5. Mijloace de determinare a pH-ului
Mijloacele utilizate pentru mdsurarea pH-ului
unor solutii se numesc pH-metre.
pH-metrele misoari tensiunea electromo-
toare a unei pile formati din solutia de analizat,
un electrod indicator gi un electrod de referinli.
Electrodul indicator este din sticli (fig. 5.8.b.), iar
electrodul de referinld cel mai utilizat este din calomel
(ns.5.8.a.).
Electroduldin sticld 2 se cufundd intr-un vas 1

in care se afld solutia cu pH necunoscut. 2- Electrod din sticld

Electrodul de referinti 4, din calomel, este 3- Vas
introdus intr-un alt vas 3, in care se afl6 o solutie 4- Elechod de referintl
cu pH cunoscut. Legdtura dintre cele dou6 vase
este asiguratd de un tub din sticld 5 care contine Fi7.5.9. Determinare a ph-ului
o solutie saturatd de clorurd de potasiu (fig. 5.9.).
intre cei doi electrozi apare o diferenti de $tiaticd...
potential, care determind aparitia unei tensiuni Calomel u I este cloru ra mercu roasd (Hg, Cl, ), care
electromotoare, tensiune care se citegte pe o se prezintd sub forma unei mase cristaline de culoare
scari gradatd in mV giin unitili de pH albd?
93
 LUCRARE DE LABORATOR

Determinarea pH-ului

Competente:
' ldentificarea caracterului acid sau bazic al unor substanle sau amestecuri de substanle;
. lnterpretarea datelor obtinute;
. Formularea unor concluzii.

Ustensile utilizate:
Eprubete, aciz|baze, indicatori de pH.

Desfigurarea lucririi :
1. Elevii se grupeazi in echipe de c6te trei.
2. Fiecare elev din echipd va determina pH-ul unei substanle, utilizdnd cel putin doi dintre
indicatorii din tabelul urmdtor:

Indicatorul Culoarea
Acid Bazd
Fenolftaleind incolor Rrrgu
Metil-orani Rosu oalben
Turnesol Rogu albastru

3. Rezultatele determinirilor vor fi trecute in tabelul urmdtor:

Substanla Indicatorii folositi Culoarea rezultatd Caracterul

solutiei
Acid clorhidric
HCI-1ml
Hidroxid de sodiu
NaOH - 1 ml
NaOh+HCl=NaCl+H^O

4. Fiecare echipd comunici rezultatele obtinute.

5. lnterpretarea datelor gi formularea concluziilor.

Observalii gi concluzii:

94
 FI$A DE AUTOEVALUARE
Rezolvati sarcinile urmitoare 9i comparati rdspunsurile voastre cu rezolvarea datd.
Autoeval uati-vd conform punctaju u i acordat.
I

Timp de lucru: 20 minute. Se acordd 1 punct din oficiu.

l. incerori$ litera corespunzitrcare variantei corecte: 2. Umidotestulse utilizeazd pentru misurarea

Picnometrul mdsoard: 1p 1p
a. aciditatea; lV. Stabiliti prin sdgeti corespondenla intre
b. umiditatea; coloana A gi B astfelinc6t afirmafiile sd fie corecte.
c. densitatea.
ll. in cazulin care apreciali ci afirmatia este AB
adevdratd, incercuiti litera A; dacd apreciati cd Mdrimea mdsurati Mijloc de misurare
aflrmatia este falsi, incercuili litera F: 0,5p 1. densitate a. v6scozimetru
1. Solu!iile bazice au pH-ul mai mic 0,5p 2. vdscozitiatea cinematici b. ph-metru
decdt 7. A F O,SP 0,5p 3. umiditatea aerului c. picnometru
2. Balanla hidrostaticd se utilizeazd pentru d. umidometru
determinarea densititii relative. A F 0,5p
3. Umiditatea exprimi cantitatea de apd fi"-
continutd de corpurile solide.
A F 0,5p V. Privili cu atenlie desenul aldturat: I
lll.
Completati spatiile libere astfel incdt aparatul
a. ldentificafi
afirmatiile de maijos sd fie adevdrate: reprezentat. 1p lf E

1. Electrodulde referintd al unui pH- metru este b. Precizati principiul

din 1p de func[ionare. 2p l'1I/

FI$A DE EVALUARE
Timp de lucru: 20 minute. Se acordd 1 punct din oficiu.

l. inenri$ litera corespunzitoare variantei oorecte: lll. Stabiliti prin sigeti corespondenla intre
Rezistenta opusd la curgere de un fluid se coloana A 9i B astfel inc6t afirmaliile sd fie
numegte: 1p corecte.
a. densitate; AB
b. vdscozitate; Mdrimea misurati Unitate de mdsurd
c. aciditate. 0,5p 1. umiditatea a. m2ls
ll. in cazul in care apreciali ci afirmalia este 0,5p2. vAscozitatea cinematici b. kg/m3
adevdratd, incercuiti litera A; daci apreciati cd 0,5p 3. densitatea c. o/o
afirmatia este fals6, incercuiti litera F: 0,5p 4. vAscozitatea dinamicd d. Pa s
1. Vdscozitatea nu influenleazd curgerea lV. Completati spatiile libere astfel inc6t
metalului lichid la turnarea in forme. A F 0,5p afirmatiile de maijos si fie adevirate:
2. Umiditatea este o mirime adimensionali. 1 . Solutiile neutre au pH-ul egal cu ...... 1 p

A F 0,5p 2. Mijloacele folosite pentru mdsurarea

3. pH-ul indicd caracterul acid sau bazic al umiditilii se numesc 1p
uneisolufii. A F O,5P V. lndicati materialul unui corp calculdndu-i
4. Densitatea se mdsoari cu balanla analiticd. densitatea, daci acesta c6ntdregte 550 kg giare
A F 0,5p volumul 203 dm3. 2p
95
 ul al Vl-lea nnAsunanel mAruMtLoR ELEcrRtcE
6.1 Aparate pentru misurarea
mirimilor electrice

1. Mdrimi fizice de naturd

electricd
2. Unitdtide mdsuri

Circuitele electrice pot fi alimentate de la o

sursd de tensiune constantd in timp gi atunci
curentul electric va fi continuu (c.c. sau D.C.,
initialele de la direct current, din limba englezd)
(fig. 6.1.a.).
Dacd sursa de tensiune produce o tensiune
variabili in timp, se obline curent alternativ (c.a.
sau A.C., initialele de la alternated current, din b)
limba englezd). in general, c.a. este de formi Fig. 6.1.a) Curent continuu
sinusoidalS (fig. 6.1.b.). b) Curent alternativ
Determ narea cantitativd a mdrimilor electrice
i

poate fi efectuatd cu mijloace de misurare numite

aparate de misurat electrice indicatoare. Tabel 6.1.

Denumirea aparatelor pentru mdsurarea Unitate de

Denumirea
mdrimilor electrice se formeazd din denumirea Mirimea mdsurati mdsurd in Sl
aparatului
Denumire
unititii de misuri + metru. Intensitatea
Principalele tipuri de aparate de mdsurat amper A Ampermetru
;urentului electric
indicatoare pentru mirimi electrice sunt fensiunea electricd rolt V Voltmetru
prezentate in tabelul 6.1. Rezistenta electrici rhm c) Ohmmetru
Puterea electricS /vatt W Wattmetru
Principiul de funclionare a aparatelor de ruterea electrici roltamper
var Varmetru
misurat electrice se bazeazd pe transformarea eactivi eactiv
mdrimii de mdsuratin informalie ugor perceptibild. uontor oe
Energia electrici <ilowattort kwh energie
Informatia perceptibild reprezinti rezultatul alantrini *
mdsurdrii, care poate fi indicat sub form6 *
aparat det mdsurat integrator
analogicd sau sub formd numericd (digitald).
Avdnd in vedere modul de indicare a mdrimii
mdsurate, aparatele de mdsurat electrice
indicatoare se clasificd in doud mari grupe:
. aparate de misurat analogice;
. aparate de misurat digitale sau numerice.
Aparate de mdsurat analogice (fig. 6.2.),la
care rezultatul mdsurdrii (indicalia) variazd
continuu in functie de mdrimea, de mdsurat.
Rezultatul mdsurdrii poate lua orice valoare 9i este
Fig. 6.2.llparat de Fig. 6.3. Aparat de
indicat in dreptul unei scdri gradate.
mdsurat ,analogic mdsurat digital
Aparate de misurat digitale sau numerice
(fig. 6.3.), la care rezultatul misurdrii este afigat
sub formd numericd.
96
6.1.1. Aparate analogice indicatoare

ln reprezentarea analogicS, fiecirei valori x,

a mdrimiide mdsurat X, ii corespunde o valoare
unic determinati y, a mdrimii de iegire Y gi reciproc
(fig. 6.4.). O mirime fizicd ce variazd continuu va
fi reprezentati printr-o mdrime de iegire a cdrei
variafie este tot continud, deci analoagd intririi
(de unde 9i numele de aparat analogic).
Principiul de functionare

x- midmea de intrare y- mirimea de iegirc

t-timpul h timpul
Fig. 6.4. Mdimi analogie

Deoarece funclionarea aparatelor analogice se

bazeazd pe conversia energiei electrice in energie
mecanicd, ele sunt de fapt convertoare
electromecanice. De aceea, aceste aparate
poartd denumirea de apante electromeanice.
Din punct de vedere constructiv, aparatele
analogice sunt alcdtuite din pd(i functionale
grupate intr-o schemd bloc.
Schema bloc a unui aparat de mdsurat
analogic este prezentatd in figura 6.5.
Circuitul de intrare are rolul de a transforma
mirimea de mdsurat intr-o mirime convenabild
dispozitivului de mdsurare 9i poate fi un traductor,
un redresor, un amplificator, un atenuator.
Dispozitivul de mdsurareeste un ansamblu
de componente in care are loc conversia
electromecanicS, dupi o anumiti lege fizici.
Dispozitivul de afigare permite observarea
sau citirea valorii misurate.

Fb. 6.5. Sdpmd blrc a apantului de mdsunt analogic

Dispozitivele de mdsurare transformi o

mdrime electric6 de mdsurat (X) Tntr-o mdrime
mecanicS, de obicei un cuplu de fo(e, numit cuplu
activ (Ma). Acest cuplu se produce din
interactiunea mirimilor fizice ce caracte rizeazd
la un moment dat componentele principale ale
dispozitivului (sistemul fix gi sistemul mobil,
denumit gi echipaj fix 9i mobil).
APROFUNDARL
. Traductorul transformd o mdrime fizicd de o
anumitd naturd in mdrime fizid de altd naturd.
. Redresorul transformd curentul altemativ in curent
continuu.
. Amplificatorul amplificd mdrimile fizice prea mici.
. Atenuatorul miqoreazd mdimile fizice prea mai.

97
 Cuplul activ provoacd rotirea sistemului mobil
Valoarea
al aparatului cu un unghi u proporlional cu maximd
valoarea mdrimii mdsurate X. .r1ir\$\\\, a scirii

M"= f(X)
Scard
gradatd ---aq$'\o gradate

Ac,,,---
Cuplul activ este echilibrat cu un cuplu indicator
rezistent (M,) care se opune migcdrii gi este
propo(ional cu deviatia indicatorului cr (fig 6.6.):
Valoarea
M-= ka minimd
a scdrii
unde k este o constantd constructivd. gradate
Din condilia de echilibru al sistemului aflat in
migcare:
Fig. 6.6. Cultlu activ echilibrat de un cuplu rezistent
M"= M,, f(X) = ka
se obJine:
cr = F(rV,
unde F este o functie ce caracterizeazd fiecare
aparat de mdsurat. Tabel6.2.
Dispozitiv
Expresia matematice a = F(X), Simbol Principiu de funclionare
de misurane
poartd denumirea de cancteristicd lnteracliunea dintre cdmpul
deoonvenie giexprimd rela$a dintre Dispozitiv magnetic creat de un magnet
merimea de misurat X gi deplasarea magnetoelectric permanent gi curentul electric
cr a echipduluimobil ce stribate o bobini mobilt,

Observatie: in SR 1325111996, relatia dintre

semnalul de intrare (mdsurandul) 9i rispunsul
corespu nzdtor (i nd icafia) este denu m itd ca ra cte ri st i cd
Dispozitiv
feromagnetic
f, fl,
Acfiunea cimpului magnetic
creat de o bobinl fixd parcursd
de curent electric, asupna unor
plicute furcmaqnetice.
AcJiunea forlelor elec'trodina-
de transfer. Denumirea de caracteristicd de conversie Dispozitiv mice ce se exercitil Tntre
este preferatd de majoritatea publicatiilor de
speciafitate pentru ci evidentiazd conversia
electrodinamic
=F bobine fixe 9i bobine mobile,
parcunse de curenti electrici.
(transformarea) mirimii electrice de mdsuratin mdrime Actiunea forlelor electrodina-
mecanici (deplasarea indicatorului). in literatura de Dispozitiv mice ce se exercitii intre
specialitate apirutd inainte de 1996, este denumitd
caracteristicd staticd de funclionare.
ferodinamic
@ bobine fixe cu miez feromag-
netic Ai bobine mobile,
parcurse de curenli elestrici.
Actiunea c6mpului magnetic
icarea aparatelor de misurat
0
Glasif Dispozitiv variabil in circuite induc'toare
analogice in functie de principiul de de induclie fixe asupra curenglor indugi ln
piese conductoare mobile.
funclionare
in funclie de natura fenomenelor fizice care Dispozitiv Asocierea disozitivului magne.
stau la baza producerii cuplului activ, dispozitivele
de mdsurare analogice se realizeazd intr-o mare
magnetoelectric
cu redresor m
--+l-
toelectric cu unul sau mai
multe dispozitive redresoare.
varietate constructivd. Dispozitivele de mdsurare _t_ Actiunea fo(elor electrostiatice
se denumesc dupe principiul de functionare gi
determind totodatd denumirea aparatului analogic
Dispozitiv
electrostatic T exercitate Tntre piese metalice
fixe gi mobile.
din care fac parte. Pe cadranul aparatului este Dispozitiv Asocierea disozitivului magne.
inscriptionat un simbol care corespunde
principiului de func[ionare.
in tabelul 6.2. sunt prezentate diverse
magnetoelectric
cu termocuplu m toelectric cu un termocuplu
incdlzit de curentul de
mlsurat.

dispozitive de mdsurare, principiile lor de

functionare gi simbolurile dupd care se identificd.
Dispozitiv
termic
cu fir cald
Y v
Dilatarea unui fir conductor
pare,urs de curentul electric
de mdsurat.
98
 Elemente constructive ale aparatelor de
misurat analogice
Cu toatd diversitatea tipurilor constructive ale
aparatelor de misurat analogice, acestea posedi
totugi, o serie de elemente constructive
functionale comune.
Astfel, dacd ne referim la aparatele de mdsurat
cele mai uzuale, toate sunt alcituite dintr-o cutie
in interiorul cdreia se gisegte dispozitivul de
misurare. Pe partea frontali a cutiei, se gdsegte
un cadran cu scari gradati; de-a lungul scdrii
gradate se deplaseazd indicatorul; pentru legarea
9i aparatului in circuitul de mdsurare, se folosesc
bornele situate intr-o anumiti parte a cutiei.
Elementele constructive 9i functionale comune
sunt prezentate in tabelul 6.3.
Tabel6.3.

Dispozitiv Rolfunctional Constructie Desen/Observatii

ac indicator
Dispozitiv Produce cuplul activ prin rsistemul fix: magneti perma-
-2
Sn
pentru interacfiunea mdrimilor nenti, bobine, electromagneti,
fi zice ce caracterizeazd la piese metalice
producerea
cuplului un moment dat sistemul rsistemul mobil: bobine mobile
activ fix gi sistemul mobil piese metalice, plici feromag- \
netice,discuri nemagnetice \bobine

Dispozitiv Produce un cuplul rezis- rarcuri spirale, fire sau benzi de Daci asupra echipajului mobilar
pentru tent, de sens contrar care este suspendat echipajul actiona numai cupul activ, acesta
producerea cuplului activ care mobiL confectionate din materi- s-ar deplasa pdni la limita
cuplului echilibreazi sistemul ale elastice gi nemagnetice extremi, indiferent de
rezistent tmagnet permanent valoarea mdrimii misurate.

Dispozitiv
de
afigare

Corector
de
Permite observarea sau
citirea valorii misurate.

Permite reglarea din exte-

rior a pozitiei indicatorului
atunci cdnd acesta se
zero abate de la pozitia zero,
in absenta semnalului de
misurare
Amortizor Amortizeazd migcarea
acului indicator gi limitea- o de tip pneumatic
zd oscilaliile acestuia in
jurul pozitiei de echilibru,
micgordnd in acest mod r de tip electromagnetic
timpul de rdspuns al
aparatului
Elemente Realizeazd egatu ra a pa-
I borne
de ratului cu circuitul electric
conectare de mdsurare
Elemente Ralizeazd fixarea
de elementelor constructive
fixare
rlndice (ac indicator) fixat soli-
dar de sistemul mobil
rScari gradati trasati pe un
cadran
Butonul crestat aflat pe carcasa
aparatului se prelungegte cu o
tiji excentricd.Tija actioneazd o
ffi*T
pdrghie care este fixatd la un
capit al arcului spiral.
Prin rotirea butonului, pdrghia
actioneazi arcul spiral care
deplaseazd sistemul mobil din
care face oarte si indicatorul.
-cu paleta
-cu piston
conectori
gasiu

Elemente Asiguri protectia ele- carcasd

de mentelor constructive garnituri
protectie gia utilizatorului ecrane
99
 Marcarea aparatelor de misurat analogice
Cadranuleste suportul pe care este trasatd
scara gradatd. Pe cadran existd 9i o serie de
inscriptiondri gi simboluri care transmit informatii
utile operatorului, gi anume:
. simbolul unitdtii de mdsurd a mdrimii de
mdsurat (obligatoriu); simbolul care indici
principiul de functionare; natura curentului
(continuu sau alternativ); indicele clasei de
exactitate; simbolul care indici pozitia nor-
malS de functionare; simboluri care dau
indicatii privind securitatea utilizdrii aparatului :
tensiunea de Tncercare dielectricS:
semnul I c"r" atrage atenga asupra con-
sultdrii instructiunilor de utilizare (cartea
tehnici) pentru a manevra corect aparatul;
inscrip$i care servesc la klentificarea aparafului.
in figura 6.7. sunt prezentate simbolurile marcate
pe cadranul aparatului.

Natura
curentului

Magnetoelectri" (A
cu cadru mobil ll=lJ Cupn! coltingq,;
Curen-t altemativua.
Magnetoelectric
monorazat
cu magnet mobil
Cuient continuu-"
altemativ ,\,
gi
Feromagnetic monofazal
eddi rtiemtiiv
trifazat cu doud f4 lnclinatii fat6 /
Electrodinamic sisteme de -Y oe orizonta'ie ,/600
-Tr
Ferodinamic

De induclie Procente din valoarea

maximd a domeniului 0,5
de misurare

Logometru

Electrostatic

Termic cu fir cald Y

Termic cu oimetat@
s
\50
ff
Magnetoelectric
;;iJ,;;;;"tf:l] --0
.^.
Magnetoetectn"
cu termocuplu
If-]'l
UELI
exactiiate

Fig. 6.7. Marcare a aparatelor de mdsurat analogic

100
 Caracteristici metrologice ale aparatelor de Tabel 6.4.
misurat analogice Caracteristici Scard
1. Tipuri de scdri gradate
2. Caradeistici le metrologice 10
ale aparatelor de mdsurat .l
F=kxl
3. Erori de mdsurare \rtt'tttttultt//f
Caracteristica de conversie. Pentru aparatele Scard uniformd
de mdsurat analogice, aceasta exprimd de regulS
dependenla dintre deplasarea cr a indicatorului
9i intensitatea curentului care strdbate
elementele constructive ale dispozitivului de
[*f \'it\ \t t/foo
producere a cuplului activ.
Scard neuniformd

Caracterul uniform sau neuniform APROFUNDARE

t'o^rt-^-- -al scdrii gradate este determinat de Un voltmetru, cu domeniul maxim U.", = 100 V gi
|fteFneeexpresia?ratematicd a caracteristicii indicele clasei de exactitate c = 1, mdsoard 20 V; 50
de conversie. V; 80 V; 100 V. Eroarea absolutd toleratd maximd
(AX)., gi eroarea relativd toleratd maximd (A)UX),",
Astfel. o caracteristicd de forma a = kX (calculate cu formulele de la pag. 18), sunt prezentate
exprimi o dependentd liniari a mdrimii de iegire in tabelul6.5.
afald de mdrimea de intrare (de mdsurat)X, ceea in figura 6.8. este prezentatd repartizarea erorilor
relative tolerate: grafic (fi7. 6.8.a.) gi pe scara gradatd
ce determind o scard uniformd (tabel 6.4.).
(fis.6.8.b.).
O caracteristicd de forma a = kX2 exprimd o
dependentd pdtratici, deci neliniar6 a mirimiide
Tabel6.5.
iegire a fala de mdrimea de intrare (de mdsurat)
X, ceea ce determind distante diferite intre U Mr",
(-,nxf",
diviziuni, deci o scard neuniformd (tabel 6.4.). (v) (v)
Sensibilitatea gi pragul de sensibrlitate sunt
20 1 5o/o
caracteristici importante ale aparatelor electrice,
deoarece acestea trebuie sd mdsoare mdrimi 50 1 2o/o

incep6nd cu valori de ordinul micronilor din BO 1 1.25o/l

mdrimea respectivd.
Puterea consumatd este puterea absorbitd de
100 1 1o/o
20 40 60 80

aparatul de mdsurat in timpul mdsurdrii. La Tal*rat

mdsu rarea intensitdti i cu rentu u i, tensiu ni i, puterii,
I

mdrimea mdsuratd furnizeazd singurd energia

necesar5. in schimb, la mdsurarea rezistenlei
electrice, mdrimea nu furnizeazd energie, aceasta
provenind de la o sursd exterioard suplimentard.
Exactitatea i nstrumentald se exprimd cantitativ
prin indicele clasei de exactitate (c).
Indicele de clasd informeazd pe utilizator
asupra erorii maxime ce poate sd apard la
m6surarea cu aparatul respectiv, in conditii de
referint6, acul indicator fiind la capdtul superior
al scdrii gradate. Aceastd eroare se numegte c- unghiul acului indicator
eroarea relativd toleratd maximd, iar nivelul ei este Fig. 6.8. Repartizare a erorilor
mentionatin tabelul 1.10. (pagina 18). Se observd Pentru o mdsunre arectd, acul in-
cd eroarea este egal6 numeric (in procente) cu [ReSinee dicator trebuie sd fie ptasat in ultima
indicele de clasd. treime a sdriigradate.

101
 Tipuri constructive de aparate analogice electrodinamice, ferodinamice, ale caror
in practicd, cele maiutilizate aparate analogice caracteristici sunt prezentate in tabelul 6.6.
sunt cele magnetoelectrice, feromagnetice,

Tabel6.6.

Iip constructir Magnetoelectric Feromagnetic Electrodinamic/ferodinamic

Saracteristica c=kl.,l, in c.c.

cr=kl a=kl2
de conversie c=kl;lrcosg in c.a.

Elemente
constructive

1- bobind mobild 1- bobind fixi

2- miez cilindric 2- pldcuti feromagneticd
1- bobind fixd
mobild
3- magnet 2- bobini mobild
3- ac indicator
Tncepdnd cu c=0,2 Pentsu aparate de tablou lncep6nd cu c=0,1
Exactitate
c=1 .....2,5
oScare uniformd la wattmetru
Scard de Scard unifurmd Scari neunibrml oScard neuniformd la amper-
mdsurare melnr ci vollmetnr

Sensibilitate Sesizeazd curentide Sesizeazd curenli de ordinul Sesizeazi curenlide

ordinulzA
rFunclioneazi numai
in c.c.
Proprietili ,Consum propriu de putere
mic
rSensibile la suprasarcini
si la socuri mecanice
oAmpermetru givoltmetru
de c.c.
oAmpermetru givoltmetru
de c.a. prin addugarea
Utilizdri unui redresor
oAparat indicator pentru
ohmmetru, multimetru,
aparate electronice gi punt
de mdsurare
zecilor de mA ordinul mA
rFunctioneazi Tn c.c.gi c.a. rFunctioneazi Tn c.c.gi c.a.
rlnfluenlate de cimpuri magne- rConsum propriu de putere
tie exterioare relativ mare
o Robust, simplu, cost redus r Cost relativ ridicat, constructie
complicatil
Ampermetru givoltmetru de c.a. rAmpermetru givoltnetru
sub forml de aparate de pianou de c.c.9ide c.a., pdna la
gi portabile, la frecventa relelei lrewenle de sute de herEi
(50H2) rWattmetru de c.c. gide c.a.
rCosfimetru

102
 6.1 .2. Aparate digitale APROFUNDARE
Semnalul elementar digital se numegte bit. El are
cele doud nivele notate convenlionalcu 0 gi
1 (tig. 6.9.)
Dezvoltarea tehnicilor numerice de calcul 9i a
dispozitivelor de automatizare ce lucreazd cu
mdrimi discrete a dus la dezvoltarea puternici a
tehnicii de mdsurare numerici. Aparatele de
mdsurat digitale au atins in prezent performanle
deosebit de inalte 9i sunt in continud dezvoltare.
Principiul de funclionare
Principiul de functionare a aparatelor de
Fig. 6.9. Semnale digitale
mdsurat digitale consti in transformarea mdrimii
de mdsurat, cu variatie continud in semnale
digitale, care dupi o prelucrare specifici, permit
afi garea rezu ltatu ui mdsu rd rii su b formd n u mericd.
I

Transformarea mdrimii conti nue (analogice) in

semnale digitale se realizeazd prin discretizarea
gi codificarea mdrimii de mdsurat.
a. Discretizarea constd in transformarea
variatiei continue a mdrimii de misurat in variatie
in trepte, care reproduce, cu o anumitd
aproximatie, varialia continud. Aproximatia este At At At at at At at at at at At at
cu atit mai bund cu cdt treapta de varialie este
mai micd, deci numdrul de trepte este mai mare.
Discretizarea se poate face:
. in trmp (egantionarea) - mdsurarea se
efectueazd la intervale de timp At egale
Ay
(fig. 6.10.a.)
ay
. in nivel (cuantificarea) - mdsurarea se ay
executd la intervale Ay egale ale nivelului mdrimii Ay
de mdsurat (fig. 6.10.b.). ay
Timpul dintre doud misurdri succesive se
numegte interval de egantronare.
Diferenta dintre doud trepte succesive
reprezinti rezolulia aparatului. Intervalul de
egantionare gi treapta de nivel se aleg in functie Fig. 6.10. a) Discretizarea mdrimiicontinue in timp
de numirul de mSsurdri pe secundi necesare 9i b) Discretizarea mdrimii continue fn nivel
de eroarea maximd admisd. Diferenla dintre
valoarea reald a mdrimiigivaloarea mdsurati se
Rezolutia reprezintd cea maimicd varialie a mdrimii
numegte eroare de discretrzare. Eroarea de
de mdsurat pe care o poate sesiza aparatul gi este de
discretizare este intotdeauna mai micd dec6t fapt pragulde sensibilitate al aparatului.
rezolulia aparatului. in fiecare moment de mdsurare, mdrimea de
b. Codificarea (codarea) reprezintd operatia mdsurat este aproximatd cu valoarea celei mai
prin care se atribuie o valoare numerici treptei apropiate trepte.
corespunzdtoare mdrimii mdsurate, valoare ce se
exprimi intr-un anumit sistem de numeratie. .. efi/ne*r Mdimam&wn6nupateluaoie
I val@re, ci numaianumite valori impuse
prin open$a de discretizare.

103
 Construclia. Schema bloc
Dezvoltarea tehnicilor digitale a fost deosebitd Mlrimea de misurat
in ultimile decenii. Aparitia procesoruluiin anii '70,
a calculatorului personal (PC) in anii '80, apoi a
microprocesorului, a determinat extinderea
domeniilor de utilizare a aparatelor digitale.
Indiferent de modul de realizare a aparatelor
digitale acestea au ca bazi constructivi anumite
blocuri funcfionale, in componenta cirora intri Bloc
numeroase elemente 9i circuite electronice. de
Blocurile functionale sunt interconectate gi comandi
alcituiesc o schemi bloc generali ca in fig. 6.11.
Gircuitul de intrare prelucreazd mirimea de
mdsurat pentru a obtine o mirime convenabild la
intrarea convertorului. Acest bloc funcJional
asigur6 o impedantd de intrare foarte mare care
separi aparatul de mdsuri de sursa mirimii de
mdsurat gi poate fi: Fi7.6.11. Schemd bloc
. un amplificator, cdnd mdrimea de mdsurat
este prea micd;
. un atenuator, cdnd mdrimea de misurat este
prea mare;
. un redresor, clnd mdrimea de mdsurat este Tabel 6.7
alternativd, iar la intrarea convertorului se
cere o mirime continui. Numir
zecimal 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Convertorul analog - digital (CAD) constituie Numir
partea principali a unui aparat de misurat digital. 0 1 1C 11 t0c 101 r10 111 100c 1001 t01c
binar
Acest bloc functional efectueazd operatia de
Aplicalie
transformare a mirimii analogice de mdsurat a) transformarea unui numir din baza 10 ( de exemplu
intr-o serie de impulsuri. numdrulzecimal 18) ln numdrln baza 2(numlr binar).
Numiritorul numdrd impulsurile de la iegirea
CAD intr-un anumit sistem de numeratie (binar n umdr zecimaF----t1 I l?1a---baza
tabel 6.7. sau binar-zecimal), realizdnd astfel 18tsla
operalia de codificare. El este format dintr-un lant r6e1-------c0 l-14 le
de celule elementare de numdrare care depind 1 41212
de sistemul de numeratie folosit.
02r1
0
Decodorul transformd rezultatul m6suririi din
sistemul binar sau binar-zecimal in sistem zecimal. (18)'0=(1001Ct),
Dispozitivul de afigare indici rezultatul b) transformarea unui numAr din baza 2 Tn numir ln
mdsuririi sub formi numericS. in prezent, pentru bazazecn
realizarea dispozitivelor de afigare se utilizeazi:
. diode semiconductoare electrolumi n iscente
/- , r-^b*
+1 .2 +O'2o =16+2=1 I
-\<</-__-a
1.QQl 0= 1 .24 +O'23 +0.22

(LED). Acestea au proprietatea de a emite

lumind cdnd sunt in conductie. Se utilizeazd (10010).=(18)'0
in aparatele tranzistorizate, pentru cd
functioneazd cu tensiuni mici de ordinul
voltilor;

104
 . cristale lichide (LCD) care au proprietatea de
a-gi schimba transparenta sau culoarea sub
influenfa cdmpurilor electrice sau magnetice.
Au cea mai largi rdspdndire (fig. 6.12.).
Blocul de comandd asiguri comanda
automatd a tuturor operatiilor.
Blocul de alimentare alimenteazd celelalte
blocuri functionale.
Proprietdli
Aparatele de m6surat digitale se
caracterizeazd prin:
. Afigarea directd este sub formd numericd a
valorii mdrimii mdsurate.
. Mdsurarea nu este continud, ci discretd,
efectudndu-se la anumite intervale de timp.
. Valoarea afigat6 nu urmiregte varialia
continui a m6rimii de mdsurat, ci variafia in
trepte cu care mdrimea este aproximatd.
Drept urmare, rezultatul mdsurdrii nu poate Fi7.6.12. LCD
lua orice valoare. De exemplu: dacd un
aparat digital are ca indicatii succesive
valorile 29,543 gi 29,544, el nu va putea
indica gi alte valori ca 29,5431sau 29,5436, APROFUNDARE
care se gdsesc in intervalul dintre cele doud Rezolutia reprezintd, in fapt, intervalul minim dintre
trepte. doud valori succesive afigate pe un anumit interval de
Aparatele de mdsurat digitale prezintd o serie m d s u ra re. Da cd a pa ratu I d ig ita I a re m a i m u lte i n terva I e
de proprietSli care au determinat utilizarea pe de mdsurare, pe fiecare din ele rezultd o anumitd
scari largd a acestora. rezolufie. De exemplu, pentru un aparat ce indicd
Dintre avantajele utilizdrii aparatelor de rezultatul cu 4 cifre gi care poate sd afigeze numdrul
mdsurat digitale se pot enumera: maxim 1999, rezolutia depinde de pozilia virgulei, deci
. eliminarea erorilor de citire: erori de scari, de interualul de mdsurare.
erori subiective introduse de operator, erori V; rezolutia = 0,1 mV
0,1999V interual = 0,2
de calibrare sau de paralaxd; 1,999V interual= 2Vi rezolulia=1mV
. exactitatea foarte bund. Cu €t numdrul de 19,99V interual= 20 V; rezolutia = 10 mV
cifre este mai mare cu atAtexactitatea mdsuririi 199,9V interual = 200 V; rezolutia = 100 mV
este maibund;
. sensibilitatea (rezolutia) foarte bund;
. vitezi mare de mdsurare (sute gi mii de
mdsurdri pe secundi);
. sigurantd mare in funclionare;
. protectia la suprasarcind 9i la polaritate
inversd;
. posibilitatea de stocare a informatiei pe suport
magnetic sau in memoria unui calculator
(fi9.6.13.);
. posibilitatea automatizdrii procesului de
mdsurare:
. posibilitatea cuplSrii cu calculatoare gi alte
dispozitive pentru realizarea sistemelor
automate (fi9. 6.13.);
. posibilitatea transmiterii rezultatelor la Fig. 6.13. Conectare calculator
distantd.
105
 . Pretul acestor aparate s-a diminuat o datd cu
dezvoltarea tehnicilor digitale.
Utilizdri
Aparatele digitale se realizeazi pentru
misurarea unei singure mirimi (de exemplu,
voltmetre, frecventmetre, oh m metre, cronometre)
sau pentru realizarea aparatelor de mdsurat cu
mai multe functii: multimetrele.
Av6nd Tn vedere proprietdtile acestora,
aparatele de mdsurat digitale se folosesc pe
scari largd pentru:
. mdsurdri de exactitate ridicati in laboratoare
in orice domeniu: tehnic, medicind,
meteorologie etc.;
.
mdsurdri Tn procesele industriale auto-
matizate;
. misurdri cu transmiterea rezultatelor la
distantd;
. mdsurdri cu prelucrarea automatd a datelor;
. controlul gi supravegherea centralizat6 in a)
procesele industriale.
Gomparalie intre aparatele analogice gi digitale
Utilizarea aparatelor de misurat analogice gi
digitale (fig. 6.1a.) are avantaje 9i dezavantaje
pentru fiecare cazin parte.
Afigajul numezb permite o citire ugoari, lipsitd
de erori subiective, in timp ce indicatiile analogice
potfi afectate de erorisubiective sau de paralaxd.
Dacd Tnsi un operator trebuie si controleze un
numdr mare de parametri ai unei instalalii
industriale (de exemplu o centrald electric6),
urmdrirea simultand a unor aparate analogice
este mai u9oar6, pozifia acului indicator furni-
zAndu-i instantaneu informaJia necesara (de
exemplu, depdgirea valorii critice a unui para-
metru.) Un panou de comandi plin de date
numerice este mai greu de urmdrit.
De asemenea, varialia in timp a unui parametru
poate fi mai ugor urmiritd primtr-o inregistrare
graficd de tip analogic dec6t prin citirea unui lung b)
girde date numerice. Pe de altd parte, inregistrarea
centralizat6 a unui mare numdrde date este indicat Fig. 6.14. Aparate de mdsurat electice
sd se facd sub formd numerici, in care caz se pot
inregistra 9i alte informalii, ca de exempu data, ora,
punctulde mdsurare.
Din punct de vedere altransmisiei informatiei,
sunt de preferat semnalele numerice, care pot fi
transmise la distante mari cu mare exactitate.
106
 6.1.3. Multimetre analogice gi numerice APROFUNDARE
Dezvoltarea tehnicd deosebitd a fdcut ca
Dupd cum ii spune numele, multimetrul este multimetrul portabil, sd nu maifie doar un instrument
un aparat care misoard mai multe mdrimi utilizat ,,la serviciu" de cdtre electricieni gi electronigti,
electrice, av6nd pentru fiecare mdrime mai multe ci a devenit un hobby sau o necesitate pentru cei
pasionati. Acesta igi gdsegte utilizarea oriunde existd
domenii de m6surare, dar un singur dispozitiv personal de specialitate in domeniile electric ai
de indicare. Multimetrele uzuale mdsoard: electronic, oriunde este nevoie de instalarea,
tensiuni electrice continue 9i alternative, intensitdti intretinerea gi repararea echipamentului electric, in
ale curentului electric continuu 9i alternativ, instalatii de iluminat, constructii, intrelinere, auto,
rezistenle electrice, dar pot mdsura 9i alte mirimi electronicd, pentru mdsurarea temperaturilor etc.
ca: temperaturi (prin conectarea unui traductor Instrumentele sunt robuste gi ugor de utilizat.
de temperaturd), capacitdti electrice, frecvente,
factorul de amplificare a tranzistoarelor sau
pot indica starea bateriei care alimenteazd 5 18 'i '{ , l,:1, if., 7' t'
aparatul.
Multimetrele sunt aparate indispensabile
electricienilor, deoarece valorile mdrimilor electrice
er\\)\r'o';;6111-\ I llll I Illll
| flm'7trriz'!Q
pe care le intAlnim in practica mdsurdrii variazd L o Qtoioi[Joo
intr-un domeniu foarte larg (pentru curent de la o9l"\F'
microamperi p6ni la zeci de amperi, iar pentru
tensiuni de la zecimi de volt la sute de volti) 9i ar fi
foarte incomod sdfolosim cdte un aparatpentru €te
o mdsurare.
Multimetrele pot fi analogice sau digitale.
Multimetrele analogice (fig. 6.15.) au ca
dispozitiv de indicare un dispozitiv magnetoelectic.
in cutia aparatului, se monteazd o punte
redresoare care permite alimentarea Tn curent
continuu a dispozitivului indicator atunci c6nd
misuririle au loc in curent alternativ. Prin
intermediul unui comutator, se realizeazd
conexiunile dorite, astfel TncAt aparatul poate fi o.s\\
utilizat pentru mdsurarea intensitdtii curentului, q'1\x. Il,{/xroo
/:tx1t
tensiunii, rezistentelor.
Pe cadranul aparatului sunt trasate mai multe
scdri gradate inscriplionate cu simboluri pentru
i::ffr2"
ilA= '" \ -/ (4P "1"

c.c. (-), c.a. (-), intensitate (A), tensiune (V),

rezistenti (O). 1- Dispozitiv de afigare
Bornele sunt inscriptionate cu + gi -, iar 2- Comutator (selector)
nerespectarea acestei indicatii in curent continuu 3- Bomi conectare (-)
face ca indicatorul sd devieze sub zeroul scdrii 4- Bomd conectare (+)
5- Domeniu de mdsurare a tensiuniicontinue
gradate, ceea ce poate duce la distrugerea 6- Domeniu de misurare a intensitilfii
aparatului. curentului continuu
Cdnd functioneazdca ampermetru 9i voltmetru, 7- Domeniu de misurare a intensiti$i
multimetrulanalogic nu are nevoie de alimentare. curentului alternativ
8- Domeniu de mlsurare a tensiuniialtemative
Pentru funclionare ca ohmmetru, multimetrul a rezisten[ei
9- Domeniu de mdsurare
analogic este alimentat de la o baterie
incorporatd. Fig. 6. 1 5. Multimetru analogic
107
 Multimetrele digitale (fig. 6.16.) sunt alcatuite
dintr-un voltmetru digital de curent continuu,
prevdzut cu diferite circuite auxiliare care permit
extinderea posibilititilor de mdsure.
Multimetrul digital are un singur dispozitiv de
afigare pe care apare direct valoarea mdrimii
mdsurate.
Pe panoul frontal al aparatului, se afld un
comutator cu ajutorul cdruia se selecteazi
domeniul de mdsurare.
Bornele nu mai au inscriplionarea + gi -, dar
existd in schimb o bornd inscriplionatd COM sau
av6nd desenat simbolul ,,masd". in curent
continuu, borna COM poate ficonectatd la oricare
dintre punctele de mdsurare (fird ca aceasta si
afecteze functionarea a pa ratu u i). Sem n u I mdri m ii
I

se va afiga automat.
Dacd domeniul ales este mai mic decdt
valoarea mdsuratS, operatorul este atentionat cd
manevra este gregitd fie prin afigarea unei
anumite combinatii de semne gi cifre, fie prin
stingerea intermitentd a afigdrii. De asemenea,
unele aparate schimbd automat domeniul de
mdsurare in functie de valoarea marimii mdsurate.
Multimetruldigitaleste alimentat de la o baterie
incorporatd pentru toate modurile de functionare.
Unele aparate igi intrerup automat alimentarea
dacd nu mdsoard un anumit timp.
Deoarece multimetrele sunt aparate
portabile, manevrarea lor se va face respectdnd
cu strictele toate instructiunile de utilizare,
deoarece pericolul de accidentare prin
electrocutare este mai mare decdt in cazul
aparatelor de mdsurare fixe.
2- Comulator(selector)
3- Bornd conectare pentru mdsurarea
intensi titii curentului
4- Bornd conectare oentru mdsurarea
tensiunii gi a rezistenlei electrice
S-Bomi comuni
6- Domeniu de mdsurare a tensiunii continue
7- Domeniu de mdsurare arezistentei
8- Domeniu de mdsurare atensiunii altemative
9- Domeniu de mdsurare a intensitdfii
curentului continuu
10- Domeniu de mdsurare a intensitdtii
curentului altemativ
f:ig. 6.16. Multimetru digital

A Executarea lucririlorin laboratoarele de mdsurdri ek:ctrice trebuie si find seama de o

serie de reguli care au ca scop evitarea accidentelor (electrocutarea utilizatorilor, distrugerea
sau defectarea aparatelor, incendii) 9i nu in ultimul rdnd, efectuarea de misuriri de calitate.
Pentru atingerea scopurilor vizate in timpul lucrdrilor de laborator, fiecare elev are
urmdtoarele obligalii :

9i confirmarea bunei executdri,

108
 F$A DE AUTOEVALUARE
Rezolvali sarcinile urmdtoare gi comparati rispunsurile voastre cu rezolvarea dati.
Autoevaluali-vi conform punctajului acordat.
Timp de lucru: 20 minute. Se acordi 1 punct din oficiu.

I Alegeti rispunsul astfel incdt sd obtineli un lll. in coloana A sunt prezentate pozitii de
enunt corect: n functionare a aparatelor de m6surat electrice, iar
1. Simbolul W inscriplionat Pe scala in coloana B simboluri de marcare. Realizafi
aparatului de mdsuri arati cd: 1p asocierile dintre fiecare cifri din coloana A gi litera
a. aparatul misoard 2 A; corespunzdtoare din coloana B.
b. indicele clasei de exactitate este de 2%;
c. tensiunea de incercare a dielectricului A. Pozitii de funclionare B. Simboluride marcare
este de 2kV.
2. Aparatul electrodinamic se utilizeazd: 1p lp l.verticali a.-
a. numaiin curent continuu; 1p 2. orizontald
--FI-
b. ar-LIl r
b. in curent continuu gi curent alternativ; | {,t ar
rTTT T
c. numaiin curent alternativ. 1p 3. indinati tata de orizontald c.t
ll. Completali spatiile libere astfel inc6t si L

oblineti un enunt corect: 2P d.

Transformarea mdrimii continue (analogice) lV. Trasa$ caracteristica de conversie a aparatului
in semnale digitale se realizeazdprin...... 9i
mdrimii de mdsurat. magnetoelectric dacd le [O;Z]A 9i K= 2. 2p

FrgA DE EVALUARE
Timp de lucru: 20 minute. Se acord6: 1 punct din oficiu.

I Alegeti rdspunsul astfel incdt sd obtineti un asocierile dintre cifrele din coloana A gi literele
enunt corect: din coloana B
Care dintre proprietdlile de mai jos sunt A
caracteristice aparatelor de misurat digitale? 0,5p 0,5p l.aparat feromagnetic a. o = K I
a. Rezultatul misurdrii nu poate lua orice 0,5p2. aparat magnetoelectric b. o = K 12
valoare.
b. Rezultatul mdsurdrii este indicat de un 0,5p 3. aparat electrodinamic
".
o =lP
K
indice care se deplaseazd fatd de o scard
gradatS. d. cr=Kl,l,
c. rezultatul misuririi poateluaoricevaloare. maijos, este prezentati schema
lV. in figura de
ll. Notati in dreptul enunturilor de maijos litera bloc a unui aparat digital. 3,5p
A, dacd apreciati ci enuntul este adevirat gi litera Asociali numirul cu denumirea fiecdrui bloc.
F dacd apreciati cd enuntul este fals.
a. Multimetrul digital afigeazd rezultatul
misuririi pe o scard gradata. A F 0,5p
b. Dacd la un aparat analogic dispozitivul
pentru producerea cuplului rezistent se
defecteazd, echipajul mobil se deplaseazd
pdnd la limita extremd indiferent de
valoarea mirimiide mdsurat. A F 0,5p V. Precizati proprietdlile aparatului magneto-
lll. in coloana A sunt enumerate tipuri electric 1,5p
constructive de aparate de mdsurat electrice, iar Vl. Precizati utilizdrile aparatului electro-
in coloana B caracteristicile de conversie. Scrieti dinamic 1p

109
 LUCRARE DE LABORATOR

Studiul aparatelor analogice pentru mdsurarea mdrimilor electrice

Competente:
' Selectarea mijloacelor de mdsurare Tn funclie de mdrimea mdsuratd, domeniul de utilizare,
caracteristicile metrologice 9i valoarea prezumatd, Tn vederea realizdrii mdsurdrii;
. ldentificarea simbolurilor inscriptionate pe cadranul apar:rtelor;
. Alegerea aparatelor in functie de tipul constructiv;
'Alegerea aparatelor in functie de natura curentului 9i a mdrimii de misurat;
. Notarea corecti a datelor obtinute.

Aparate utilizate:
Aparate ana log ice : ampermetre, voltmetre, ohmmetre, contoare.

Mod de lucru:
1. Se oferi de citre profesor aparatele analogice necesare.
2. Se identificd simbolurile de pe cadranul acestora.
3. Se indicd caracteristicile scdrilor gradate.
4. Se precizeazd utilizarea fiecdrui aparat.
5. Se completeazd tabelul urmitor, conform exemplului.

Denumirea Tip constructiv Scara gradatd f

aparatului o J
(J E8 .E (I'
Et
o=
E
EE
q
E
c-(I' E
-e. t
Simbol Simbol J
L
oE9 O.f
Pc f
()
(E.=
(t) PN
e'5 o'6.N .u6 Pd
=8 E
'5O
FC) E E.g ZE E s€ Par p.E E
lJ-
=lJ

ampermetru Magnetoelectric Uniformi 1 amper 20 0,05 A 0,5 2kv c.c.

A

6. Se formuleazi observatii gi concluzii proprii despre lucrare.

Observatii gi concluzii:

110
6.2 Misurarea intensititii curentului electric
a)
1. Aparate de mdsurat
analogice gi digitale
2. Metode de mdsurare
3. Erori de mdsurare

/-!;* Curentul electric reprezintd

ruilffi migcarea ordonatd a purtdiorilor de
sarcind electricd dintr-un conductor.
lntensitatea curentului electric (l)
reprezintd cantitatea de purtdtor de
sarcind electrici care traverseazi b)
sectiunea unui conductor in unitatea
de timp.

Unitatea fundamentald de mdsurd in Sl este Fig. 6.17. a) Ampermetru analogic

amperul (A). b) Ampermetru digital
6.2.1. Ampermetre
Mdsurarea intensitdlii curentului in circuitele
de curent continuu gi de curent alternativ se
realizeazd prin metode de citire directi cu
aparate de mdsurat numite ampermetre.
Ampermetrele pot fi analogice sau digitale
(fig. 6.17.)cu unul sau mai multe domenii de mdsurare.
Ampermetrele analogice se realizeazd pe
baza dispozitivelor studiate in capitolul anterior.
Cuplul activ ce aclioneazd asupra sistemului
mobil al acestor aparate, oricare ar fi tipul lor
constructiv, este functie de intensitatea curentului
de misurat. Aceasta inseamni cd rotirea a a
acului indicator este: a = f ( | ), deci aparatul Fig. 6.18. Galvanometru cu spot luminos
analogic poate funcliona ca ampermetru.
Curentii de intensitate foarte micd, de ordinul
10-6-10-e, se mdsoard cu aparate foarte sensibile
numite galvanometre (fig. 6.18.). Curentiide ordinul
miliamperilor se mdsoard cu miliampermetrul.
6.2.2. Simbolizarea ampermetrelor
Fig. 6. 1 9. Simbol al ampermetrului
in schemele electrice, ampermetrele se
reprezintd cu ajutorul unor simboluri conventionale
Borna
stabilite prin SR 1325111996 (fig. 6.19.).
6.2.3. Montarea ampermetrelor in circuit
Ampermetrele se monteazd ln
serie ln circuitul?n care se mdsoari
intensitatea curentului (fig. 6.20.). ln
acest fel, curentul de mdsurat hece
prin ampermetru.
Montarea ampermetrului se face intrerup6nd
circuitul gi intercaldnd aparatul astfelinc6t prin el
sd treacd curentul de mdsurat. Fig. 6.20. Montare in serie a ampermetrului

111
 Daci toate elementele circuituluiin care se
misoard intensitatea suntin serie, nu are importanti
in ce loc se insereazd ampermetrul deoarece
intensitatea curentu lu i electric este aceeagi.

Fig. 6.21. Montare gregitd a ampermetrului

PROBLEiMA REZOLVATA
intr-un circuit alimentat de la o sursi de
6.2.4. Rezistenta intemi a ampermetrului ro tensiune E=4,5V gi care contine o rezistentd de
5C), se monteazi un ampermetru care are
rezistenta interni ro=1O .
1. Eroare absoluti Calculafi :
2. Eroare relativd a. valoarea intensititii curentului inainte de
a monta ampermetrul;
b. valoarea intensititii curentului misuratd
de ampermetru;
c. sd se determine eroarea relativd.
Prin montarea ampermetrului, in circuit se
R: u)l = E 4.5
introduce rezistenta suplimentard ro care
'R5
determini modificarea,parametrilor acestuia, in
b)t,=
tr 45
special a rezistenlei totale a circuitului. Acest R*r,, 5+l
fapt duce la modificarea intensitdtii curentului
care str6bate ampermetrul, deci a valorii c)LY= I,-I =0,75-0,9 =-0,15A
mdsurate.
6',=
tLX o.ts
--^
I 0.9

qr a ilJia:. i,{i:r,li'tr r,-!,-.. ,

6.2.5. Ampermetre cu mai multe

domenii de misurare
Ampermetrele cu mai multe domenii de A
mdsurare (fi1.6.22.) sunt previzute cu un selector
sau mai multe borne cu ajutorul cdrora se alege
domeniul, in funclie de valoarea curentului ce
trebuie mdsurat.
La ampermetrele digitale, se selecteazd
domeniul, iar valoarea curentului misurat este
afigatd direct.
Ampermetrele analogice sunt previzute cu
una sau mai multe scdri gradate, care sunt
utilizate in funclie de domeniul selectat.
Dacd existd o singuri scard, se va amplifica
valoarea cititd pe aceastd scari cu o constantd Fig. 6.22. Ampermetru cu mai multe
domeniide mdsurare
112
specifice domeniului de mdsurare ales. Constanta PROBLEMA REZOLVATA
se va calcula imp6(ind intensitatea curentului
Figura de maijos reprezintd scara gradatd a
nominal pentru domeniul respectiv In la numdrul
unui miliampermetru cu domeniul de mdsurare
total de diviziuni ale scirii oradate o."": de SmA.
' =!sai"
rc
0*.
Valoarea i ntensitdli i cu rentului electric mdsu rat
se va calcula prin inmultirea valorii diviziuni la care
se opregte indicatorul, cu constanta domeniului lt:
l=crK.
6.2.6. Ampermetre de curent continuu
Pentru mdsurarea curentului continuu se
utilizeazd ampermetre analogice de tip Notati valoarea indicatd de aparat.
magnetoelectric, feromagnetic sau electrodinamic
9i ampermetre digitale. Proprietifile aparatelor L 5mA
analogice se regisescin tabelul6.6. (pagina 102). R. Kr = = 0,lmA/ div'.
Pentru mdsurarea curentului continuu, cel mai ;= ndt
utilizat aparat analogic este ampermetrul a= | l,Sdiviziuni
magnetoelectric. I = 0,1' 1l,,5 = 1,15m,4
Ampermetrele de curent continuu au bornele
a) lntensitatea
marcate cu ,,+ " gi , - ". curenfului
Ampermetrul analogic poate avea scard
gradatd unilaterald(cu zero la capdt) sau bilaterald
(cu repere de ambele pdrfi ale reperului zero).

RezistenB
Condudor (consumabr)

Tn cazcontrar, dacd aparatul este analogic, se

poate defecta (fig. 6.23. a,b).
Pentru a misura cu ampermetrul digital, se
fixeazd selectorulpe pozifia c.c. (sau D.C. sau =).

6.2.7. Ampermetre de curent alternativ FU.6.23. a) Corcdarc ardii a amrermebuluide c.c.

Q futercgrqitd a ampennehiuide c.c.
Penfu mdsurdriin curent altemativ se utilizeazd
ampermetne anafogice de tip magnetoelefuic an
redresor, feromagnetic, electrodinamic sau impedantA
ferdinamh$ ampermetne digitale (vezi tabelul 6.6.
pagina 102).

Conectarea ampermetrului Tntr-un circuit de

curent alternativ este prezentatd Tn ti1.6.24. Fiq.6.24. Conectare a ampermetruluide c.a.
113
 Ampermetrele magnetoelectrice cu redresor se
realizeazd cu ajutorul unui dispozitiv de redresare
a curentului alternativ montat Tn aceeagi cutie cu
ampermetrul magnetoelectric. Curentul altemativ de
mdsurat este transformat in curent continuu gi apoi
este aplicat dispozitivului magnetoelectric. Scara
este gradatd pentru curent altemativ (fig. 6.25.).
Ampermetrele de tip feromagnetic sunt utilizate
cu precddere ca aparate de tablou, deoarece sunt
robuste gi ieftine. Ampermetrele feromagnetice se
construiesc pentru valori nominale de 1 A sau Fig. 6.25. Aparat magnetoelectric cu redresor
5 A, gi se monteazd impreund cu dispozitive de
extindere a domeniului de mdsurare c6nd se
mdsoari valori mari ale curentului.
Ampermetrele electrodinamice sunt cele mai
exacte aparate analogice utilizate pentru misurdri
in curent alternativ. Pentru realizarea
ampermetrelot bobina fixd se leagd in serie cu
bobina mobild (fig. 6.26.).
Pentru a mdsura cu ampermetrul digital se
fixeazd selectorul pe pozitia c.a. (sau AC sau -).

6.2.8. Misurarea intensititii

curentului cu multimetrul

Multimetre Fig. 6. 26. Ampermetre electrod i nam ic

@
Pentru mdsurarea intensitdtii curentului
continuu sau alternativ, se utilizeazd multimetre
analogice gi multimetre digitale.
A. Misurarea cu multimetrul analogic
consti in:
. reglarea pozitiei acului indicator cu ajutorul
butonului corectorului de zero (€nd este cazul);
. selectarea funcfiei de ampermetru de
curent continuu (c.c. sau D.C sau =) sau de
curent alternativ (c.a. sau A.C. sau -)
(fi9.6.27.);
. alegerea domeniul de mdsurare cel mai
apropiat de valoarea curentului de misurat.
Cind nu existd informatii asupra valorii
curentului de misurat, se va fixa selectorul
pe domeniul cel mai mare. Alegerea unui
domeniu mai mic decdt cel de mdsurare
poate determina defectarea aparatului;
FiSt. 6.27. Multimetru analogic,
detaliu scard gradatd

114
 . conectarea multimetruluiin serie in circuit
se realizeazd prin intermediul conectorilor.
Pentru mdsurdri in curent continuu, se va
respecta polaritatea bornelor 9i anume borna
cu semnul + se leagd la plusul sursei de :'' X _.<rl{.Tl1\ltlll,l 'ltl t' ,I''llf,"rrlt 2A!J:
tensiune, iar borna -, la minusul sursei. Dacd
polaritatea nu se respectd aparatul riscd sd
distrugd.
^se
ln curent alternativ, nu are importan!5
polaritatea bornelor.
Citirea valorii indicate
Multimetrul analogic are mai multe scdri
gradate, de aceea se identificd scara pe care se
va efectua citirea. Se calculeazd constanta
aparatului K, pentru domeniul ales 9i se inmullegte
cu numdrul de diviziuni indicate. Se obtine astfel
valoarea intensitdlii curentului :

| = cr K, (fig. 6.28.)
0,
. Dacd mesurarea $e efectueazd
in curent continuu Si acul indicator
deviazd fn sens contrar celui nonnal,
se intrerupe a Iim e n ta rea cu tensiu ne
. gise verificd polaritatea bomelorlSe
lneSine*reia misurarea dupd montarea
corectd a aparatuluiin circuit.
. Daci acul indicator depigegte
Fig. 6.28. Mdsurare cu multimetru analogic
limita superioari a sciriigradate, se
mdregte domeniul de misurare. unrtatea felul curentului
. Dacd indicalia este nesem-
nificativd, se modificd domeniul ales
in sens descrescitor.

B. Mdsurarea cu multimetrul numeric

E.ffi ffi
constd in:
' selectarea funcliei de ampermetru de
curent continuu (c.c. sau D.C sau =) sau de
curent alternativ (c.a. sau A.C. sau -);
. alegerea domeniului de misurare cel mai
apropiat de valoarea curentului de mdsurat.
Cdnd nu existd informafii asupra valorii
curentului de mdsurat, se va fixa selectorul
pe domeniulcelmaimare. Dacd la mdsurare
se va constata cd informatia obtinutd este
nesemnificativd, vom scddea domeniul de
mdsurare cu ajutorul selectorului (sau
comutatorul) (fig. 6.29.);
. conectarea multimetrului in serie in circuit
prin intermediul conectorilor la bornele Valoarea misurati este 8,31mA.
aparatului (respectiv borna A Si COM);
Fig. 6 29. Mdsurare cu multimetru digital
115
 . citirea valorii afigate a intensiti$i curentului.
Valoarea afigatii este exprimatd in amperi, Alegerea am permetrelor
Ampermetrele analogice au marcate pe cadran
miliamperi sau microamperi, in funcfie de
simbluri arc dau informalii asupn tipului anstructiv
domeniul selectat.
alapantului, tipulde curentin are se utilizeazd, clasa
de exactitate, pozilia corectd a apantului in timpul
efectudrii mdsudrii. Aeste simboluri au fost prezentate
in apitdul anterior in tabelul 6.2. (pagina 98).
Pentru a mdsura intensitatea curentului electric
dintr-un circuit, se va alege apantul neesar avdnd in
vedere urmdtoarele:
. felul curentului: curentantinuu (c.c.) sau curent
altemativ (c.a.). La ampermetrul digital se alege
tipul de curent cu ajutorul selectorului;
. domeniul maxim de misurare: ampermetrul
analqic se va alqe astfel lndt indielia sd fie in
a doua jumdtate a scdrii gradate. Dacd
ampermetrul, analogic sau digital, arc mai multe
MuiE domeniide mdsunre, se va selecta domeniulel
maiapropiat de valurea curentuluide mdsunt.
C6nd nu existd informalii asupn valoii curentului
de mdsunt, * w fixa electorul (sau amutatorul)
p domeniulel mai marc. Dacd la mdsunre se
va constata cd informalia oblinutd este
nesemnificativd, se va scddea domeniul de
mdsurare cu aiutorul selectorului (sau
amutatorului);
. cfasa de exactitate: se alege in funclie de
domen iul de utiliza re a rezultatului mdsu rdrii.

FEA DE EVALUARE
Timp de lucru: 20 minute. Se acordd 1 punct din oficiu.

l. Alegeti rispunsul astfelincit si obtineti un 2. Bomele multimetrului digital sunt inscriptio-

enunt corect: nate cu + gi-. AF 1p
1. Misurarea intensitdtii cu ampermetrul este 3. Constanta ampermetrului se calculeaze cu
o metodd : 1p formula K,=lnl crn"r. AF 1p
a. indirectd;
b. directd; lll.lntr-un circuit de curent continuu, o sursa
c. de comparatie. cu tensiunea electromotoare E = 12Y debiteazd
2. Ampermetrul electrodinamic se utilizeazi curent pe rezistorul R = 600. Pentru masurarea
pentru misurarea: 1P intensitdtii curentului electric, se leagi in
a. numai a intensitttii curentului continuu; circuit un ampermetru cu rezistenta interni
b. ntensititii cu rentul ui continuu gi alternativ;
i
L=50.
c. numai a intensitttii curentului altemativ. a. Reprezentati pe foaie schema electrici a
ll. NotatiTn dreptul enunturilor de maijos litera circuitului inainte gi dupd legarea amper-
A, daci apreciati ci enunlul este adevirat gi litera metrului. 2P
F, dacd apreciati ci enuntul este fals: b. Calculati eroarea absolutd 9i eroarea
1. Montarea in paralel a ampermetrului relativi determinate de montarea amper-
determinidistrugereaacestuia. A F 1p metruluiin circuit. 2P

116
 LUCRARE DE LABORATOR
Mdsu ra rea i nten sitdtii cu rentu I u i
Competente:
. Utilizarea ampermetrelor 9i multimetrelor pentru mdsurarea intensitifiicurentului electric;
. Alegerea aparatelor necesare in functie de rezistenta interni a ampermetrului, de rezistenta
circuitului, de indicele clasei de exactitate, de valoarea curentului de mdsurat;
. Realizarea schemei de montaj a ampermetrului;
. Manevrarea aparatelor gi dispozitivelor;
. Citirea corectd a aparatelor de mdsurd;
. Notarea corecti a datelor obtinute;
. Determinarea erorilor de mdsurare;
. Respectarea normelor de securitatea muncii.

Aparate gi dispozitive utilizate:

Ampermetre analogice 9i digitale, multimetre, rezistoare fixe gi variabile, consumatori
(de exemplu becuri, aparate electrocasnice), surse de c.c. 9i c.a, conectori.

Desfigurarea lucririi:
1. Se alege ampermetrul sau multimetrul in functie de conditiile impuse.
2. Se realizeazd schema de montaj.
3. Se efectueazd mdsurarea cu ampermetrul sau multimetrul digital, stabilindu-se valoarea
de referintd lo.
4. Se efectueazd misurarea cu ampermetrul sau multimetrul analogic, obfindndu-se
valoarea l.
5. Se calculeazd erorile.
6. Se completeazl tabelul urmitor:

Aparat Aparat Eroarea absolutd Eroarea relativd

Nr. diaital analoqic e=AX/lo
crt. aX =l- lo
lo(A) l(A) (A) ("16,
1
2

7. Se formuleazd observatii 9i concluzii proprii despre lucrare.

Observatii 9i concluzii:

117
6.3 MASURAREA TENSIUNII ELECTRIGE
o,tb
1. Aparate de mdsurat x
analogice gi digitale
2. Metode de misurare
k
3. Erori de mdsurare lhrnm-
;- ,,.,', *
Tensiunea electricd (U ) reprezintd
lucrul mecanic efectuat pentru a)
transportul sarcinii electrice intre
doud puncte ale unui circuit.

Unitatea de misuri Sl este voltul [V].

Tensiunea electricd poate fi continui sau
alternativi, dupd cum valoarea sa este constantd
sau variabild Tntr-un interval de timp dat.

6.3.1. Voltmetre
Mdsurarea tensiunii se realizeaz6, in general,
pnn m etod e d e ci ti re d irectd, cu aparate de mdsu rat b)
numite voltmetre. Pentru misurdri de mare Fi7.6.30. a) Voltmetru analogic
exactitate se utilizeazd metode de compensatie. b) Voltmetru digital
Voltmetrele pot fi analogice sau digitale
(fig. 6.30. a,b) qJ unul sau rnai multe dornenii de mdsurare.
la baza constructiei unui voltmetru analogic
stau aparatele de mdsurat care au fost studiate
(capitolul 6.1.).
Voltmetrul analogic este un aparat de misurat al
cdrui cu plu activ este fu ndie de tensiunea de misurat,
-V
deoarece intensitatea curentului care intervine in
expresia acestuicuplu poatefi exprimati prin raportul
J,
V

-V
dintre tensiune 9i curent, conform legii lui Ohm.
Astfel, orice aparat este caracterizat printr-un
curent nominal lo gi o rezistenti interni ro. La
trecerea unui curent electric oarecare, l, prin
aparat, la bornele acestuia apare o cidere de
tensiune (fig. 6.31.): Fig. 6. 3 1 . Obli nerea voltmetrulu i d intr-un ampermetru

u=t.rn o""i' l=*

Dacd in caracteristica de conversie se exprimi
I prin relatia de mai sus, se obtine:
o=\l); " =f tluy;
de unde rezult6: cr = f, (U)
Aceastd relafie arati cd indicafia aparatului cr,
este propo(ionali cu tensiunea aplicatd la bornele
sale, deci acesta poate fifolosit ca voltmetru.
APROFUNDARE
Tensiunile utilizate in practicd au valori foarte
variate, de la rnilivolli (chiar microvofti) pdnd la sute de
miide volli.
Pentru mdsurarea tensiunilor mai mici de un volt,
se utilizeazd milivoltmetre, iar pentru mdsurarea
tensiunilor de valoi mari, voltmetrele se asociazd cu
dispozitive speciale care permit extinderea domeniului
de mdsurare a acestora: rezistenle aditionale 9i
tra n sform atoa re de mds u ra re

118
 6.3.2. Simbolizarea voltmetrului in Borna aparatului..--
schemele electrice
in schemele electrice. voltmetrele se
reprezintd cu ajutorul unui simbol conventional,
stabilit prin SR 13251196. (fig. 6.32.) Fig. 6.32. Simbol al voltmetrului

6.3.3. Montarea voltmetrelor in circuit

Pentru a mdsura tensiunea elec-

I
*''1*' Hfi i..?fii t[ffi' i,i ?SlJiii
in circuit. "T:"Sf
Montarea in paralelse realizeazd prin legarea
voltmetrului intre doud puncte ale circuitului.
Aceste puncte potfi : bornele sursei, bornele unui
consumator, oricare alte doud puncte ale
circuitului (fig. 6.33.).

Montarea gregiti, in serien

. (figura 6.34.) a voltmetrului nu
lFefinae, distruge aparatul, dar determin5
scdderea intensitdtii curentului in cir-
cuit, datoriti rezistentei foarte mari
a aparatului de mdsurat.
Fig. 6.33. Montare a voltmetrului
intre doud puncte ale circuitului
6.3.4. Rezistenla interni a voltmetrului ru
La montarea voltmetrului in circuit, trebuie sd
se tind cont de faptul ci acesta trebuie sd modifice
cdt mai pulin funclionarea circuitului. Acest lucru
este posibil daci valoarea curentului care trece
prin voltmetru este foarte micd, mult mai mici
Fi'
decdt intensitatea curentului din circuit. I
cl>,
|J.l
indeplinirea acestei conditii se realizeazd dacd
,E
rezistenla internd a voltmetrului este foarte mare,
mult mai mare decdt rezistenla R a circuitului.

fu ,tR Fig. 6.34. Montare gregitd a voltmetrului

in practicd, se monteazdin serie cu aparatul

o rezistentd de valoare mare, ceea ce determind
oblinerea unei rezistente interne de ordinul miilor
sau chiar sutelor de mii de ohmi.
Cu c6t un voltmetru are
t.- - rezistenta interioard mai mare, cu
lFefi'nee-' atdt se iot executa cu el mdsurdri
mai exacte 9i cu atit consumul
propriu alapalatuluieste mai mic.
APROFUNDARE
Rezistenta montatd in serie cu voltmetru se
(r.) Si se introduce, de
numegte rezistenld adilionald
reguld, in aceeagi cutie cu aparatul. Maioritatea
voltmetrelor sunt caracterizate prin rezistenla
necesard pentru a extinde domeniul de mdsurare cu
1 volt, denumitd ,,rezistenla in O / V" (R[O / V] ).
Valoarea acesteia este de obicei inscriplionatd pe
cadranul aparatului.

119
 6.3.5. Voltmetre cu mai multe domenii
de misurare

Voltmetrele cu mai multe domenii de

misurare sunt previzute cu un selector
(comutator), sau cu mai multe borne cu ajutorul
cdrora se alege domeniul in functie de valoarea V
tensiunii ce trebuie misuratd (fig. 6.35.).
La voltmetrele digitale se selecteazd domeniul,
300
valoarea tensiunii mdsurate fiind afigatd direct. o
Voltmetrele analogice sunt prevdzute cu una
sau mai multe scdri gradate, care sunt utilizate
in functie de domeniul selectat.
Dacd existd o singuri scari, se va calcula
constanta aparatului:
tt
Ku = luv.,driv
0 r",
2- Domeniu de mdsurare(lsOv 300V 600V)
Unde Un este valoarea tensiunii nominale 3- Bomd de conectare
pentru domeniul respectiv, iar cr.", numdrul total
de diviziuni ale scdrii gradate. Fig. 6.35. Voltmetru cu mai multe domeniide mdsurare
Valoarea tensiunii electrice mdsurate se va
calcula prin inmulfirea valorii diviziuni la care se
opregte indicatorul, cr, cu valoarea constantei a) Intensitatea
curentului
domeniului Kr:
U=aK,
'5
6.3.6. Voltmetre de tensiune continui +r1
)E
',o
,/6 E
e
o
Ampermefe de cr.rrent =o
continuu

Pentru mdsurarea tensiunii continue se folosesc Rezistenta

voltmetre analogice gi voltmetre digitale. Conductor (consumator)
Voltmetre analogice sunt de tip magnetoelectric,
feromagnetic sau electrodinamic. Construclia 9i b)
functionarea instrumentelor de acest tip au fost
prezentate la tema 6.1. Cele mai utilizate aparate tr\ 5) f
analogice pentru mdsurdriin curent continuu sunt,
dupd cum am vdzut anterior, cele de tip
lV{
lurl
tr
\(5
/)E E
e
o
magnetoelectric. Itrl -/+
+DJ =o
in curent continuu, la conectarea aparatului K2l
trebuie si linem seama de inscriptionirile bornelor.
Borna + a aparatului trebuie sd fie spre borna + a
sursei la aparatele analogice (fig. 6.36.a.b.). Fiq.6.36. a) Conectare corectd a voltmetrului
La voltmetrele digitale, boma se va conecta la b) Conectare gregitd a voltmetrului
masa aparatului.

120
 6.3.7. Voltmetre de tensiune alternativi
sinusoidale

Ampermetre de c.a.

Pentru mdsurarea tensiunilor alternative de

joasd frecventd se utilizeazd voltmetre
analogice 9i voltmetre digitale. Voltmetrele
analogice pot fi feromagnetice, electrodi namice,
ferodinamice sau magnetoelectrice cu redresor.
Conectarea voltmetrului in circuit de curent
alternativ este datd in fig. 6.37.
.,Reli n ee Voltmetrele analogice mdsoard
I valoarea efectivi a tensi unii altema-
tive sinusoidaE r'j'
Voltmetrele feromagnetice se realizeazd ca
aparate de tablou sau portabile. Scara gradatd este
aproximativ uniformd cu exceptia primelor repere.
Aceste aparate se monteazd impreund cu dispozitive
de extindere a domeniului de mdsurare pentru a
mdsura valori mari ale tensiunii.
Voltmetrel e electrod i na m ice sunt cele mai exacte
aparate analogice utilizate pentru mdsurdriin curent
a lternativ. Pe ntru r ealizarea voltm etre lor, bobi na fi xd
se leagd in serie cu bobina mobili (fig. 6.38.).
Voltmetrele ferodinamice sunt mai putin
exacte, dar sunt robuste 9i se utilizeazd ca
aparate de tablou 9i aparate portabile industriale.
Voltmetrele magnetoelectrice cu redresor
Tensiunea alternativd de mdsurat este
transformatd in tensiune continud 9i apoi este
aplicatd dispozitivului magnetoelectric.
Voltmetrele digitale moderne se realizeazd
cu mai multe domenii de mdsurare, putind fi
utilizate in c.c. 9i c.a. Alegerea domeniului de
mdsurare se realizeazd cu un selector.
6.3.8. Misurarea tensiunii electrice
cu multimetrul
Multimetrele sunt aparate portabile care pot
mdsura mai multe mSrimi electrice' Pentru
mdsurarea tensiunii continue sau alternative se
utilizeazd m u lti metre ana I og ce
i
9 i m u lti
Misurarea cu multimetrul analogic constd in:
. reglarea pozitiei acului indicator cu ajutorul
butonului corectoruluide zero (cAnd este cazul);
Fig. 6.37. Conectarea voltmetruluiin circuit de c.a.
Rs
U
l,,=lr=l= Ct,=KU2
rA
Fig. 6.38. Voltmetru electrodinamic
APROFUNDARE
herea pa ra m etri I or e lectri ci a i i n sta I a ti i lo r
S u praveg
de automatizare se realizeazd cu aparate fixe, montate
pe panouri. Un astfel de aparat este givoltmetrul sau
ampermetrul digital, programabil de tensiune
alternativd sau curent alternativ, cu montare pe panou.
Acest aparat poate fi utilizat ca voltmetru sau ca
ampermetru, fiind dotat cu trei intrdri de tensiune
atternativd, respectiv trei intrdri de curent alternativ. La
un moment dat se poate conecta 9i, respectiv, afiga o
singurd mdrime de intrare. Mdrimile de mdsurat se pot
conecta direct pe bornele aparatului dacd sunt in
gamelede 150/300/600Vc.a . girespectiv 1 /5 / 10Ac.a.
Dacd semnalele de intrare depdgesc aceste game,
conectarea semnalelor de intrare se face prin
intermediul transformatoarelor de mdsurd - clasa de
exactitate este 0,1.
Aparatul este prevdzut cu microprocesor 9i
tastatu rd m u ltifu ncliona I d.
Afigajul se realizeazd cu cinci cifre cu LED-uri (7
segmente) cu indltimea de 14mm.
Are, de asemenea, afigai palpator gi mesai pentru
metre d g ita
i I e. depdgirea domeniului de mdsurare.
Dimensiunile aparatului sunt: 48 x 96 mm.
Dupd montarea pe panou, conectarea in circuit se
realizeazd cu borne cu gurub.
121
 . selectarea funcfiei de voltmetru de curent
continuu (c.c. sau D.C sau =) sau de curent
alternativ (c.a. sau A.C. sau -);
. alegerea domeniul de misurare cel mai
apropiat de valoarea tensiunii de misurat.
CAnd nu existd informatii asupra valorii
tensiuniide mdsurat, se va fixa selectorul pe
domeniul cel mai mare. Alegerea unui
domeniu mai mic dec6t cel de mdsurare
poate determina defectarea aparatului;
. conectarea multimetrului in paralel in cir-
cuit prin intermediul conectorilor.
Pentru misurarea tensiunii continue. se va
respecta polaritatea bornelor 9i anume borna cu
semnul + se leagd la plusul sursei de tensiune,
iar borna -, la minusul sursei.
Tn curent alternativ, nu are importanli
polaritatea bornelor;
. citirea valorii indicate. Multimetrul analogic
are mai multe scdri gradate de aceea se
identificd scara pe care se va efectua citirea.
Se calculeazd constanta aparatului pentru
domeniul ales 9i se inmullegte cu numirul
de diviziuni indicate. Se obline astfelvaloarea
Fig. 6.39. Mdsurare cu multimetru analogic
tensiunii:
U = c Ku (fig. 6.39.)
'Dacl mdsurarea se efectueazd
unitatea felul curentului
in curent continuu gi acut indicator
deviazd in sens @ntar@luinoffn€rl,
seinterup alimenbrw at tensiune V DC'
E.Efr
gise vertfid plarifutea fumetorl*
reia mdsurarea dupd montarea
srectit a aparatuluiin circuit.
. Dacd acul indicator depdseste
-se
limita superioard a scdrii gradaie,
mdregte domeniul de mdsurare.
' Dacd indica$a este nesemnifi-
cativ5, se micaoreazd domeniul ales.
Misurarea cu multimetrul numeric
(fig. 6.a0.) constd in:
. selectarea functiei de voltmetru de curent
continuu (c.c. sau D.C sau =) sau de curent
alternativ (c.a. sau A.C. sau -);
. alegerea domeniului de mdsurare cel mai
apropiat de valoarea tensiunii de m6surat.
Cdnd nu existi informalii asupra valorii
curentului de mdsurat, se va fixa selectorul
pe domeniulcel mai mare;
. conectarea multimetrului in serie in circuit Valoarea mdsuraEi este 1.49V.
prin intermediul conectorilor la bornele
aparatului (respectiv borna A gi COM); Fig. 6.40. Multimetru numeric
122
 . citirea valorii afigate a tensiunii electrice.
Valoarea afigati este exprimatd in volli sau
milivolti, in functie de domeniul selectat.
.
Daci domeniulales este mai mic
decdt valoarea misuratd, operatorul
este atentionat ci manevra este
gregitf, fie prin afigarea unei anumite
. combinatiide semne gicifre, fie prin
I Relinee stingerea intermitenta a afi96rii. se va
selectia un domeniu mai mare.
. Daci informafia obfinuti este
nesemnificativd, se va scddea
domeniul de mdsurare cu ajutorul
selectorului.
bndtzii
CCCCCCCCCCCCCCCC
Voltmetrul se monteazd numai in paralel.
Rezistenta intemi a voltmetruluitrebuie sd
fie mult mai mare decdt rezistenla circuitului.
Montarea Tn serie a voltmetrului duee la
scdderea curentrlui din circuit gi deci la modifi-
carea panametilor de fundionare a cinq.ritr.rlui.
Voltmetrele analogice misoard valoarea
efectivd a tensiunii alternative sinusoidale.
FI$A DE EVALUARE
Timp de lucru: 20 minute. Se acordd 1 punct din oficiu.
l. Completatischema de maijos cu elementele
procesului de misurare a tensiunii electrice 3p
@E
ffi
PROCES
DE
MASURARE
ffi
ll. Notali in dreptul enunturilor de maijos litera
A, dacd apreciati cd enunlul este adevdrat gi litera
F dacd apreciali cd enuntul este fals:
1. Pentru a mdsura tensiunea alternativS.
voltmetrul magnetoelectric se monteazd
impreund cu un redresor. A 1pF
Alegerea voltmetrelor
Voltmetrele analogice au marcate pe cadran
simboluri care dau informalii asupra tipului constructiv
al aparatului, tipul de curent in care se utilizeazd, clasa
de exacititate, pozitia corectd a aparatului in timpul
efectudrii mdsurdrii. Aceste simboluri au fost
prezentate in lecliile anterioare.
Pentru a mdsura tensiunea electricd dintr-un circuit,
se va alege aparatul necesar avdnd in vedere
urmdtoarele:
. fef ul curentului:. curent continuu (c.c.) sau curent
altemativ (c.a.). La voltmetruldigital se alege tipul
de curent cu ajutorul selectorului;
. domeniul maxim de misurare: voltmetrul
analogic se va alege astfelinc1t indicalia sd fie in
a doua jumdtate a scdriigradate. Dacd voltmetrul
(analogic sau digital) are mai multe domenii de
mdsurare, se va selecta domeniul cel maiapropiat
de valoarea tensiunii de mdsurat. CAnd nu existd
informalii asupra valorii tensiunii de mdsurat, se
va fixa selectorul (sau comutatorul) pe domeniul
cel mai mare. Dacd la mdsurare se va constata
cd informalia obtinutd este nesemnificativd, vom
scddea domeniul de mdsurare cu aiutorul
selectoru I u i (sa u com utatoru l) ;
. clasa de exactitate se alege in functie de utilizarea
rezultatului mdsurdrii.
2. Voltmetrul digital de utilizeazd numai
pentru mdsurarea tensiunii continue.
3.
A F
Bornele multimetrului analogic sunt
AF
1o
inscritionatecu+gi-. 1p
lll.Tn coloana A sunt enumerate tipuri
constructive de aparate electrice, iar in coloana
B caracteristicile de conversie. Scrieti asocierile
dintre cifrele din coloana A
9i literele din
coloana B 3p
A B
1. aparat feromagnetic a.a =Kl
2. aparat m agnetoelectric b.a =Klz
3. aparat electrodinamic c.a =Klrl.-
(in c.c.)
123
 ACTIV I TATE I N D E PE N D E N TA PROBLEMA REZOLVATA
1 . Efectuati transformirile: 1. Calculalieroarea relativi toleratd maximd
care apare la mdsurarea tensiunii cu un voltmetru
21,7 mY = ... \r/
magnetoelectric care are domeniul maxim de
mdsurare de 50 V
indicele clasei de exactitate
480V =... l(V este c= 0,1, gtiind cd se mlsoard pe r6nd 10 V
20 V, 40 V gi 50 V. Comparati datele oblinute gi
1,21<\l = ... ! emiteti concluzii.

0,62V=....mV Eroarea relativi tolerati este

determinatd de exactitatea
2. Desenati schema de montaj a voltmetrului aparatului gi are expresia:
in circuitul de misurare.

3. Explicafi care este efectul montdrii

f+l
\x/* =a'x*1vo1
x
voltmetrululin serie in circuitul de misurare. Unde mirimea de mdsurat
X este tensiunea electrici U.
4. Figurati pe schema aliturati voltmetre care R. Se va aplica formula de mai sus:
sd misoare ciderea de tensiune pe rezistorul R.,,
Rrgi R.. ftr)_o,lx5o
"' l?,1.;,-- =o'5o/o

r f&r'\ o.1x5o
[?hT=0.25%o
. fAr) o.lx5o =o.r25o/o
f ?h,T
o'rr5o
.. [+]- = o.to/o
5. Calculali constanta K, Tn cazul unui \ A )^u, )U
voltmetru cu mai multe domeniide mdsurare care
are 80 de diviziuni pe scara gradatd daci:
Se observi ci eroarea relativd tolerati maximd
Un", = 250V este mai mare c6nd valoarea misurati este la
inceputul domeniului de mdsurare (prima parte a
U,", = 600 V scirii gnadate), scade spre valoarea maximi 9i este
minimi cdnd valoarea mdsurati este egal5 cu
6. Calculafi eroarea absolutd gi eroarea relativd domeniul maxim de mdsurare U= Ur"".
care apar la misurarea tensiunii cu un voltmetru
analogic care indicd U = 148 V gtiind cd valoarea
de referinld este Uo=150 V.

7. Misurativaloarea tensiunii altemative la cel 6roH

putin 3 prize montate in perelii laboratorului.
Ce observati?

124
 LUCRARE DE LABORATOR

M d su ra rea tensi u n i i el ectrice

Gompetente :
. Utilizarea voltmetrelor 9i multimetrelor pentru misurarea tensiunii electrice;
. Alegerea aparatelor necesare Tn funclie de rezistenta interni a voltmetrului, de rezistenfa
circuitului, de
indicele clasei de exactitate, de valoarea tensiunii de mdsurat;
. Realizarea schemeide montaj a voltmetrului;
. Manevrarea aparatelor 9i dispozitivelor;
. Citirea corectd a aparatelor de mdsuri;
. Notarea corectd a datelor obtinute;
. Determinarea erorilor de mdsurare;
. Respectarea normelor de securitate a muncii.

Aparate 9i dispozitive utilizate:

. voltmetre gi multimetre analogice gi digitale;
. rezistoare fixe 9i variabile;
. consumatori;
. surse de c.c. gi c.a;
. conectori.

Desfigurarea lucririi:
1. Se alege voltmetrul/multimetrul in functie de condiliile impuse.
2. Se realizeazd schema de montaj.
3. Se efectueaZ misur:area cu voltnetrul sau multimetul digital, stabilindu-se valoarea de referinti Uo.
4. Se efectueazl mdsurarea cu voltmetrul sau multimetrul analogic, obtindndu-se valoarea U.
5. Se calculeazi erorile.
6. Se completeazd tabelul urmitor:

Aparat Aparat Eroarea absoluti Eroarea relativi

Nr. dioital analooic e= A)U Uo
AX=U-Uo
crt. (To\
UoU) U(V) (v)
1

/
7. Se formuleazi observafii 9i concluzii proprii despre lucrare*ff

Observatii 9i concluzii:

125
 6.4 Misurarea rezistentei electrice
1.Aparate de misurat
analogice gi digitale
2. Metode de mdsurare
3. Erori de mdsurare
Fig. 6.4 1. Simbol al rezistentei electrice
RezistenIa electricd este o
mdrime fizicit care constd in
proprietatea unui material de a se
opune trecerii curentului electdc.
Unitatea de misuri in Sl este ohmul (A). **-
*&.".
in practicd rezistenJele electrice pot avea valori *.
. ;. ..--!r
ll
cuprinse intre fracliuni de ohm 9i valori ce
depdgesc 1 MO.
In circutele electrice rezistenta se simbolizeazi
ca in fig. 6.41.
In cele ce urmeazi, se va utiliza termenul de
consumator pentru orice dispozitiv sau instalatie
cdrora li se mdsoard rezistenta electricd.
Ate nlie, nu confund ali rezistoru I cu rezistenfa
electrici : rezistoru I este u n d ispozitiv electric care
se poate conecta in circuit, iar rezistenta este o
md ri me fizicd ce caracterizeazdfunctionarea unui
rezistor sau a altui consumator.
in fig. 6.42. sunt prezentate rezistoare
electrice.

6.4.1. Metode de misurare

Pentru mdsurarea rezistentei electrice se
folosesc metode de mdsurare foarte variate.
Metodele de mdsurare depind at6t de valoarea
rezistentei, c6t 9i de tipul consumatorului. Astfel,
se mdsoard frecvent rezistente electrice ale Fig. 6.42. Rezistoare electrice
rezistoarelor, ale bobinelor, ale prizelor de
pdmdnt, rezistenle de izolafie ale instalaliilor sau
ale liniilor de tensiune. APROFUAIDARE
Cele mai utilizate metode de mdsurare a De ce este necesar sd fnvdlati cum se mdsoard
rezistentei electrice su nt: rezistenla electricd?
. metoda indirectd a
ampermetrului 9i Pentru cd utilizdnd ohmmetre sau multimetre, puteti
voltmetrului (montajul volt-ampermetric); diagnostica cdteva defecte simple:
. metode cu citire directd utilizdnd ohmmetre, . dacd o sigurantd este intreruptd;
. dacd un conductor este intrerupt;
megaohmmetre gi multimetre;
. metode de comparalie (metode de punte). . dacd infdgurarea unui transformator este intre-
ruptd;
Tn acest capitol se vor studia metodele . dacd un condensator,,s-a strdpuns", adicd rezis-
indirecte 9i directe de misurare a rezistentelor
tenla lutia devenit nuld;
electrice. . dacd joncliunea pn a unei diode sau una dintre
jonctiu'oile unui tranzistor bipolard este
6.4.2. Misurarea rezistentelor prin
in tre ru ptd sa u scu rtci rcu itatd.
metoda ampermetrului 9i voltmetrului
Metoda ampermetrului gi voltmetrului este o
metodd indirectd gi presupune trei etape in
procesul mdsurdrii gi anume:
126
 . se mesoare tensiunea U* la bornele
consumatorului cu ajutorul unui voltmetru;
. se misoard intensitatea l* curentului prin
consumator cu un ampermetru;
. se calculeazd rezistenla consumatorului prin
introducerea valorilor obtinute anterior in
expresia matematicd a legii lui Ohm:

'x
n..=
Ix
I u^
in montajele volt-ampermetrice, voltmetrul lr" ,^(f
poate fi legat inainte sau dupd ampermetru,
rezultAnd astfel doud montaje de mdsurare a \
rezistentelor prin aceasti metodd 9i anume:
. montajulamontei
. montajulaval. Fig. 6.43. Montaj amonte

r Montajul amonte, reprezentatin fig. 6.43.,

are voltmetrul legat inaintea ampermetrului.
in acest montaj, ampermetrul mdsoard
intensitatea curentului care trece prin rezistenta
de mdsurat R":
I =1"
Voltmetrul mdsoard o tensiune U, diferitd de PROBLEMA REZOLVATA
valoarea tensiunii U* la bornele rezistenlei. Tn montajul amonte utilizat pentru mdsurarea
Tensiunea mdsurati este egalS cu suma dintre rezistentelor se introduce un ampermetru cu
tensiunea la bornele rezistenlei U" 9i cdderea de rezistenla internd ro = 5f).
tensiune pe rezistenta interioard ro a amper- Calculati eroarea relativd care apare la
metrului, Uo: mdsurarea unei rezistente cu valoarea de
U = Uo*U" = ro | + R* |
referintd:
a) Ro, = 20 Cl;
U^=U-Uo b) Ro, = 400 O.
Rezistenta calculatd cu valorile mdsurate l" R. Se observd cd metoda amonte introduce o
eroare sistematicd de metodd:
9i este diferitd de valoarea R* gi anume:
U
AX=R-Rx
U rl AX=ro
|Iy =r^+R,
A A sau R"=i-fn
^ |
LX 100 : 5f)
Se oOserva cd in situalia cdnd ro.. R, se poate a) e,%o = R,.-' 20O'
100 = 25Yo
neglija ro 9i rezistenla necunoscutd R" rezultd
direct din indicatiile aparatelor. LX'100 sO
U
b) ero/o = Ror
=
400C1'100
= 1,250
RX =T-

Montajul amonte se utilizeazd

. numai oentru mlsurarea rezis-
Retinee tenleloi de valoare mare, fali de
care rezistenta internd a
amperm€trului se poate neglija.

127
gi are voltmetrul montat dupd ampermetru.
ln aet rnontaj, ampennetul nr&eri qlrenful l,
diferit de valoarea curentului l, ce parcurge
rezistenla:

l=lr+lu,
unde lu este curentul prin voltmetru. Fig.6.tM. Montaj aval
Voltmetrul misoard o tensiune U egal6 cu
tensiunea de la bomele rezistentei R*:
PROBLEMA REZOLVATA
1. Determinati eroarea sistematicl de metodd
U=U, (eroarea absolutd) pentru metoda aval.
R. Eroarea sistematici de metodi (eroarea
\hloare rezls-tenpi mesurab R, se calculeazi astfel:
absoluti) este:
o- u' AX=R-Rx
n- Ix+Iv
-hUxlxRxRx
=-=-=_=_
Se observd ci abaterea mirimii mdsurate R Ix+Iu t+!y t*!o.! t+41
Ix IxU
r)
fati de valoarea reali R" se datoreazd intensitdtii Rv
curentului care trece prin voltmetru lu. Curentul lu
trebuie si aibd valoare foarte mici in raport cu
valoarea curentului l, pentru a putea fi neglijat.
N(=_rfo_n =*l
Acest lucru este posibildaci rezistenta intemi a
voftmetrului r, este foarte mare, deoarece rv
#_,1
conform legii lui Ohm, intensitatea curentului ['*t )
printr-o laturi de circuit este invers proporlionald 2. Aplicatie numerici pentru r, = 8 000 O.
cu rezistenta acesteia: a)R"=Ro,=200O
b)&=Ror=4000O
tu tt R,. , atunci lu.. l, R.

deci lu poate fi neglijat

Tn raport cu l,. , iar valoarea
rezistentei R calculate este aproximativ egalS cu
valoarea real6 R : at M,=r*f;+u--,]=r,
Rux
= 7=
R" \ 8000 )
6r%o=# loo=-r .1g9 =2,5yo

Gonfuf
b) ax, =4 ooo[-#-,] = I 360()

[ 80oo )
t,%o=# loo =i# roo =34%o
 6.4.3. Misurarea rezistentei electrice
cu ohmmetrul analogic

Ohmmetrele sunt aparate cu ajutorul cdrora

se misoard direct valoarea rezistentelor electrice E
(fis. 6.45.). r.

Principiul de funclionare consti in misurarea

curentului ce strdbate circuitul ohmmetrului 9i a
t_______
cdrui valoare depinde de rezistenla de mdsurat,
Fig. 6.45. Ohmetru serie - schemd
conform legii lui Ohm:
APROFUNDARE
TI La conectarea unei rezistente la bornele aparatului,
r-u
R curentul care trece prin miliampermetru va fi:

Ohmmetrul are urmdtoarele componente: E

. un miliampermetru magnetoelectric,
I= r,+Ro+rn+R,
. o sursd de tensiune continud, Pentru obtinerea valorilor de la capetele scdrii
. rezistoare pentru protectia instrumentului gradate, se procedeazd astfel:
. Pentru a obtine Rr= 0 se scurtcircuiteazd bornele
magnetoelectric ai pentru schimbarea
domeniilor de mdsurare, aparatului. Se obtine astfel valoarea maximd a
. intensitdlii curentului pe care acesta o poate avea in
borne pentru conectarea rezistentelor de circuitul ohmmetrului, corespunzdtoare indicaliei la
mdsurat. capdtul scdrii (a = a,",):
Dupd modul in care este montat miliamper-
E
metrul, ohmmetrele pot fi : 1.u*
. ohmmetre serie, r,+Ro+rn
. ohmmetre derivatie. . Pentru a obtine Rr= o, se lasd bornele aparatului
Ohmmetrele pot fi aparate cu o singurd funclie, libere (in gol). ln aceastd situalie, curentul prin
miliampermetru este nul, I = 0, valoare corespun-
analogice sau digitale, sau pot face parte dintr-un
zdtoare indicalieila inceputulscdrii (a= 0 ):
multimetru. in continuare, se vor prezenta
E
ohmmetrele analogice. l=;=o
A. Ohmmetrul analogic schema serie
Ohmmetrul cu schemd serie are toate Se observd cd pentru valori ale rezistentei R*
cuprinse intre 0 gi a, intensitatea curentuluivariazd
elementele componente montate in serie
intre l.u gi 0, ceea ce determind o scard gradatd in
(fis. 6.45.). ohmi inversi gi foarte neuniformS, reperele fiind mai
Sursa de tensiune continud este o baterie de dese cdtre valorile mari (fig. 6.46.).
1,5...'18 V. Misurarea se face cu ajutorul unui
miliampermetru magnetoelectric a c6rui scal6
gradatd se etaloneazd direct in ohmi, cuprinz6nd
intervalulde la R, = 0 la R* = @.
Scara gradatd a ohmmetrului serie este
inversd gifoarte neuniformd (fig. 6.46.).
Reglarea indicatiei acului indicator este
necesard in cazul ohmmetrelor serie, deoarece
imbdtrdnirea bateriei determind modificarea
tensiunii cu care este alimentat aparatul 9i prin
urmare cregterea erorii de mdsurare. Fig. 6.46. Scard gradatd
129
 Reglarea se realizeazi pentru valorile de la
capetele scalei astfel:
. Pentru R, = 0 se realizeazd un scurtcircuit
intre bornele aparatului. Daci acul indicator
nu indici 0 O, se regleazi rezistenta R,p6nd
se obline indicalia corectd.
' Pentru R, = o se lasd bornele aparatuluiin
gol gi se regleazi pozitia acului indicator cu
ajutorul corectorului de zero al aparatului
magnetoelectric.
Ohmmetrul serie se utilizeazd pentru
mdsurarea rezistentelor mari cuprinse intre 10 9i
106 Ogise poate realiza cu unulsau cu maimulte
domenii de mdsurare.
Observatie: la acest aparat pentru ca eroarea
de mdsurare sd fie €t mai micd este necesar ca
intervalul de misurare sd fie astfel ales incdt citirea
sd se facd la mijlocul scdrii gradate.
B. Ohmmetru cu schemd derivatie
Ohmmetrulcu schemd derivatie (sau paralel)
este prezentat Tn fi1.6.47.
Elementele sale constructive sunt aceleagi ca
la ohmmetrul serie, cu deosebirea cd miliamper-
metrul magnetoelectric este montat in paralel in
circuitul de mdsurare.
Scara gradatd a ohmmetrului derivatie este
directd (normald) 9i foarte neuniformd (fig. 6.48.).
Reglarea indicaliei este necesard gi pentru
ohmmetrul derivatiei, aceasta efectudndu-se
pentru valorile de la capetele scirii:
. Pentru R, = 0 se regleazd din corectorul de
zero al aparatului magnetoelectric.
' Pentru R, = @ se lasd bornele aparatuluiin
gol 9i se variazd rezistenta R" pdnd cind se
obline indicatia corecti.
Tntreruptorul K trebuie deconectat
atunci c6nd nu se efectueaze
misurlri pentru a se evita
descircarea bateriei.
Ohmmetrul derivatie se utilizeazd pentru
mesurarea rezistentelor mici, pdnd la 50 O.
Indicalia ohmmetrelor depinde
t.--nn-._ de tensiunea sursei folosite, de
lfieprqrE'aceea este necesar ca aceasta sd
rdm6nd riguros constanHi pe durata
misurdrii, pentru ca misurarea
rezistenlelor se se facd cu o eroare
ctt maimicd.
130
E
4
Fig. 6.47. Schemd ohmmetru derivalie
APROFU,NDARE
Dupd mc,ntarea rezistenlei de mdsurat R, gi
inchiderea intreruptorului K, cdderea de tensiune la
bomele milia,mpermetrului va fiegald cu cdderea de
tensiune la bornele rezistenlei R*:
rolo = R*1"
Din aceastd relalie, se observd cd intensitatea
curentuluise repartizeazd invers proporlional pe cele
doud rezistenle.
Pentru obllinerea valorilor la capetele scdrii gradate,
se are in vedere varialia rezistentei R, intre 0 gi a gi
valorile corespunzdtoare ale intensitdlii curentului prin
miliampermeilru.
'Astfel, pentru a obline Rr= 0 se scurtcircuiteazd
bornele aparatului. in aceastd situalie, se obline lo= 0
(conform relaliei de mai sus), deci valoarea 0 a
rezistentei det mdsurat se obline la inceputul scdrii
gradate (a = 0).
' Pentru valoarea R @, cdnd bornele aparatului
suntin gol, curentulprin "=
ampermetru va avea valoarea
maximd:
'=Er,+Ro+rn
-max
Aceastd valoare se gdsegte la capdtul scdrii
gradate (a = u.",).
Dacd aceste valori se traseazd pe scara mili-
ampermetrului, se obtine o scard directi (normalS),
gradatd in sens crescdtor, de la valoarea 0la valoarea
o a rezisten,fei R,. Scara esfe foarte neuniformd cu
diviziuni maiclese spre valorile mari (fig. 6.48.).
Figr. 6.48. Desen scard gradatd
 G. Megaohmmetre
Megaohmmetrele sunt aparate cu citire directd,
care mdsoard rezistente foarte mari, ce depigesc
106Q (fig. 6.49.). Principiul constructiv gi functio-
narea sunt aceleagi ca la ohmmetre, cu deose-
birea ci sursa de tensiune continui este de
valoare mare (0,5...2,5 kV ). Aceste aparate se
utilizeazd mai a es pe ntru misu ra rea rezistente or
I I

de izolatie ale instalatiilor electrice care nu se afld

sub tensiune.

6.4.4, Gonditii pentru realizarea misuririi

cu ohmmetrul 9i multimetrul Fig. 6.49. Megaohmmetru
Mdsurarea rezistenlei unui rezistor sau a
oricdrui alt consumator cu ohmmetrul sau
mutimetrul necesiti respectarea unor conditii
pentru a obtine valori cu erori de misurare cAt
mai mici, cdt 9i pentru a proteja aparatul de
mdsurat 9i utilizatorul. Aceste conditii sunt:
. rezistorul si nu fie sub tensiune;
. rezistorul si nu fie conectat Tntr-un montaj;
. terminalele rezistorului sd nu fie tinute cu
m6na de operator;
.'9'i?Ffl
. terminalele rezistoruluisi aibd un contact bun
cu bornele aparatului.
Scari de
6.4.5. Misurarea cu multimetrul cftlre
Misurarea cu mu ltimetru I analog ic (fig. 6.50. )
comportd urmdtoarele etape:
. Stabilirea funcliei de ohmmefru - se pune
selectorul pe pozitia ohmmetru.
. Alegerea domeniuluide mdsurare
-selectorul
se fixeazd in dreptul pozitei dorite, astfelTncAt
indicatia aparatului sd fie la jumitatea scdrii
gradate. Domeniul se alege in functie de
valoarea rezistentei de mdsurat.
. Aducerea la zero a ohmmetrului:
r se scurtcircuiteazd bornele aparatului; Valoarea mdsuratii:
r se regleazddin butonulde pe panoul apara- R=1Sdiv x 100O
tului pdnd indicatorul va ardta zero ohmi. Dacd
nu se poate aduce indicele la 0 se schimbd
bateria! Fig. 6.50. Multimetru analogic
r se desface scurtcircuitul.
Este bine ca aceste manevre sd dureze cdt
mai pulin deoarece menlinerea scurtcircuitului
descarcd bateria aparatului.

131
 . Mdsurarea propriu-zisd:
I se conecteazd rezistorul de mdsurat la
borne;
r se citegte valoarea. ln functie de
domeniul selectat, indicafia aparatului se
imulfegte cu 1, cu 10, cu 100, iar valoarea
se exprimi in ohmi sau kiloohmi.
Misurarea cu multimetrul numeric (fig. 6.51.)
consti in selectarea functiei de ohmmetru,
conectarea rezistorului la bornele aparatului
(respectiv borna Ogi COM) gicitirea valoriiafigate
a rezistentei. Valoarea afigatd este exprimati in
ohmi sau kiloohmi, in functie de domeniul
selectat.

&rff

Valoarea misuratd este 1,79ko

Fig. 6.51. Mdsurare cu multimetrul digital

F$A DE EVALUARE
Timp de lucru: 20 minute. Se acordd 1 punct din oficiu.

I Alegefi rdspunsul astfel incdt si obtineti un ll. Notati in dreptul enunturilor de maijos litera
enun[ corect: A, dac6 apreciati cd enunlul este adevirat gi litera
1. Misurarea rezistenfelor cu A gi V este o F, dacd apreciati ci enuntul este fals.
metodd: 1p a. Scara ohmmetrului serie este inversi 9i
uniformd. AF 1p
a. directd; b. Ohmmetrele sunt echipate cu sursd de
b. indirecti; tensiune continui. A F 1p
c. de comparatie. c. Multimetrele digitale afigeazd direct
valoarea misuratd. A F 1p
2. Montajul amonte se utilizeazd pentru lll. Desenati schema de montaj al
mdsurarear 1p ampermetrului 9i a voltmetrului pentru misurarea
a. rezistentei de valoare mare; rezistenfelor de valoare mare. 2p
b. rezistentei de valoare micS; lV. Desenati schema ohmmetrului derivatie gi
c. oricdror rezisten[e. explicali rolulfiecdruielement. 2p

132
 LUCRARE DE LABORATOR NR. 1

Mdsu ra rea rezi stenle i electrice p ri n metoda a m permetru I u i gi voltmetru I u i

Gompetente:
. Utilizarea metodei ampermetrului givoltmetrului pentru misurarea rezistenlei electrice;
. Cunoagterea principiilor de utilizare a schemelor pentru misurarea indirecti a rezistentei;
. Alegerea montajului potrivit Tn functie de valoarea rezistentei consumatorului;
. Executarea schemei de montaj;
. Efectuarea mdsuririlor;
. Aplicarea corectd a relafiilor pentru calcularea rezistentei electrice;
. Determinarea surselor de erori ale metodei;
. Calcularea erorilor;
. Respectarea normelor de securitatea muncii.

Aparate 9i dispozitive utilizate:

Ampermetre, voltmetre magnetoelectrice, feromagnetice, rezistoare fixe 9i variabile
(consumatori), surse de c.c.; cordoane de legdturS.

Mod de lucru:
1. Se aleg aparatele in functie de condifiile impuse.
2. Se mdsoari rezistentele interne ale ampermetrului 9i voltmetrului (cu un multimetru).
3. Se realizeazd schema de monta;.
4. Se efectueazi misurdrile.
5. Se calculeazd valorile rezistenlelor necunoscute cu relafiile:

R-'- ['
R*=l-ro
-'x r ^ 1-{
montajul amonte montajul aval

6. Se calculeazd erorile.
7. Se completeazd tabelul:

Nr. Varianta Valoarea Eroarea Eroarea

crt. de t(A) U(V) ro(a) ru(o) rezistenlei absoluti relativd
montaj necunoscute (Cl) (o) (%)

8. Se formuleazi observatii 9i concluzii proprii despre lucrare.

Observatii 9i concluzii:

133
 LUCRARE DE LABORATORI NR. 2
Mdsu ra rea rezistenlei electrice cu m u lti metru I
Competenle:
. Utilizarea multimetrelor pentru mdsurarea rezistentei electrice;
. Cunoagterea principiilor de utilizare a multimetrelor;
. Stabilirea functiei de ohmmetru;
. Alegerea domeniului de misurare in functie de valoarea rezistentei de mdsurat;
. Efectuarea misurdrilor;
. Determinarea erorilor.

Aparate utilizate:
Multimetre analogice gi digitale, rezistoare fixe gi variabile sau alti consumatori.

Desfigurarea lucririi :
1. Se stabilegte functia de ohmmetru.
2. Se alege domeniului de misurare.
3. Se efectueazA mdsurarea cu multimetrul digital, stabilindu-se valoarea de referinld Ro.
4. Se efectueazd mdsurarea cu multimetrul analogis, efirtinAndu-se valoarea R.
5. Se calculeazi erorile.
6. Se completeazd tabelul:

Multimetru Mullimetru Eroarea absoluti Eroarea relalivi rarea relativd

diqilal analooic AX =R- Ro s=AX/Ro s:AXlRo
Ro{n) R(n) (o) (o6) {o,61

7. Se formuleazi observatii 9i concluzii proprii despre lucrare.

Observatii 9i concluzii:

134
 6.5 Mdsurarea puterii electrice

@, ",i"?::nix
de
if,"J 1'.i" li3
putere electricd.
l'Ji i,?lxJ:

6.5.1. Misurarea puterii Tn circuite

de curent continuu
1. Aparate de mdsurat
analogice 9i digitale
2. Metode de mdsurare
3. Erori de mdsurare

In c.c., puterea este debitatd de sursd 9i este

absorbitd de un receptor (fig. 6.52.) Puterea
electricd debitati de sursa E este
Pe = E'l Fiq.6.52. Transfer al puterii
Puterea electricd absorbitd de un receptor de
la sursd este datd de produsul:
P=U.l
unde: U este tensiunea la bornele receptorului,
iar I este curentul prin acesta.
APROFUNDARE
Puterea consumatfi de un recsp- La sfdrgitul secolului al XIX-lea, ampermetrele gi
tor, cu rezistenta R, parcurs de voltmetrele portabile se numeau ,,de mdnd" gi ardtau
curentul l, este: P = Rl2. ca cele din fig. 6.53.

Unitatea de mdsurd pentru putere este wattul(W).

Ca metode de mdsurare pentru mdsurarea
puteriiin c.c., se folosesc:
. metoda indirectd (a ampermetrului 9i volt-
metrului);
. metoda directd, prin utilizarea wattmetrului.

lltletoda indirecti (a ampermeftrlui 9i volbnefului)

Mdsurarea puterii prin metoda ampermetrului
9i voltmetrului presupune trei etape in procesul
misurdrii 9i anume:
. se mdsoari tensiunea U* la bornele receptorului
(rezistenta R) cu ajutorul unuivoltmetru;
. se mdsoard intensitatea l* a curentului prin
rezistenta cu un ampermetru;
. se calculeazd puterea consumatd de
rezistenld prin introducerea valorilor oblinute
anterior in expresia matematicd: P = U^ l^.

Legarea voltmetrului de Fig. 6.53. Ampermetre givoltmetre din sec. alXlX-lea

ampermetru in montajele
volt-ampermetrice.

Ampermetrul se conecteazd in serie in circuit,

iar voltmetrul in paralel.
135
 Not6nd cu U 9i I indicaliile voltmetrului,
respectiv ampermetrului, cu rv, respectiv ro
rezistentele interne ale aparatelor, expresiile
puterilor consumate de receptorul R vor fi:
.Y?
. Montajulamonte (fig 6.54.):

P = U*1,= (U - rol)l = Ul - rnl2

. Montajulaval (fig. 6.55.):

Fig. 6.54. Montaj amonte
P = lJ*l*= tJ(t- tr) = U -T
Se observd cd puterile sunt date Oe iroOusul
indicafiilor ampermetrului 9i voltmetrului, din care
se scad consumurile proprii ale aparatelor:
. puterea consumati de ampermetru:
Po = rol2
. puterea consumati de voltmetru:
Pu=U2lru
Aceste consumuri fiind mici (0,5...5 W), ele
pot fi neglijate, puterea calculdndu-se cu formula
aproximativd:
P.=Ul Fiq.6.55. Montaj aval

Mlsurarea directi cu wattmetrul

Mdsurarea directe a puteriiin c.c. se realizeazi
cu un aparatnumit wattmetru, analogicsau digital.
A Wattmetrul analogic este de tip
electrodinamic sau ferodinamic (fig. 6.S0.).

Dispozitivut etectrodinamic
@
Caracteristica de conversie a aparatului
pentru funclionare Tn c. c. este:
cr,=Kl.,l,
Pentru ca aparatul electrodinamic sd mdsoare
puterea, este necesar ca deplasarea cr a indicelui
Tn fata scirii gradate si fie propo(ionali cu
puterea. Fig. 6. 56. Wattmetru electrodinamic

136
 lindnd cont cd intensitatea curentului l,
depinde de tensiunea U din circuit (bobina mobilS
fiind montatd in paralel) gici l, = lse poate scrie:
tl .-- boml
o= K 1., lr= K li = Kl I U = K,P f PobrizatA

o=KrP

unde r este valoarea unei rezistente montate

in serie cu bobind mobild (fig. 6.58.).
Caracteristica de conversie arati cd indicatia
aparatului o este propo(ionalS cu puterea P, deci
Fig. 6.57. Simbolizare a waftmetrului
acesta poate fifolosit ca wattmetru in circuite de
curent continuu. Scara gradatd a wattmetrului
este uniformi.
Simbolizarea wattmetrului in schemele
electrice este prezentatd in fig. 6.57.
Montarea waftmetrelor in circuit
Wattmetrul electrod inamic (fi g. 6.58. ) are patru
borne pentru conectarea in circuit:
. bornele de tensiune notiate U. gi U se conecteazd
in paralelcu sarcini (ca un voltmetru);
. bornele de curent notate l.9i lse conecteazd
in serie cu sarcina (ca un ampermetru).
Pentru ugurarea conectirii corecte Tn circuit,
bornele de intrare de tensiune, respectiv de
curent, sunt marcate cu semnul " 9i se numesc
borne polarizate. Dacd una dintre bornele
polarizate nu se leagd de aceeagiparte a sarcinii, Fig. 6. 58. Schemd a wattmetru lu i electrod inamic
indicatia devine negativ6. Bornele polarizate se
leagi, de reguli, inspre sursd.
Montajul poate fi amonte sau avaldupd cum
bobina de tensiune este conectat6 inaintea sau
dupd bobina de curent (fig. 6.59.). Alegerea
modului de conectare se face in functie de
parametrii circuitului, in acelagi mod ca la metoda
ampermetrului 9i voltmetrului.
De reguli wattmetrele se realizeazd cu mai
multe domenii de misurare. Pe panoul frontal
al acestor wattmetre, se afl6 de asemenea:
. selectorul domeniilorde tensiune cu mai multe
pozilii pe care sunt inscriptionate valorile
nominale ale tensiunii;
. selectorul domeniilor de intensitate a
curentului cu mai multe pozifii pe care sunt Fi7.6.59. Schemd de montare
inscriptionate valorile nominale ale intensitSlii
curentului. Existd wattmetre la care selectorul
are o pozitie pentru care curentul nu trece
prin aparat, protejdndu-l la valorile mari de
137
 curent care apar la punerea in functiune a
montajului.
in fig. 6.60. este prezentat un wattmetru.

Este indicat ca schema de

mdsurare si cuprindi un amper-
t.a--. metru giun voltmetru care sd indice
lneflnes- valorile intensitdlii curentului gi a
tensiuniidin circuit. in acest mod se
supravegh eazl inclrcarea watt-
metrului.

Constanta wattmetrului. Pentru wattmetrele

cu mai multe domenii de mdsurare, puterea -
1 selectorul domeniilor de curent;
mdsuratd se determind prin inmultirea numdrului 2- selectorul domeniilor de tensiune:
de diviziuni cr indicate cu constanta wattmetrului: 3- bornd polarizatd de curent;
4- bornd polarizatd de tensiune.
P=crC*
Fig.6.60. Wattmetru
Constanta wattmetrului reprezintd valoarea (in
watt) a unei diviziuni a scdrii gradate 9i se
calculeazd cu formula: PROBLT:MA REZOLVATA
DeterminaJi puterea consumatd de un receptor
r-
"*_-lnxUn
o* R, gtiind cd aculwattmetrului indicd 80 de diviziuni
pe scara gradatd. Selectorul de tensiune este pe
unde o-,, este numirul de diviziuni ale scdrii pozilia 150 V, selectorul de curent pe 3A, iar scara
gradate, l^ intensitatea nominald a curentului gradatd are 150 de diviziuni.
inscrip[ionatd pe panou pe domeniul ales, iar U, R
reprezintd tensiunea nominali inscriptionatd pe 1. Se calculeazd constanta wattmetrului pentru
panou pe domeniul ales. l" 9i U" se aleg cu ajutorul domeniile alese:
selectorului de curent, respectiv de tensiune. C*= i\ A x 150 V/150 div = 3 Wdiv
Indicele clasei de exactitate a wattmetrelor 2. Se determind puterea mdsuratd:
electrodinamice este cuprins intre 0,1 si 2,5. P= 80 div x 3 Wdiv = 24OW
B. Wattmetrul de curent continuu numeric
La actualul nivel la care a ajuns tehnologia
electronicd, cel mai ieftin wattmetru, cu masd 9i
dimensiuni mici, rezistent la gocuri, ugor de
manipulat 9i in acelagi timp foarte precis este
wattmetrul numeric (fig. 6.61.).
in principiu, wattmetrul de c.c. numeric este
format dintr-un multiplicator analogic Ai un
voltmetru numeric de c.c.
Multiplicatorul este prevdzut cu doud intriri la
care se aplici semnale propor[ionale:
. unulcu tensiunea Udela bornele elementului
receptor;
. altul cu /- curentul prin receptor.
Valoarea puterii mdsurate este afigatd
numeric pe ecranul dispozitivului de afigare,
Fig. 6.61. Wattmetru de curent continuu numeric
etalonat in wati.
138
 6.5.2. Misurarea puterii active in
circuite de curent alternativ
in curent alternativ, energia absorbitd de la Tabel6.8.
sursi nu se consumd in totalitate; prin urmare se
deosebesc urmdtoarele tipuri de puteri electrice: Unitate de misuri
Putere in c.a. FormulS
. puterea aparentd S; Denumire Jtl l

. puterea activi P; Putere aoarentil S=Ul voltamoer VA

. puterea reactivd Q. Putere activd P=Ulcoso watt W
Puterea activd reprezinti puterea consumati de Putere reactivi Q=Ulsino vollampeneactiv var
cdtre receptor (transformati in alte forme de energie).
in figura 6.62. sunt prezentati consumatori
(aparate electrocasnice) de putere activi.
P u te re a rea cti vd reprezi ntd puterea (e nerg ia)
care este inmagazinatd in componentele reactive lr l::l:i:1:'lii::t::!i::t lt'r.':'.:
II '' 'i'
'.i ' ' l

ale circuitului: sub formi de cdmp electric in {:

il
condensatoare sau sub formd de cimp magnetic Gil

in bobine. -il
Unitdlile de mdsurd giformulele de calculsunt I-

prezente Tn tabelul 6.8.

fEt
-k
I-IT
r.-tt X

intre cele treitipuri de puteri, existd urmdtoarea l'rut!

rela!ie:
s2 = P2+ Q2
in acest capitol se va studia mdsurarea puterii
,#Kffit
41"* ffi{tllDrs..
''*-.*...*.,*.*r'. ff
active fn circuite de curent alternativ monofazat. Fig. 6.62. Consumatori electrocasnici
Puterea activi se mdsoard prin metodi directi
cu ajutorulwaftmetrului analogic sau digital
Wattmetrul analogic este de tip electro- a)
dinamic sau ferodinamic ai se utilizeazd in acelagi
mod ca in curent continuu.

Caracteristica de con-
versie a aparatului pentru
functionare Tn c. a.

Pentru ca aparatul electrodinamic sd mdsoare

puterea, este necesar ca deplasarea cr a indicelui b)
in fala scdrii gradate si fie proporlionald cu
puterea activd:

a= K 1., lrcostp= K l-llcos g = Kr I U cose= K,P

o=K,P
unde:
. U este tensiunea efectivd la bornele sarcinii;
. I este intensitatea efectivd a curentului ce
parcurge sarcina;
. e este defazajul introdus de sarcind intre
tensiune gi curent;
. r este valoarea unei rezistenle montate Tn Fig. 6.63. a) Wattmetru analogic
serie cu bobina mobil6. b) Wattmetru digital
139
 Caracteristica de conversie aratd cd indicalia
aparatuluicr este proporlional6 cu puterea activi p,
deci acesta poate fi folosit ca wattmetru in circuite
de curent alternativ.
Simbolizarea, montarea in circuit gi funcfio-
narea wattmetrului se face ca Tn curent continuu.
Sarcina in curent alternativ poate fi o rezistenli
gise numegte sarcind rezistivd sau o combinalie
de inductanfe, condensatoare 9i rezistenle. in
acest caz, sarcina se numegte impedanti (se
Fiq.6.64. Schemd de montaj in c.a.
noteazd cu 4. Dupd elementulcare di caracterul
sarcinii, ea poate fi inductivd sau capacitivi.
in fig.6.64. este prezentatd schema de montaj
in c.a.
Daci wattmetrul este previzut cu mai multe
domenii de mdsurare se procedeazd caTn curent
' 't
continuu: se selecteazi domeniile de curent gi tr r 60:
I

de tensiune, se calculeazd constanta wattmetrului,

se citegte, se calculeazd puterea misurati.
n:
*$
Pentru valori mari ale puterii active, se
utilizeazd aparate nu mite kilowattmetre.
Misurarea puterii active cu wattmetrul
numeric. Elementul de bazd a unui wattmetru
s
numeric este multiplicatorul care poate fi analogic
sau numeric. Mdsurarea se realizeazl ca in Fi7.6.65. Kilowaftmetru
curent continuu.

FI$A DE EVALUARE
Timp de lucru: 20 minute. Se acordi 1 punct din oficiu

I Alegeti rdspunsul astfel incdt sd oblineti un ll Efectuali transformdrile:

enunt corect: 1. 20,43 MW = ........ W 1p
1. Eroarea sistematicd la misurarea puterii 2. 12560 kW = ....... GW 1p
electrice prin metoda voltmetrului 9i ampermetrului, 3. 15,4 mW = ........ W 1p
varianta avaleste determinati de: 1p
a. ampermetru; lll. Un werttmetru cu mai multe domenii de
b. voltmetru; misurare ar€) scara gradatd cu 100 de diviziuni.
c. ambele aparate. Domeniile pentru intensitatea curentului electric
2. Aparatele electrodinamice r 1p
sunt ln,, = 0,5 A gi In, = 1 A, iar cele pentru tensiune
a. au magnet permanent; Un, = 150 V 9i U", = 300 V.
b. funcfioneazi numaiin curent continuu;
c. au indicalia dependenti de produsul
curenlilor. a. Ce valori nominale se aleg, dacd wattmetrul
3. in c.a., wattmetrul este utilizat pentru functircneazd Tntr-un circuit cu In = 0,8A 9i
mdsurarea puterii: 1p Un =',220V? 1p
a. aparente; b. Ce putere va misura wattmetrulcdnd acul
b. active; indicator aratd 60 de diviziuni, Tn condiliile
c. reactive. de la punctul (a). 2p
140
 LUGRARE DE LABORATOR NR. 1
Mdsurarea puteriielectrice in curent antinuu prin metoda ampermetrului givoltmetrului

Competente:
. Utilizarea mijloacelor de mdsurat pentru mdsurarea puterii electrice;
. ldentificarea aparatelor 9i dispozitivelor puse la dispozitie;
. Alegerea montajului potrivit in functie de valoarea consumatorului;
. Realizarea corectd a montajul conform schemei;
. Manevrarea aparatelor 9i dispozitivelor;
. Citirea corectd a aparatelor de mdsurat;
. Notarea corectd a datelor prelevate;
. Aplicarea corectd a relatiilor pentru calcularea puterii electrice;
. Determinarea sursele de erori ale metodei;
. Formularea concluziilor personale asupra confinutului lucrdrii;
. Respectarea normelor de securitate a muncii.

Aparate utilizate:
Ampermetre, voltmetre magnetoelectrice, feromagnetice, multimetre, rezistoare fixe givariabile,
consumatori, surse de c.c.; cordoane de legdturd.

Desfigurarea lucririi:
1. Se mdsoard rezistenfa internd a ampermetrului givoltmetrului cu ajutorul multimetrului.
2. Se realizeazi schema de montaj.
3. Se efectueazd misurdrile.
4. Se calculeazdvalorile puterii electrice in c.c. pentru diferifi consumatori montafiin circuit
cu relatiile:
- montajulamonte P = Ul -rol';
- montajul aval P = Ul - Uzlrr.

5. Se completeazd tabelul de maijos:

Consumator
Varianta
de
I
(A)
U
(v)
t
(o)
r"
(o)
P=Ul
(w)
P=Ul -rel2
(w)
P = Ul -U2lru
(w)
montai

6. Se formuleazd observafii 9i concluzii proprii despre lucrare.

Observatii gi concluzii:

141
 LUCRARE DE LABORATOR NR. 2
Mdsurarea puterii electrice in curentul alternativ monofazat

Competenle:
' Utilizarea mijloacelor de mdsurat pentru misurarea puterii electrice;
. ldentificarea aparatelor 9i dispozitivelor puse la dispozilie;
'Alegerea montajului potrivit Tn functie de valoarea consumatorului;
. Realizarea corectd a montajului conform schemei;
. Manevrarea aparatelor 9i dispozitivelor;
. Citirea corecti a aparatelor de mdsur6;
. Notarea corecti a datelor prelevate;
'Aplicarea corectd a relatiilor pentru calcularea puterii electrice;
' Formularea concluziilor personale asupra continutului llucrdrii;
. Respectarea normelor de securitate a muncii.

Aparate utilizate:
Ampermetru, voltmetru, wattmetru, rezistoare, bobine (consumatori), sursa de c.a.; cordoane
de legdtu16.

Desfigurarea lucririi:
1. Se realizeazi schema de montaj.
2. Se selecteazd domeniul nominal de curent 9i de tensiune.
3. Se efectueazd misurdrile utilizAnd diverse tipuri de receptori.
4. Se calculeazi constanta wattmetrului.
5. Se mdsoard puterea P* 9i se compari cu puterea pu,= Ul in cazul consumatorului
pur rezistiv.
6. Se calculeazd cos 9 9i sin g 9i se determind puterea reactivd.
7. Se completeazd tabelul:

I U P* Q = Ulsinq
Tip receptor
(A) (v) (w) r (%): (P*P,i)/P,i.100 cosQ srnQ
(var)

8. Se formuleazd observatii gi concluzii proprii despre lucrare.

Observatii 9i concluzii:

142
 6.6 Mdsurarea energiei electrice

6.6.1. Generalititi
Mdsurarea energiei electrice este o operatie
metrologicd importantd in economia unei tdri, ea
asigurdnd decontarea corectd a consumului de
energie electricd cdtre furnizori.
Dacd un consumator functioneazd un intervalde h b b
timp At, cu puterea electricd P constantd (fig. 6.66.)
atuncienergia electricd consumatd de acesta va fi:
W=plt =p(t2 _t1)

Dar puterea electricd nu este constantd decdtin

intervale foarte scurte de timp, deci energia
consumatd intr-un interval de timp dat se poate
obline prin insumarea energiilor parfiale consumate:

w= iP*Atn Fi7.6.66. Consumatori

l'=l
unde :
a)

Ilt*=t,
t=l
-t,,

in curent continuu, intreaga energie electricd

absorbitd de un consumator de la o sursd se
consumd, in sensul cd se transformd in altd formi
de energie: mecanicS, caloricd, luminoasd. Energia
electricd este propo(ionald cu puterea electricS:
W=PAt=UlAt
in curent alternativ, nu se consumd intreaga
energie absorbiti de la sursd, ci o parte se
inmagazineazd sub formd de energie reactivd in
componentele reactive ale circuitului. Deci, in curent
alternativ existd doud forme de energie electricd:
. energie activd ( W" determinatd de puterea
),
activd P=Ulcosro:
. energie reactivd (W. determinatd de puterea
),
b)
reactivd Q=Ulsinto.
Unitatea de mdsurd pentru energia electrici
activi este /J = lWs. In practicd se utilizeazd
insd kilowattora ( kwh).
Unitatea de mdsurd pentru energia electricd
reactivi este varsecunda gi kilovarora.
Aparatele cu care se mdsoard energia electricd se
numesc contoare de energie electricd (fig.6.67.).
Contoarele sunt aparate integratoare care conlin:
. un dispozitiv de mdsuraf al cdrui cuplu activ
este propo(ional cu puterea;
. un dispozitiv integrator care insumeazd
energiile parfiale intr-un interval de timp dat. Fig. 6.67. a) Contor monofazat de induclie
b) Contor monofazat static
143
 Din punct de vedere constructiy contoarele pot fi:
. de tip electrodinamic, utilizate pentru
mdsurarea energiei electrice in curent
continuu:
. de inductie, utilizate pentru mdsurarea
energiei electrice in curent alternativ.
Deoarece misurarea energiei active prezinti
cea mai mare importantd practicd, in cele ce
urmeazd se va studia modul de mdsurare a
acesteia.

6.6.2. Misurarea energiei electrice active

in circuite de curent alternativ monofazat
Energia electricd activi in reJelele monofazate
se mdsoard cu ajutorul contorului monofazat:
de inductie (fig. 6.67.a.) sau static (fig. 6.67.b.).
Gontorul de inducfie monofazat este un
aparat de mdsurat format din:
. dispozitiv de mdsurat de inductie al cdrui cuplu
este propo(ional cu puterea activd;
. mecanism integrator care permite inregis-
trarea energiei intr-un anumit interval de timp.
Din punct de vedere constructiv, contorul
monofazat de inductie se compune dintr-un
dispozitiv wattmetric ai dintr-un mecanism
integrator - un sistem de roti dintate.
Dispozitivul de inducfie (fig. 6.68.)
Principiul de functionare se bazeazd pe
1- Bobind de curent
2- Bobina de tensiune
3- Magnet permanent
4- Disc de aluminiu
Fig. 6 68. Dispozitiv de induclie
APROFUI\DARE
Functionizre. Electromagnetul de curent este
strdbdtut de c:urentul i(t) din circuit. Se produce un flux
magnetic cD,(t) in intrefier care strdbate discul de
aluminiu. Fluxul magnetic fiind variabil, in disc se
induce o t.e.m. e/t) 9i apar curentii indugi i,(t). La fel
se int1mpld la curentul de tensiune. Acesta este
alimentat ciu tensiunea u(t) de la bornele
consumatorului gi produce un flux magnetic variabil
or(t) in disc se induce o t.e.m. er(t) Si apar curentii
indugi ir(t).

fenomenul de inductie electromagneticd. lnteractiunea dintre fluxuri gi curentii indugi

Interactiunea dintre cimpurile magnetice create determind aparilia unui cuplu activ, Ma, care pune fn
de bobine inductoare fixe gi curentii indugi migcare discul. in figura 6.69. este sintetizatd
intr-un disc de aluminiu determind aparitia unui modalitatea cle aparilie a cupluluiactiv.
cuplu activ care pune in migcare sistemul mobil.
Constructie
Sistemul mobil al instrumentului constd dintr-un Electrornagnet
disc de aluminiu (4) fixat pe un ax vertical. de tensiune
Sistemul fix este format din doi electromagneti:
. electromagnetul de curent (1), care are bobina Curenli indugi
legatd in serie in circuitul de mdsurare; i"(0
. electromagnetul de tensiune (2), care are
bobina legatd in paralel in circuit.
Circuitele magnetice ale celor doi electro-
magneti sunt prevdzute fiecare cu un intrefier prin Curenti indugi
care se migcd discul. De asemenea, discul se i,(t)
rotegte printre polii unui magnet permanent (3).
Cuplulactiv este propo(ional cu puterea activd P Electronnagnet
consumatd de receptor: de curent
Mu=K,Ulcose=K,P
gidetermind rotirea disculuide aluminiu cu turalia n. Fig. 6.69. f:unctionarea dispozitivului de induclie

144
 Rotatia discului, determinatd de cuplul activ,
este frdnati de citre un magnet permanent care
produce un cuplu rezistent propo(ional cu turatia
n a discului:
M,=Krn
CAnd cuplul activ devine egal cu cuplul
rezistent, discul se rotegte cu vitezi constantd:
M"=M,
K,P=Krn
Relatia de mai sus aratd cd viteza de rotatie a
discului este proporlionald cu puterea activd.
intr-un interval de timp tr- t.,, discul efectueazd
un numdr total de rotatii:
N=n(t2 -t1 )
N=K.P(tr-1., )=K, Wu

Din aceasti relafie, observdm ci numirultotal

de rotatii pe care il efectueazi disculin intervalul
de timp dat este proportional cu energia
consumatd in acel i,nterval de timp:
W"=CN
Unde: C [kwh/rot] se numegte constanta reald
a contorului.
in practici pe contor se inscriplioneazd inversa
acestei constante, numitd constanti nominald C":

,-- 1
vn- C -N Fig. 67. a ) Pri n cip i u m eca n i sm u I u i i nteg rator
-W" 6.
b) Realizarea mecanismului integrator

Constanta nominali este inscrisd pe pldcuta

indicatoare a contorului.
De exemplu: Cn = 480 rot / kWh.
Mecanismul integrator este realizat cu roti
dintate 9i contine un sistem de transmisie 9i un
dispozitiv de inregistrare. Sistemul de transmisie
este astfelalcituit, incdt prin raportul de transmisie
a unui sistem de roli dintate sd se stabileasci
legitura Tntre numdrul de rotatii efectuate de disc
9i indicatia datd de cifrele inscriptionate pe rolile
sau ceasurile indicatoare ale dispozitivului de
inregistrare. CAnd prima roatd, care indici
unitilile, face o rotaJie completd, a doua roati
dinfatd, care indicd zecile, se va roti cu o zecime
Fig. 6.71. Mecanism integrator cu ceasuri
g.a.m.d. fig. 6.70. 9i 6.71.).
145
 Gonectarea contoarelor in circuit
Montarea contorului de induclie se face Tn
acelagi mod ca 9i a wattmetrului electrodinamic:
bobina de curentin serie cu consumatorul, iar bobina
de tensiune in derivatie cu @nsumatorul (fig. 6.72.,).
Contoarele monofazate de induclie au indicele
clasei de exactitate 2, inscriplionat pe plicula
indicatoare, ceea ce aratd ci eroarea este +2%
din valoarea Tnregistrati de aparat.
Gontorul monofazat cu dublu tarif (fig. 0.73.)
Pentru realizarea u nor ta rife d iferenliate intr-u n
interval de timp bine delimitat, s-au realizat
contoare cu doud mecanisme integratoare. Un
releu tip clapetd comandat de un ceas comuti Fig. 6.72. Schemd conectare
inregistrarea numdrului de rotalii pe care le
efectueazd discul de pe un mecanism integrator
pe celilalt.
Garacteristici metrologice ale contoarelor
Pe pldcufa indicatoare a contorului sunt
inscriptionate:
. Tensiune de referintd Un a retelei in care se
introduce contorul;
. Curentulde baza lo;
. Curentul maxim 1,",, c€ poate fi misurat Tn
cadrul clasei de exactitate;
. Frecventa de referintd fn a tensiunii relelei
electrice;
. Indicele clasei de exactitate c (eroarea se
calculeazi in functie de energia inregistratd);
. Constanta nominali; Schema de conectare.
Valori uzuale pentru caracteristicile Fig. 6.73. Contor monofazat cu dublu taif
metrologice ale contorului monofazat:

Un= 110, 120, 125, 127,22O,23O,24OV;

lo=2,5; 5; 10; 15; 20;25 A;
l,*=120, 200, 300,400 %lb
fn = 50, 60 Hz

Contoarele digitale (fig. 6.67.b.;fig. 6.74.)

Sunt contoare care au ca element de bazd un
multiplicator ce convertegte tensiunea 9i curentul
din circuit, in semnale digitale. Prin intermediul
unuidispozitiv integrator (care poate fi procesorul
unui calculator) se obline energia electrici. Fig. 6.74. Contor digital
146
 LUCRARE DE LABORATOR
Mdsurarea energiei active electrice in c.a. monofazat

Competente:
. Utilizarea contorului de inductie pentru mdsurarea energiei active electrice;
' Cunoagterea principiilor de utilizare a contorului de induclie;
' Executarea schemei de montaj;
. Citirea corecti a aparatelor de mdsurat;
. Determinarea valorii energiei electrice;
. Verificarea contorului de inductie;
' Formularea concluziilor personale asupra continutului lucririi;
. Respectarea normelor de securitate a muncii.

Aparate 9i dispozitive utilizate:

Ampermetru, voltmetru, wattmetru, contor de inducfie, consumatori (rezistoare, becuri), sursd
de c.a.; cordoane de legdturd.

Desfigurarea lucririi :
1. Se realizeazi schema de montaj.
2. Se efectueazd misuririle.
3. Se calculeazi constanta wattmetrului.
4. Se mdsoard puterea activi cu wattmetrul 9i apoi energia.
5. Se mdsoard energia indicati de contor W.
6. Se completeazd tabelul:

I U Z cn N W
(A) (v) (o) (rotatii) (kwh)
1

7. Se formuleazd observalii 9i concluzii proprii despre lucrare.

Observatii 9i concluzii:

147
 FI$A DE EVALUARE
Timp de lucru: 20 minute. Se acordi 1 punct din oficiu.

l.A|egfi rftpnsd asffi irrcatse o[h{i m ennfcorect ll. Efectuati transformdrile:

1. Contoarele sunt aparate: 1p
a. indicatoare; 25kwh =....Ws 1p
b. integratoare; lkwh =....J 1p
c. inregistratoare.
2. Sistemul mobil al dispozivului de inductie lll. Calculati energia consumatd de citre un
este realizat cu: 1p radiator electric cu puterea de 1200W care
a. un disc de aluminiu; funclioneazd timp de 40 de minute. 2p
b. o bobini mobild;
c. un magnet permanent.
3. Cuplulde frdnare este realizat cu:1p lV. Un contor cu Cn = 480 inregistreazd un
a. un disc de aluminiu; consum de energie electricd de 130 W.
b. un magnet permanent; Calculali cdte rotalii a efectuat discul pentru a
c. electromagneti. inregistra acest consum. 2p

STUDIU DE CAZ
Contorul electric - aparatul fiecdrei locuinte

Competenle:
. Stimularea curiozitdtii tehnice;
. Dezvoltarea capacitdtii de observare;
. Manifestarea gdndirii critice 9i creative in domeniul tehnic.

Descrierea situaliei problemi:

Contorulelectric mdsoard energia electricd consumatd'in fiecare locuinld. Este aparatul
electric de mdsurat care existd in locuinla fiecdruia!

Sarcini de lucru:
. ldentificati locul unde este montat contorul: Tn apartament, pe casa scdrilor etc.
. Descriefi-l!
. Observati migcarea discului c6nd, Tn locuinta voastr6, functioneazd:
a. magina de spdlat, fierul de cdlcat, radiatorul electric etc.;
b. numai iluminatul 9i televizorul;
c. numaitelevizorul.
Ce constatafi?
. Eliminati orice sursd de consum de energie electricd gi verificati contorul. Ce observafi?
. Cititi zilnic indexul dispozitivului de inregistrare, la aceleagi ord, timp de gapte zile. Notali
indexul citit.
. intocmifi un grafic al consumului:W= f(t).
. Calculati energia electric6 consumatd in intervalul fixat (gapte zile).
. Studiatifactura de plati a consumuluide energie electrici gi calculati costul energiei consumate.
. Propuneti misuri pentru reducerea consumuluide energie electricd aferent locuinteivoastre.
148
 PROIECT
Aparate de mdsurat situate pe bordul unuiautomobil

Gompetente:
. Valorificarea termenilor tehnici, de specialitate Tn comunicare;
. Stimularea curiozitdtii tehnice;
. Dezvoltarea capacititii de observare;
. Dezvoltarea capacitdtii de proiectare, utilizare 9i evaluare;
. inlelegerea importanfei principiilor teoretice ale tehnicii;
. Dezvoltarea capacitSlii de cooperare;
. Dezvoltarea capacitdtii de aplicare a cunogtintelor teoretice Tn practici.

Timp de lucru: 12 sdptdm6ni.

Planul de lucru:
1. ldentificarea aparatelor de mdsurat.
2. Stabilirea mirimii misurate de acestea.
3. Stabilirea caracteristicilor tehnice (dispozitiv de afigare).
4. Precizarea tipului constructiv al aparatului.
5. Explicarea modului de functionare a aparatului.
6. Explicarea rolului aparatuluiTn functionarea 9i conducerea automobilului.

Observatie:
Tema proiectului va fi anuntatd dupd parcurgerea temei 6.1 : ,,Mdsurarea intensitdfii curentuluielectric".
Se vor avea in vedere cunogtintele dobdndite la capitolul al ll-lea (Mdsurarea nivelulul), capitolul
al f ll-lea (Mdsurarea mdrimilor cinematice: viteze, turatii, acceleratii), capitolul al lV-lea (Mdsurarea
temperaturilofy, cdt 9i cunogtintele de la capitolul al Vll-lea (Mdsurarea electid a mdimilor neelectie).
Elevii pot lucra in echipe.
Ca surse de informare se pot utiliza:
. surse reale: bordul unui automobil;
. surse virtuale: soft educational, internet;
. surse mass-media;
. literaturi tehnicd de specialitate.
Profesorul va indica elevilor gi altd bibliografie necesard realizdrii cerintelor proiectului.

Evaluare:
Proiectul va fi urmdrit pe toatd durata desf6gurdrii sale conform unuigrafic. Se vor stabilitermene
pentru fiecare etapi de lucru 9i responsabilitati pentru fiecare membru al echipei.
Profesorul va stabili criterii de evaluare ce vor fi prezentate elevilor o datd cu tema proiectului.

Notd:
Pe baza acestui proiect se poate elabora un articol pentru revista gcolii sau poate face obiectul unei
comuniciriin cadrul unei Sesrunigtiinlifice a elevilor.
149
Gapitolul al Vll-lea ttAsumnEAELEcrnlcAnmAnlulr-oRNEELEcrRtcE(rraducroare)
7.1 Definitii Indicator
Starea
Senzorul (captorul) este un ele- deformati
ment al unui aparat de mdsurat sau
al unui lant de misurare care este di- Starea Tip
rect infl uenlat de mirimea de mdsurat. initialS Bourdon

Senzorii (captorii) convertesc mirimea de

mdsurat intr-o alti mdrime, ce poate fi utilizatd
de om, direct sau prin intermediul unui instrument a) Tu,b Bourdon - senzor de presiune
specializat. Sub influ<tnfa presiunii de mdsurat p, tubul se
Toate domeniile de activitate necesitd utilizarea deforme,azd ; deplasa rea indicatorului este
proporli ona ld cu va loa rea p resi u n ii
senzorilor. Existi senzori pentru mdsurarea
lungimii, masei, timpului, fortei, cuplului, accele-
ratiei, temperaturii, debitului, umiditdlii, pentru
toate mdrimile electrice 9i optice etc. Exemple:
jonctiunea unui termometru termoelectric, tubul
Bourdon al unui manometru (fi9.7.1.a.), flotorul
unui aparat de mdsurat nivelul lichidului sau
|tV
\\

SENZOR t',.'.,
fototranzistorul utilizat pentru captarea radialiei \ ,t i
(fototranzistor) \ \.
J spiralatd
luminoase (fig.7. 1 .b.).

Detectoruleste un dispozitiv sau

b) Fototranzistor folosit ca senzor
substanti care indici prezenta unui
fenomen firi sd turnizeze in mod de deplasare
necesar o valoare a unei mdrimi
asociate. mdrime
de intr:lre
Exemplu: detectorul de gaz ce indicd prezenta mdrime
unui anumit gaz intr-o incintd. de iegire
L=f(x)

4]$-
pspq
Traductorul de mdsurare este un
dispozitiv care face ca unei mdrimi
si ii corespundi, dupi o lege
determinatd, o mirime de iegire.

Traductorul poate avea in structura sa

unul sau mai mulJi senzori, capabili de a efectua c) Traductor de presiune
conversia mdrimii misurate Tntr-o altd mdrime (in cu senzor tip capsuld manometicd
principal, electricd) ce prezintd calitatea de a fi
ugor mdsurabili. in fig. 7.1.c. este prezentat un
traductor de presiune, realizat cu senzor tip
capsuld manometrici. Elare ca mdrime de iegire
modificarea unei inductivititi electrice L in funclie
de deplasarea x a miezului aclionat de capsula
manometricS. in fig.7.1.d. se prezinti aspectul
exterior al acestui traductor.

d) Aspectul erterior al traductorului de presiune c)

Fig7. 7.1. Traductoare gi senzori
150
 7 .2 Conversii energetice

Preluarea de cdtre om a informatiilordin lumea

inconjurdtoare s-a bazat, initial, pe cele cinci
organe de simt. Prin originea latind a cuv6ntului,
senzorii ne conduc la semnificatia de a percepe,
a simli gi a distinge prin intermediul simlurilor
umane:
. vederea senzori optici;
-
. mirosul senzori de gaze 9i umiditate;
-
. auzul- senzori acustici gi de presiune;
. pipditul- senzoritermici 9i de presiune;
. gustul - senzori de compozitii chimice.
in prezent, omul nu se bazeazd numai pe
propriile sale organe de simt, domeniul funcliilor
sale senzoriale fiind in continud cregtere datoritd
dezvoltdrii diferitelor tipuri de senzori destinati
Fig. 7.2. Arborele domeniilor de aplicare
mdsurdrii 9i analizirii diverselor fenomene. ale senzorilor
in fig. 7.2. se prezinti, sub forma unui arbore,
domeniile de aplicare pentru senzori, functie de
simturile specifice omului.
Domeniile de energie care se pot converti unul
in celdlalt sunt: energie termicd, energte z+r\J
6.]G*
\*
mecanicd, energie electricd, energie magneticd,
{ . \ 1 n

energie chimicd gi energie radiantd'

Utilizarea acestor domenii de energie permite
=4.*) \ --"'-.
b&Fd* \ /
', /-' ,
realizarea conversiilor energetice prezentate in {*,*)-- -

fig. 7.3. Se observd cd se poate realiza situatia in \_,/-.-

care un senzor convertegte o singurd datd o energie
dintr-o formd in alta (de exemplu: efectul Fig. 7.3. Conversiide energie la
piezoelectric permite conversia energiei mecanice
in energie electric6). Sunt 9i cazuriin care pot exista
mai multe conversii succesive (de exemplu, la ,i*-.'\
.i{ deplasare
deplasare

mdsurarea debitului unui fluid convertirea iniliald A::3

este diferentd de temperaturd, urmatd de conver-
tirea in semnal electric).
Diversitatea solutiilor de misu rare, consecinti
\
t
presrune
w I Presiune

a constrdngerilor metrologice, economice sau

operatorii, impune existenta, pentru aceeagi r& deplasare
mdrime misuratd, a unortipuri diferite de senzori,
ce fac apel la principii variate de conversie. in
:d
presrune
ll
,11-tdll ff'":'"':'."
fig.7.4 se prezinti senzori folositi la misurarea
presiu ni i pe baza unei deplasdri mecanice, in iare
I deplasare
sau unghiulare.
in funclie de cele gase domenii de energie, se
poate realiza o modelare tridimensionali -,,cubul
conversiilor'' - ce contine toate efectele chimice 9i
fizice utile in conversiile specifice senzorilor.

15'l
 Planul de bazd a cubului reprezintd 36 tipuri
diferite de conversii; cele gas'e
-iegire'pdtrate de'pe
diagonal6 au la intrare 9i la acelagi tip be
energie, indicdnd doar existenta unei prehicrdri de
semnal. Tabel 7.1.
.Se poate face o clasificare a unui senzor prin Cateaoria Mdrinpa mdsuratd
cele trei coordonate: Mecanici Lungin€, grosime, deplasare, nivel de
fintrare, iegire, modulare]. lidrid, vitezS, acelerafie, unghi de
De exemplu: rotafie, numir de rotalii, nesd,
celula solard fradiant, electric, Of greutale, fo(d, presiune, momenl,
senzor cu efect Hall . felectric, electric, miagnetic] o-rplu, vileza vintului, debit, viteza
.. C-omponentele electrice gi electronice pasivd
(transformator, diodd) sunt plasate in planui bazei Sunel
rurentului. oscilatii.
Presiune acuslicd. nivel de zoomol
cu mdrimi electrice la intrare gi'ie9ire, iar Frecventd FreorentS. perioadd.
componentele active (tra nzistor etc. i su n[ ind icate Electricibte Curenl, lensiune elecldcd, poten[ial
prin domeniul electric pe toate cele trei axe. electric, energie eleclricd, sarcind
eleclricd, impedantd, rezishn[d,
oapacibte, inducbnt5, undi
f.3 Mirimi percepute de senzori electrormqnelicd.
In tabelul 7.1. se fac6 o scurtd prezentare a Maonelism Qdmp magnetic, inductie maonelicd.
mdrimilor mdsurabile perceptibile prin intermediul Temperaturii Temperaturd, capacible caloricd,
senzorilor. cdldurd specificd. cantibte de cildurd.
in tabelul 7.3. sunt indicate principatele Lumind Strilucire, variafia luminozitdtii 1n
fenomene tizice ce stau la baza'funcliondrii infrarogu, ul traviolet, o; loare .

senzorilor, precum 9i dispozitivul fi2ic ce intensibte luminoas6

rea)izeazd conversia. Radia[ii Cantitate de radialii, obtinere de
radiatii.
,ln ta.belele 7.2:7.4;7.5;7.6. se prezinti, pentru Umidibb Umidibte. durilatea aoei
mdrimile fizice des intdlnite in practici,'tipurile
fu ndamentale de senzori, caracteristicile 6peicifi ce
Chimie Gra d de p uri b te, de nsrtate ,

ale acestora 9i unele observalii necesare pentru

compozitie, vdscozibte, pH,
granulatie, concenlratie, rmsd
alegerea senzorului potrivit unei aplicatii date. specificd, analize electrice - licfride -
solide.
7.4 Tipuri de traductoare Corpuri vii Beidi cardiam, presiune sanguinA
Schemele furictionale ale aparatelor electrice de
..
puls, presiune pa(iald a gazului
mdsurat evidenliazd o structuid in care traductorul sanguin, debil respiratoriu, vilez6,
are functia^de a capta m6rimea de misurat 9i, prin temperaturd, gnad de saturafie ln 02 ,

ECG, EEG , EMG . ERG. MCG.

intermediul senzorului cuprins in componerila'sa,
sd o converteascd intr-o formd conven'abile pentrri
formarea semnalului de misurare.
Numeroasele aplicatii privind m6surarea
mdrimilor electrice sau n-eeiectrice, evide nliazd
faptul cd numirul senzorilor este foarte niare.
deoarece existd, pe de o parte, un numdi
considerabil de mdrimi de misrirat, care constituie
mdrimi de intr.are pentru senzor gi, pe de altd
paytg,un numdr, de asemenea to-arte mare, de
mdrimi de iegire posibile pentru senzori. Degi
tipurile de senzori sunt foarte numeroase, totu$i
pot fi schitate cdteva clasificiri. Tabelul7.3.
let-e Radaan| Mecanic I eim|c Electric Magnelac (;hltc
hlrare
Radiart fillru de presrunea incdlztre cu fotodiodA fotografie
interferente luminii
i/lgcanrc fole arErena, cu lIecare efect piezG magneto- anestecate
elaslicital6 roti .lintcF eledric strictiune
I€tmc radaa!a dil atare schimb{tor elect elecl srnteze
infiarosii termica de cCldurl termoelecttic Curie
Ebcfb LED trezo- efect tranztstor solencid eleclroliz{
ele.JricilAta Peltier
Magnetc etect eleclrG efecl drcun licfiide
Faradav magnet histerezas Hall maqnetce
Chiric substmte expble ardere elect voltaic reaclie
fotemisive chirnict

152
 de energia asiguratd de senzor, Tabel7.4.
A. in funclie
se disting: Tip Caracteristici
. senzori de temperaturd; ' senzori de Reostat - Mirime de ie5ire : rezisten[i
presiune; . senzori de radiaJii ionizante; 'senzori electrici
- Necesiti sursi de eneroie
de forti etc.
Marci - Mirime de ieSire : rezisten$
B. in funclie de modul de varialie a mdrimii de tensometrici electricd
iegire sunt: - Necesiti sursi de eneroie.
. senzori analogici,la care semnalul de iegire Piezoelectric - Ca la fortr
este continuu variabil 9i urmdregte mdrimea
aplicati la intrare (este analog cu acesta);
. senzori digitali,la care semnalul de iegire Tabel7.5.
este un semnaldiscontinuu, o succesiune de tto Caracterietici
impulsuri sau o combinatie de tensiuni care, - lmpedanfl proprie scizuld
dupd un anumit cod, reprezintd variatia Termocuplu - Senzor activ, mdrimea de
iesire lensiune.
mdrimii aplicate la intrare. - Coeficient pozitiv de varia$e a
C. Dupd modulde obtinere a energiei necesare rezistentpi cu temperatura
formdrii semnalului metrologic, se disting: TermorezistenP .noe(zon-2ka)
. senzori parametrici (modulatori), cdrora - Sensibilitate 0.1 ...0.6%fC
mdrimea de intrare le influenteazd - Coeficient negativ de varia$e cu
proprietdtile (parametrii), acestea fiind temperalura
convertite intr-o mirime pasivd: alungire,
Termistor - Ro € (soo - tMa)
deplasare, rezistentd electricd, inductivitate - Sensibilitate 4o/ol" C
- Necesiti sursi de energie.
etc. Este necesard o sursd auxiliard de Semiconductor
energie pentru formarea semnalului
metrologic. Exemple: senzorul tensometric,
senzorul inductiv etc.;
. senzori generatori (energeticr), la care Tabel7.6.
mdrimea de intrare este transformatd direct ilp Caracteristici
intr-o mdrime fizicd ce conline energie Marcd _
proprie, deci nu necesitd sursd exterioard de R= .f(F)
tensometricd
energie. Exemple: senzorii de induclie, - Sensibilitate 0.1%
senzorii termoelectrici etc. Doza - Mdrimea de iegire: tensiune
tensometricd electrici.
- Surs6 de tensiune: 5-15V.
- Senzorii ce mescard mirimi
Marca Necesitd sursd de tensiune
lBeginee diferite de intrare pot avea aceeagi tensometricd
mdrime de iegire. semiconductoare
Piezoelectric Mdrime de iegire electricd
De exemplu, un senzor rezistiv de temperaturd Mdrime de intrare variabil6
giun senzortensometric pentru for[6 au ca mdrime
de iegire o variatie de rezistenti electricd a unui
conductor.
7.5 Traductoare pentru mirimi geometrice

1. Rezistenla electricd
2. Capacitatea unui
condensator
3. Inductivitatea unei bobine

Un magnet legat de un obiect poate ajuta la Fig 7 5. Traductor de pozilie cu efect Hall
cunoagterea poziliei. in fig. 7.5., este prezentati
153
 configuratia unui senzor generator care utilizeaze
efectul Hall. Tensiunea u, de la iegirea
traductorului depinde de pozilia mdsurati, funclie
de valoarea inducliei magnetice Bgi a unghiului 0.
Efectul Hall. Un material, in general
semiconductor, sub form6 de pl6cul?, este
parcurs de un curent / 9i supus unei induclii
magnetice fl ce face un unghi 0 cu curentul. Va
apare pe directia perpendiculari pe inductie gi
curent o tensiune U;7:
ur=Kr'l'B'sino Elementul sensibil ES (material conductor sau
unde Kg este consti'nta Hall, ce depinde de seminnductor) este depus pe un suport izolant MS are,
la r€ndul lui, este fixat pe obiectul E a druideformare se
material gi de dimensiunile pldcutei.
. Prin modificarea lungimii unui conductor mdsoad, cu ajutorul unui adeziv MA. C6nd aest obiect
metalic se poate realiza conversia din lungime in sufed o deformare mecanid, aeasta este tnnsmisd
rezistentd electricd: elementuluisensibil ES, care se deformeazd, ta Endul
sdu, modifidt tdu-gi rezistenla electicd.
n =L
s Fig. 7.6. Traductor tensometric
obtin6ndu-se un traductor parametric. pentru deformd ri mecanice
..Deexemplu, un senzortiptensometric,
_ ce poate
fi utilizat la mdsurarea deformirilor piesei pe care a
fost montat acest senzor, este prezentat in fig. 7.6.
Mdsurarea deformafiilor care au loc in lungu-l unei
directii necunoscute de exercitare a efortului
utilizeazd o refea multipld de astfel de senzori
@W,ffffi.] I

Fig. 7.7. Rozete tensometice

(ro.ze1a1, care permite calculul ulterior al directieigi
valorii defonnatiei. Rozetele sunt realizate din'2...4
senzori tensometrici, situati la anumite unghiuri intre
ei, aga cum se prezintd infig.7.T.
Senzorul potentiometric este un element rezistiv
prevdzut cu un contact mobil. Migcarea contactului
poate fi de transtalie (fig. 7.8.a), de rotafie
(fig. 7.8.b) sau o migcare elicoidald, la un senzor
multiturd (fig. 7.8.c.). Corespunzdtor acestor Fig. 7. 8. Senzori potenliom etrici rezistivi,
categorii, pozitia cursorului este definitd prin pincipiide realizare
deplasarep liniard x, respectiv unghiul de
rotalie a. in fig. 7.9 sunt prezentate cdteva
variante constructive pentru senzori potenfio_
metrici rezistivi.
. c91ea pa rametri lor
_Mo_!
ifi u n u i ci rcu it mag netic
poate.fi utilizati pentru obtinerea informaliei
privind o_deplasare relativd fali de o poz4ie
cunoscutd. ln acest sens se utilizeazd circuite
magnetice de formd convenabili, cu armdturd
mobild, mirimea de iegire, variatia inductivititii b)
proprii L 1, determindnd pozitia acestei armituri
fati de restul circuitului magnetic (fig.7.10).
._ Inductivitatea proprie a unei bobine cu Nspire
(frg. 7.11.a.) avdnd un miez cu permeabilitatea
magnetici relativd p,, aria sectiunii transversale
GEd
Fig. 7.9. a) Senzoi potenliometici rezistivi
cu migcare de rotalie
4 gi lungimea bobinei /, este datd de relalia: b) Senzori potentiometici rezistivi
cu migcare de translalie
1- Folt'N' A
(. Se obline dependenta mdsurabild L=f(x)
154
 Deplasarea x a miezului feromagnetic in a) b)
interiorul bobinei determind modificarea inducti-
vitdtii. x ffiffi
tl
h
in cazul unui circuit magnetic mai complicat,
inductivitatea proprie depinde de parametrii - ll...,.ll
| - 41\lr I

(permeabilitSli, lungimi, sectiuni) diferitelor regiuni | I

'rltr
ale acestui circuit.
Se poate mdsura o deplasare prin modificarea L = ftl)
intrefierului din circuitul magnetic (fig. 7.10.b.).
. Capacitatea electricd a unui condensator plan
avind expresia : Fig. 7.10. a) Senzoi de deplasare cu vaialia
inductivitdlii proprii cu miez vaiabil
a=d b) Senzoi de deplasare cu vaialia inductivitdtii proprii
d cu intrefier vaiabil
se poate modifica prin variatia geometriei
(lungime 4 sectiune Q sau a permitivititii e'
Un senzor capacitiv parametric pentru
deplasare se poate realiza,conform fig' 7'11, prin
deplasarea uneia dintre armdturi. Capacitatea
electricd variazl duPd relatia:
A
('(''\= 6o a) b)
.r' de
Fig. 7.11. a) Senzor capacitiv parametric
av6nd reprezentarea graficd din fig' 7 '11'b' dePlasare: PrinciPiu
b) Senzor capacitiv parametic de deplasare:
7.6 Traductoare pentru mdrimi mecanice ca ra cte ri sti cd d e tra n sfe r

Fenomen de inductie
electromagnetici

Efectu t i n d u clie i e tectromag n et ice'. Daci un

conductor se deplaseazd intr-o zond in care
existi o induclie magneticd B de valoare
constanti, Tn el ie induce o t.e.m. propo(ionald
cu viteza sa de dePlasare'
O aplicalie a acestui efect consti in realizarea
traducioare'ior pentru misurarea vitezei de rotatie Fig.7.12. Traductor inductiv de vitezd
(frg.7.12.). Una sau mai multe spire se rotesc cu de rotalie
uii'".u unghiulard O Tn cdmpul magnetic de
induclie B. La bornele de iegire aPaq o tensiune f
electiomotoare indusd propo(ional cu viteza f-a\
unghiulard:
e:k'(l
Utilizdnd legea inductiei electromagnetice se
poate realtza Jn traductor de debit (debitmetru)
pentru misurarea debitelor lichidelor conductoare
pfecum 9i a.metalelor
lsolutii alcaline, acide etc),
iopite 1Hg, Na, fontd etc.). Traductoarele.de inductie
p6ntru Jebit sunt formate dintr-un tub izolant
(fig. z.r 3.) de secliune Ain peretele c6ruia se dispun
Fig.7.13. Traductorde induclie pentru debit
diametral doi electrozi pentru preluarea t'e'm'
155
 Tubul este plasat intr-un c6mp de induclie
magneticd El stabilit de piesele polare 1, CARcASA
perpendicular pe planul format de axa
tr,tRSA
longitudinali de curgere gi diametrul d pe care SEISMIcA
sunt dispugi cei doi electrozi 2. in lichidul care se LAME
scurge cu viteza v intre electrozii aflali la PIEZO

extremit5lile diametrului dse induce o t.e.m.:

e=v.B.d=k.v Fig. 7. 1 4. Accelerometru piezoetectic
Debitul de volum
Q,frina dat de relalia:
$tiafi cd
Q,=A, Seismografele moderne utitizeazd traductoare
rezulti o dependenld liniari intre tensiunea p iezoel ectri ce pe ntru d eterm i n a rea m igcd
ri lor scoa rlei
electromotoare oblinutd gi debitul de fl uid conductor: terestre.

e = k,.,Q,
Efectul piezoelectricse datoreazd proprietilii
anumitor dielectrici cristalini (cuarful, titanatul de I It00 + 1000
bariu) de a se polariza in urma modificdrilor
dimensionale, in urma uneiforle apticate. @
Fenomenul piezoelectric direct constd in
proprietatea unor cristale, ca atunci c6nd sunt
iTermistor
$l'''o'*
tSenzoi integrat
supuse unor solicitiri de intindere sau comprimare
dupi o anumitd direclie, pe unele dintre felele Fi9.7.15. Etape ale dezvoltdii senzoilor
acestora si apari sarcinielectrice propo(ionale cu electrici pentru temperatu rd
mdrimea fo(ei Fce produce deformatia. Fenomenul
piezoelectric este reversibil, adic6, apli€nd
un €mp
electric asupra cristalului se produce o deformare a
acestuia propo(ionali cu c6mpul electric care
Ai
depinde de sensul c6mpului electric.
Pe baza efectului piezoelectric se construiesc
traductoare pentru mdsurarea acceleraliei, numite
accelerometre. in fig.7.14 este prezentat un
accelerometru piezoelectric cu lame Tn consold.
Misurarea acceleraliei se bazeazd pe indoirea
lamelor piezoelectrice incastrate in structuri vibrante.
T2

7.7 Traductoare pentru mirimi termice Fig. 7. 1 6. Termoelement

in fig. 7.15. sunt prezentate etapete istorice de
apari!ie a senzorilor pentru mdsurarea
temperaturii pe cale electrici.
Efectul termoelectric. tJn circuit format din
doui conductoare de naturi chimicd diferiti,
avdnd jonctiuni la temperaturile 11 gi T2
genereazd o tensiune termoelectricd E
proporlionali cu diferenla de temperaturi
A,T= Tt - T2 @fect Seebeck). Se poate aptica la
mdsurarea unei temperaturi necunoscute 71,
dacd T2 este cunoscutd (de exemplu, 0.C). Fi9.7.17. Mdsurare a temperatuii cu termoelementul

156
 Tabel7.7.
Senzorul realizat pe baza acestui efect se
numegte termoelement. La bornele circuitului Denumirea Cod Domeniul de
format din cele doud metale (M.,; Mr) diferite (fig. Termoelementului temperature
M1IMz fcl
7.16.), apare o tensiune termoelectromotoare (E),
ce depinde de natura metalelor folosite 9i de Crornel/constantan E -270+870
intervalul de temperaturd (tabelul 7 .7 .). Fier/constantan J -21&:800
in fig. 7.17. se prezintd schema de conectare Cupru/constantan T -27O+37O

in circuit a senzorului termoelectric pentru CromeValumel K -270+1250

misurarea tensiunii termoelectromotoare cu un Platind - rodiu (13olo) R -50+1500

/olatini
milivoltmetru.
Senzorul de temperaturd cu variatia rezistentei
metalice (termorezistenla) se bazeazd pe RT
proprietatea materialelor de a-gi modifica
rezistenla electrici la variatia tem peraturi : i Termistq cu coeficient
de temp€raluri Pozitiva
R(T) = R,'(T-T)
unde Ro este valoarea rezistentei electrice la
temperaiura { (fiS.7.18). Natura materialului este
cea care deteimind legea de varialie' ]"'"'"
Termistor cu coeticient
Metalul cel mai utilizat este platina, intervalul de !:r?9l1 ly.'i-n999t'J3
misurare intinzdndu-se de la -200'C la peste
9-9
T

800'C. La 0'C termorezistenlele de platini au valori

Fig. 7.18. Varialie a rezistenleila termistor
normate:50, 100, 200,500, 1000 sau 2000 W' De
exemplu, termorezistenla Pt100 are 100W la 0"C'
Elementele constructive ale unei
termorezistente sunt (fig. 7.19.):
. elementul sensibil;
. conductoarele de iegire, care fac legdtura
intre senzor 9i borne;
. tubul de proteclie (fig.7.20.), in interiorul cdruia
se afl6 senzorul 9i conductoarele de iegire'
Tubul are rolde protectie impotriva gocurilor
mecanice gitermice.
Termistorul este un senzor parametric de
temperaturd, a cdrei caracteristicd esentiali o
reprezintd sensibilitatea, elvariindu-gi cel mai mult Fig. 7. 1 9. Construclia termorezistenlelor de
platind :
mbrimea de iegire, intre aceleagi limite de | = Pg = /sticld sau cua1; 3 = invelig;
temperatura (fig.7. 1 8.). 4 = conductoare; $ = tub ceramic
Varialia rezistenlei electrice cu temperatura
pentru termistorul cu coeficient de temperaturd
negativ (NTC) are un caracter exponential:
11 - 1'r
R(T; =Po"B(t t/

unde Ro este rezistenla senzorului la Fig.7.20. Tub de Protectie

temperatura To = 298 K,iar B = 3000"'4000 K'

157
 7.8 Traductoare pentru mdrimi
fizico-chimice Tabel7.8.

Pentru asigurarea protec[iei mediului gi a

omului se utilizeazd traductoare pentru
mdsurarea continutului de gaze in atmosfera unor
incinte.
Principalele proprietilifizice care diferi in mod
apreciabil la unele gaze, in comparalie cu alte
gaze ce tormeazd un amestec gazos, sunt:
. conductibilitatea termicd;
. cdldura de reactie;
. susceptibilitatea magneticd;
. absorbfia razelor infrarogii.
ln tabelul 7.8 se prezinti o analizd succinti a
metodelor de mdsurare utilizate pentru gaze. Spectrcmetria
Senzorii de gaz pe bazd de metal_oxid_ absorb{ieiin
infrarogu
semiconductori prezint6 proprietatea de
schimbare a conductivititii materialului sensibil
in prezenta gazului determinat.
Materialul sensibil utilizat poate fi oxid de staniu
sau titan. Analiz6nd rdspunsul oxidului de staniu
fatd de diferite specii de gaze, aceste pot fi
impd(ite ?n doui categorii:
. CO, Hr gi CHo au proprietdli reducdtoare
9i
duc la o cregtere a conductivitdlii materialului;
. gi CO, care au proprietdli oxidante
lO,
induc o oxidare a materialului, reducdndu_i
9i
ACTIVITATE I N DE PE N D E NTA
conductivitatea. l. incercuili litera corespunzitoare variantei
Sensibilitatea la un anumit tip de gaz a corecte:
acestor senzori sau detectori depinde de 1. Elementul direct influenlat de mirimea de
proprietdlile fundamentale ale cuplului,,gaz_ mdsurat este:
material sau materiale sensibile,,. a) traductor; b) detector;
Dintre realizdrile recente in domeniul c) senzor; d) convertor.
senzorilor pentru monoxid de carbon (CO) se pot 2. Senzorul la care semnalul de iegire este
aminti: discontinuu este de tip:
. jonctiuni ceramice de ZnOlCuO (elementul a) paramretric; analogic; c) digital; d) generator.
sensibil il constituie granulele de semicon_ ll. Apreciali afirmaliile cu fals sau ad'evdrat:
ductor de oxid de metal de tip n, de apro_ l.Senzonul de presiune poate realiza o
ximativ 1mm diametru); conversie a presiunii intr-o deplasare.
. heterocontactele ceramice p_n formate din 2. Turatia se convertegte in tensiune electro_
motoare cu ajutorul traductorului de induclie.
ZnO cu CuO, care au o sensibilitate mult mai
bun6. in acest caz senzorul se prezintd sub
3.Termoelementul este un traductor de
mdsurare a rezistenlei electrice.
formd de pastile de olel in care este presat
lll. Defi nili termorezistenfa.
ZnO (pudrd) 9i COr(pudrd) 9i sinterizate ta lV. Menlionati cel pulin doui materiate utilizate
900-1100"c. pentru realizarea termoelementului.
158
 LUCRARE DE LABORATOR
Utilizarea senzorulu i rezistiv

Gompetente:
. Utilizarea senzorilor pentru mdsurarea mdrimilor fizice prin conversia in alte mdrimi fizice;
. Utilizarea aparatelor de misurat, alegerea functiei de misurare 9ia domeniului de mdsurare;
. Prelucrarea rezultatelor misuririi.

Aparate 9i dispozitive utilizate:

Senzor rezistiv, ohmmetru, cordoane de legdturi.

Desfigurarea lucririi:
1. Se alege un senzor rezistiv de tip potentiometric cu deplasare unghiulard multiturd
(minim 10 rotatii).
2. Se conecteazd senzorul la un ohmmetru digital.
3. Se mdsoard rezistenla initiali a senzorului (R,'",) 9i se regleazd domeniul de mdsurare a
ohmmetrului pentru exactitate maximS.
4. Se noteazd rezistenla senzorului din rotalie in rotatie gi se completeazd tabelul urmitor:

Tip senzor R_." R Numir ture R-."

'l fira 2 ture n ture

5. Se traseazd graficul rezistenlei senzorului funclie de numdrul de ture R."" = F (n).

6. Se construiegte pe acelagi grafic caracteristica de transfer nominal!.
Valoarea nominald a fiecdrei trepte de variatie a rezistentei electrice a senzorului este:

Rmilru_R
n

T. Se calculeazd sensibilitatea senzorului. Sensibilitatea = panta caracteristicii de transfer.

B. Se determini neliniaritatea senzorului ca abatere maxim6 intre caracteristica de transfer
teoreticd 9i cea exPerimentald.
9. Se formuleazd observatii 9i concluzii despre lucrare.

Observatii gi concluzii:

159
 PORTOFOLIU

Portofoliul reprezintd o metodd alternativi de evaluare, pe baza unui ansamblu de documente

elaborate de citre elevi, in timp, prin care se demonstreazi atingerea competenfelor gi se evalueazd
progresul gcolar.
Competenle:
. Motivarea elevului prin recunoagterea eforturilor sale;
. Prezentarea competentelor tehnice dobdndite.
Structura portofoliului :
Structura, elementele componente obligatorii 9i criteriile de evaluare sunt stabilite de cdtre
profesor, impreund cu elevii, in functie de preocupdrile acestora.
Portofoliul poate cuprinde:
. fi9e de lucru, fige de autoevaluare, fige de evaluare;
. eseuri structurate;
. referate de investigare gtiintificd;
. lucrdrile de laborator efectuate de c6tre elevi:
. fige de documentare independentd;
. teme pentru acas6;
. diplome oblinute la olimpiade.
Evaluarea:
Evaluarea se va realiza periodic, verificdndu-se documentele adunate de cdtre elevi. La
evaluarea finali, profesorul va intocmi o figd de evaluare.

Fi95 de evaluare
Numele gi prenumele elevului
Clasa

Criterii de performantd Aprecieri

continutul ti ecirei pdti este semnirica@
Dlsremarzarea mareJtatetor tn runqie de mmpetentele urmarite
Alegerea gi cunoagterea metodelor de lucru
e()nquzil personate oespre subtect gi continut
vrJt-lpt;tarea ln s@put rea[zant documentelor
Folosirea aO
uuilzgrea otoilograTtel
P rezentarea docu men telor pol"tofot u u i
i t

nAspunsuRl
Pagina 21: | - 1b,2b:ll -aA, bF, cF; lll
-fundamentald, derivatd;
fV - 1b,2c,3ai V - (vezi pagina 12). pagina 60: | - c; lt _ aF, bF,
cA; lff max 9i min; lV - 1a,2c,3d, 4b;V 1g,13; 0,5. pagina g3;
-
f -a; ff -1A,2A; lll 1 izolatoare,2presiune; lV-a. termometru I
cu bimetal; b. lbimetal, 2 fije,3 p6rghie, 4 ac indicator ; 3
c. elementul 1 , acesta se dilati. pagina 95: | - d; ll - 1F, 2A, 3A;
fff 1 calomel, 2 umiditifii; tV - 1c, 2a,3d; V - areometru. 2

Pagina 75: | - b; tt - 14, 2A,3A,4F; lll 1 mare,

2 radls; lV - 1d, 2a, 3b, 4c; y - a. forfa, b. ldaN = 10 N, 1

Pagina 109: | - 1c,2b; ll - discretizarea: codarea. lll _ 1c,

2a,3d; lV - (vezi graficul aldturat).
160