A fost odată un biet tăietor de lemne. Era foarte sărac, dar a fost întotdeauna sincer.

Într-
o zi fierbinte, și-a luat toporul și a intrat în pădurea din apropiere în căutarea lemnului.
După ce a căutat mult timp, a găsit un copac bun lângă un râu în interiorul pădurii.

„ Hemm.. acest copac este bun. Pot obține o mulțime de lemne de foc”
Deci, tăietorul de lemne a început să lucreze.
„Swish, swoosh, swish swoosh.”
„Plop..”

Oh nu! În timp ce tăietorul de lemne tăia pădurea, securea i-a alunecat din mâini și a
căzut în râu. Râul era foarte adânc. Așa că nu a putut să intre în apă să-și scoată toporul.
A început să plângă.
„Oh..oh..ce am de gând să fac?”
„Mi-am pierdut prețiosul meu secure. O, dragă, dragă...”

Deodată, un înger frumos a apărut din interiorul apei râului.

„De ce plângi dragul meu tăietor de lemne?” Ea a intrebat.
„Oh, mi-am pierdut toporul... acum nu voi mai putea tăia pădure.”
I-a spus tăietorul de lemne cum i-a căzut securea în apă. Îngerul a intrat în apă și după
un timp a ieșit cu un topor de aur în mâini. Tăiătorul de lemne a refuzat să accepte acel
topor de aur.

Îngerul a intrat din nou în apă. De data aceasta a ieșit cu un secure de argint și i-a dat-o
tăietorului de lemne. Din nou, tăietorul de lemne a refuzat spunând că a lui nu este un
topor de argint. Îngerul s-a scufundat în apă. De data aceasta a ieșit cu toporul de fier al
tăietorului de lemne.

Tăiătorul de lemne și-a acceptat bucuros toporul și i-a mulțumit îngerului. Îngerul a fost
mulțumit de onestitatea lui. Îngerul a răsplătit acelui tăietor de lemne aurul și topoarele
de argint.

MORALA: Sinceritatea este întotdeauna răsplătită.