UNIVERSITATE

----------DE---------------
JOHANNESBURG

DEPARTAMENTUL DE INGINERIE MECANICĂ ȘI INDUSTRIALĂ

FACULTATEA DE INGINERIE ȘI MEDIU CONSTRUIT

LAB 2: Calorimetru de separare și limitare

NUME DE NGOBENI
FAMILIE
INIŢIALELE F
STUDENTUL NR. 201461362
CURS B.Ing. Tehnologie INGINERIE MECANICĂ
MODUL INSTALAȚIE DE ABUR
DATĂ 08 SEPTEMBRIE 2019

Confirm că această sarcină este lucrarea mea, nu este copiată din munca niciunei alte persoane și
nu a fost prezentată anterior pentru evaluare nici la Universitatea din Johannesburg, nici în altă
parte.

Semnat.............................................. Dată.................................................
Cuprins

UNIVERSITATE DE JOHANNESBURG...............................................................................1
LAB 2: Calorimetru de separare și limitare......................................................................................1
ABSTRACT..............................................................................................................................4
Teorie........................................................................................................................................1
APARATURĂ..........................................................................................................................2
PROCEDURĂ...........................................................................................................................3
Date și rezultate.........................................................................................................................3
Discuție......................................................................................................................................5
CONCLUZIE............................................................................................................................5
REFERINŢE.............................................................................................................................5
APENDICELE..........................................................................................................................7
Lista figurilor

UNIVERSITATE DE JOHANNESBURG..............................................................................1
LAB 2: Calorimetru de separare și limitare.....................................................................................1
ABSTRACT..............................................................................................................................4
Teorie........................................................................................................................................1
APARATURĂ..........................................................................................................................2
PROCEDURĂ...........................................................................................................................3
Date și rezultate.........................................................................................................................3
Discuție.....................................................................................................................................5
CONCLUZIE............................................................................................................................5
REFERINŢE.............................................................................................................................5
APENDICELE..........................................................................................................................7
ABSTRACT

Scopul acestui experiment a fost de a găsi fracția de uscăciune a aburului umed folosind un
calorimetru combinat de separare și limitare. S-a observat că, odată cu creșterea presiunii aburului
cazanului, există o creștere a temperaturii aburului și atunci când partea de abur intră în
calorimetrul de separare, presiunea aburului înainte de accelerație este mai mare decât presiunea
aburului după limitare. De asemenea, se observă că presiunea aburului scade după limitare.
Corespunde presiunii aburului după accelerație, din masa de abur sa observat că temperatura
aburului măsurată este mai mare decât temperatura de saturație. Prin urmare, aburul devine abur
supraîncălzit. Experimentul a fost realizat cu succes.
INTRODUCERE

Teorie

Aburul umed constă din abur saturat uscat și particule de apă în suspensie. Fracția de uscăciune a
aburului este prezentată ca relația cantitativă a masei de abur saturat uscat cu masa totală de abur
umed conținut. Este reprezentat de "x"

Calorimetrul de separare este un vas folosit inițial pentru a separa o parte din umiditate de abur,
pentru a asigura condiții de supraîncălzire după limitare. Aburul este făcut să-și schimbe brusc
direcția; Picăturile de umiditate, fiind mai grele decât vaporii, cad din suspensie și sunt colectate
pe fundul vasului.
Calorimetrul de accelerație este un vas cu o supapă cu ac montată pe partea de admisie. Aburul
este accelerat prin supapa acului și evacuat la condensator. Să presupunem că M kg de abur umed
cu o fracțiune de uscare de x (starea A) intră în calorimetrul de separare. Partea de vapori va avea
o masă de xM kg, iar partea lichidă va avea o masă de (1-x)M kg. În partea calorimetrică de
separare a lichidului, să spunem că M1 kg va fi separat de aburul umed. Prin urmare, fracția de
uscăciune a aburului umed va crește la x1 (starea B), care va trece prin supapa procesului de
accelerație. După procesul de limitare, aburul din calorimetrul de accelerație va fi într-o stare
supraîncălzită (starea C).

Figura 1: Diagrama T-S a calorimetrului de separare și limitare.

Din ecuația energiei fluxului constant;
Q – W = hC - hB
Deoarece accelerația are loc pe o distanță foarte mică, transferul de căldură este neglijabil, adică,

1
Q = 0. Apoi ecuația energiei fluxului constant pentru procesul de limitare
devine,
hC = hB
Prin urmare, entalpia după accelerare = entalpia înainte de
limitare
hC = hf1 + x1 hfg1
Dacă presiunea aburului înainte de limitare, presiunea și temperatura aburului după
Limitarea este cunoscută, valoarea x1 poate fi calculată folosind mese
de abur. Masa aburului uscat
Masa amestecului
Fracția de
uscăciune =
Prin urmare, X1M2
M1+M1
X
Unde M2 este masa condensului.

SCOPURI ȘI OBIECTIVE

Obiectivul principal al acestui experiment a fost de a determina fracțiunea uscată a aburului

umed folosind un calorimetru de separare și limitare.

APARATUR
Ă

Figura 2: Configurație
experimentală

2
Banc de aburi:
• Generator de abur
• Calorimetru de separare și limitare
• Paharul de măsurare

PROCEDURĂ

1. La cazan a fost pornit cazanul și a alimentat cu abur unitatea calorimetrică de separare și

limitare.
2. Porniți fluxul de apă de răcire prin condensator.
3. Supapa de abur a fost apoi deschisă și a permis aburului să curgă prin calorimetre pentru a se
încălzi prin abur.
4. Supapa de accelerație a fost deschisă și reglată pentru a da o presiune la evacuare de
aproximativ 5 cm Hg măsurată pe manometru.
5. Calorimetrul de separare a fost apoi golit.
6. Experimentul a fost început, au fost luate citiri la intervale de 2-3 minute.
7. Atunci când se colectează o cantitate rezonabilă de condens, se măsoară cantitatea de apă
separată și cantitatea de condens.

OBSERVAŢII
Date și rezultate
Tabelul 1: Observații

Lecturi 1 2 3 Medie
Presiunea aburului în P1 principal (bari) 3.5 3.5 3.5 3.5
Presiunea aburului după accelerație P2 (bari) 1.029 1.029 1.029 1.029
Temperatura T1 °C 140 140 140 140
Temperatura după limitarea T2 °C 116.9 116.9 116.9 116.9
Cantitatea de ml de apă separată (kg) 0.25 0.25 0.25 0.25
Cantitatea de condens m2 (kg) 2.50 2.50 2.50 2.50
Presiunea atmosferică Patm (bari) 1.0 1.0 1.0 1.0

ANALIZA REZULTATELOR
Exemple de calcule
Diferența medie a nivelului de mercur datorată apei = 742 mmHg x3/3
= 742 mmHG
= 742/750.062
= 0.98925 = 1.0 bar

3
Presiunea barometrică medie = 1,0x3/3 P principal =
Patm+P
= 1.0 bar = 1.0+2.5
=3.5 bar
SEPARATOR Presiunea medie a aburului = 3.5x3/3
= 3,5 bar
Temperatura medie a aburului = 140x3/3
= 140 °C
Cantitatea medie de apă colectată = 254mlx3/3
= 254 ml
= 0.254 kg
Din tabelul de P = 3,5 bar
proprietăți la h r =
584 K J/kg h
fo = 2148 K J/kg
Xi __M,1
Calcul pentru X1 M2 +m1
2500
Xi —
1
2500+254
X, — 0. 90777
STRANGULA Presiunea medie a aburului = (0.029+1.0)x3/3
= 1.029 bari
Temperatura medie a aburului = 116.9x3/3
= 116,9 °C
Cantitatea medie de apă condensată = 2500 mlx3/3
= 2500 ml
= 2,5 kg
Din tabelul de proprietăți, utilizând interpolarea P = 1.029 bar
HG - 2675 1.029 -1
2680 - 2675 1.1-1
HG - 2676. 45 KJ/k g

4
 Ts- 99.
6
_1 .029-1
102.3- 99.6 1.1-1
Temperatura saturată a Ts = 100. 383 °C
aburului
Calcul pentru X2 hf+X2h f9 = hg2 + Cp(Ts u p Tsa t)
584 +X22148 = 2676. 45 +2.1(116.9-100. 383)
X = ^. 990
2

Fracțiunea de uscare efectivă a aburului care intră în calorimetrul combinat de separare și

limitare, X
X=X *X 2 1

= ^. 90777 XO. 990

= ^. 89898
Discuție

Fracția de uscăciune a aburului descrie cât de uscat este aburul, cu o valoare de 1 reprezentând
aburul care este 100% uscat. Din experiment, putem vedea că fracția de uscăciune pentru
separarea calorimetrului este mai mică decât calorimetrul de accelerație, deoarece în calorimetrul
de separare aburul este mai umed. Temperatura calorimetrului de accelerație este mai mare decât
temperatura aburului saturat, deoarece este deja într-o stare supraîncălzită. Cantitatea de apă
(10%) din eșantionul de abur sub observație este adesea atribuită erorilor care vor fi apărut pe
parcursul experimentului, ducând la separarea neterminată a apei. Sursele posibile măsoară
erorile umane în varietatea fenomenelor optice sau a preciziei de citire odată ce au fost efectuate
măsurători și calcule. Au existat dovezi comune că aburul a scăpat în spațiu, ducând la erori
sistematice care ar fi putut modifica temperatura și presiunea camerei.

CONCLUZIE

Din rezultatele obținute, fracția de uscăciune este de 0,90777 la separator, acest lucru ne-a arătat
că în acel moment aburul este 91% uscat și 9% umed. Am obținut 0,990 la calorimetrul de
accelerație, astfel încât ne-a arătat că aburul este aproape de supraîncălzire, deoarece valoarea sa
este aproape de 1 în acel moment, astfel încât fracțiunea combinată de separare și limitare a
calorimetrului a fost găsită folosind ecuația în care atât X1 cât și X2 au fost înmulțite pentru a
obține valoarea de 0,89896. Acest lucru arată că starea aburului continuă să fie umedă ca urmare
a valorii fracțiunii de uscăciune a aburului fiind mai mică decât una. Dacă aburul a cărui fracție
de uscăciune urmează să fie determinată este foarte umed, atunci limitarea la presiunea
atmosferică nu este suficientă pentru a asigura aburul supraîncălzit la ieșire. În acest caz, este
necesar să uscați aburul înainte de limitare. Acest lucru se face prin trecerea unei părți de abur din
rețeaua de abur prin sistemul de măsurare separat. Scopul acestui experiment a fost atins.

REFERINŢE

1. Gupta J.K, Khurmi R.S. (2000) Un manual de inginerie termică. New Delhi, S. Chand &;

5
 CompanyLtd.
2. https://www. Academia.edu/31529545/lab_report_marcet_boiler (Accesat la 04 septembrie
2019)

3. www.scribd.com

6
APENDICELE

Supapă de
izolare
Calorimetru Limitare
Supapă de
de separare
izolare
manometrică Manometru
Veder Calorimetr
M ercury
P
e u de
sticlă E limitare
Separat!
Waler J
Supap
Ws ) ă de
golire
Răcire
waler out
Răcire
apă în

Figura 3: Schema calorimetrului de separare și limitare