Revista NR 15 B5 Online 2

ISSN: 2537 – 1576; ISSN-L: 2537 – 1576
1 • Viitor pentru educație / Proeuro-Cons
VIITOR
Anul 7, nr. 1 (15) | iunie 2022 | Asociația Proeuro-Cons
10
PENTRU EDUCAȚIE
ani
Mădălina Afrăsinie
SĂ NU NE DOARĂ Liviu Marian Pop Quo vadis, România?
TEMA NUMĂRULUI:
GÂTUL
SOCIETATEA DE MÂINE,
Mircea Platon EDUCAȚIA DE AZI
ȘCOALA NOASTRĂ ȘI
EDUCAȚIA DE NICĂIERI
Remus Nicoară
DE LA MEMORARE LA
ÎNȚELEGERE
Viitor pentru educație / Proeuro-Cons • 2
Revistă editată de
echipa Asociației Proeuro-Cons
Redactor-șef: Cătălina Dan

Consultant științific: conf. univ. dr. Victor Tița
Redactor-adjunct: Nicolae Bold
Tehnoredactori: Alina Bold, Claudia Trușcă, Adriana
Popa, Daniel Fulgan, Nicolae Bold
ISSN: 2537 – 1576; ISSN-L: 2537 – 1398
© Fotografie copertă: Corina Rein

© Fotografii revistă: Ion Anghel, Cătălina Dan, Mădălina
Afrăsinie, Mircea Platon, Liviu Pop, Remus Nicoară, Victor Tița,
Corina Rein, Nicolae Bold, pexels.com, pixabay.com, freepik.com
(@natanaelginting), Wikimedia Commons
CUPRINS
06 x Special x 10 ani de Asociația Proeuro-Cons x Cătălina Dan
14 x Editorial x O recoltă bogată x Nicolae Bold
30 x Interviu x Să nu ne doară gâtul x Mădălina Afrăsinie
42 x Tineri x Societatea de mâine, educația de azi x Liviu Marian Pop
60 x Reportaj x Școala noastră și educația de nicăieri x Mircea Platon
70 x Dezbatere x Tratatul privitor la Unirea Basarabiei cu România x

Prof. univ. dr. h. c. Ion M. Anghel
104 x Predare x De la memorare la înțelegere x Remus Nicoară
114 x Proiecte x Competențe de briză și situații de criză
122 x Universitaria x Obiecte ale învățării x Claudia Trușcă
128 x Educația adulților x Ziua în care mi-am adus aminte că

îmbătrânesc x Alina Bold
Asociația Proeuro-Cons este o ale APC și angrenarea în activitățile

organizație non-guvernamentală, non- asociației a unui număr de persoane
profit, cu sediul în Slatina. Principalul calificate și bine pregătite în domeniul
domeniu de activitate este formarea lor de activitate.
potențialilor beneficiari, formabili
Prin importanța conlucrării și a
adulți, prin intermediul cursurilor
nevoilor sociale tot mai crescânde,
din oferta de programe, actualizată
sunt asigurate soluții pentru rezolvarea
și accesibilă. Formarea adulților,
problemelor care se nasc în interiorul
prin cursuri oferite pe baza analizei
comunității, spiritul comunitar fiind
nevoilor de formare, este o prioritate
un important principiu de funcționare
a organizației, a cărei cultură
al asociației. Astfel, formabilii adulți
organizațională este constituită pe
își asigură formarea continuă, dar pot
baza unor valori necesare dezvoltării
participa implicit prin taxele de curs
armonioase: abordarea profesionistă,
plătite și la sprijinirea unor cauze
centrarea activității pe beneficiar,
umanitare de la nivelul comunității
noutatea bazată pe tradițional,
locale sau de la nivel național.
deschiderea față de concepte inovative,
Asociația Proeuro-Cons vine în
entuziasmul dozat cu perseverență și o
sprijinul inițiativelor sociale ale unor
proiectare dinamică. Pe parcursul unei
oameni preocupați pentru binele
experiențe de 10 ani, echipa APC a
celorlalți, în implicarea directă prin
înțeles că principiile unui management
sponsorizări în cazurile unor persoane
profesionist au un rol important în
dezavantajate, aflate în situații mai
desfășurarea activităţii. Astfel că,
puțin fericite din viața lor și care au
identificând elementele de bază ale
nevoie de susținere. Astfel, utilizând
unei organizații puternice, echipa
taxele colectate, sunt sprijinite cauze
APC a pus în prim-plan dezvoltarea sa
sociale, de sănătate, educaționale,
pe următoarele direcții:
științifice – nevoi identificate la nivel
- capitalului relațional, bazat pe comunitar. Toate aceste forme de
parteneriate de calitate cu factorii sprijin sunt prezentate transparent
interesați în domeniul formării pe site-ul asociației. Capitalul
adulților, instituții care au o importanță material și financiar este important,
sporită în domeniul formării și iar Asociația Proeuro-Cons susține,
educației adulților ca: autorități locale, prin subvenționare totală sau parțială,
județene și centrale, școli și licee, activităţi de formare a adulților pentru
entități private; categorii defavorizate, în scopul unei
incluziuni sociale eficiente, acțiuni
- capitalul uman, prin resursele umane
umanitare pentru grupuri defavorizate regional și național pentru formarea

care sunt interesate de învățarea pe tot continuă a adulților.
parcursul vieții și consideră educația
Procesul de formare a adulților e
adulților ca modalitate de depășire a
un proces care duce mai departe
condiției defavorizate. Sunt acordate
principiul pe care îl urmăm cu toții
sponsorizări pentru situații diverse,
când vine vorba de modul în care
ca de exemplu: construirea unor
oamenii se dezvoltă: învățăm continuu,
ansambluri de locuit, sprijin total
în primul rând pentru că lucrurile nu
sau parțial pentru tratament medical,
stau pe loc, în al doilea rând pentru
activităţi de îngrijire în centre
că niciodată nu vom stăpâni pe de-a-
specializate, acordarea de materiale
ntregul toate aspectele domeniului în
educaționale, echipamente IT pentru
care ne desfășurăm activitatea. Astfel,
copii din grupuri dezavantajate
una dintre cele mai simple și eficiente
pentru asigurarea activităților de
metode pentru formarea adulților ține
teleșcoală în perioada de pandemie
de participarea la cursuri de formare,
COVID-19, burse sociale, susținerea
fie că vorbim de achiziționare de
unor activităţi de cercetare, finanțarea
noi competențe, fie că vorbim de
unei reviste proprii pe teme de interes
perfecționare în domeniu.
în societate și grupurile țintă cu care
asociația colaborează, cu titlul „Viitor Nu este niciun mister pentru
pentru educație”, aceste acțiuni nimeni din cei interesați că sistemul
permițând întoarcerea unei părți a educațional beneficiază de o ofertă
fondurilor generate de activitatea variată în ceea ce privește sistemul de
asociației către societatea din care formare continuă sau profesională. De
face parte. Un sprijin financiar altfel, dacă deja nu este o necesitate,
major pentru formarea angajaților, pentru cadrele didactice participarea
directori de programe și formatori în la aceste cursuri este în același timp
cadrul asociației, este asigurat prin și o responsabilitate, materializată
participarea la proiectele Erasmus+, în trecerea în portofoliul profesional
proiecte de mobilitate și parteneriate, a unor astfel de cursuri, portofoliu
adăugându-se aportul la dezvoltarea care este și evaluat periodic de către
instituțională. Conectarea la proiectele organisme externe. De aceea, având în
Erasmus+ reprezintă în prezent pentru vedere caracterul obligatoriu al acestor
asociație o necesitate instituțională, o forme de învățare, sistemul educațional
recunoaștere în sistemul educațional pune la dispoziție și soluțiile la această
și comunitate, o carte de vizită privind cerință, prin intermediul constituirii
calitatea muncii depuse la nivel local, și funcționării rețelei de Case ale
Corpului Didactic județene, care au privat, ceea ce conduce la creșterea

întocmai această responsabilitate, de performanțelor manageriale,
furnizare a unor astfel de programe, organizatorice sau educaționale. De
în funcție de dinamica și nevoile din altfel, aceste lucruri se întâmplă în
piața de formare. cadrul oricăror tipuri de sisteme în
care există această complementaritate
Totuși, această ofertă nu este limitată
între cele două forme de organizare.
la rețeaua de instituții aparținând
sistemului public de învățământ, și Una dintre componentele esențiale ale
organisme private putând pune la acestei relații de complementaritate
dispoziție astfel de cursuri de formare. este dată de inițiativele comune dintre
Printre cele mai eficiente și dedicate cele două medii. De exemplu, Asociația
forme de organizare ale unor astfel de Proeuro-Cons a conștientizat
organisme se regăsesc și organizațiile experiența unor astfel de instituții în
non-guvernamentale sau asociațiile, domeniu și a creat permanent, încă
al căror scop declarat non-profit prin de la înființare, parteneriate cu Casele
însăși forma de organizare le conferă Corpului Didactic din județe diverse.
o misiune în acord cu scopul general
De asemenea, și oferta de formare
al desfășurării activităților de formare.
include anumite tematici care sunt
Pe această piață de formare, cele două necesare în domeniu și care aduc
forme de organizare există în mod caracteristici inovative procesului
complementar. Astfel, putem regăsi educațional. În această privință, se
inițiative în cadrul mediului privat poate observa cel mai bine caracterul
de formare care sunt implementate de complementaritate, pentru că
mai anevoios în cadrul instituțiilor teme tradiționale sau din domenii
publice, organismele private având o specific pedagogice sunt completate
abordare ușor diferită a proceselor de de tematici care au caracter inovator,
management din cadrul organizației, precum cele gândite pentru dezvoltarea
abordare dată de natura diferențiată a competențelor digitale, a fenomenelor
celor două forme de organizare, public sociale din școală sau a unor abordări
și privat. Luăm în calcul, în același laterale ale procesului educațional.
timp, faptul că natura mediului privat, De exemplu, Asociația Proeuro-
aceea de autofinanțare a activităților, Cons a acreditat în 2020 un program
creează o atmosferă propice unei de formare denumit „Antrenarea
performanțe mai accentuate. Astfel, tinerilor pentru succes. Program de
motivația susținerii unor astfel de coaching în educație”, care abordează
activități este una sporită în mediul tema coaching-ului în educație,
acesta fiind una dintre primele, dacă în cadrul proiectelor educaționale

nu prima inițiativă din România pe desfășurate sub umbrela Erasmus+.
această tematică în domeniul formării
Nu în ultimul rând, parteneriatele
continue. „Coaching în educație” este
diverse duc și la realizarea de proiecte
un concept destul de puțin cunoscut
în cadrul diverselor programe și în
în sistemul de educație național și cu
conlucrare cu o varietate mare de
atât mai puțin aplicat la nivelul clasei
instituții din medii diferite, precum
de elevi. Proeuro-Cons este pionier și
cel european, național, referindu-ne la
în cadrul temelor legate de bullying în
caracterul geografic, sau preuniversitar,
cadrul formării continue a adulților,
universitar sau din mediul de afaceri
fiind primul organism care a acreditat
sau antreprenorial, dacă discutăm de
un program de formare pe această
mediile profesionale sau educaționale.
temă.
Spre exemplu, Asociația Proeuro-
În același timp, între aceste instituții Cons a primit acreditarea Erasmus+
există un permanent schimb de pentru desfășurarea de proiecte în
informații și de know-how, fiecare cadrul acestui program, fiind singura
dintre acestea împărtășindu-și una instituție educațională din județul Olt
alteia bune practici în domeniu, fie care a primit o astfel de acreditare.
că vorbim de aspecte organizaționale, De asemenea, Asociația întreține și
birocratice sau de cunoștințe în parteneriate cu mediul universitar, prin
domeniu. Acesta este un schimb participarea la proiecte în colaborare
benefic ambelor medii, din motivele cu instituțiile de învățământ superior.
evidente ale oricărui tip de parteneriat.
Formarea adulților este un domeniu
Prin intermediul echipei sale, Asociația
provocator, iar echipa Asociației
Proeuro-Cons a pus la dispoziția
Proeuro-Cons se străduiește să
tuturor celor interesați din instituțiile
răspundă pe măsura așteptărilor
publice consultanță în domeniul
tuturor actorilor implicați în acest
formării continue și a desfășurării
proces complex.
cursurilor de formare, spre exemplu
10
Ideea este acțiune.

Inspirația ne dă tuturor material pentru a merge mai departe. Dar nu
e de ajuns.
Ideea nu e valoroasă când se naște. Devine însă valoroasă atunci
când devine reală. Prinde rădăcini.
Pentru asta e nevoie de primul pas.
Reușita este muncă

Lucrurile încep greu și e nevoie de o voință ieșită din comun. Sunt
momente de mers împotriva curentului.
Munte după munte, calea se așterne în față deplin imposibilă. Treci
prin șapte cercuri de infern.
De aici începe aerul rece al înălțimilor.
Cunoașterea este educație

Nu încerca să schimbi lumea. Încearcă să te schimbi pe tine și lumea
îți va lua exemplul.
Cea mai bună carte de vizită a ta ești tu, iar cartea asta de vizită se
formează prin educație. Iubește pe ceilalți și te vei iubi pe tine.
Educația face totul posibil.
10 ani de Proeuro-Cons
ditorial Viitor pentru educație / Proeuro-Cons • 14
O
RECOLTĂ
BOGATĂ
X NICOLAE BOLD
timp
Plecăm de la timp prin viață ca gâsca prin apă: oricare

ar fi numărul de fotografi din lume,
O să încep clasic prin a vă spune că, în
întotdeauna există cel puțin un fotograf
acest editorial, vom trece prin povești
nerăbdător care ratează subiecte unice,
frumoase, vom lua la puricat axa
în persoana subsemnatului. Nelăsând
timpului, ne vom etala cunoștințele
gluma deoparte, pe lângă asta, morala
de mecanică cuantică și matematici
constă și în esența cuvintelor pe care vi
statistice și vom încerca să dăm
le propun astăzi și pe care vă las să le
gramaticii matematice a timpurilor
descoperiți în cele ce urmează.
timpului niște valențe interesante.
Ce e timpul, cu ce ne influențează
Revenim puțin în trecut și începem
pe noi, cum putem ghici viitorul cu
o poveste plină de pasiune. Nu
precizia unui ceas care a rămas în urmă
neapărat poveștile cu Carmencita și
și care sunt implicațiile lui vom vedea
Jose Armando, cu care v-am lăsat în
puțin în detaliu sau deja am văzut.
editorialul din numărul trecut, care
Cred. Stați să mă întorc peste trecut în
ne promiteau o poveste substanțială și
viitor și vă zic.
ne lăsau cu sufletul la gură și cu ochii
în genericul de final al episodului. E Stăpâni pe timp
vorba de ce ați văzut înainte de a citi
Ce legătură au frământările unui
cu drag și plăcere aceste minunate
fotograf inabil și o fotografie banală
rânduri care vă vor bucura simțurile, și
și mai ales episoadele următoare
anume de imaginea extraordinară de pe
cu educația, învățarea și sistemul
paginile de început ale articolului. Așa
educațional? Imediat vedem și
cum orice imagine deapănă în timp o
lucrul acesta. Pentru asta, apelăm
poveste, așa și imaginea de mai sus ne
la clasica metodologie a cercetării,
spune că e făcută într-un lan de grâu,
cu alte cuvinte, abordăm problema
aproape de seceriș, cu un fundal destul
studențește.
de interesant ce miroase a furtună. Ei
bine, în poveste intră și un curcubeu și Avem o percepție destul de bine
o analiză temporală a fotografului nu împământenită a noțiunii de timp.
prea reușită, lucru care a dus la ofticări Astfel, percepem timpul liniar, ca o
ulterioare și frământări interioare axă pe care distingem trei momente
intense. Pe românește, dacă aș mai fi esențiale: prezentul, ceea ce trăim
așteptat puțin, aș fi prins un curcubeu acum în realitatea obiectivă, trecutul,
numai bun de tras în poză pe deasupra situațiile pe care le-am parcurs și
rodului încărcat de grâu. Morala care se află în stânga prezentului pe
poveștii? Învățați de la un om trecut această axă, și viitorul, bucata de timp
care ne așteaptă în față și ne creează dependente una de cealaltă, ba mai

atâtea frământări. De altfel, modelul mult, materia și energia influențează
clasic al Universului ne spune că trăim și sunt influențate de spațiu și de
în patru dimensiuni, trei care sunt timp. O transpunere vizuală a acestui
determinate de spațiu (corespondent postulat înfățișează Universul în care
coordonatelor x - lungime, y - lățime trăim ca pe o imensă plasă pe care
și z - înălțime, care descriu cele trei sunt așezate corpurile cerești. Cu cât
repere ale spațiului) și timpul, axa de masa lor este mai mare, cu atât ele
care vorbeam mai sus. Conform unor deformează această plasă care descrie
modele, spațiul și timpul sunt elemente spațiu-timpul și atrag în jurul lor alte
separate. În viziune newtoniană, corpuri mai mici într-o mișcare de
timpul este omogen și independent de rotație. În sens strict conceptual, așa
spațiu. Cu alte cuvinte, timpul curge cum a fost enunțat de Einstein în teoria
la fel pentru toată lumea. Luând un relativității, materia dictează spațiului-
cadru fix, de exemplu distanța pe care timp să se curbeze, iar spațiul-timp
o parcurge lumina, a cărei viteză este o curbat îi dictează materiei cum să se
constantă fizică, între două puncte din miște. De aici se naște și țesătura forței
spațiu, se obține o referință absolută a gravitaționale. De altfel, secunda,
curgerii timpului. De altfel, timpul e măsura cu care măsurăm timpul, e
definit din punct de vedere semantic definită ca durata a 9 192 631 770 de
ca un continuum nonspațial linear în perioade ale radiației ce corespunde
care evenimentele apar într-o ordine tranziției dintre cele două niveluri
aparent ireversibilă. Pre limba neaoșă, hiperfine ale stării fundamentale ale
o Coloană a Infinitului pe care nu atomului de cesiu 133 în repaus la
putem să ne mișcăm decât într-un temperatura de 0 K, deci e legată la
sens, și anume înainte, că-nainte era nivel fundamental de materie.
mai bine.
De altfel, aceste influențe sunt
Oh, și am adus aminte de infinit. Alt puternic observabile în cadrul unor
cuvânt, altă distracție. sisteme de referință comparabile cu
Universul, pe Pământ neputând vorbi
Paradoxuri
de corpuri care se mișcă la viteze nici
În alte modele frumos explicate, cele măcar fracționare din viteza luminii.
două elemente formează un continuu Un efect plastic al acestui model
spațiu-timp, în cadrul unui sistem descris mai sus e cel al paradoxului
spațiu-timp cvadridimensional. Cu gemenilor: presupunem existența a doi
alte cuvinte, spațiul și timpul sunt gemeni, unul care rămâne pe Pământ
și celălalt care urmează să călătorească comună și absolut orice persoană a

la viteze relativiste, apropiate de viteza experimentat o astfel de senzație.
luminii, într-o navetă spațială, spre un Elementul care se face vinovat de o așa
punct îndepărtat. La întoarcerea pe nesimțire este viteza cu care procesăm
Pământ, geamănul călător va observa aceste informații despre evenimente:
că este mai tânăr decât cel rămas pe procesăm mai puține informații despre
Pământ, deși timpul curge la fel pentru mediu în aceeași unitate de timp, de
amândoi. Ceea ce face presupunerea accea ni se pare că timpul trece mai
de mai sus să fie logică: cu cât mergem repede. Ce e mai interesant de atât e
mai repede prin spațiu, cu atât ne faptul că se pare că viteza de procesare
mișcăm mai încet prin timp. influențează trecerea timpului:
gândiți-vă la o muscă. Se pare că viteza
Cum curge timpul
cu care ea procesează informația e
În mod fundamental, la nivelul minții superioară a celei a noastră, altfel nu
umane, dincolo de realitatea obiectivă, s-ar putea feri așa repede de atât de
timpul e o percepție. E o percepție multe pericole. Mai mult, percepția
a evenimentelor pe care le trăim și curgerii timpului se spune că e diferită
care se succed, evenimente a căror pentru ea: noi o vedem trăind puțin
probabilitate, dacă vă aduceți aminte timp, dar pentru ea s-ar putea să fie
din viitor, că probabil că veți fi fost o viață lungă și un trai periculos. Cu
făcuți curioși să citiți despre teoria ocazia asta, am răspuns și la întrebarea
informației, presupune existența și existențială a originii locului unde se
măsurarea informației. Spuneam în duc muștele iarna.
numărul trecut că o anumită cantitate
Ceea ce ni se pare totuși implacabil
de informație despre un eveniment
la timp este curgerea lui. Pe oricine
ne face să îl considerăm mai probabil
întrebați orice despre timp, vi se va
sau mai puțin probabil. Ei bine, și
spune că timpul trece și că nu-l putem,
percepția asupra timpului conține
din păcate, da înapoi. Practic, până
ideea de informație și merge chiar mai
acum am aflat că timpul e o succesiune
departe de aceasta.
de evenimente pe care noi le citim din
Gândiți-vă la un anumit moment din ce în ce mai încet, în timp ce ele se
viață (nu vă păcăliți singuri, chiar s-a derulează din ce în ce mai repede. Cu
întâmplat) în care vi s-a năzărit un alte cuvinte, timpul e ireversibil. Dacă
gând năstrușnic: îmbătrânesc (da, spargi un pahar, cioburile nu se mai
chiar se întâmplă, că timpul trece), integrează la loc în același pahar.
dar pe măsură ce îmbătrânesc, timpul
Există totuși și aspecte reversibile ale
trece mai repede. E o percepție
timpului, care țin, la nivel cuantic, de și modul în care îl vedem se

modelul continuu spațiu-timp datorează sub aspect fizic unei
care naște gravitația. Dacă legi care nu prea pare să aibă
am avea o cameră cu care să legătură deloc cu timpul, ci mai
putem filma Sistemul Solar degrabă cu canicula. Mai exact, și vă
și modul în care planetele rog să revenim în bănci pentru un
se mișcă în jurul Soarelui moment, vorbim despre al doilea
și dacă am rula filmulețul principiu al termodinamicii,
obținut înainte și înapoi, care ne spune, pe scurt, în limbaj
vom putea observa că nu natural, că „trecerea căldurii de la
putem diferenția un corp cu o temperatură dată la un
care dintre direcții corp cu o temperatură mai mică
este cea este un proces ireversibil”. Și,
desfășurată dacă e să ne referim la căldura
înainte sau cea unui corp, ea este dată de
desfășurată ciocnirea particulelor aflate
înapoi, asta într-o mișcare dezordonată
pentru că nu care constituie corpul respectiv.
sunt încălcate Revenim imediat la dezordine.
legile fizicii.
Mergem pe logica naturală în ceea ce
Dar. Trăim într-o privește curgerea timpului. Curgere
lume fizică în care, î n înseamnă că timpul merge undeva și se
momentul în care deschidem duce altundeva. Asta înseamnă că are
o sticluță de parfum, moleculele o direcție, înainte-înapoi, și un sens,
conținute în aceasta nu vor mai putea ceea ce îi dă ireversibilitatea. Ei bine,
fi strânse înapoi în recipient oricât ne- în Universul nostru putem să vorbim
am strădui să facem asta, pentru că ele de un sens termodinamic, de unul
vor fi difuzate în aer. Tot așa, nu mai psihologic și de unul cosmologic.
putem dezamesteca o soluție de apă
Sensul cosmologic e dat de faptul că
în care am turnat câteva picături de
Universul e în plină expansiune, se
cerneală în modul exact, dar invers,
lărgește, pentru că urmărește atingerea
cu alte cuvinte, reversibil, în care am
unui anumit echilibru. Teoriile ne
realizat amestecarea ei în apă.
spun că acest echilibru înseamnă
Ce ne spune nouă asta? atingerea unui îngheț absolut al
acestei mișcări dezordonate a materiei.
Dezordine, dezintegrare și haos
Sensul cosmologic oferă o perspectivă
Ne spune că percepția timpului
termodinamică asupra timpului. dezordonat pe măsură ce trece timpul,

Adică, acest sens ne duce la acest al adică entropia lui crește, ceea ce
doilea principiu al termodinamicii. formează o săgeată termodinamică a
care lansează ideea de entropie. timpului.
Entropia măsoară gradul de dezordine
Sensul termodinamic se leagă de
al unui sistem.
sensul psihologic prin această creștere
Gândiți-vă la un puzzle pe care vreți a entropiei, a acestei dezordini dată
să-l rezolvați. Mai gândiți-vă că de modul în care percepem lumea.
aruncați toate piesele pe o masă și Spuneam că această lume poate fi
puzzle-ul se rezolvă singur doar prin privită ca un model cvadridimensional,
singura aruncare pe care ați făcut-o, care combină spațiul și timpul.
fiecare piesă merge exact la locul ei.
Începem o analogie referitor la sensul
Ei bine, după cum v-ați dat seama, e
psihologic. Gândiți-vă la situația în
imposibil tocmai din cauza faptului
care sunteți bidimensionali, desenați
că există o singură situație în care
pe o hârtie, iar spațiul-timp este un
se poate întâmpla acest eveniment,
cub pe care îl traversați de la o margine
pentru că există pentru fiecare piesă
la alta.
un loc bine definit în care acesta
trebuie să fie pentru ca puzzle-ul să Ei bine, prin simțul văzului, prin
fie corect. În schimb, există un număr intermediul retinei, care este un simț
de situații incorecte proporțional cu bidimensional, căreia i se adaugă a treia
numărul de locații posibile incorecte dimensiune prin intermediului vederii
în care poate să existe o piesă. Această stereotipice (combinarea imaginilor de
dezordine a materiei este exact această la cei doi ochi), nu putem percepe cea
entropie pe care am enunțat-o puțin de-a patra dimensiune, și anume cea
mai devreme. Cu alte cuvinte, modul a timpului. Cercetători precum James
în care buruienile năpădesc o casă, Hartle consideră că trecerea timpului
munții se erodează și Universul se și sensul unidirecțional pe care îl
expandează țin de existența acestei dăm ține de modul în care procesăm
entropii. De altfel, reversibilitatea unui informația. Conform altor cercetători,
corp e un efect direct al gradului de fiecare dintre noi avem un așa-numit
dezordine al acelui corp. În acest sens, sistem de colectare și utilizare al
lucrurile mai reci, în accepțiunea dată, informației, prin intermediul căruia
macroscopice, se supun ireversibiității preluăm o secțiune din acest mediu
timpului tocmai datorită faptului înconjurător, și o procesăm într-un
că sunt guvernate de acest proces al registru de intrări. Revenind la analogia
entropiei. Orice obiect devine mai omulețului bidimensional, practic,
preluăm câte o felie bidimensională de prezent și, din ce am văzut, ceea ce

cub o dată, o procesăm într-un rezervor, poate rezulta din toate considerațiile
în cazul ființei umane, în memoria de de mai sus nu poate să fie decât mult
scurtă durată, și o înmagazinăm într- haos. Cam cum ni se pare învățământul
un alt rezervor, și anume memoria de românesc și societatea românească
lungă durată. astăzi.
Mai departe, acest sistem de colectare Nimic mai adevărat.
și utilizare al informației se folosește de
Și ce altă modalitate mai frumoasă
scheme pentru a se putea adapta lumii
de a vorbi despre viitor există decât
și de a acționa optim în acea felie de
de a spune o istorie din trecut, nu-i
spațiu-timp. Aceste felii se suprapun
așa? Ei bine, pe la mijlocul secolului
în cadrul acestor scheme și formează
trecut, tocmai era în vogă dezvoltarea
un sistem de decizii referitoare la
de modele și simularea lor pentru
modul în care ne raportăm la mediul
a prevedea ceea ce se va întâmpla.
înconjurător. Astfel, partea care
Un fel de pionieri în domeniu erau
se concentrează conștient asupra
meteorologii, care se jucau cu tot felul
registrului de intrări este marcată
de variabile, cum ar fi viteza și direcția
de acest sistem ca fiind prezent, iar
vântului, umiditatea aerului și multe
partea care accesează rezervorul
altele, pentru a prezice vremea de a
memoriei de lungă durată este marcat
doua zi. Și se jucau prin acordarea de
ca fiind trecut. Traficul de informație
valori acestor variabile. Modelul părea
dintre aceste două rezervoare creează
unul perfect, pentru că la introducerea
tocmai această senzație de scurgere a
acelorași valori, vremea prezisă era
timpului.
extrem de asemănătoare cu cea reală.
Ei bine, pare că totul e cam
Într-o frumoasă zi, meteorologul care
depresiv referitor la timp. Totul se
crease un astfel de model, Edward
dezorganizează și noi suntem niște
Lorenz, a hotărât că ar fi interesant să
omuleți desenați pe o hârtie. Și până
ruleze un model cu anumite valori ale
acum n-am văzut legătura cu învățarea
variabilelor. A oprit rularea cam pe la
și încotro ne îndreptăm cu ea. Dar mai
jumătate și a preluat pe hârtie valorile
rămânem puțin în haos. Promit, doar
din acel moment, care aveau stabilită
puțin. Bine, voi puteți să ieșiți din
precizia la șase zecimale. Imprimantele
bucla timpului ce v-o propun, că puteți
pe care le folosea nu puteau, însă, să
să săriți peste paragrafe, dar cred că
tipărească decât trei zecimale, astfel
veți fi regretat puțin dacă faceți asta.
că a introdus aceste date în loc de
Am vorbit mai extins despre trecut și cele cu șase zecimale, care ar fi fost
preluate de model. Rezultatul a fost fi marcată ca fiind produsul dintre

unul surprinzător, previziunea fiind această rată, populația de anul acesta
total diferită de cea rulată pe valorile și pierderile din populație, date de
cu șase zecimale. cauze naturale (prădători, îmbătrânire
etc.). Pentru diverse valori ale ratei
Această istorie ne spune că estimarea
de reproducere, se poate observa că
unor fenomene și, prin extensie, a
populația are valori diferite. Spre
viitorului, este un lucru extrem de
exemplu, daca rata este mai mică decât
complex și imposibil de realizat.
1, populația merge către extincție.
Motivul e simplu și ține de faptul
Dacă rata este între 1 și 3, populația
că sunt atât de mulți parametri care
se stabilizează în jurul unei valori
influențează comportamentul viitor al
care depinde de rată. Dacă rata crește
unui sistem și este atât de improbabil
ușor peste 3, populația are o dinamică
să putem previziona modul în care se
ciclică: crește și apoi scade, după care
comportă combinat acești parametri,
iar crește și scade și tot așa. Ei bine, se
încât pur și simplu sistemul nu poate
observă că, dacă rata crește peste 3.5,
fi previzionat cu exactitate. Să luăm,
populația are o dinamică haotică și e
de pildă, aruncarea unei monezi. Dacă
impredicitibilă pe orice perioadă de
am ști cu exactitate fiecare valoare a
timp.
fiecărui parametru care acționează
asupra monezii (viteza de rotație, Acest model, cunoscut sub numele de
forța de rezistență a aerului, așezarea harta logistică, ne arată că orice sistem
inițială a monezii și mulți alții), am e supus haosului. Dar se mai poate
putea calcula cu exactitate ce față a observa un lucru. În tot haosul acesta,
acesteia va apărea la final. Dar, dat din când în când, pentru anumite valori
fiind că nu putem controla toți acești ale ratei, apar așa-numitele insule de
parametri, evenimentul este unul cu stabilitate, în care se poate prezice
un rezultat incert. extrem de clar comportamentul
sistemului. Mai mult, dacă vom
Haosul apare în toate situațiile vieții.
transporta harta în trei dimensiuni,
Dar lucrurile nu sunt așa cum ne-am
vom vedea că este rezultatul unei
imaginat. Viitorul ne rezervă surprize-
ecuații extrem de clare ce generează și
surprize, așa-i?
un fractal.
Ei bine, gândiți-vă la o populație
Orice sistem tinde să ajungă la echilibru.
naturală de iepuri dintr-un anumit
Acest comportament conduce la
areal. Numărul de indivizi din cadrul
atingerea unei stări care poartă numele
populației în decursul anilor depinde
de atractor. Astfel, orice element care
de rata de reproducere a indivizilor.
poate părea haotic din cadrul oricărui
Astfel, populația de anul viitor va putea
sistem are o componentă indisolubilă imaginăm că se vor întâmpla diverse

de regularitate care poate fi descrisă comportamente și le și anticipăm.
matematic. Asta ne arată că sub tot Spre exemplu, un om care intră într-
acest haos frumos descris de viață se un magazin de haine se așteaptă ca
găsește o ordine perfect aleatorie și, acolo să găsească haine, să poată să
paradoxal, perfect calculabilă. Uitați- cumpere și să fie asistat sau ajutat
vă doar la fulgii de zăpadă și veți de un angajat care să îl ghideze în
înțelege ordinea haotică a mediului procesul de cumpărare. Anticipăm
care ne înconjoară. acest comportament prin faptul că
regăsim, așa cum vedeam în teoria
Și-atunci, e bine să încercăm să
haosului de mai sus, niște tipare sau
prevedem ce se va întâmpla cu noi?
comportamente similare, așa numiții
Individual? La nivel de societate?
atractori.
Analiză și iar analiză
Cum se aplică asta în educație?
Și, totuși, vrem să știm viitorul. Vrem Pornind de la cunoașterea foarte
să știm cât grâu vom produce anul clară a actorilor implicați în sistem
acesta. Vrem să știm cum ne îmbrăcăm și a tiparelor lor de comportament.
mâine. Vrem să știm dacă o să câștige Lucrurile încep să devină puțin mai
echipa națională a României la fotbal clare, așa-i?
în meciul următor. Vrem să știm ce
Cum ne gândim la viitor
șanse sunt să rămânem fără salariu la
mijloc de lună. Și tot așa. Există și anumite metode de cercetare
care ne ajută să stabilim întrucâtva
Ei bine, lucrul acesta nu-i complicat.
o tendință a unor fenomene sau să
Vedem că principalul element al
anticipăm anumite comportamente.
viitorului este cunoașterea trecutului
Cea mai la îndemână, dar și mai
și a modului în care extrapolăm
complexă metodă este cea a modelării
comportamente din trecut în viitor.
unui fenomen sau al unui sistem.
Cu alte cuvinte, dacă am văzut că
Reprezentăm, în modul acesta, în mod
serile înstelate de iarnă au prevestit
schematic o stare de fapt, parametri
ger noaptea sau un apus mai roșiatic
care se influențează unii pe alții și
vara poate să vestească ploi în ziua
pe care putem să-i observăm într-
următoare în trecut, putem să ne
un mod simplificat. Nu vom avea
așteptăm cu o oarecare probabilitate
date exacte corespondente realității
ca lucrul acesta să se întâmple și în
obiective, dar ne vom forma o imagine
viitor.
exemplificatoare a ceea ce se întâmplă.
Gândiți-vă și la modul în care ne
De ce avem nevoie ca să realizăm un
model? De parametri și de relațiile acesta poartă numele de proiectare,

dintre ei. Gândiți-vă doar la prăjitura pre limba lui Sheakspare design
care vă place cel mai tare. Nu doar thinking, și ne ajută să vizualizăm
că o mâncați, pofticioșilor, dar și că comportamente viitoare ale celor cu
o faceți de la zero. Aveți nevoie de care interacționăm. Încercați doar să
ingrediente, de o anumită cantitate faceți o hartă a experienței elevului
din ele și de ce procese faceți cu aceste generic pentru care predați. Sau pentru
ingrediente. Modelul pe care îl folosiți clientul care vine în fața tejghelei. Sau
ca să prevedeți viitorul, și anume niște pentru pasionatul de artă care vine să
papile gustative viitor fericite, nu este vă cumpere creațiile.
altceva decât rețeta prăjiturii.
Și de ce vrem să prevedem viitorul?
E adevărat, nu putem să comparăm o Dulce întrebare.
societate cu o prăjitură. Dar e un punct
Decizie
de început. Doară Einstein a început
să gândească la teoria relativității Punctul cheie de la care pornim
gândindu-se la o bilă ce cade să răspundem la întrebare
de pe scaun. Sau Newton la e clasic. Vreau să știu ce e
legea gravitației după ce i-a în viitor ca să știu ce fac în
căzut un măr în cap. prezent. Cuvântul-cheie al
punctului cheie e decizia. Un
Sunt multe metode pe
cuvânt mai greu decât acesta e
care putem să le folosim pe mai
greu de găsit.
departe să fundamentăm științific
comportamentul viitor. Spre exemplu, Suntem puși în fața deciziilor destul de
la nivel teoretic, am folosit de atâtea des. Practic, în fiecare zi trebuie să ne
ori în facultate regresia ca să calculez hotărâm când trecem strada pe o șosea
ce profit o să am când cultiv grâu, aglomerată, să ne stabilim pe ce dăm
porumb și floarea soarelui, lucru banii și dacă e bine să ne luăm geanta
care s-a dovedit a fi util mai târziu aia. Și fusta. Și pantofii. Și rujul. Sau ne
spre alte orizonturi practice. Mai gândim rațional și cerebral dacă e mai
departe, gândiți-vă doar la inteligența bine să mergem la o cină romantică cu
artificială și la metodele ei specifice, partenera sau să investim în minunea
de-alde rețele neuronale sau machine noastră de bolid și să ne luăm un
learning. Mai departe, scrie în carte. sistem audio nou.
Referitor la comportamente umane, Mergem înapoi la sistemul de

e destul de interesant să folosim colectare și utilizare al informației și
o întreagă știință pusă în spatele vom cedea că e un element extrem de
gândului la viitor. Tot domeniul presant în toată ecuația asta: presiunea
psihologică a trecerii timpului. lucrurile pe care vrem să le știm. De ce

vrem să le știm? Pentru că ele ne oferă
Mai mult decât atât, spuneam la un
senzația unui control care ne oferă
moment dat că un probabilitatea
liniște. E un model mental din ce în ce
ca un eveniment să se întâmple e
mai împământenit în rândul oamenilor
invers proporțională cu informația
de astăzi. Lumea are nevoie să știe că
care-l descrie. De altfel, lucrurile pot
lucrurile se vor întâmpla așa cum sunt
funcționa și în sens invers și așa se și
propuse spre a fi făcute.
întâmplă: cu cât stăm să ne gândim
mai mult la o decizie, cu atât ea va fi Se întâmplă totuși o situație stranie.
cea care va conta cel mai puțin. Fenomenele se încăpățânează să se
întâmple în moduri pe care nu le
Ceva de psihologie
putem controla. Și asta ne oferă un
Nu spun acum că trebuie să luăm avantaj incredibil.
decizii din instinct. Mai degrabă,
Bunicii sau ce ne rezervă trecutul
există un așa-numit optim al deciziei,
cu aște cuvinte, o analiză prea precară Există un ciudat paradox legat tot de
a unei decizii, ca și o gândire mult prea timp și care ne duce către amintiri
adâncă la acea decizie duce la efectul frumoase. Paradoxul ne spune că un
suboptim al acelei decizii. Dar ce ne călător în timp care ajunge înapoi și
îmboldește spre luarea deciziilor? își ucide bunicul înainte ca acesta să
îl fi conceput pe tatăl călătorului nu
Mecanismele noastre de gândire nu
poate exista, pentru că, după călătoria
mai sunt așa de alertate dacă știm
în timp, acesta nu a mai fost conceput.
într-o oarecare măsură ce ne rezervă
Și, totuși, el există.
viitorul. Suntem mai liniștiți dacă,
spre exemplu, știm sigur că pe la 30 Ei bine, unele teorii sugerează că un
de ani vom fi avut o familie frumoasă, astfel de paradox poate fi ușor analizat
un cămin liniștit și un serviciu decent. cu o importanță practică deosebită.
Suntem mai liniștiți dacă, spre Astfel, se pare că există o modalitate
exemplu, știm că peste 12 ani, rata prin care trecutul în care călătorește
de promovabilitate la examenul de nepotul nostru se vindecă și decurge
bacalaureat va crește. Suntem mult spre aceleași căi în așa fel încât
mai bine dacă știm că peste câțiva ani succesiunea evenimentelor să conducă
se va reduce rata abandonului școlar la conceperea nepotului. Deși pare
până la cifre apropiate de zero. determinsim pur sau validează ideea
de soartă și pune la îndoială ideea de
Dar nu vom ști lucrul acesta sigur.
liber-arbitru, totuși putem observa că
Sunt extrem de multe variabile care
omul acționează conform deciziilor pe
influențează extrem de tare toate
care le-a luat. Haosul aparent care se obținere a energiei electrice și apariția
produce prin efectul deciziilor luate circuitelor integrate au deschis drumul
se îndreaptă exact către acei atractori automatizării în economie, ducând în
care formează tiparele fenomenelor de zilele noastre la dezvoltarea roboților
mai devreme. industriali și a folosirii IoT în întreaga
industrie, în valul 4.0 al Economiei.
Deci, e foarte important să luăm în
calcul faptul că haosul la care ne Un pic de Web
împing aparent deciziile noastre luate
De ce Web? De ce rețea? Pentru
mai mult sau mai puțin documentat
că una dintre nevoile de bază ale
cuprinde o ordine a lucrurilor pe care
omului este nevoia de comunicare,
nu o putem cuprinde atât de clar,
de relaționare, de rețea. Rețeaua care
indiferent de cât de buni analiști sau
ne conectează azi este una digitală și
doritori de control am fi.
s-a născut undeva la sfârșitul anilor
Și, dacă tot învățăm atât de mult din `80 ai secolului 20, când avem doar o
trecut, să vedem puțin cum a evoluat versiune read-only a rețelei, dar gustul
societatea și modul în care învățăm și conectării a fost deja gustat când apare
cum ar putea evolua în viitor pe baza Web 1.0, Internetul comercial așa cum
trecutului. îl știm acum. De atunci, Web-ul crește
și ajungem la o versiune 2.0 a lui, care
Un pic de economie
oferă posibilitatea de interacțiune și
Lumea a devenit globală pe la mijlocul de adăugare de conținut, formulând
secolului al 18-lea, când oamenii ne- un Internet la care toată lumea poate
au aburit și la propriu, și la figurat, și contribui și pe care poate face inclusiv
au făcut o Revoluție Industrială din cumpărături online. Valul al treilea
această abureală, născând Economia e marcat de apariția rețelelor sociale
1.0. Atunci, economia a devenit și a platformelor de conținut de toate
globală. Mai departe, cerul a fost limita: tipurile, undeva prin 2004. De aici,
manufactura a devenit un apanaj al dezvoltarea e fulminantă și acum
celor meșteșugiți, iar producția a trăim un Web 4.0 care se dorește a fi
avut potențialul de a deveni de masă, personalizat pentru fiecare utilizator
ceea ce s-a și întâmplat în scurt în parte, ceea ce a născut implicații
timp. Astfel, pe la mijlocul secolului profunde în comportamentul uman de
următor, Henry Ford a pus bazele astăzi și în toate palierele Economiei
practice ale acestei producții de masă 4.0.
prin intermediul apariției benzii de
producție. Mai târziu, pe la mijlocul Un pic de educație
secolului 20, modurile diverse de Producția de masă a fost o idee care a
dus la popularizarea unui sistem care În facultate, am învățat că planificarea,

funcționează până astăzi: sistemul drumul mental care ne ajută să
educațional. Educația 1.0 se bazează proiectăm traseul din punctul A în
pe o autoritate unidirecțională punctul B, e un element extrem de
a profesorului și pune accent pe important în ecuația administrării
acumularea de informații. Bazele sunt oricărui fenomen sau proces. Ceea ce
unele solide, ceea ce ne arată că un e total adevărat. Partea mai nasoală
astfel de model, adaptat timpurilor, apare în momentul în care pornim din
dă roade destul de bune. Mai departe, start de la ideea că planul nostru nu va
apariția rețelei naște tendința Educației corespunde sub nicio formă realității.
2.0, care promovează colaborarea mai Pentru că așa va fi, indiferent cât de
accentuată între elevi și cu profesorul. exact vom analiza noi toate lucrurile.
Faptul că Web-ul, la care are acces Și atunci, la ce bun?
din ce în ce mai multă lume, modifică
E bun că e ajută la stabilirea unei ținte.
elemente de comportament la nivel
de societate conduce la apariția unei Trebuie să știm că modul în care vedem
noi tendințe în educație, cea a bazării educația și învățarea copiilor noștri
pe învățarea bazată pe probleme. poate fi frumos comparat cu parcursul
Astăzi, faptul că vrem ca totul să fie lor din punctul A în punctul B. Putem,
personalizat pentru noi se oglindește pe drumul acesta, să îi ducem către
în caracteristica principală a Educației îndeplinirea scopului cu o Dacie
4.0, cea care ne spune că e bine să Logan. Putem, dacă avem posibilitatea,
personalizăm învățarea pe nevoile să îi ducem cu un Mercedes GLS (să
individuale ale elevului. Și nu îmi îmi aduceți aminte la final să iau banii
spuneți că Educația nu a născut toate pe reclamă). În ambele cazuri, viitorul
aceste inovații ale Economiei și Web- e incert. E adevărat, sunt mai multe
ului... șanse să ajungi în siguranță cu un
Mercedes, dar marca nu îți garantează
Ce legătură are asta cu timpul? Ei
și atingerea scopului final.
bine, putem să vedem că o cronologie a
timpului și a spațiului social e un timp La final, frumusețea parcursului e
din care putem să învățăm să citim dată de modurile imprevizibile în care
viitorul. Tendințe în societate care viitorul ne oferă frumos împachetat
sunt născute de nevoile umane se vor un succes pe care l-am dorit pentru
oglindi în educație. De aici pornește copiii noștri și pentru noi. Pentru
o planificare bună a unei strategii că, indiferent cât ne-am pregăti,
performante. întâmplarea neîntâmplată sau, așa cum
frumos a numit-o limba română pronie,
Din A în B
are un mod unic de a ne surprinde dar nu știe în totalitate cum va fi ea sau

plăcut când nu ne așteptăm. cât de mult grâu va obține. Totuși, el
depune același efort știind că la final
Timp și vremuri
îl așteaptă o răsplată binemeritată.
Câtă vreme vom urmări să învârtim O metaforă extraordinară a acestei
lumea după degetul nostru, vom rămâne stăpâniri a timpului e proiectată vizual
cu o încrâncenare care nicidecum nu și conceptual extrem de interesant
ne ajută. Singurul lucru pe care îl vom într-o transpunere cinematică a
face va fi acela de a ajunge în situații poveștii doctorului Strange, care,
de dependență de viitor și de hrană întâlnit cu ființa monstruoasă care
cu himerele lui, un viitor care ne va stăpânește și devorează timpul, îl
aduce prezenturi haotice, degradante blochează într-o buclă temporală în
și lipsite de substanță. care, deși furia acestei ființe îl ucide de
Devenim, în modul acesta, dependenți fiecare dată, el revine în dulcea durere
de vremuri, în loc ca noi să le făurim. a jertfei spre scopul salvării lumii în
fiecare buclă a timpului într-un timp
Stăpâni peste vremuri
potențial infinit, ceea ce, în mod sisific,
Nu spun să lăsăm pământul nelucrat îi conferă stăpânire peste timp.
în grădină și să așteptăm ca peste trei
Cheia acestei prevederi a viitorului
luni să crească castraveți fără ca noi să
stă în prezent cu gândul prezent la
ridicăm un deget. Spun că e important
trecut. Adică, stabilirea țintelor, a unei
să trecem peste vremuri și să ajungem
strategii de lucru de care să ne ținem,
în timp, în timpul care ne guvernează pe
echiparea cu metode și instrumente
toți așa de calm și implacabil. În acest
și punerea creativă a osului la treabă.
fel, ne eliberăm de povara viitorului și
Deși trăim cu certitudinea că lucrurile
trăim ancorați într-un prezent care ne
n-o să se întâmple așa cum ne-am
va da, într-un final, o părticică din ce
gândit noi, e bine să știm că ne facem
am dorit să realizăm frumos.
treaba așa cum putem mai bine. Cu
Să facem în cadrul societății ceea ce alte cuvinte, producem negentropia
face fermierul cu recolta lui de grâu: sau energia pe care o punem la bătaie
pune început bun cu binecuvântare pentru a aduce sistemul în starea de
divină, își seamănă cu efort sămânța, echilibru pe care o dorim și la recolta
luptă cu infamele buruieni, așteaptă de grâu pe care am așteptat-o și pe care
cu nădejde vreme bună și îngrijește o așezăm frumos în snopi, așteptând
cu drag recolta până când e gata de cuminți să o măcinăm la moara
seceriș. El știe că va reuși cu o foarte minții, de unde va ieși frumos pâinea
mare probabilitate să aibă o recoltă, binecuvântată a lumii.
nterviu Viitor pentru educație / Proeuro-Cons • 30
SĂ NU NE
DOARĂ
GÂTUL
judecător
X MĂDĂLINA AFRĂSINIE
Tribunalul București
&
Suntem ființe umane înzestrate cu o conșiință care de multe ori ne

semnalează momentele în care deviem de la constituția firească
pe care o avem sădită în noi. Dar, indiferent de situație, suntem
programați să căutăm dreptatea, fie că suntem mai vocali în legătură
cu ea, fie că propunem un vot al tăcerii. Fiind un concept atât de
subiectiv, dreptatea naște de multe ori controverse și chiar dispute
între oameni.
Unul dintre oamenii care veghează la păstrarea și validarea acestei
dreptăți la nivel obiectiv, mai întâi formal, prin funcție, a unei legi
publice, și mai apoi natural, prin formație, a unei legi nescrise, este
judecătorul Mădălina Afrăsinie. Am încercat să îi aflăm câteva dintre
experiențele formatoare și să ne inspirăm din principiile profesionale
și personale de viață, încercând să găsim relevanța unor valori precum
dreptatea și curajul într-o lume în permanent vuiet.
? Ce rol a avut educația, începând de la cea de acasă până la

formele organizate de educație la care ați participat, în formarea
dvs?
”
Nelson Mandela
Educaţia este cea mai puternică armă pe care voi o puteţi folosi
pentru a schimba lumea.
Ce rol a avut educația? M-a desăvârșit ca om. Educația pe care părinții mei mi-
au dat-o de-a lungul vieții( pentru că eu consider că, atâta timp cât avem părinți
pe pământ, ei contribuie la educarea noastră) o pot compara cu un al doilea Soare,
așa cum bine spunea Heraclit din Efes. Educația dată de părinți a fost dublată de
profesorii din școală, liceu, facultate, Institutul Național al Magistraturii și îmi place
”
să cred că nu a fost în zadar.
Jean Jacques Rousseau

Tot ceea ce n-avem de la naştere şi de care avem nevoie când
suntem mari, ne este dat prin educaţie. Această educaţie ne vine
de la natură, de la oameni sau de la lucruri.
Așadar, voi continua să caut să mă educ, vârsta nefiind un obstacol în desăvârșirea

mea.
? Cât de dificil este să fii judecător?
A fi judecător, cred eu, este o menire. Mulți chemați, puțini aleși. Dacă este dificil?
În aproape 21 de ani de magistratură de scaun, recunosc, nu m-am întrebat cât de
dificil a fost. Cred că, atunci când faci o profesie cu sufletul, nu se poate spune că
este dificilă. Dar da, este o profesie care te epuizează din toate punctele de vedere
pentru că implică trăiri, emoții, nopți nedormite, timp liber sacrificat. Probabil,
toate acestea la un loc, pentru cineva din afară, arată că este o profesie dificilă.
? Care sunt principalele modele personale și profesionale pe care

le-ați ales de-a lungul carierei?
Bunicul meu, Alexandru, neamț la origini, și care a luptat în Cel de-al Doilea Război
Mondial, fiind luat prizonier și întemnițat la ruși, părinții mei, Irina și Emilian
Dârdeci, profesoarea mea de limba și literatura română din Școala Generală nr. 15
Pitești, doamna State Felicia, domnul judecător Dan Lupașcu, judecătorul Frank
Caprio.
? Care sunt cele mai importante trei lucruri pe care le-ați învățat
de-a lungul timpului?
Că cei mai buni prieteni sunt părinții.
Că există ființe frumoase care pășesc printre noi, neștiute, simple, simțindu-se
doar adierea lor dumnezeiască, iar cei care întâlnim astfel de ființe suntem niste
binecuvântați ai sorții.
Și că vine o vreme când înțelegi că nu mai este necesar să ne zbatem, că totul se
întâmplă de la sine, și că viața curge lin, fără nicio strădanie din partea noastră.
? Care sunt principiile pe care credeți că se bazează o educație

solidă?
Potrivit Legii nr.1/2011, Legea educației naționale, principiile care guvernează
învăţământul preuniversitar şi superior, precum şi învăţarea pe tot parcursul vieţii
din România sunt:
• principiul echităţii - în baza căruia accesul la învăţare se realizează fără
discriminare
• principiul calităţii - în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la
standarde de referinţă şi la bune practici naţionale şi internaţionale
• principiul relevanţei - în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare

personală şi social-economice
• principiul eficienţei - în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate
educaţionale maxime, prin gestionarea resurselor existente
• principiul descentralizării - în baza căruia deciziile principale se iau de către
actorii implicaţi direct în proces
• principiul răspunderii publice - în baza căruia unităţile şi instituţiile de
învăţământ răspund public de performanţele lor
• principiul garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi
dialogului intercultural
• principiul asumării, promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor
culturale ale poporului român
• principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând
minorităţilor naţionale, dreptul la păstrarea, la dezvoltarea şi la exprimarea
identităţii lor etnice, culturale, lingvistice şi religioase
• principiul asigurării egalităţii de şanse
• principiul autonomiei universitare
• principiul libertăţii academice
• principiul transparenţei - concretizat în asigurarea vizibilităţii totale a deciziei
şi a rezultatelor, prin comunicarea periodică şi adecvată a acestora
• principiul libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii, dogme
religioase şi doctrine politice
• principiul incluziunii sociale
• principiul centrării educaţiei pe beneficiarii acesteia
• principiul participării şi responsabilităţii părinţilor
• principiul promovării educaţiei pentru sănătate, inclusiv prin educaţia fizică şi
prin practicarea activităţilor sportive
• principiul organizării învăţământului confesional potrivit cerinţelor specifice
fiecărui cult recunoscut
• principiul fundamentării deciziilor pe dialog şi consultare
• principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar

direct al sistemului de învăţământ.
Și acum, uitati-vă în jur. Vă place ce vedeți? Semănăm „limba de lemn” și culegem
generații care vor eșua în viață!
Cred că principalul principiu care să asigure o educație solidă este Respectarea
Drepturilor Copilului! Haideți să ne oprim din „a-i obliga pe toți să urce în copac”
și să exceleze în tot și în toate! Pentru că este utopie!
? Cât de important este ca oamenii să aibă o educație de bază în

domeniul juridic?
Având în vedere evoluția sau, poate, involuția societății, cred că o minimă educație
în domeniul juridic este obligatorie. Nu de alta, dar un om citit/educat este un om
?
greu de manipulat.
Una dintre constantele carierei dvs. este aceea că permanent

trebuie să luați decizii. De unde știm, la un moment dat, că am
luat o decizie bună?
Deliberarea reprezintă operațiunea în cadrul căreia eu, judecătorul, stabilesc soluția
ce va fi pronunțată cu privire la litigiul dintre părți. Această etapă a procesului
civil are loc după administrarea probelor și soluționarea excepțiilor de procedură,
precum și a oricăror alte incidente ivite în cursul judecății. Deliberarea înseamnă
stabilirea stării de fapt (funcție de probele administrate) și apoi normele de drept
aplicabile litigiului. Evident, în cadrul unui litigiu, partea care a pierdut procesul
va considera că soluția pronunțată de mine este cea greșită, motiv pentru care va
proceda la exercitarea căilor ordinare și extraordinare de atac.
Îmi place să cred că noi, judecătorii, când pronunțăm soluțiile în dosarele pe care
le-am avut spre soluționare, credem în deciziile luate.
Nu am experimentat situația când, de exemplu, am pronunțat soluția și când am
motivat hotărârea mi-am dat seama că am greșit... și sper ca, până la finalul carierei
mele ca judecător să nici nu experimentez așa ceva. Ar fi o povară mult prea mare
pentru mine, ca să nu mai spun despre părțile dosarului sau/și avocații care au
reprezentat acele părți.
? Ce rol are educația în formarea unei conștiințe individuale sau
”
colective?
Winston Churchill
Educaţia este ştiinţa de a asculta aproape orice fel de spuse fără
a-ţi pierde stăpânirea, sau încrederea în tine însuţi.
Fără educație nu poate exista conștiință.
? Există, în acest moment, la nivelul întregii națiuni române, o

conștiință națională? Dacă da, cum o puteți descrie?
Nu mai există de mult timp... cred că asta face parte „din noua resetare”. Iar noi, ca
popor, ne-am resemnat. Pur și simplu „ne-am aliniat” lor.
? Ce este dreptatea? În această cheie, cum se raportează societatea

românească de astăzi la dreptate?
Potrivit Dicționarului Explicativ al Limbii Române, dreptatea înseamnă „acel
principiu moral și juridic care cere să se dea fiecăruia ceea ce i se cuvine și să i
se respecte drepturile; faptul de a recunoaște drepturile fiecăruia și de a acorda
fiecăruia ceea ce i se cuvine”. Cum este dreptatea în România anului 2022?
Dacă întrebi un justițiabil, ți se va spune că se obține după o perioada lungă de timp
sau că nu se obține deloc...
Dacă întrebi un copil, ți se va spune că este dreptate când o înghețată este împărțită
în mod egal unor prieteni din grup. Și pot continua...
Dreptatea? Depinde cui adresezi întrebarea, dar mai ales, depinde de curajul celui
care trebuie să răspundă...
? Cât de important este să spui lucrurilor pe nume, chiar dacă de

multe ori nu este ușor?
Dacă toți am spune lucrurilor pe nume, societatea aceasta ar arăta altfel... Când îți
asumi să spui lucrurilor pe nume, îți asumi și consecințele pentru că, de cele mai
multe ori, mesajele sunt interpretate cu rea voință. Iar eu vorbesc în cunoștință de
cauză.
? Vă rugăm să oferiți tinerilor de astăzi un sfat referitor la modul

în care pot să rămână verticali în fața oricăror situații ale vieții.
Cea mai bună pernă este o conștiință curată. Să trăiască, să acționeze în așa fel încât
dimineața să nu-i doară gâtul! Și să nu uite că, pentru visele lor, nici măcar cerul nu
le este limită!
DESPRE MĂDĂLINA AFRĂSINIE

Mădălina Elena Afrăsinie este în prezent judecător în cadrul Tribunalului
București și președinte al secției a VI-a, civilă în cadrul aceleiași instituții. În
perioada 2001-2003 a fost judecător stagiar în orașul Medgidia, după care în
localitatea Costești, în județul Argeș. Începând cu anul 2004, a fost judecător
în cadrul Judecătoriei Sectorului 2 al Municipiului București, iar din 2009 a
devenit judecător în cadrul Tribunalului București, secția a VI-a, comercială.
A făcut parte din comisia de elaborare și de scriere a Comentariilor Noului
Cod Civil, apărut la Editura Hamangia, și este un personaj activ în societatea
civilă, fiind o voce vizibilă în spațiul public în legătură cu evenimentele sau
fenomenele sociale care se produc în cadrul comunității.
frumosul
va salva
lumea
A fi tânăr înseamnă a fi de oţel... A privi totul în faţă. A nu putea

minţi niciodată... A nu putea îndura să fii minţit de alţii... A nu
putea îngădui minciuna oriunde ai întâlni-o. A urî nedreptatea.
Când eşti tânăr nu poţi fi legat de nimic. Încaleci viaţa cum vrei...
Fiindcă îi poţi da cu piciorul... Nu te târăşte ea ca o epavă care
nu mai ştie să renunţe.
Camil Petrescu
ineri Viitor pentru educație / Proeuro-Cons • 42
SOCIETATEA
DE MÂINE,
EDUCAȚIA
DE AZI
fost Senator
X LIVIU MARIAN POP

Senatul României
Guvernarea unor instituții-cheie la nivelul unei națiuni este o sarcină

extrem de importantă și care vine la pachet cu o serie lungă și firească de
probleme. Educația, printre altele, este unul dintre domeniile care stau
la baza definirii și dezvoltării unei comunități, iar sistemul educațional
e forma exterioară a unei manifestări a unei nevoi umane adânc
înrădăcinate, cea de învățare. De altfel, în ceea ce privește componența
acestui sistem, care ni se pare o structură abstractă, de fapt, cei care
formează acest sistem în mod real sunt toți actorii interesați și influențați
de acest sistem, în speță, fiecare dintre noi, la un moment trecut, dacă
am fost elevi, sau prezent, dacă suntem părinți, cadre didactice sau
instituții care colaborează cu unitățile școlare.
Radiografiem un sistem educațional românesc prezent prin viziunea unui
om care a ținut la un moment dat frâiele în acest domeniu și care poate
să definească destul de precis unele puncte-cheie din acest domeniu.
În acest sens, ne-a răspuns la câteva întrebări Liviu Marian Pop, fost
Ministru al Educației și fost senator în Parlamentul României, de
asemenea și Președinte al Comisiei pentru Învățământ, Știință, Tineret
și Sport din cadrul Senatului României.
Vă rugăm să ne spuneți câteva

lucruri despre dvs. și despre ac-
tivitatea dvs..
Am terminat Facultatea de Matematică din cadrul Universității

Babeș-Bolyai din Cluj Napoca în anul 1996, an în care m-am înscris
și la concurs, unde am luat în jurul notei 7, 6.90, dacă nu mă înșel.
Nu aveau însă nici un post vacant în zona care mă interesa pe mine,
în Maramureș. Am avut în același timp ordin de încorporare, în
septembrie, iar în octombrie 1996 am mers în armată pentru 6 luni
de zile, fiind la termen redus. Am predat din aprilie, de când am
ieșit din armată, două sau trei luni. Între timp, în 1997 m-am înscris
la concursul de titularizare, un concurs foarte greu, cu foarte mulți
candidați. Am luat a treia notă pe județ, aproximativ 9.50-9.60. De
fapt, primii cinci din județ au fost colegi de-ai mei de facultate,
patru din același an cu mine și unul cu un an mai mare. Am fost
peste 100 de candidați pe 11 locuri, din care câteva erau în Baia
Mare, celalalte fiind în comunele din împrejurimi. M-am titularizat
în 1997 la Liceul „C. T. Nenițescu” din Baia Mare, dar m-am detașat,
pentru că gândul meu a fost de a fi profesor de matematică în orașul
Vișeul de Sus. M-am detașat în 1997-1998 la Liceul din Vișeul de
Sus și la o școală din Vișeul de Sus, iar în 1998-1999 am fost profesor
la Liceul „C. T. Nenițescu”, neavând voie să mă detașez pentru doi
ani consecutivi. În 1999 m-am transferat la Liceul Vișeul de Sus
și am reușit în câțiva ani să readuc în circuitul olimpiadelor de
matematică elevii de la Liceul „Bogdan Vodă” de la Vișeul de Sus.
Dacă în 1992, atunci când am terminat acest liceu, am fost ultimul
olimpic pe care l-a avut liceul la nivelul fazei județene, am reușit
ca, după ce am devenit profesor la acest liceu, în anii 2000, 2001,
2002, 2003 și 2004 să am elevi calificați la faza județeană, unii cu
rezultate destul de bunicele, chiar dacă Vișeul de Sus este mult mai
departe de Baia Mare, cu forța pe care o are Baia Mare, Sighetul
Marmației și alte orașe din Maramureș. Am predat în acei ani și
câteva cursuri de aritmetică la Institutul de Educatori. Una peste
alta, am reușit să folosesc informațiile din familie, fiind fiu de dascăl,

coroborate cu tot ceea ce am făcut în facultate, și, din zona aceasta a
pregătirii profesionale, din experiența educatorilor.
Din 2004 am intrat și în lumea sindicală și în 2006 am renunțat să mai
predau, pentru că, odată cu susținerea gradului I, nu am mai putut
să mă ocup și de sindicat și de matematică, mai ales că disciplina de
Matematică de la liceul la care am predat era disciplină de Bacalaureat
și aveam un respect pentru elevi, pentru părinți. Am considerat că este
absolut normal să dau prioritate altor profesori care să predea în locul
meu, în așa fel încât activitatea mea sindicală să nu afecteze rezultatele
la Bacalaureat. Ultima generație pe care am avut o la Bacalaureat a luat
în totalitate examenul de Bacalaureat la matematică.
În paralel, am finalizat și cursuri postuniversitare de Informatică. Am o
dublă specializare. Evident, am mai făcut câteva cursuri postuniversitare
de Management Educațional și toate celelalte.
Am mai scris în perioada 1999-2004 câteva broșuri, dacă le pot numi
așa, pentru pregătirea elevilor care susțineau examenul de Bacalaureat
la disciplina Astronomie, eu finalizând, de fapt, lucrarea de licență în
Astronomie, în cadrul Facultății de Matematică. Am zis că experiența
de acolo și ce am învățat sunt potrivite să-i ajute pe elevii de liceu
să înțeleagă astronomia, care era probă de Bacalaureat în perioada
respectivă.
Am participat în calitatea mea de profesor și la corectarea pentru
examenul de capacitate, mai exact pentru admiterea pentru liceu,
Bacalaureat, olimpiada națională, am fost propunător de probleme
pentru olimpiada de Matematică, faza județeană, am avut câteva
propuneri și la faza națională, puțin important acest aspect. Atât despre
activitatea profesională, nu o să mai intru în alte aspecte.
O să completez, și cu restul activităților. Pentru că am văzut toată
activitatea mea de dascăl din 2007 și până în prezent, aș completa cu
activitatea pe linie sindicală. Am devenit în 2007 Secretarul General al
Federației Sindicatelor din Învățământ, cea mai mare Federație Sindicală
din România și din Europa. din 2004 și până atunci fiind Președinte al
organizației Maramureș. Din 2007 am reușit, împreună cu echipa, să
creștem numărul membrilor de sindicat de la 90000 la 190000, și asta

pe tot ceea ce a însemnat activitate sindicală, recuperarea de drepturi
salariale pentru dascăli, drepturi obținute în baza contractelor colective
de muncă, precum și o îmbunătățire a metodologiilor de organizare și
funcționare a învățământului preuniversitar.
Am făcut parte în perioada 2007-2012 și din Comisia Națională de
Disciplină, fiind Vicepreședinte al acestei Comisii. Din această postură,
aveam contact și pe zona aceasta profesională, ceea ce m-a ajutat
foarte, foarte mult să interacționez cu toți reprezentanții Ministerului
Educației, Ministerului Muncii și Ministerului de Finanțe. În 2012, am
ajuns Ministru delegat pentru dialog social și am fost, în același timp,
Ministrul Educației interimar pentru de 45 de zile. După acest moment,
am intrat în Parlament, am fost membru al Comisiei de Muncă, iar în
perioada 2018-2020 copreședintele Comisiei de Învățământ din Senat.
Am mai ocupat portofoliul de Ministru al Dialogului Social în perioada
2014-2015, am devenit Secretar de stat la Ministerul Educației în 2017,
pentru o scurtă perioadă de timp, pentru că, devenind senator, a trebuit
să îmi dau demisia din funcția de Secretar de stat. Am devenit din nou
Ministru al Educației în perioada 2017-2018.
În mare, cam asta a fost activitatea mea profesională. Poate mai trebuie
punctat că în ultimul mandat de semnătură am avut 49 de legi publicate
în Monitorul Oficial, cele mai multe dintre ele fiind legate de zona de
educație și de muncă, adică modificări și completări ale Legii Educației
și ale Codului Muncii.
Care au fost principalele mode-

le care v-au inspirat de-a lungul
timpului?
Da, am avut câteva modele care m au inspirat.

De-a lungul timpului, au fost învățătorii din viața mea - am avut o
doamnă învățătoare timp de trei ani de zile și un domn învățător
un an de zile -, profesorii de matematică, cei doi profesori pe care
i-am avut în învățământul gimnazial și cei doi pe care i-am avut în
învățământul liceal și, nu în ultimul rând, domnul Burtea, domnul
Ducă și domnul Oproiu, trei personalități care mi-au fost profesori
la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Sper să nu se
supere ceilalți profesori ai mei, pe care i-am respectat și îi respect
în continuare. Au fost principalele mele modele, dacă le pot numi
așa, ceea ce înseamnă mult, mai ales că m-am decis foarte târziu să
intru în sistemul de învățământ, adică în clasa a XI-a, până atunci
dorind să fac arhitectură sau medicină. Au venit apoi evenimentele
din 1989, care m-au prins în timpul liceului și care mi-au schimbat
un pic decizia, dar nu regret. Și dacă ar fi să o iau de la capăt, tot
profesor de matematică m-aș face.
Dacă până acum am vorbit de modele de profesori, să ne referim și
la modele de miniștri. Nu pot să zic că am avut model de ministru
post-decembrist, nici nu cred că Spiru Haret este modelul sută
la sută adaptat anilor în care trăim. Cred că puțin din activitatea
fiecărui ministru sau om politic mă poate aduce cu gândul la un
mixaj de modele, dar, repet, nu am modele la nivelul ministerial. Ca
să fiu cinstit, până în 2004, atunci când am făcut primul pas către
politică, nu m-a prea interesat cine este Ministrul Educației de aici.
În cei câțiva ani de învățământ în care am predat ca profesor, nu
mi-am luat modele din minister, gândul îmi era tot la profesorii
universitari.
Cum vedeți efectele fenomenelor care s-au desfășurat în ultima

perioadă în cadrul sistemului educațional românesc? Din ex-
periența de Ministru al Educației, care sunt problemele cu care
se confruntă educația românească și care ar fi soluțiile posibile
pentru rezolvarea acestor probleme?
Într-adevăr, venirea pandemiei la nivel internațional a creat o

problemă și în sistemul de învățământ românesc, un sistem care
trebuie adaptat mult mai repede și care trebuia adaptat perioadei de
pandemie, atât la nivel de Curriculum Național, adică disciplinele și
finalitățile pe ciclurile de studii, cât și în ceea ce privește formarea
cadrelor didactice. Aici menționez că singurul proiect din ultimii
11 ani, că să nu mai iau ultimii 20 de ani, de când a intrat în vigoare
noua Lege a Educației Naționale, este cel de formare al cadrelor
didactice, acel proiect CRED pe care l-am semnat în mandatul de
ministru. Este proiectul care urmărește să formeze 55000 de dascăli,
dintre care aproape un sfert au fost deja formați pe un singur
program pe care l-am pus pe masă în perioada scurtă de Ministru
al Educației. Dacă această inițiativă de formare a cadrelor didactice
ar fi fost implementată coroborat cu adaptarea programelor școlare
și acest lucru se făcea înainte de apariția Legii din 2011 sau într-o
perioadă scurtă de timp după apariția Legii, sistemul de educație
în învățământul din Romania era mult mai performant. Îmi aduc
aminte că din 2012, de când am ajuns interimar la educație, că mai
erau patru luni de zile și trebuia să introducem clasa pregătitoare.
Noi nu aveam materiale pentru clasa pregătitoare, nu aveam
profesorii formați. A fost un efort extraordinar în a forma și a dota
școlile pentru clasa pregătitoare. O lege pusă fără resurse în spate a
făcut praf sistemul de învățământ. Ghinion sau nu, în anul 2017, acei
copii pe care i-am preluat în clasa pregătitoare intrau în clasa a V-a
fără manuale școlare, dar o altă problema a fost că manualele sunt o
extensie a programelor școlare pe care trebuie sa le folosească atât
elevii, cât și profesorii.
Este nevoie de schimbări pro-

funde în sistemul educațional
românesc? Dacă da, care ar fi
acestea?
Lucrurile au luat o întorsătură sau o direcție haotică odată cu
Legea Educației Naționale, care a fost pusă pe masă în 2011 fără
o dezbatere, fără o analiză serioasă și fără resurse financiare.
Principala problema a Legii Educației, pe lângă articolele care se
contraziceau sau nu puteau fi aplicate din lipsă de resurse umane și
materiale, a bulversat întreg sistemul de învățământ. De aceea, spun
lucrul acesta: încă se susțin Bacalaureatul și Evaluarea Națională
pe vechea Lege a educației, adică în timp de 11 ani nu am reușit să
aplicăm două mari componente, adică evaluarea, și o să insist pe
acest subiect, și standardizarea evaluării.
Prima problema majoră este cea a standardizării evaluării. Ce
înseamnă asta? Nu înseamnă, cum încercau unii să îmi interpreteze
vorbele, să facem sistem comunist, dar să știm că nota 7 la disciplina
X este aceeași indiferent unde se predă, în ce colț al țării și la ce
clasă se predă. Noi astăzi avem o standardizare a evaluării doar
la Bacalaureat și Evaluarea Națională, unde, la finalul clasei a
VIII-a, fiecare elev știe pe o scară de la 1 la 10 unde este situată
la nivel național nota pe care o obține în baza acelui subiect.
Aceasta este marea problemă a sistemului de învățământ. Odată
cu standardizarea evaluării, am rezolvat cea mai mare problemă a
sistemului de învățământ, performanța școlară și progresul școlar,
atât a elevului, cât și a profesorului.
Din experiența de Ministru al Educației, care sunt

problemele cu care se confruntă educația româ-
nească și care ar fi soluțiile posibile pentru rezolva-
rea acestor probleme?
Principala problemă ar fi programele școlare, a doua problemă ar
fi formarea cadrelor didactice și a treia problemă, din punctul meu
de vedere dacă am rezolvat standardizarea evaluării, evident, este
orientarea școlară a elevului. Aicii avem mult de lucru, iar dascălul
singur, fie el diriginte, fie făcând parte din corpul profesoral, n-o
să poată realiza o orientare corectă în carieră a elevului în cadrul
școlii, și aici mă refer în special la elevii de gimnaziu, care trebuie
să urmeze un parcurs liceal sau profesional, precum și elevii de la
liceu care își doresc să meargă la facultate. De accea, avem nevoie
de standardizare realistă, în așa fel încât și părintele, și elevul și
profesorul să știe pe ce scară se situează la nivel local sau național,
nu ca în cazul în care intervine un profesor sau altcineva în stabilirea
notei finale la un examen. Așa, de exemplu, există situații în care un
profesor poate nota începând cu nota 4, altul de la nota 3, altul de
la nota 2 și altul de la nota 1, chiar dacă Legea Educației spune că
notele sunt cuprinse între 10 și 1. Această standardizare, după cum
v-am spus, rezolvă și această problemă a orientării în carieră și în
viață a elevilor.
Cum sunt elevii din ziua de azi

raportat la elevii de acum 20 de
ani, spre exemplu?
Cum sunt elevii de astăzi față de acum 20 de ani? Mult mai diferiți,
mult, mult mai diferiți. Acum 20 de ani, mijloacele de informare
începeau să fie alternative, după reforma manualelor alternative
din 1997-1998-1999. Mijloacele de informare au evoluat foarte,
foarte mult și, odată cu apariția Internetului, s-a schimbat radical
sistemul de educație din România. În foarte scurt timp, elevul și
profesorul pot să afle informația exactă din mai multe surse. De
aceea, formarea dascălilor este necesară la nivel de universități, cât
și la nivel de învățământ preuniversitar, reconversia profesională
și formarea continuă fiind absolut necesare, pentru că, dacă nu
se fac aceste lucruri, există riscul ca mulți elevi să se plictisească
de școală sau mulți elevi să nu înțeleagă ce predă profesorul. Aici
este marea, marea problemă în a reforma programele școlare pe tot
ceea ce înseamnă evoluția tehnologiei. Până la urmă, să nu uităm
că sunt foarte multe profesii care au dispărut în ultimii 20 de ani
și atunci vine simpla întrebare: Ce pregătește sistemul de educație
din Romania? Ce cetățean român și ce cetățean european pregătim?
Ca o concluzie, cred că elevul de astăzi știe mult mai bine ce vrea în
viață decât elevul de acum 20 de ani. Asta nu înseamnă că ce vrea în
viață este și capabil să facă, dar există o informare mult, mult mai
clară și o influență mult, mult mai clară astăzi a factorilor externi pe
tot ceea ce înseamnă decizia elevului și ceea ce înseamnă pregătirea
elevului.
Ce influențe au mișcările sau

fenomenele sociale asupra sis-
temului educațional și asupra
modului în care elevii învață?
Au influență mișcările sociale, dar nu determinantă. Ele influențează
cotă parte din ceea ce înseamnă parcursul educațional al elevului.
Nu putem spune că, dacă astăzi avem războiul din Ucraina, mâine
vom avea mulți elevi care se vor duce la liceele de apărare, la liceele
militare sau la liceele din structura Ministerului Apărării Naționale,
așa cum pandemia nu i-a îndemnat pe foarte mulți să devină dintr-o
dată medici sau asistenți medicali. La gradul de informare pe care
îl avem, contează, din punctul meu de vedere, foarte, foarte puțin în
sistemul de educație, cel puțin preuniversitar, aceste mișcări sociale.
Cât de important este procesul

de digitalizare în sistemul edu-
cațional?
Procesul de digitalizare este un proces esențial în sistemul de

educație și dacă nu reușește să genereze performanță prin cercetare,
niciodată lumea nu va evolua în acest sens. Efectiv și în actul de
predare și învățare, digitalizarea își are rolul ei determinant. E
absolut obligatoriu din partea profesorului și a elevului să folosească
digitalizarea cât mai mult, iar, în acest sens, inclusiv eu am pus
bazele bibliotecii școlare virtuale, acea bibliotecă care să permită
atât elevului, cât și profesorului sa utilizeze un manual electronic,
indiferent unde se află pe suprafața Pământului. În același timp, o
pregătire temeinică a profesorului poate face orice oră mult mai
aplicată, pentru că nu mai este nevoit, precum acum 30 de ani, să
intre într-o clasă și să scrie pe tablă un conținut, după care șterge
acel conținut, se termină ora, merge la alta clasă, scrie din nou acel
conținut, șterge acel conținut și tot așa. Adică mijloacele moderne
ne permit foarte, foarte mult să eficientizăm viața profesorului,

actul de predare să crească în calitate și evident și actul de învățare
din partea elevului să aibă progrese semnificative. Deci, din
punctul meu de vedere, absolvent de matematică-informatică, este
determinant în activitatea educațională și cu siguranță pune plus
valoare în ceea ce înseamnă cercetarea din lume.
Ce avantaje și dezavantaje ale

folosirii tehnologiei digitale în
procesul educațional ne puteți
enumera?
Într-o sferă a tehnologiei, clar că se pierd și se câștigă niste abilități

din partea fiecărui elev și profesor. Acum, în ce măsură se întâmplă
acest lucru? La unele discipline mai mult, la altele mai puțin. Și aici
folosirea tehnologiei trebuie privită prin prisma imediată, în sensul
a ceea ce s-a întâmplat în perioada pandemiei, când digitalizam
tot și cu siguranță existau foarte multe dezavantaje, profesorul
nevazând ce se întâmplă în spatele camerelor de luat vederi pentru
acei elevi, studenți care nu porneau camerele. În același timp, elevii
sau studenții, puteau să se uite prin conținuturile pe care le preda
profesorul sau puteau face altceva pe tabletă sau pe calculator. Sunt
avantaje și dezavantaje, dar acestea pot fi eliminate. Mă refer la
dezavantaje mărite sau create ca avantaje, în funcție de nivelul de
predare. Una este folosirea tehnologiei la învățământul preșcolar,
alta la învățământul primar, gimnazial sau liceal. Nu vreau sa
enumăr anumite dezavantaje sau avantaje pentru că nu e normal.
Nu la toate nivelurile de studiu se poate spune că există același
avantaj sau acelasi dezavantaj.
Care este profilul profesorului

în anul 2022?
Profesorul nostru din anul 2022 este cel pe care vi-l doresc, dacă e
să o iau personal, asta din tripla calitate, ca fost demnitar, ca actual
profesor și ca actual părinte, văzând profesorii care predau celor
doi copii ai mei. Profesorul din România trebuie să aibă mai mulți
bani, trebuie să aibă mai multe instrumente și să aibă mai mult timp
pentru formare. Când se vor realiza cele trei lucruri, vom putea
spune că este un profil de profesor internațional.
Aici avem mult de lucru și, de ce să nu o spun, profesorul din Romania
astăzi nu știe pe ce scară ierarhica se află la nivelul disciplinei pe
care o predă, pentru că, așa cum v-am spus, nu are o standardizare a
evaluării și nici el nu poate fi evaluat în competiție cu alți profesori.
În același timp, mulți dintre ei nu știu dacă dau nota corectă. Aici
mă refer în special la colegii profesori care predau discipline din
care se susține examenul de bacalaureat sau examenul de evaluare
națională, comparativ cu alți colegi de-ai mei în caul cărora, de fapt,
doar concursurile și olimpiadele școlare sunt locul în care se pot
compara cu elevii sau profesorii din alte unități școlare. Eu cred
că o standardizare ar rezolva o astfel de mare problemă, în aceeași
măsură și a profilului profesorului care, atunci când se acordă
gradații de merit, spre exemplu, este supus unui adevărat calvar.
Cât de importantă este o edu-

cație media în zilele noastre? În
sensul acesta, cât de mult influ-
ențează mass-media lumea de
astăzi?
Depinde la ce ne rezumăm ca educație media sau la ce ne raportăm,

ca să fiu mai explicit. Am văzut acum o decizie europeană, mi
se pare că zilele acestea, în care se spunea că orice filmare de pe
telefon se poate considera produs media, lucrul acesta însemnând
că acele rețele de socializare, folosite de tinerii din ziua de astăzi,
pot fi considerate din zona media. Dacă acele patru, cinci, șase
rețele sociale sunt folosite intens de către tineri, de către elevi,
putem spune că provin din zona media și că, da, acel zvon este bine
poziționat în a influența tânărul, elevul sau uneori chiar profesorul.
Acesta este un lucru pe care, din punctul meu de vedere, trebuie să
facă sistemul de educație din Romania, și anume să reușească să-l
învețe pe elev sa selecteze. Dacă școala îl va învăța să și selecteze,
inclusiv știrile la care se uită, să compare acele știri, să compare
acele site-uri, să compare informația, să vadă care este informația
adevărată, evident că vom progresa cu toții.
Deci, educația media, ca toate celelalte zone în care e nevoie de
educație, educația religioasă, educația sexuală, educația pentru
sănătate, educația pentru artă, de fapt cele opt competențe pe care
vrem să le dezvoltăm la nivelul sistemului de învățământ european,
sunt în egală măsură importante în educația unui elev.
În încheiere, vă rugăm să trans-

miteți un mesaj elevilor și ca-
drelor didactice referitor la
educație și învățare.
Pentru cadrele didactice, elevi și părinți am un singur mesaj: aveți

încredere în școală românească! Nu huliți și nu criticați decât
constructiv școală românească! Depinde de fiecare dintre noi, elev,
părinte și profesor cum va arăta societatea de mâine. Societatea de
mâine va fi dată de către sistemul de educație de astăzi.
DESPRE LIVIU MARIAN POP

Liviu Marian Pop (n. 10 mai 1974, Vișeu de Sus) este un politician român,
membru în Senatul României. În perioada 29 iunie 2017–29 ianuarie 2018
și perioada 16 mai–29 iulie 2012 a fost ministru al Educației, Cercetării și
Tineretului. În perioada decembrie 2014–noiembrie 2015, Liviu Pop a fost
învestit ministru delegat pentru Dialog Social în Guvernul Ponta, funcție
deținută și în perioada 7 mai–21 decembrie 2012. Înainte de implicarea în
viața politică românească, acesta a fost profesor de matematică la diferite
instituții de învățământ din județul Maramureș.
Din punctul de vedere al formării educaționale, Liviu Pop a absolvit Facultatea
de Matematică și Informatică din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-
Napoca în 1996. În perioada 2005–2006, a urmat studii universitare de master
în management educațional la Facultatea de Științe Economice din cadrul
Universității „Vasile Goldiș” din Arad, în 2007–2009 un curs postuniversitar de
informatică la Universitatea de Nord din Baia Mare, iar în 2015 un program
postuniversitar în managementul afacerilor interne la Academia de Poliție
„Alexandru Ioan Cuza” din București.
eportaj Viitor pentru educație / Proeuro-Cons • 60
ȘCOALA
NOASTRĂ ȘI
EDUCAȚIA DE
NICĂIERI
Redactor-șef
X MIRCEA PLATON
Convorbiri literare
Societatea civilă e spațiul comun al unei lumi mărginite de granițe firești culturale și geografice.
E un spațiu care ne permite tuturor să avansăm idei legate de binele comun, să analizăm
fenomene și situații care apar la nivelul comunității și să găsim soluții la probleme care apar
în mod natural ca efecte ale unei lumi dinamice. În scopul acesta, oamenii au diferite forme de
manifestare a acestor forme de acțiune ce pot avea loc la nivelul societății.
Un astfel de exemplu este Mircea Platon, redactor-șef al revistei „Convorbiri literare” (primul
număr a apărut la 1 Martie 1867, fondator Titu Maiorescu). Renumele publicației pe care o
reprezintă este potențat de capacitatea oamenilor care formează echipa care lucrează în cadrul
acestei tradiționale redacții, iar un astfel de exemplu este Mircea Platon. În cele câteva rânduri
și gânduri, într-un spirit literar și fin critic, specific acestei lumi intelectuale, Mircea Platon ne
prezintă o radiografie a educației românești de la un nivel jurnalistic bine documentat, care
spune lucrurilor pe nume.
Sistemul educațional românesc pentru că se confundă cu orizontul

În România, când vine vorba de – în general jos, îngust, epigonic și
„sistemul de educație”, avem optimiști ridicol – al „gândirii” social-politice
incurabili, produși pe banda rulantă a din România de astăzi. Marile partide
reformei, seminariilor și reciclărilor care au prezidat asupra distrugerii
bine subvenționate, și pesimiști învățământului românesc au aceeași
paralizați, care sunt absolut convinși filosofie, conform căreia accesul
că nu se mai poate face nimic și care își la fonduri al clientelei lor este mai
expun această convingere cu o energie important decât orice principiu. La
remarcabilă pentru niște oameni atât „România educată” pentru cules
de pătrunși de universala zădărnicie a sparanghel a peneliștilor, pesediștii
lucrurilor. Desigur că paralizia unora răspund cu „Educația ne unește” întru
convine activismului celorlalți. În analfabetism funcțional. Cu toții,
fond, ambii sunt convinși că „așa e peneliști și pesediști, CRED cu tărie
acum”: unii pun umărul și iau banul în „curriculumul relevant și educația
pentru a face să fie „așa” acum, iar deschisă” care le asigură acces la
ceilalți proptesc cu deznădejdea lor 42 de milioane de euro în numele
neorânduiala generalizată. Unii sunt „reformării” a 55 000 de profesori.
incluși în rețele active, reformatoare, În ianuarie 2018, Merima Petrovici,
ceilalți pot fi găsiți pe toate drumurile managerul de atunci al proiectului
înveșmântați în propria frică precum CRED, avea grijă să anunțe că proiectul
țânțarii preistorici în chihlimbar. are ca prioritate pregătirea profesorilor
Cauza școlii românești nu e, încă, tineri, abia intraţi în sistem, și că
pierdută, dar perspectiva e tristă, experții implicați în proiect pot ajunge
să câștige până la 4000 de lei lunar, pe alții. Reforma educației din România
lângă salariul de profesor. ultimilor 30 de ani va rămâne în istorie
ca o mare inginerie socială combinată
În ce consta reforma în cascadă a
cu o nebunie colectivă de proporții
profesorilor? Același manager explica:
epice. Ce altceva am fi putut face? Iată
„Poţi face o lecţie de matematică în
exemplul vecinilor noştri, membri și ei
învăţământul primar, ducând copiii
în aceleași sisteme de alianțe ca și noi.
în piaţă şi văzând că dacă se pun în
balanţă un kilogram de mere şi un Ca la vecini
kilogram de prune, chiar dacă balanţa
Polonia și Ungaria sunt țări cu
este în echilibru, numărul prunelor
performanțe economice, educaționale
este mai mare decât cel al merelor.
și cu statut politic internațional net
Pornind de la asta, apare întrebarea,
superioare celor ale României. Polonia
dar oare unde cresc aceste fructe?”.
este deja oficial în rândul țărilor
Oare unde cresc aceste fructe care dezvoltate. Ungaria, conform multor
ne conduc, ajungem și noi să ne statistici, e tot pe-acolo. Poate tocmai
întrebăm în urma atâtor presiuni de de aceea nici nu se prea vorbește în
a gândi interdisciplinar. Combinația România, onest, despre ce se întâmplă
de prune cu digitalizare care stă la în aceste două țări. Toate știrile care
baza actualului sistem de educație mai răzbat de acolo sunt trecute prin
din România a avut, clar, rezultate filtrele globalist-stângiste obișnuite și
dezastruoase. Degeaba tot încearcă ajung la noi doar ca aspre condamnări
unii să umble cu pruna vopsită și să ale variilor încălcări ale otrăvitelor
dreagă fructul oprit. Învățământul imperative globaliste pe care și le permit
hibrid, sub toate aspectele, a precedat cele două națiuni și conducătorii lor.
cu mult actuala criză. Lipsa de claritate Mizând pe tradiționala ostilitate (rod
conceptuală, lipsa de responsabilitate al unei istorii chinuite) a românilor față
(nimeni nu a fost și nu este tras la de unguri, și „rețiproca”, și pe totala
răspundere pentru ce este, de fapt, indiferență și ignoranță a românilor în
cea mai mare delapidare din istoria privința polonezilor (la Universitatea
României post-comuniste, pentru că din Iași, locul unde s-a dat tonul
nu s-a furat doar trecutul, ci și viitorul studiilor slavistice în România, nici
țării) și pretenția de a prezenta o nu mai avem o catedră de poloneză,
marmeladă oțetită drept icre negre îi deși nu poți înțelege mare lucru din
descalifică total și pe cei responsabili istoria românilor din Moldova până
de acest dezastru, și pe cei, părinți și în secolul al XVIII-lea fără să știi și
profesori, care se amăgesc pe ei și pe limba și istoria Poloniei), politicienii
din România, mass-media și lumea au refuzat să facă reforma sistemică a

culturală în general se preocupă doar educației pe care România o face de 30
de lucruri la care nu au acces din de ani. Toate aceste țări au refuzat să-
cauza lipsei contactului nemijlocit: și treacă sistemul de învățământ sub
cum ar fi politica SUA, tratată la un supravegherea instituțiilor globaliste
nivel de țață în România, unde se care ne-au distrus nouă școala.
discută despre Președintele Trump Rezultatul este net în favoarea lor: de
sau despre campania pentru alegerile la indicii economici, la performanțele
prezidențiale de parcă ar fi vorba despre școlare, măsurate prin teste PISA sau
un divorț între maneliști povestit prin orice altceva, toate aceste țări sunt
printre lacrimi și sughițuri la emisiunea într-o ligă diferită de cea a României.
„De 3 x femeie”. Vecinătățile noastre,
Am arătat în cartea menționată
lumea înconjurătoare, mediul imediat
adineaori că mecanismul pus la
în care evoluăm, toate sunt lăsate de
punct de experții care au acționat ca
izbeliște și tratate în cheia unor vechi
niște cârtițe globaliste în interiorul
și vagi amintiri și ranchiune politice.
școlii românești a fost unul complex
Denunțăm cu patriotism intervențiile
și nevăzut. Majoritatea românilor
lui Viktor Orban în România, dar nu
știe câte ceva despre manuale sau,
ne uităm la politicile interne și externe
eventual, despre programe sau modul
care îi permit lui Orban sau liderilor
de examinare, dar adevăratele pârghii
polonezi să vorbească și să trateze de
scapă vederii publicului. Procesul a
pe poziții de autoritate cu noi sau cu
fost următorul: s-a redefinit scopul
marile puteri. EUropenismul nostru e
educației din România, apoi, în
mai rânced, ranchiunos și revanșard
conformitate cu acest nou scop, s-au
decât orice naționalism pentru că nu
scris noi programe și planuri-cadru,
e constructiv, ci se mulțumește a fi
pe urmă, în conformitate cu acestea,
doar pârâcios. „Tanti UE, ia uite ce fac
s-au alcătuit noi manuale, pentru ca
Polonia și Ungaria”, spun guvernanții
în final, în conformitate cu acestea,
noștri, și Tanti UE ne mângâie pe
să se impună noi metode de predare,
creștet înainte de a pleca la film cu
evaluare și promovare. Cu alte cuvinte,
băieții mari, Ungaria și Polonia.
ceea ce vedem noi, manualele, sunt un
Lucrul acesta este evident în chestiunea rezultat al schimbării premisei majore.
educației. După cum am arătat în De acolo trebuie să începem pentru
cartea Deșcolarizarea României a schimba sensul acestui pervers
(Editura Ideea Europeană, București, silogism ale cărui concluzii nu pot fi
2020), Polonia, Ungaria și Țările Baltice decât ruina și ticăloșirea României.
Puțină teleologie a unei resurse umane naţionale înalt

Scopul învățământului clasic competitive, capabilă să funcţioneze
românesc, de la Spiru Haret citire, eficient în societatea actuală şi
era acesta: „Sistemul școlar al unei viitoare”. Prin urmare, reforma
țări trebuie să fie oglinda fidelă sistemică a însemnat trecerea de la un
a trebuințelor, aspirațiunilor și ideal al învățământului care avea în
caracterului național al poporului care vedere formarea culturii generale, bază
o locuiește”. Ca atare, Spiru Haret absolut necesară a oricărei specializări,
spunea că învățământul e „chemat să și cultivarea conștiinței naționale și
îndeplinească un întreit scop”: „Să a comportamentului civilizat, la un
formeze buni cetățeni”, „să procure sistem de învățământ menit a produce
tuturor tinerilor fondul de cunoștințe „resursă umană” pentru piața globală
care este indispensabil oricărui om în a muncii.
viață, fără osebire de treaptă socială”, Iată însă cum sună Legea CXC din 2011
„să formeze contingente pentru toate asupra Educației Publice Naționale
carierele cari sunt necesare pentru din Ungaria. Vorbim așadar de același
viața completă și armonică a statului”. an, 2011. Iată primele paragrafe, adică
Învățământul, nota el, „ca să fie declarația de principii care constituie
desăvârșit, trebuie să se îngrijească nu premisa majoră a învățământului din
numai a cultiva spiritul, înavuțindu-l Ungaria: „Parlamentul, căutând să
cu cunoștințe multe, dar a cultiva și combine nobilele tradiții ale educației
inima, a forma caracterul, a face, în din Ungaria cu posibilitățile viitorului,
fine, ceea ce se numește educațiunea fiind chezaș al ridicării nației, în scopul
tinerimei”. Aceste principii au ghidat instrucției patriotice și al educației de
explicit învățământul românesc până calitate pentru viitoarele generații,
în 1945 și, implicit, până în 1989. pentru a asigura punerea în practică
Prin comparație, Legea Educației (1/ a dreptului la educație așa cum este el
2011), în vigoare astăzi, definește scopul prevăzut în Constituție, pentru a pune
învățământului astfel: „Misiunea în practică dreptul minorităților la
asumată de lege este de formare, prin învățământ în limba maternă, pentru
educaţie, a infrastructurii mentale a a stabili drepturile și obligațiile celor
societăţii româneşti, în acord cu noile care iau parte la învățământul public
cerinţe, derivate din statutul României și pentru a controla și opera un sistem
de ţară membră a Uniunii Europene public de educație care procură
şi din funcţionarea în contextul cunoștințe la zi, adoptă următoarea
globalizării, şi de generare sustenabilă lege:
1.Scopul și Principiile Legii garanții vor fi asigurate

de către S t a t .
Secțiunea 1
Întregul sistem de
(1) Scopul Legii este de a educație
crea un sistem public de publică este
educație care să contribuie la bazat pe
armonioasa dezvoltare mintală, cunoaștere,
fizică și intelectuală a copiilor dreptate,
și tinerilor prin dezvoltarea ordine, libertate,
deliberată a îndemânărilor, cinste, p e
abilităților, cunoștințelor, v al o r i l e
aptitudinilor, caracteristicilor m o r a l e ș i
emoționale și voliționale intelectuale ale solidarității,
și educației culturale tratamentului egal și educației
corespunzătoare vârstei lor, pentru dezvoltare
pentru a educa astfel adulți sustenabilă și un stil de
și cetățeni responsabili viață sănătos. Educația
care sunt virtuoși și care publică va sluji în toate
sunt capabili să stea pe privințele binele obștesc
picioarele lor și să-și atingă și obiectivele private
scopurile în viață în vreme care respectă drepturile
ce armonizează interesele celorlalți”.
lor private cu cele ale țării.
Iată și preambulul Legii
Obiectivul principal al Legii
educației din Polonia, din 14
este acela de a împiedica
decembrie 2016. Care e scopul
creșterea polarizării sociale
educației publice: „Educația în
și de a promova talentul cu
Republica Polonă este un bun
ajutorul educației.
comun al întregii societăți; este
(2) Educația publică este un ghidată de principiile cuprinse
serviciu public care stabilește în Constituția Republicii Polone,
condițiile pentru dezvoltarea dreptul polonez, precum și
pe termen lung a societății indicațiile conținute în
ungare în interesul Declarația Universală a
generațiilor care Drepturilor Omului,
vin și ale cărui Pactul internațional
plan general și privind drepturile
civile și politice și Convenția privind

drepturile copilului. Predarea și
educația – bazate pe respectarea
sistemului creștin de valori – au ca bază
principii etice universale. Educaţia
servește la dezvoltarea în rândul
tinerilor a simțului responsabilității,
dragostei de patrie și a respectului
pentru patrimoniul cultural al
Poloniei, ca și pentru valorile culturale
ale Europei și ale lumii. Școala trebuie
să asigure toate condițiile necesare
pentru dezvoltarea elevilor, să-i
pregătească pentru responsabilitățile
familiale și civice pe baza principiilor:
solidaritate, democrație, toleranță,
justiție și libertate”.
Prin comparație cu legea noastră,
legile din Polonia și Ungaria vorbesc
de patrie, familie, de națiune și de
creștinism, de interesul obștesc, de
nobilele tradiții ale învățământului (pe
care le avem și noi). La noi se vorbește
despre „formarea infrastructurii
mentale a societăţii româneşti, în
acord cu noile cerinţe, derivate din
statutul României de ţară membră a
Uniunii Europene şi din funcţionarea
în contextul globalizării, şi de generare
sustenabilă a unei resurse umane
naţionale înalt competitive”. E o lege
pentru iobagi, care ne leagă nu de glie,
ci de trotuarele și noroaiele infecte ale
periferiilor globale.
[]
Bibliografie selectivă
Cine ne scrie istoria (Iași, Timpul, 2007) (Premiul „Lucian Blaga” al
Academiei Române, 2009)
Conștiinţa naţională și statul reprezentativ (Iași, Timpul, 2011)
(Premiul pentru Eseu al Uniunii Scriitorilor din România Iaşi, 2012)
Elitele și conștiința națională. De la naţionalitatea genetică la
personalitatea naţională – despre rolul elitelor în articularea
conştiinţei naţionale (București, Contemporanul, 2017)
Geografie și conștiință literară. Calistrat Hogaș și potecile neumblate
ale naționalismului românesc (București, Ideea Europeană, 2018)
Naţiune, modernizare şi elite româneşti (București, Ideea Europeană,
2019; traducere în limba chineză apărută la Liaoning People's
Publishing House, Shenyang, 2021)
Deșcolarizarea României. Scopurile, cârtiţele şi arhitecţii reformei
învăţământului românesc (București, Ideea Europeană, 2020)
Cominternul educațional și deșcolarizarea digitală (București, Ideea
Europeană, 2022)
DESPRE MIRCEA PLATON

Redactor-șef la Convorbiri literare (Iași). Doctor în Istorie (2012), The Ohio
State University at Columbus, Ohio, SUA.
A publicat eseuri, comentarii politice și recenzii în toate marile ziare și reviste

culturale din ţară.
A publicat studii de istorie în Russian History (Brill), Du Bois Review: Social Science
Research on Race (Cambridge University Press), Fascism. Journal of Comparative
Fascist Studies (Brill), French History (Oxford University Press), History of Political
Economy (Duke University Press), Intellectual History Review (Routledge), HSE
Social and Education History, European History Journal.
A fost Social Sciences and Humanities Research Council of Canada Postdoctoral
Fellow, Department of History, University of Toronto (2013 2015), Affiliated
Research Fellow, Centre for the Study of France and the Francophone World,
Munk School of Global Affairs & Public Policy, University of Toronto (2012-
2014), Trans Atlantic Summer Institute in European Studies Fellow, Center for
German & European Studies, University of Minnesota (2011), Lynn and Harry
Bradley Foundation Fellow for Military History, The Ohio State University (2011),
Presidential Fellow, The Ohio State University (2010 2011), Doctoral Fellow, Canada
Social Sciences and Humanities Research Council (2005 2009).
ezbatere Viitor pentru educație / Proeuro-Cons • 70
TRATATUL
PRIVITOR
LA UNIREA
BASARABIEI
CU ROMÂNIA
Prezentându-și studiul, autorul a subliniat și ilustrat rolul

decisiv jucat – alături de celelalte tratate semnate în cadrul
Conferinței de Pace, când a fost semnat și Tratatul pentru uni-
rea Basarabiei cu România (28 martie 1920), ca fiind cea mai
semnificativă împlinire. a visului laic al românilor – România
Mare. A fost pentru prima dată când România a participat
și a semnat pentru reglementarea frontierei de Est. Dar, din
păcate, Tratatul nu a fost ratificat în conformitate cu regulile
aplicabile ale dreptului internațional și, în consecință, acesta
nu a intrat în vigoare și nu a fost aplicabil. Cu toate acestea,
Tratatul a fost aprobat de Conferință și a fost acceptat expres
sau tacit de către Statele – întreaga comunitate internațională.
După aceea, comparând fostul statut al Basarabiei – ca par-
te a României și a actualului – Republica Moldova, și-a ex-
primat dezamăgirea că națiunea română este încă dezbinată.
Dar teribil și antinațional este faptul că, în loc să-și recapete,
România a capitulat prin concesii excesive făcute în favoarea
Ucrainei, dând legitimitate ocupantului criminal. Deci, des-
tinul crud al comunităților românești care pleacă în Ucraina
este deja hotărât pentru totdeauna.
Semnarea Tratatului – un act de De altfel, Mihai Eminescu numea

o covârșitoare importanță, șansă Rusia “o putere care mistuie” și că
favorabilă și decisivă pentru noi de “Împărăția rusească nu este un stat
a ajunge la mult-visata înfăptuire a … este o întreagă lume”. Dar tocmai
Marii Uniri – este și rămâne unică, de aceea, și semnarea la Paris, la 28
înscriindu-se în istoria noastră, ca octombrie 1920, a Tratatului de unire
un eveniment de răscruce – legitim, a Basarabiei cu România, a constituit
triumfător și demn, pe care îl merita din miraculosul eveniment milenar și de
plin națiunea română – fără precedent, nesperat, prin care se punea punct unei
dar și unul care a rămas irepetabil, epoci, cu nefasta ei suită de situații
din păcate, chiar și pentru viitor. Era tragice, abătute din nefericire, asupra
pentru prima oară, când la Conferința românilor din Basarabia – o vreme
de pace – de o asemenea anvergură și când România înceta a mai fi obiect de
impact în istorie, ni se recunoștea, la împărțit și avea în sfârșit, calitatea de
nivel mondial și sub formă de document parte la tratatul prin care își stabilea
angajant, legitimitatea aspirațiilor ce frontiera sa de răsărit.
le aveam noi românii, ca Basarabia să
Era pentru prima dată, în istoria
se afle în cadrul aceleiași națiuni și să
noastră, când frontiera României de
facă parte din această structură statală
pe Nistru se stabilea printr-un tratat
– documentul respectiv purtând și
la care, și România era parte; dar a
semnătura României, alături de cele
rămas și singura, pentru că suita de
ale Marilor Puteri ale vremii. Istoria
acțiuni – Pactul Ribbentrop – Molotov,
s-a pronunțat atunci în favoarea
ultimatumul din 1940, “târgul” de
românilor, iar după cum afirma Petre
la Yalta din 1945, cât și Tratatul de
P. Carp, “România are atâta noroc încât
pace din 1947 – toate acestea i-au fost
nu mai are nevoie de oameni politici
impuse cu forța României, iar Pactul
care să se ocupe de soarta țării”.
Ribbentrop – Molotov precum și
Rămâne de neuitat și de neacceptat, ultimatumul din 1940 se află la baza
faptul că, în întraga istorie a României, stabilirii frontierei dintre România
tara notabil impusă, anume – frontiera și Ucraina, dar și dintre România și
sa de răsărit, să fi fost cea mai bântuită, Republica Moldova.
ea fiind supusă la 12 invazii rusești ,
Înfăptuirea României Mari s-a produs
precum au fost și năvălirile barbare sau
prin actul de voință nestrămutată a
ale hoardelor tătare, când i se impuneau
românilor, în primul rând, dar și în
hotarele, ca o execuție mortală, dictată
baza principiilor și regulilor dreptului
cu o cruzime ce le-a rămas proprie.
internațional și de echitate, precum și
cu sprijinul opiniei publice din acea Aliate si Asociate, avea șansa să-și
vreme, totodată. Provinciile românești recupereze Transilvania și Bucovina
și-au decis soarta, unindu-se cu Țara, de Nord, dar eterniza în schimb,
încă din 1918, în vreme ce prin tratatele stăpânirea rusească asupra Basarabiei;
de pace semnate de România în anul dacă intra în tabăra Puterilor Centrale,
1919-1920 și intrate în vigoare în anii se excludea unirea Transilvaniei cu
următori, au fost recunoscute aceste România, dar ar fi avut prilejul alipirii
acte mărețe și consfințită hotărârea Basarabiei, în cazul victoriei acestora;
istorică a acestora, la nivelul întregii optând până la urmă, pentru Puterile
omeniri. Aliate și Asociate, România se resemna
după jalnicul precept sauve qui peut în
Se cuvine să notăm faptul că, alături
ceea ce privește Basarabia (și nu avea
de celelalte tratate semnate la
să fie pentru ultima dată, cu excepția
Conferința de pace (1919-1920) – de
anilor 1918 și 1941) . Cu toate acestea,
la Saint-Germain, Trianon, Neuilly
destinul a promovat ceea ce nu părea
sur Seine și Sèvres, Tratatul de unire
a fi de imaginat, încât răsturnarea
a Basarabiei cu România se află și el,
situației inițiale a creat șansa ideală
în egală măsură, la baza recunoașterii
pentru unirea Basarabiei cu România.
și a consfințirii legitimei dorințe de
veacuri a românilor care fusese, într- Așadar, semnarea Tratatului a
un mod curajos, cu autoritate și demn însemnat ca ecou, dar și ca impact, o
exprimată, prin deciziile adoptate de nesperată și surprinzătoare realizare
către Sfatul Țării de la Chișinău (27 și a continuat să fie multă vreme ca
martie 1918), de Congresul general atare pentru România și în special,
al Bucovinei (28 noiembrie 1918) și pentru românii dintre Prut și Nistru,
de Marea Adunare de la Alba Iulia (1 un eveniment fantastic, nemaiîntâlnit
decembrie 1918), încherindu-se astfel, în istoria noastră; nimeni nu-și putea
procesul de unificare a românilor. Cele imagina și nici nu era de sperat în acea
trei uniri reprezintă, împreună, alfa și vreme, o asemenea evoluție favorabilă,
omega întregirii neamului românesc. prin care să se pună capăt acestui
calvar de veacuri.
Așa cum se știe, marea problemă a
României, în 1916, nu era aceea, dacă să Situația creată în urma semnării
intre sau nu, în război – pentru că altfel, și aplicării Tratatului, văzută ca o
nici nu ar fi avut calitatea de beligerant, speranță ce ne era oferită de destin,
spre a putea participa la Conferința nu părea să fie aievea și a creat
de pace, ci cărei tabere anume să i se entuziasmul de nedescris ce i-a
alăture; dacă intra alături de Puterile cuprins pe toți românii – animați
de noi speranțe, dar nu a generat Europa o adevărată ruină; consfințind

totodată, prudența și clarviziunea pacea ce s-a vrut a fi una veșnică –
ce se impuneau pentru menținerea bazată pe securitatea colectivă și
acestei grandioase cuceriri, prin care stabilind condițiile – principiile și
Basarabia se alăturase României . mecanismele pe baza cărora să fie
Hélas, evenimentul a rămas și unicul, organizate și desfășurate raporturile
pentru că documentele semnate dintre statele din noua Europă – scop
ulterior de România în legătură cu în care se constituise și Societatea
teritoriul și frontiera, i-au fost impuse Națiunilor (când agresorii au fost
cu forța, precum și din motive ce le trași la răspundere ca atare) , ea
sunt imputabile, doar decidenților și-a fundamentat toate deciziile pe
noștri . Ce poate fi mai trist, nedemn și principiul naționalităților , având
chiar rușinos – de neiertat, decât faptul drept consecință fastă și urgentă,
că România a rămas singura victimă destrămarea de imperii și apariția de
a Pactului Ribbentrop-Molotov , ea noi state naționale suverane, refacerea
nereușind condamnarea acestui act, altora sau reîntregirea statelor
situat înafara dreptului și al moralei suverane existente .
(în tratatele încheiate de România, în
- În condițiile în care, la baza păcii
anii ’90, cu Federația Rusă și Ucraina),
și a instaurării noii ordini în Europa,
achiesând astfel, la ceea ce doar în
Conferința de pace a pus principiul
urma unei Conferințe de pace, se
naționalităților, dar fusese proclamat
impune învinsului.
totodată, și principiul autodeterminării
Toată acestă surpriză, de nesperat până la separarea națiunilor – un
inițial, s-a redus mai târziu - după concept care se afla în concordanță
cum din nefericire s-a putut vedea – cu acesta, după ce s-a declarat stat
la o iluzie (care a contat totuși, într-o român independent (ieșit de sub
anumită măsură, așa cum voi arăta stăpânirea Rusiei), la 24 ianuarie 1918,
mai departe), deoarece Tratatul nu era iar Sfatul Țării – organul reprezentativ
documentul în bună și cuvenită formă al Republicii Moldova votase (cu
întocmit, care în mod inexorabil se 86 voturi pentru și 3 împotrivă), la
cerea, spre a se realiza ceea ce românii 27 martie 1918, unirea cu România,
crezuseră că s-a întâmplat. încât românii scăpaseră de sub jugul
asupririi barbare țariste, Basarabia
- Conferința de pace a avut darul de
și-a exercitat, în modul cel mai explicit
a pune capăt flagelului, cu imensele
și fără nici cea mai mică ambiguitate,
sale pierderi de vieți omenești și de
dreptul ei de a se alătura naținunii
bunuri materiale, care făcuseră din
din care făcea parte – dar arbitrar, noastră, considerentele enunțate

separată de România, condițiile fiind corespund întocmai principiilor
îndeplinite cât se poate de clar și de drept, ele fiind convingătoare și
nimic nu mai putea sta în calea acestei irefutabile; de menționat, este faptul
doleanțe a românilor din Basarabia. că o asemenea motivare, amănunțit și
solid argumentată, nu se regasește în
Așadar, singura chestiune în discuție
celelalte tratate semnate la Paris.
era să se verifice dacă, pentru voința
de unire a Basarabiei cu România, Drept urmare, în partea dispozitivă
exista și documentul internațional – a Tratatului, se menționează, inter
Tratatul, prin care să se ateste și să alia, că Părțile contractante recunosc
certifice – consfințind această decizie suveranitatea României aupra
la nivelul comunității internaționale teritoriului Basarabiei, identificându-l,
– acceptarea de către comunitatea prin descrierea granițelor acesteia
internațională a acestui act, ceea ce s-a (art.1); se prevede constituirea
și asigurat prin Tratat . Comisiei care urma să fixeze pe teren
noua linie de frontieră a României
- Rațiunile pentru care părțile la Tratat
(art. 2); în art. 3-6, sunt reglementate
– Puterile Aliate și Asociate au decis că
problemele referitoare la tratamentul
Basarabia este pe deplin, îndreptățită să
nediscriminatoriu al populației,
se unească cu România, au fost riguros
cu privire la cetățenia română ș.a.;
formulate în preambulul la Tratat, ele
instituirea controlului Comisiei
fiind cât se poate de explicit statuate și
Europene a Dunării asupra brațului
de necontestat, din punctul de vedere
Chilia (art. 7); asumarea de către
al regulilor juridice care se aplicau
România a părții ce revenea Basarabiei
în domeniu, inclusiv în armonie cu
din datoria publică a Rusiei (art.8).
conceptele pe care Conferința de pace
Într-un cuvânt, sunt reglementate prin
le-a adoptat. Anume, este vorba despre
Tratat, toate problemele care se ridică
aceste obiective – piloane: interesul
în cazul unei cesiuni de teritoriu și de
menținerii și asigurării păcii generale
transfer a populației în cauză.
în Europa; menținerea Basarabiei sub
o suveranitate care să corespundă Dar prevederea esențială, fără de care
aspirațiilor populației sale; din punct Tratatul nu ar fi avut sens – lipsindu-l
de vedere geografic, etnografic, istoric de orice efect și pe care se cuvine să
și economic, reunirea Basarabiei cu o menționăm în mod deosebit, se află
România se justifica pe deplin, iar în art. 9: “Înaltele Părţi contractante
populația ei și-a manifestat dorința vor invita Rusia să adere la Tratatul de
de a se uni cu România. În opinia faţă, de îndată ce va exista un Guvern
rus recunoscut de ele. Ele îşi rezervă În Tratat, deși lapidar întocmit (9
dreptul de a supune arbitrajului articole pe 4 pagini, față de 364 articole
Consiliului Societăţii Naţiunilor toate pe 105 pagini, câte are Tratatul de
chestiunile care ar putea fi ridicate la Trianon), se ține seama, cu toate
de Guvernul rus cu privire la detaliile acestea, de ceea ce se impune în
acestui Tratat, fiind bine stabilit că cazul cesiunilor de teritoriu, iar în
fruntariile definite de acest tratat, comparație cu celelalte tratate care
precum şi suveranitatea României au fost semnate la Conferința de
asupra teritoriilor pe care le cuprinde, pace, este extraordinar prin ceea ce se
nu vor putea fi puse la discuţiune.” decide, precum și prin modul în care
se reglementează o asemenea delicată
Se prevedea, în sfârșit, iar acest aspect
problemă.
are un caracter inexorabil, din punctul
de vedere al interesului abordării Criticile aduse de Nicolae Titulescu
acestei probleme, anume că Tratatul textului acestui Tratat aveau în vedere
“va fi ratificat de Puterile semnatare. extinderea jurisdicției Comisiei
El nu va intra în vigoare decât după Europene a Dunării (art. 7) – o partajare
depunerea acestor instrumente de de competențe care nu existase,
ratificare” (rigoarea acestei prevederi Rusia având deplina suveranitate
se explică prin faptul că obiectul asupra acestei zone (deci nu trecea la
reglementării îl constituie modificările România, Basarabia intactă) și faptul că
teritoriale și populațiile care trec de Guvernul rus avea “dreptul de a supune
la un stat la altul). Nu s-a prevăzut arbitrajului Consiliului Societății
nimic, în ceea ce privește garantarea Națiunilor, toate chestiunile ridicate
executării Tratatului (așa cum este de Guvernul rus cu privire la detaliile
în cazul Tratatului de la Versailles), acestui Tratat” (art. 9); credem însă, că
pentru că orice problemă care s-ar fi delimitarea, expressis verbis, impusă
ridicat urma să fie supusă arbitrajului prin precizarea “detaliile acestui
Consiliului Societății Națiunilor (v. Tratat” și nu orice altă problemă, este
și art. 10 – 12 din Pactul Societății suficientă și categorică, fiind stabilit
Națiunilor). ad litteram că “fruntariile definite de
acest Tratat, precum și suveranitatea
De o importanță capitală, sunt art. 1 și
României asupra teritoriilor pe care
9 din Tratat, pentru că prin acestea se
le cuprinde nu vor putea fi puse în
consacră, in terminis, înlăturând orice
discuție”.
obstacol și fără umbra de îndoială,
reunirea, în sfărșit, a Basarabiei cu Sed, dies fasta – miraculum est! Situația
România. insurmontabilă ce se crease din cauza
prăbușirii și destrămării Imperiului anormale și abuzive, ce fusese impusă

țarist, ca urmare a Revoluției socialiste în 1812 .
din octombrie 1917 – când Rusia
– Redobândirea Basarabiei de către
părăsise Alianța ieșind din război, în
România nu s-a înfăptuit însă, fără tot
urma Armistițiului din 2 decembrie
felul de obstrucţii (lipsea partenerul,
1918 și apoi, semnând Tratatul de pace
Rusia aflându-se în instabilitate, ca
de la Brest-Litovsk încheiat cu Puterile
urmare a bolşevizării ei; se pretindea
Centrale , cu un teatru de război
că Rusia nu ar fi smuls Basarabia
extins pe întreaga întindere a Rusiei
de la România, ci ar fi eliberat-o
și neavând un guvern recunoscut de
de sub otomani – când era de
Conferință, a fost evitată, cu toate
notorietate faptul că Rusia pusese
acestea, de Conferința de pace, prin
stăpânire pe Basarabia, în urma unei
decizia luată de ea și formularea
înțelegeri frauduloase, prin mituirea
ingenioasă și benefică a textului de
reprezentantului Imperiului otoman,
Tratat; respectând întocmai regulile
care negociase, în 1812, la Hanul
din domeniul încheierii tratatelor și în
Manuc din București și de aceea, el a și
spiritul ideii de dreptate, Conferința
fost executat pentru felonie; existau tot
oferea o soluție ideală pentru România;
felul de campanii, desfăşurate la Paris,
din aliată a Rusiei, România devenea
împotriva României).
beneficiara în revendicarea ce o avea
de secole, iar Basarabia se reunea Cu toate acestea, prin Tratatul privind
cu Țara. Problemele ce aveau să fie unirea Basarabiei cu România (Paris,
ridicate nu țineau în mod special, de 28 octombrie 1920) , s-a realizat
textul Tratatului, ci mai curând, de reîntregirea românilor, ea fiind nu
faptul că Rusia sovietică cerea să i se numai legitimă – conformă cu normele
înapoieze cu orice preț Basarabia, ca și dreptului international, ci și cu
când n-ar fi existat nicio reglementare regulile de echitate – ex aequo et bono;
(ignorând total Tratatul). această aprobare a unirii conta și ca un
act juridic, racordat la nivelul ordinii
Tratatul rămâne documentul cardinal,
juridice internaționale, existând la
în întreaga noastră istorie, deoarece stă
baza acestuia un tratat international,
la baza unirii Basarabiei cu România.
semnat la Conferinţa de pace de la
Constituindu-se, în mod indiscutabil,
Paris (la care sunt părţi chiar statele
ca temei fundamental al unei acțiuni
participante – cu „interese generale” –
unice în istorie, Tratatul decurgea , în
Franţa, Marea Britanie, Italia şi Japonia,
mod logic și necesar, din legitimitatea
adică cele care aveau autoritatea să
și urgența imperativă a situației
decidă) – „considerându-se că [...]
reunirea Basarabiei cu România este pe urmare, Tratatul punându-se în

deplin justificată” şi că „populaţia din aplicare, Basarabia făcea parte, de iure
Basarabia şi-a manifestat dorinţa de şi de facto, din teritoriul României.
a vedea Basarabia unită cu România”. Rusia avea să fie invitată să adere la
„Înaltele Părţi contractante declară Tratat, deîndată ce un nou guvern va
că recunosc suveranitatea României fi fost recunoscut (acesta a constituit
asupra teritoriului Basarabiei”, încât şi unul dintre motivele pentru care
nu mai era nimic de adăugat. dialogul româno-rus s-a reluat mai
târziu – Conferința româno-sovietică
Faptul că Rusia sovietică nu a semnat
de la Varșovia, 1921), iar în şirul de
sau aprobat tratatul, ori că nici nu a
tratative româno-sovietice, care s-au
aderat la el – deoarece, pur și simplu,
desfăşurat în perioada următoare, s-a
nu era necesar, spre a-și produce
făcut o legătură între recunoaşterea
efectele (pentru rațiunile menționate –
reunirii Basarabiei cu România şi
v. art. 9), nu avea nicio relevanţă în ceea
recunoaşterea de către Rusia a efectelor
ce privește valoarea – forța juridică
Tratatului.
a Tratatului (nu din cauză că nici
României nu i se permisese să participe În virtutea principiului fundamental
la tratatele încheiate de Rusia pe seama de drept – pacta sunt servanda care i se
ei, prin care i se luase din teritoriu), dat aplica, Tratatul, în sine, era extraordinar,
fiind faptul că era vorba despre una ca instrument juridic consrângător –
dintre deciziile importante luate la cu o autoritate incontestabilă și greu
Conferinţă, deci una care oricum, îi de ignorat, precum și ca șansă aparte
era opozabilă. De altfel, atunci când i de a ni se face dreptate şi totodată,
s-a recunoscut României suveranitatea nesperat de favorabil, dacă avem în
asupra Basarabiei (1920), i se impunea vedere evoluţiile, cât și impactul de
acesteia totodată, să aplice prevederile neimaginat prin care s-a ajuns la
Tratatului asupra minorităţilor şi în încheierea acestuia. Să începem o
Basarabia. alianţă, luptând alături de Rusia –
ipoteză prin care, în mod categoric,
Tratatul este fundamentat pe aceleași
nu aveam cum să obţinem Basarabia,
rațiuni și conține aceleași principii
atunci când obiectivul pentru care se
care există și în toate celelalte tratate
optase era recuperarea Transilvaniei,
semnate la Conferința de pace – anume,
pentru ca apoi, în urma căderii
să se asigure în acest fel, o bază solidă a
ţarismului, să obţinem și Basarabia
sistemului instituit pentru menținerea
– o asemenea evoluție extraordinară,
păcii, adică să confere constrângerea
reprezenta cu adevărat, o mană
juridică bazată pe Tratat. Drept
cerească pentru români ; în afară de ne dăm seama cât de îndrăzneață,

înlăturarea pericolului ce se crease – dar totodată, și cât de fragilă a fost
extinderea bolşevismului în Europa, această importantă decizie adoptată la
adversarul nemaifiind în măsură să Conferinţa de la Paris şi cât de iluzoriu
se opună, astfel încât Conferinţa să s-a dovedit a fi, mai târziu, Tratatul.
poată antama şi să decidă în această
- Raportându-ne la cadrul juridic
problemă, cu o soluţie aşa de favorabilă
– setul de reglementări din dreptul
pentru România, reprezenta, într-
internațional ce i s-a aplicat Tratatului,
adevăr, o mare şansă, pe care nu
în intenția de a formula câteva
îndrăzneam să ne-o imaginăm.
considerente despre meritele – ce este
Menționăm că, în decursul timpului, pozitiv ori scăderile – neajunsurile
nu a existat totuși, o atitudine Tratatului, ne oprim în această analiză
tranşantă în promovarea reglementării juridică asupra următoarelor idei.
instituite prin Tratat ci, mai curând,
Marea bucurie, extazul și speranțele au
una de complezenţă – dacă nu, chiar
fost nelimitate, dar lipsea, din păcate,
de indiferență, din partea unor state
tocmai ceea ce era esențial-nodal și
părți, ceea ce a încurajat U.R.S.S. să
inexorabil – anume, un tratat în bună
ne conteste acest act în perioada ce
și cuvenită formă încheiat, iar din
a urmat (oricum, ultimatumul de la
această carență neînlăturată, a decurs,
Moscova, din 1940, nu a trezit vreo
într-o anumită măsură, și calvarul pe
reacţie în favoarea României), chiar
parcursul deceniilor care au urmat;
dacă înţelegem bine faptul că tancurile
exista un document semnat, dar nu
ruseşti nu s-ar fi împiedicat, în 1944
și încheiat – o cerință indispensabilă
– când mareșalul Jukov își propusese
pentru ca acesta să producă efectul
să nu se mai oprească decât la Marea
scontat.
Mânecii, de existenţa acestui Tratat,
care, nefiind intrat în vigoare, nu avea Ratificarea, ca și intrarea în vigoare
nici susţinerea respectivă, spre a ni a unui tratat, este esențială și rămâne
se admite cererea. Dacă mai adăugăm inexorabilă ca atare, deoarece abia
un fapt, ce nu părea câtuși de puțin din acest moment al ratificării, se
şocant la vremea respectivă, dar care asigură existența și aplicarea acestui
era esențial pentru noi – refuzul S.U.A. act internațional constrângător,
de a particitpa, alături de celelalte devenind operativ; doar atunci, are
Puteri principale, la Tratat (ceea ce a şi valoarea scontată – rațiunea însăși
declanşat presiunile S.U.A. şi ale Rusiei pentru care se și încheie orice tratat;
asupra Japoniei de a nu-l ratifica), de regulă, în clauzele finale ale oricărui
tratat, trebuie să se precizeze cum și ajungă la convenirea unui text,

când anume intră acesta în vigoare, parafarea, semnarea textului (ca mijloc
precum și de la ce dată se aplică; din de probă a documentului asupra căruia
acest moment al intrării în vigoare, părțile s-au pus de acord), ratificarea
obligațiile care le revin părților la tratat documentului de către părți – ceea
trebuie să fie îndeplinite întocmai și ce reprezenta însăși manifestarea
cu bunăcredință – bona fide serviens, consimțământului de a se angaja al
sub sancțiunea angajării răspunderii părților contractate și apoi, schimbul
lor, în conformitate cu regulile ordinii instrumentelor de ratificare spre a-și
juridice internaționale, de care este aduce la cunoștință, în mod reciproc,
ținut orice stat . faptul că a avut loc ratificarea
tratatului; abia la sfârșitul acestui lanț
În Tratat se prevedea, într-adevăr, că
procedural – când se întâlnesc voințele
Rusia este invitată să adere la acesta,
părților contractante, ne-am fi aflat
dar ea nu avea, și dreptul să pună
în faza existenței unui document
în discuție “fruntariile definite de
internațional în bună și cuvenită
acest Tratat precum și suveranitatea
formă, care să lege părțile contractante
României asupra teritoriului pe care
– sancționat juridicește.
le cuprinde”. Totul părea – și chiar,
exista rațiune, într-o anumită măsură, Drept urmare, s-a ajuns în situația ca
pentru acesta, de a fi extraordinar, cel Tratatul să nu existe ca atare – un act
puțin la prima vedere; dar, întrucât nu constrângător vinculum iuris, pentru
toate Puterile Aliate și Asociate au că nu s-a procedat potrivit regulilor
fost părți la Tratat, valoarea acestui care guvernează domeniul încheierii
document era afectată și de natură a tratatelor, el reducându-se la un
suscita îndoieli, deoarece statele care document semnat, dar nu și încheiat în
nu participaseră aveau calitate de terț bună și cuvenită formă , așa cum era
și nu erau ținute de obligația de a ține necesar.
seama de ceea ce se convenise și urma
Semnalăm de altfel, și faptul că, în
să se facă, încât Tratatul a ajuns să fie
documentul ce se află în discuție, s-a
inefectiv din punct de vedere juridic;
făcut precizarea esențială “Tratatul …
mai mult, nu toate statele părți la
va fi ratificat de Puterile semnatare.
Tratat l-au și ratificat.
El nu va intra în vigoare decât după
Pentru a se ajunge la încheierea unui depunerea acestor ratificări” – nimic
tratat, trebuia să se parcurgă, în mai clar și mai riguros prestabilit; în
mod obligatoriu, fazele următoare: conscință, fără parcurgerea întocmai
negocierea - pentru ca părțile să a acestui circuit de proceduri, care
fiind imperative, nu se putea devia de Rusiei. Așa se explică și tactica

la ele – fără ratificarea și depunerea adoptată de Rusia – tergiversarea prin
instrumentului de ratificare, nu discuții îndelungate și fără a ajunge
exista decât un instrument care nu la ceva angajant, precum și presiunea
avea încă darul de a produce efectele exercitată împreună cu SUA, asupra
preconizate – totul reducându-se la Japoniei să nu ratifice Tratatul (inclusiv
constatarea deciziei Conferinței de refuzul de a restitui tezaurul care fusese
pace și menționarea despre ceea ce depus spre păstrare în 1916 și 1917); în
s-a făcut și trebuia să se facă, pentru tot acest timp, Rusia sovietică aștepta
ca documentul să aibă forță juridică – momentul soluționării, pe altă cale, a
vinculum iuris. diferendului – ceea ce s-a și întâmplat,
în baza Pactului Ribbentrop-Molotov
Ca atare, România nu dispunea de un
(23 august 1939) și a ultimatumului din
tratat intrat în vigoare – fără de care ea
1940.
nu-l putea pune în aplicare și nici să-l
opună Rusiei – care nici nu aderase la În condiții normale, credem că,
el, așa cum se prevedea. Tratatul fiind un text bine conceput,
chiar ingenios – dacă ținem seama de
Se cuvine să menționăm, și faptul că
contextul existent la acea dată, situația
intrarea în vigoare a Tratatului era
ar fi fost cu totulalta, chiar ideală
condiționată, în mod explicit și strict,
pentru România. Rămâne însă un semn
de ratificarea acestui document,
de întrebare, anume că acest argument
doar de către părțile semnatare ale
– invocarea Tratatului, precum și
Tratatului, printre care nu figura
reglementările ce erau în vigoare la
însă, și Rusia; intrarea în vigoare a
acea dată (Pactul Briand-Kellog sau
Tratatului nu depindea câtuși de puțin,
Convenția de la Londra cu privire la
de atitudinea adoptată de Rusia față de
definiția agresiunii) nu se regăsesc, sub
document, pentru că numai în urma
nicio formă, evocate în discuțiile care
aderării sale, aceasta ar fi devenit parte
au avut loc cu ocazia ultimatumului
la Tratat, ceeea ce însemna că Rusia
din 1940.
se alătura doar și se angaja, acceptând
tale quale acest document, și nu că l-ar - Dar, trecând peste discuția antamată
putea pune în discuție. cu privire la forța juridică a Tratatului
– ca urmare a neratificării lui, se ridica,
Dacă ar fi fost ratificat – așa cum era
în mod inevitabil, și problema capitală
prevăzut și în consecință, exita și
– cea a opozabilității acestuia – față de
intra în vigoare, Tratatul își producea
ce state putea fi invocat documentul,
efectele indiferent de atitudinea
în general , iar față de Rusia, în mod
special. un tratat produce efecte (drepturi

și obligații) numai între părțile
Facem precizarea, încă de la început, că
contractante, există unele excepții.
deși Rusia nu avea calitatea de parte la
Deoarece este vorba despre un
Tratat, era totuși, ținută de prevederile
principiu fundamental de drept –
acestuia, poziția ei față de Tratat fiind
nefiind de conceput nașterea unei
una atipică – sui generis; or, fără a fi
obligații în sarcina unui alt stat fără
încă parte la acest document – ceea ce
consimțământul lui, în cazul în care
urma să aibă loc abia prin aderarea ce i
Tratatul ar fi existat, ca document
se oferea acesteia, trebuia să i se aplice
valabil (dacă ar fi fost ratificat și intrat
totuși, în virtutea deciziei Conferinței
în vigoare), Rusia ar fi putut invoca
– exact așa cum s-a statuat prin Tratat,
și ea, acest principiu al relativității
fără să i se ceară consimțământul;
efectelor tratatului; în speță, existau
îndată ce avea calitate de subiect de
însă, prevederile art. 9 din Tratat, prin
drept internațional, Rusia sovietică
care putea să-i fie impusă o asemenea
putea să ridice orice alte aspect, decât
obligatie, pentru că Rusia era doar
unirea Basarabiei cu România.
invitată să adere la Tratat, fără a putea
Problema de principiu care se ridica pune în discuție decizia referitoare la
era aceea dacă Tratatul a produs efecte unirea Basarabiei cu România.
numai față de părțile contractante
De subliniat așadar, este faptul că nu
sau în general și în mod special, față
era necesar și nici măcar permis să i
de Rusia. Așa cum se știe, pacta non
se solicite Rusiei acordul – acceptarea
obligant nisi gentes inter quas inita,
Tratatului, pentru ca acesta să intre
deoarece principiul res inter alios
în vigoare și nici pentru a produce
acta nec nocent nec prodest – având
efectele avute în vedere prin această
corespondent în dreptul internațional,
reglementare, în cazul în care
pacta tertiis nec nocent nec prosunt,
documentul ar fi intrat în vigoare;
nu obligă decât părțile la acel tratat
dar nici dacă nu intrase în vigoare
– “un tratat nu crează nici obligații,
încă, nu însemna că acest document
nici drepturi pentru un stat terț, fără
rămânea fără nicio relevanță în ceea ce
consimțământul său” (art. 34) . Cu
privește poziția Conferinței de pace,
toate acestea, “O obligație ia naștere
care instituise o nouă ordine juridică
pentru un stat terț dacă statul terț
în ceea ce privește legitimitatea unirii
acceptă, în mod expres și în scris,
Basarabiei cu România, întrucât chiar
aceste obligații”(art. 35) .
Rusia proclamase dreptul unei națiuni
Așadar, de la regula potrivit căreia de a ieși din compunerea ei.
Pe de altă parte, este de notat și cunoscute cazuri în care au fost

faptul că la Conferințele de pace, implicate și alte state decât părțile la
participă numai statele beligerante și tratat – fie în poziția obținerii unor
cele asociate și că de regulă, deciziile drepturi și avantaje (stipulațiunea
impuse privesc exclusiv pe beligeranții pentru altul), fie în aceea de impunere
învinși și nu pe statele care nu s-au a unor obligații – pacta in odium
aflat în conflictul respectiv. Regulile tertiorum, deși aceste state nu fuseseră
dreptului internațional admit, iar în parte la conflictul cu privire la care
jurisprudența Curților internaționale avea loc soluționarea. În această
de justiție , se consideră totuși, că de ordine de idei, menționăm faptul că la
unele obligații ce rezultă din tratate, Congresul de la Berlin (1878), când i s-a
trebuie să țină seama nu numai statele recunoscut României independența,
părți la documentul prin care acestea i s-au impus totodată, și obligații –
au fost stabilite, ci și celelalte state, inter alia, printre care figura și cedarea
chiar dacă nu sunt parte la el. Astfel, celor trei județe din sudul Basarabiei,
se ajunge ca, în unele cazuri, să aibă Rusiei, în condițiile în care România
loc aplicarea directă a prevederilor nu participase la Congres și nici nu
dintr-un tratat (fără a fi fost notificat era parte la tratatul respectiv . Prin
printr-un alt act decât ratificarea Tratatul de pace (1947), în art. 28(4), i
tratatului respectiv); posibilitatea s-a impus României renunțarea la toate
ca un stat să adere la un tratat fără reclamațiile împotriva Germaniei,
a fi nevoie de aprobarea părților la care nu fuseseră reglementate până
acesta sau formularea de rezerve la la 8 mai 1945 . Dar, prin Protocolul
un tratat pe care îl ratifică; în unele aditional secret (pct.3) la Tratatul de
tratate, se stipulează, în mod expres, neagresiune dintre Germania nazistă
că beneficiul dispozițiilor se extinde și și Rusia bolșevică (Moscova, 23 august
la alte state care nu sunt parte la tratat; 1939), s-a mers și mai departe decât
de asemenea, în cazul în care se crează angajarea unui stat care nu avea
o situație obiectivă – când apare un calitatea de parte la un tratat și anume,
stat nou și acesta este tratat ca atare, s-a decis lichidarea acestora prin
în comunitatea internațională (cazul agresiunea care a urmat.
insulelor Aaland, Statutul Antarcticii
Nu trebuie ignorant faptul că, până
ș.a.).; dacă este vorba de un tratat
la Conferința de pace, a dominat
politic sau referitor la teritoriul de stat
principiul echilibrului de forțe și al
– așa cum este și cazul nostru.
compensațiilor, când totul era dictat
În practica internațională, sunt de Marile Puteri, dar chiar și după
aceea, când a fost înlocuit cu principiul produs acel accident istoric - când
naționalităților, practica dictatului de evoluțiile ce au urmat nu mai aveau cum
către Marile Puteri nu a încetat. să rămână cele normale, ele devenind
potrivnice sistemului de la Versailles.
Soluția din art. 9 a Tratatului era pe
Tratatul era într-adevăr, diferit – un
deplin îndreptățită – având o autoritate
caz aparte, când una dintre Marile
deplină și în condițiile de atunci;
Puteri ale lumii nu participase la actul
principiul naționalităților, care a fost
de decizie, prin care i se impusese o
pus la baza deciziilor Conferinței,
măsură care, în condiții normale, era
s-a aplicat în mod firesc, și în cazul
de prevăzut cum va reacționa.
Basarabiei; dată fiind situația – lipsa
unui guvern recunoscut care să Rămânând neratificat, Tratatul se
reprezinte Rusia, Conferința s-a văzut prezenta aproape ca un act de intenție
obligată să decidă în sensul confirmării ce se cerea a fi dus mai departe cu
dorinței de unire a Basarabiei cu procedura, spre a fi în stare să aibă
România; nu era pentru prima oară impact – efecte juridice și sancționat
când ceea ce se decidea la o Conferință ca atare; deoarece documentul nu era
de pace, se impunea întregii omeniri. încă adus în stadiul în care să i se aplice
regulile în materie – nefiind ratificat,
- Summatim, menționăm următoarele:
el nu exista, în sensul că nu putea
Dacă Tratatul, ca orice alt document reprezenta un temei juridic suficient,
politico-juridic internațional, ar fi fost care să conducă la aplicarea regulilor
ratificat – așa cum în mod indiscutabil, pe care le conținea. În această privință,
se impunea, potrivit clauzelor sale cerința era cât se poate de precisă și
finale și ar fi intrat astfel, în vigoare, inevitabilă – “nu intră în vigoare decât
s-ar fi pus în concordanța necesară, după depunerea acestor ratificări”; o
situația de fapt – unirea Basarabiei cu asemenea riguroasă formulă nu s-a
România, așa cum se realizase ea, cu folosit și în cazul celorlalte tratate
cea legală – recunoașterea, ceea ce ne- semnate la Conferință (în Tratatul
ar fi oferit formula ideală ca autoritate, de la Trianon se prevede sec “va fi
cât privește legitimitatea aspirațiilor ratificat”).
noastre și ar fi fost astfel, imbatabil
În același timp, se cuvine și trebuie să
de eficientă, pentru respingerea
menționăm, totodată, faptul că, deși
pretențiilor URSS de a mai pune în
Tratatul nu a intrat în vigoare (din cauza
discuție validitatea actului unirii
neratificării lui de Japonia), importanța
Basarabiei cu România. Unirea ar fi
și consistența acestui act rămân totuși
durat ca atare, numai dacă nu s-ar fi
notabile, iar efectele lui – atâtea câte
s-au produs, au fost extraordinare și sugerează supoziția rezonabilă că

în niciun caz, contestate sau respinse, Tratatul nu era, pur și simplu, respins,
chiar și în această ipostază. Deși s-a ci dimpotrivă, mai curând acceptat,
oprit la stadiul semnării lui, Tratatul – în mod tacit. Este de menționat, de
așa cum era, neratificat –, a stat totuși, altfel, faptul că la semnarea Convenției
la baza reunirii – o situație cu totul privind definirea agresiunii, Litvinov
aparte. Tratatul nu a fost respins de îi declara lui Nicolae Titulescu că
niciun stat (ignorarea nu este același “semnând această Convenție, v-am
lucru cu respingerea lui). Franța, făcut cadou Basarabia”; deși ezitant
alături de Marea Britanie (primul stat și inconsecvent, Litvinov exprima
care a recunoscut unirea Basarabiei ori încerca să ateste o stare de fapt
cu România) au susținut unirea la prin care se susținea un dialog și nu
Conferința de pace, fiind părți la Tratat o confruntare. Duplicitatea Rusiei
și l-au ratificat. Georges Clemanceau, sovietice nu a mai putut fi însă
președintele Conferinței, a avut aceeași ascunsă, văzându-se atunci când urma
atitudine favorabilă; după ezitările să se semneze Tratatul de asistență, din
explicate de interesele economice pe cauză că era menționată în document
care le avea cu Rusia sovietică, Italia “frontiera pe Nistru” și ea nu avea
s-a alăturat și ea, în favoarea României, de gând să accepte, așteptând un alt
ratificând Tratatul. Până la urmă, și prilej, favorabil intereselor ei.
SUA a recunoscut, în 1933, unirea
Unirea Basarabiei cu România se baza
Basarabiei cu România. Nu numai că
pe regulile de drept internațional
niciunul dintre statele semnatare nu
și pe echitate, care îi confereau
s-a dezis de Tratat, dar nici celelalte
legitimitatea; într-un fel, în cazul
state, inclusiv Rusia sovietică, care
Tratatului, se transpunea la nivel
se afla în curs de negocieiri, nu au
internațional, regula din dreptul intern
făcut-o; documentul, cât și efectele
error communis facit ius; de aceea, nu
acestuia au fost acceptate, fie expres,
se punea în discuție unirea Basarabiei
fie în mod tacit, de către întreaga
cu România. Și Rusia sovietică, deși
omenire – opinia publică mondială
nu i-a convenit, a respectat Tratatul,
percepându-l ca pe un act de dreptate
pentru că întreaga comunitate
ce se făcea Basarabiei, atâta vreme cât
internațională ar fi dezaprobat-o; ea s-a
soluțiile adoptate în acest caz au stat
abținut, așteptând momentul potrivit –
și la baza celorlalte tratate semnate la
anume, când România izolată, nu și-a
Conferință. Mai mult decât atât, însăși
mai putut apăra interesele.
restabilirea relațiilor diplomatice
dintre România și Rusia sovietică ne La Tratat, din nefericire, au participat
doar câteva dintre statele membre în poziții revanșarde. De notat, este și

ale Alianței, un fapt care i-a redus faptul că tocmai SUA, care a dominat
din autoritatea de care România avea nestingherită desfășurarea Conferinței
o acută nevoie, în condițiile în care, de pace, influențând-o în mod decisiv,
la toate celelalte tratate, participase nu se afla printre statele parte la tratat;
majoritatea acestora. Și mai puțin a refuzat să fie parte, pe motivul că
favorabil, a fost faptul că lipsea din are relații prietenești cu URSS; în
acest Tratat, puterea cea mai influentă afară de faptul că, la Conferința de
la Conferință – SUA, care nu dorea să pace, nu recunoștea tratatele încheiate
dezmembreze Rusia sovietică, ceea ce de România cu Puterile Alianței
era simptomatic, cât privește șansa (Franța, Marea Britanie, Rusia, ș.a.),
încheierii Tratatului și a autorității; sub pretextul că erau tratate secrete și
chiar și influența favorabilă pe care contesta calitatea de stat beligerant a
au avut-o unele state participante la României (pentru că încheiase Tratatul
Tratat s-a redus în mod treptat, inclusiv de la Buftea), propusese chiar și
garanția și reacția ce se așteptau de excluderea României de la Conferința
la ele, în evoluția ce a urmat – când de pace, pentru că armatele române,
unele se aflau ele însele, într-o situație alungându-l pe Béla Kun, ocupaseră
disperată. Budapesta, iar Wilson avea în vedere
doar autonomia Transilvaniei și nu
Rămâne discutabil faptul că, și în
unirea cu România.
ipoteza în care ar fi fost satisfăcută
procedura respectivă, iar Tratatul ar - Modificarea raportului de forțe
fi fost intrat în vigoare, ar fi existat în Europa, cu regruparea statelor și
siguranța că Rusia - în condițiile constituirea de alianțe în funcție de
expansiunii ei de acaparare de teritorii poziția pe care o aveau acestea, de pro
și subjugare națională și neținând și contra sistemului de la Versailles,
seama de nicio regulă, ar fi acceptat au răsturnat însă această ordine , cu
acest document. Dar obstacolul dispariția unor state sau ciuntirea
previzibil l-a constituit atitudinea din teritoriul altora – România fiind
SUA, când Senatul vota împotriva una dintre victime , iar soarta tristă
intrării SUA în Societatea Națiunilor a Basarabiei a fost decisă prin crima
și neratificând tratatele semnate la înternațională pusă la cale în baza
Conferința de pace (printre care și cele Protocolului secret adițional la Pactul
pe care le avea cu România), încheia Ribbentrop-Molotov, iar după aceea, a
alte tratate cu Austria, Germania și urmat și ultimatumul URSS, din 1940.
Ungaria (1921), tocmai statele ce se aflau
În condițiile în care Franța capitulase
(1940), Marea Britanie se afla sub tirul decenii .

rachetelor balistice V-2 ale Germaniei,
Parcursul relațiilor româno-sovietice,
iar Societatea Națiunilor devenise
pe întreaga perioadă ce a urmat după
inactivă, puterile dominante în Europa
semnarea Tratatului, a fost marcat și
erau cele revanșarde – Germania nazistă
teribil distorsionat - agravat, trecându-
și Italia fascistă; împreună cu URSS,
se de la poziția de aliate inițial, la poziția
ele controlau Europa și decideau soarta
de state beligerante apoi, din cauza
altor popoare. Fisurile sistemului de la
diferendului ce avea la bază obsesia
Versailles se produseseră prin șirul de
vindicativă “înapoierea, cu orice preț”;
acțiuni diplomatice de la Genova (1920)
era o poziție cu adevărat, inegală și
– când se regrupau statele occidentale,
nimicitoare, între România – un stat
Rappalo (1922) – unde s-au stabilit
căruia destinul i-a surâs, oferindu-i o
relațiile diplomatice între Germania
enormă șansă prin legitimarea luptei
și Rusia sovietică, Locarno (1925) –
sale pentru întregirea românilor,
când se regrupau statele occidentale
încât să se poată menține și ea, ca stat
în Pactul renan, apoi politica de
independent și suveran – așa cum se
appeasement, până la capitularea de
acceptase Conferința de pace, pe de o
la Munchen (1938). După aceea, au
parte, și imperiul rusesc, întins pe două
intrat în scenă cei care au declanșat
continente, acaparator și impilator
confruntarea sângeroasă . România a
– o închisoare a popoarelor supuse
fost victima acestor factori perturbanți,
exploatării tiranice. Poziția Rusiei
iar soarta Basarabiei a fost pecetluită
sovietice a constat, în toată acestă
în acest context.
perioadă, în presiunea și amenințarea
- În urma ruperii relațiilor diplomatice surdă, în așteptarea momentului când,
de către Rusia sovietică (ianuarie 1918), fără scrupule, să dea lovitura de grație
pe motiv că România ar fi intervenit României.
militar în Basarabia (după arestarea
Normalizarea - atât cât aceasta era
min. plenip. al României la Petrograd,
posibilă, a relațiilor dintre România și
Constantin Diamandy – care a fost
Rusia sovietică - un zig-zag continuu,
eliberat doar în urma protestului
a avut loc mult mai târziu, după
vehement al Corpului diplomatic
Conferința de pace (1918-1920), prin
din capitala Rusiei, pecetluindu-se
Schimbul de scrisori din 9 iunie 1934
și soarta tezaurului României), șirul
dintre N. Titulescu și M. Litvinov,
acțiunilor încercate de normalizare a
ca urmare a restabilirii relațiilor
relațiilor româno-sovietice – cel puțin
diplomatice dintre ele, după apoape
aparent, s-a întins pe parcursul a două
decenii; în acest timp, avut loc o
suită de întâlniri dintre N. Titulescu menționat Nistrul ca frontieră dintre

cu Gh. Cicerin și M. Litvinov; dar cele două state – ceea ce dovedea faptul
stabilirea relațiilor diplomatice că se tergiversase reglementarea, încât
nu a condus, deîndată și în mod diferendul să fie tranșat pe altă cale.
lesnicios, la soluționarea diferendului
Rămâne de neînțeles de ce, mai ales în
– recunoașterea Tratatului și a unirii
deceniul al treilea al secolului trecut,
Basarabiei cu România. Perioada care
când Rusia, zguduită de revoluție,
a urmat se caracterizează, printr-un
descompusă ca stat și ca societate, ca
șir de întâlniiri (Copenhaga – 1920,
urmare a luptelor interne, având loc
Varșovia – 1921, Genova – 1923
și intervenții ale armatelor străine,
ș.a.) și de convenirea unor acțiuni
în timpul războiului cu Polonia, era
încurajatoare, dar nesatisfăcătoare
preocupată de un eventual atac al
ca rezultat (punerea în vigoare, cu
României, dar căuta în același timp,
anticipație, a Pactului Briand-Kellogg
să-și normalizeze relațiile cu alte state,
– 1929). Tărăgănările au fost produse de
România nu a folosit și ea, acel context
refuzul, când în chip brutal – explicit
favorabil ce i se oferea, pentru a tranșa
făcut (la Genova, în 1921, Cicerin făcea
diferendul cu privire la recunoașterea
pentru prima oară, distincție între
unirii Basarabiei cu România,
respectarea statu quo-ului teritorial
precum și recuperarea tezaurului
și recunoștea acest statusquo, dar nu
ce-i fusese dat Rusiei în păstrare.
recunoștea și statu quo-ul teritorial
De auditu, dar și din documentele
asupra Basarabiei; nici prin Convenția
existente cu privire la discuțiile
de la Londra cu privire la definirea
româno-sovietice care au avut loc la
agresiunii (1933), nu se considera
Varșovia, rezultă că reprezentanții
obligat să renunțe la respingerea
Rusiei sovietice, deși erau rezervați în
Tratatului), când subânțeles, al URSS-
recunoașterea Tratatului, manifestau
ului, de a recunoaște Tratatul, iar
totuși, o anumită flexibilitate pentru
întâlnirile nu au condus câtuși de
soluționarea diferendului. Ca atare,
puțin, la soluționarea diferendului.
a fost ratat prilejul care i se oferise,
În timpul Conferinței de la Montreux printr-o apreciere greșită ori o
(1936), Nicolae Titulescu convenise în neînțelegere a situației și pentru că
sârșit, cu Litvinov și parafaseră textul diplomația română s-a lăsat angajată
Tratatului de asistență mutuală dintre în tactica tergiversării, până în
România și Uniunea Sovietică (21 iulie momentul 1940. Și mai mult decât
1936) , dar acest document nu a mai fost atât, așa cum afirmă unii cercetători
semnat de Litvinov, din cauză că era , diplomația română ar fi preferat să
susțină mai curând, Polonia – care se Molotov și apoi ultimatum-ul din 1940);
afla în război cu Rusia, în loc să profite acțiunea ei prădalnică și discreționară
de faptul că Rusia părea mai dispusă a fost aceea de a-și însuși în plus, cu
ori era nevoită, să recunoască unirea titlu de despăgubire, și Bucovina de
Basarabiei cu România. Nord care în mod legitim, îi revenise
României, în baza Tratatului de la
Deoarece Tratatul nu avea un
Saint Germain, încheiat cu Austria, la
caracter bilateral, ci apărea ca o
care Rusia sovietică nici nu era parte
decizie a Conferinței și reprezenta
și nu a pregetat câtuși de puțin, să-l
rodul atitudinii adoptate de mai
violeze (dar și România avea la rândul
multe state din Antantă, dată fiind și
ei, temei spre a-i cere despăgubiri
valoarea Tratatului, efectele acestuia
pentru cele două secole în care o parte
producându-se independent de poziția
din teritoriul României – Basarabia,
Rusiei sovietice, consider că tactica
fusese ocupat de Rusia); și mai grav,
discuțiilor bilaterale România – Rusia
nu s-a dat în lături să pună stăpânire
ce au avut loc, a constituit o capcană;
pe Ținutul Herța, pe o parte din Delta
era o discuție româno-rusă, între
Dunării și pe Insula Șerpilor, care nu-i
doi inegali, ca și cum cauza nu ar fi
aparținuseră niciodată (în Congresul
avut nicio legătură cu statele care
de la Brelin, din 1878, s-a decis că
semnaseră Tratatul.
acestea reveneau României); dar nici
În tot acest timp, Rusia sovietică nu a în Comisia mixtă de frontieră în care
avut în vedere și nici nu a dat dovadă participam, nu înceta să-și rotunjească
în niciun fel, de bună-credință, în teritoriul pe care, în mod ilegal, îl
acțiunea de normalizare a relațiilor stăpânea deja, de la România . Toate
sale cu România; ținta obsesivă a URSS acestea aveau loc pentru că Germania
a fost să-și ia revanșa prin “înapoierea, nazistă a lui Hitler și Rusia bolșevică a
cu orice preț”, a Basarabiei și a lui Stalin făceau, în cârdășia lor, legea –
Bucovinei de Nord. vae victis, în Europa din acele vremuri.
Dar nu numai că, nerecunoscând Quod erat demonstrandum!?
Tratatul, nu s-a ajuns la normalizarea În justificarea ultimatum-ului din
propriu-zisă a relațiilor pentru o lungă 26 iunie 1940, Molotov, ignorând
perioadă de timp (aproape 16 ani) – Tratatul, pretindea că Rusia ar fi
așa cum s-ar fi cuvenit, cu statul ei suferit din cauza agresiunii României
vecin – România; Rusia sovietică a care ar fi ocupat Basarabia în 1918,
stat la pândă, spre a acționa îndată ce deși unirea fusese decisă de Sfatul
a apărut prilejul (Pactul Ribbentrop- Țării (în realitate, românii din
Basarabia și nu ucarinenii – una dintre însă, că în speță nu era cazul, pentru

minorități, fuseseră cei care reușiseră că importanța domeniului impunea o
să-și exercite, în sfârșit, dreptul lor reglementare mult mai severă.
indiscutabil la autodeterminare,
În urma luptei de eliberare națională
alăturându-se celorlalți români – un
pe care popoarele au dus-o împotriva
principiu pe care, în mod ipocrit și în
imperiilor opresive, în scopul de a
mare zarvă, chiar și Rusia îl declarase,
asigura pacea veșnică, Conferința
dar nu-l aplica), pretinzând că locuitorii
de pace le-a recunoscut libertatea și
Basarabiei – în majoritate români,
dreptul lor de a se constitui în state
erau legați de Ucraina (ca limbă și
suverane naționale, punând la baza
componentă națională) ; în fapt,
acestora noua ordine juridică; în același
românii erau majoritari în Basarabia,
sens era și opinia publică din acea
iar peste Nistru exista o minoritate
vreme. Această nouă ordine politico-
română, greu de ignorat; o bruală
juridică internațională, așa cum era
cutezanță a celui care nu dă seama
consfințită prin deciziile Conferinței
pentru aberațiile sale ultragiante.
de pace și tratatele semnate cu acest
- Prin ineditul lor în istoria relațiilor prilej, avea un caracter imperativ și
internaționale, tipologia, ca de altfel o aplicație generală, pentru că ele
și soarta singularizată – unius a se bazau pe deciziile Conferinței și
Tratatului, în forma în care acest angajamentele asumate, mai ales de
document s-a aflat și s-a aplicat timp către Marile Puteri. Ca atare, această
de două decenii, acestea pot să apară ordine, fiind obligatorie față de toate
la prima vedere, ca o inadvertență statele, nu era de conceput să implice
sau anomalie, dacă le raportăm la excluderea Basarabiei de la acest
exigențele procedurii de care trebuia beneficiu. Documentul, chiar dacă nu
să se țină seama în domeniul angajării a fost ratificat și nu a intrat în vigoare,
statelor prin tratate, astfel încât statele existente la acea dată tratându-l
să se poată beneficia de regimul și considerându-l ca atare – o decizie
impus în virtutea principiului pacta a Conferinței, l-au recunoscut totuși –
sunt servanda. Evitarea rigorilor unele în mod expres (prin semnarea și
– ratificarea și intrarea în vigoare, ratificarea lui), iar altele l-au acceptat
tranșant impuse, ar fi putut fi în mod tacit, în ciuda carențelor pe
înlăturate, printr-o clauză inclusă în care le-am semnalat mai sus.
Tratat, în virtutea căreia documentul
- În concluzie, ținând seama de rolul
să intre în vigoare și să se aplice încă
cardinal și decisiv pe care l-a avut
de la data semnării lui; menționăm
Conferința, în stabilirea păcii și
securității, precum și în întronarea unei de pace. Așa cum am arătat deja, în

noi ordini politico-juridice în Europa, virtutea acestui principiu, unanim
cu indiscutabila autoritate pe care recunoscut și aplicat, s-au reconstituit
aceasta o deține în lume, pe parcurs de noi state, ori unele s-au reîntregit.
un secol – rămânând reperul în raport
- Dacă am face comparație între cele
de care se defineau și se definesc și
două posturi ale Basarabiei (cea în
în prezent, relațiile dintre state, cu
care s-a aflat și apoi, cea în care se
perenitatea ce ne este confirmată de
află în prezent), vom constata, cu
întreaga organizare a omenirii, în state
regret și îngrijorare, că din postura
naționale (cu excepția unor cazuri
ei de beneficiară, în baza prevederilor
aparte), principiul naționalităților –
Tratatului – când hotărârea Sfatului
devenit apoi, dreptul popoarelor de a
Țării, fiind recunoscută și consfințită,
dispune de ele însele – un principiu
s-a ajuns la măreața realizare a
fundamental al dreptului internațional,
României Mari, încât prin întregirea
nu putem să nu constatăm influența
țării, românii să fi putut reveni și
pozitivă produsă asupra Tratatului.
ei, în structura statală a națiunii din
Mai adăugăm la acestea, faptul că a
care fuseseră răpiți (1812) – România,
avut loc și o flexibilizare, ca urmare a
iar un reprezentant al Basarabiei să
teoriei din doctrină despre aparențele
facă parte (până în 1940), în calitate
în drept și valoarea actelor putative.
de ministru, din Guvernul României.
În lumina celor de mai sus, trebuie
Dimpotrivă, în cea de-a doua postură,
să fie apreciată și valoarea Tratatului,
Republica Moldova, în urma exercitării
anume că simpla lui semnare a fost eo
dreptului ei la autodeterminare , se
tempore, suficientă, spre a-i conferi
reduce doar la un stat format din cele
acestuia o deplină notorietate în ceea
câteva județe din spațiul Basarabiei,
ce privește legitimitatea actului unirii
lăsându-i în schimb, pe ceilalați
Basarabiei cu România. Ca atare,
români din Basarabia, în voia soartei,
Tratatul a fost acceptat și recunoscut
sub stăpânirea Ucrainei ; nu s-a mai
de întreaga comunitate internațională
mers din păcate, până la revenirea –
ca fiind valid și obligatoriu, deoarece
unirea ei cu Țara , ci s-a oprit hélas,
actul de unire a Basarabiei cu România
la o soluție intermediară, concretizată
se circumscria întocmai, în limitele
în separarea ei de România; cu alte
regulilor ce s-au aplicat, având la bază
cuvinte, a avut loc o secesiune – ruperea
principiul naționalităților. Același
unei părți din națiune prin crearea
principiu și reglementări s-au aflat și
unui al doilea stat alături de România,
s-au aplicat de asemenea, și în cazul
încât Basarabia s-a îndepărtat în loc
celorlalte tratate semnate la Conferința
să se alăture acesteia (o situație ce se O asemenea soluție hibridă – cu

încercase și în cazul Cataloniei, când două entități statale la care s-a ajuns,
atitudinea clară luată de Spania a pus deoarece, în 1991, a fost ignorată
capăt acestei erezii). decizia Sfatului Țării din 1918, iar în
vreme ce România se pregătea și intra
Cedarea Basarabiei și a Bucovinei de
în structurile euro-atlantice, Republica
Nord constituie o rupere din teritoriu
Moldova gravita în jurul Moscovei ,
– un raptus, ce i-a fost impusă
reprezintă în plus, tot o lovitură, dar
României, prin ultimatum-ul calificat
sub o altă formă și într-o altă epocă
– “o declarație de război condiționat”,
istorică, ce este dată națiunii române
din 1940, când Molotov a amenințat-o
– un prilej de instabilitate, conflict
cu folosirea forței armate (la care a și
și distanțare, iar apoi, de posibilă
recurs, spre a grăbi ocuparea acestora),
intervenție a Rusiei în zonă. În sensul
în termeni cât se poate de categorici
adagiului amicus Plato, sed magis
și fără să aștepte, dictând “înapoierea,
amica veritas, nu este de ignorant nici
cu orice preț”, chiar în cursul zilei de
faptul că prezența militară a Federației
26 iunie; o asemenea amenințare cu
Ruse de la Tiraspol, controlul întregii
folosirea forței a constituit și în acea
economii a Republicii Moldova, precum
vreme, o crimă de agresiune care, în
și devotamentul unor președinți față
mod evident, nu avea cum să confere
de Moscova, creându-se astfel un
legitimitate unui act nul, ab initio,
spațiu de manevră pentru Federația
nefiind valabil ex tunc, ci dimpotrivă,
Rusă, încât aceasta, tratându-ne ca
antrena răspunderea agresorului
pe o gubernie, să ne conteste dreptul
– URSS; în consecință, se aplica
nostru sacru de a ne asigura securitatea
principiul juridic quod nullum est ,
prin aderarea la NATO. În loc să
nullum producit effectum. În acest
reîntregeasă România, Basarabia, la
caz, situația revenea la starea inițială
rândul ei a fost secționată prin linia
– statu quo ante și trebuia să aibă
Kalinin, încât o parte dintre români
loc restitutio in integrum. Dacă din
au ajuns sub stăpânirea Ucrainei.
punctul de vedere al regulilor dreptului
În realitate este vorba de o acțiune
internațional, URSS nu putea avea
care coincide cu abordarea Moscovei
calitatea de suveran asupra Basarabiei,
pentru a-și menține influența în zonă,
fiind un non dominus, ea nu mai era în
separând Basarabia de România.
drept nici să transmită Ucrainei ceea
Justificarea Rusiei se bazează pe
ce deținuse în mod nelegitim, prin
abordarea lui Molotov și anume că
rapturile repetate, încălcând regulile
populația din Basarabia reprezintă
dreptului internațional.
“națiunea moldovenească”.
Victime ale viclenei politici divide et pe acesta și nu i se pune în discuție

impera, România, așa cum este ea și constituirea, separat de România) și
în prezent (fără părți din Basarabia în termenii teribili din ultimatum-ul
și Bucovina de Nord și cu un vecin URSS din 1940; s-a ținut seama totodată,
incisiv și acaparator – Ucraina), alături cu strictețe, de arbitrara linie Kalinin
de ea aflându-se Republica Moldova (prin care Basarabia era secționată
(alcătuită din câteva județe, sub dublă și alăturată teritoriilor din Ucraina,
presiune – sufocată de strânsoarea încât să împiedice pentru totdeauna,
Ucrainei și sub amenințarea armatei refacerea ei și să se urgenteze procesul
ruse de la Tiraspol), în vreme ce de rusificare a românilor); deci, s-a
românii sunt abandonați acum, sub racordat la ordinea de care pretindea
stăpânirea și persecuția Ucrainei că vrea să se rupă. Așadar, în vreme
(reprimați, pentru că nu mai au dreptul ce întreaga omenire – statele (inclusiv
la educație în limba română, românii Federația Rusă) și Consiliul Europei
sunt forțați să-și riște viața pentru a au condamnat, în termenii duri care
apăra teritoriul Ucrainei de agresiunea se cuveneau, acest pact criminal,
rusească), alcătuiesc, împreună, o doar România și Republica Moldova
imagine deloc optimistă a destinului – tocmai victimele acestui act, l-au
națiunii române, ce ne plasează într-o prezervat, acceptându-l fără ezitare
poziție incomodă și cât se poate de și l-au eternizat . Nu ar trebui ca cei
critică – între Scylla și Caribda, iar care au pus semnătura pe tratatele
acest lucru ar fi trebuit să le dea de respective să dea unele explicații?
gândit celor care ne conduc, cu privire
Dar nu trebuie ignorată și în niciun
la relațiile pe care ar trebui să le avem cu
caz, trecută cu vederea, contribuția
Ucraina. În această situație, afirmarea
nefastă – antiromânească a unor
în comunitatea internațională și
guvernanți de la București, care s-au
promovarea intereselor naționale, sunt
grăbit să scape de această problemă
substantial reduse; cui prodest?
– unirea Basarabiei cu România (o
De notat este însă, faptul că Basarabia, atitudine confirmată și de faptul
în forma în care este succedată de că la Adunarea de la Chișinău, din
Republica Moldova, nemaiunindu-se 1991, nu a participat nicio oficialitate
cu România, are în prezent frontierele din România; în mandatul pentru
fixate față de Ucraina, dar și față negocieri, propusesem coordonarea
România, în strictă conformitate cu dintre România și Republica Moldova
prădalnicul pact Ribbentrop-Molotov a discuțiilor cu Ucraina în problema
(încât ea își fundamentează statalitatea frontierelor, dar nu a fost aprobată).
Manifestându-se ostentativ, spre ei, cât mai urgent și cu orice preț,

a dovedi că nu are nicio legătură aproape obsesiv, ceea ce într-o
cu această evoluție de la Chișinău, anumită măsură, era explicabil, dar
Guvernul României a recunoscut nu prudent și înțelept, în structurile
imediat (primul) Republica Moldova. euro-atlantice, în mod implicit,
Astfel, s-a debarasat de o problemă s-a ajuns și la abandonarea pentru
delicată și anume că, odată eliberată, totdeauna, a idealului reîntregirii
Basarabia ar fi trebuit să ni se alăture, României, când, în noile condiții, se
ignorând faptul că ea făcuse parte putea și trebuia ridicată în termenii ce
integrantă din România până la se cuveneau, o asemenea problemă de
ultimatumul din 1940. Semnificativ interes național. În mod surprinzător
este și faptul că Președintele României și nedemn, a reapărut, în anii ’90,
de la acea vreme a refuzat să primească sindromul obedienței față de Răsărit
o delegație de la Chișinău, sosită la – Federația Rusă și Ucraina (deși era
București pentru a antama problema de notorietate faptul că pe parcursul
unirii . Mai târziu, un alt Președinte unei jumătăți de secol, România a
a refuzat să primească o delegație a contestat hegemonia Moscovei și a
tineretului din Republica Moldova. luptat pentru un tratament de la egal,
la egal). Adoptând, din nefericire,
Abandonată pentru totdeauna,
lozinca păguboasă “să lăsăm trecutul”,
refacerea unității națiunii nu a mai
ori inspirându-se din filozofia
constituit un obiectiv al României
defetistă “sacrificii istorice”, s-a ajuns
– nu a existat niciun plan de țară;
la concesii uluitoare și de neiertat, ale
s-a ignorant faptul că în acea
căror consecințe sunt și rămân greu de
perioadă, alte națiuni se refăceau și
înlăturat (prin Tratatul de prietenie cu
fără o consultare a românilor (prin
Federația Rusă, România a recunoscut,
referendum), guvernanții au și trecut
la o jumătate de secol de la Tratatul de
la tranzacționare ; responsabilitatea
pace din 1947, că a săvârșit un act de
și demnitatea sunt calități la care nu
agresiune, deși românii încercaseră să
ajunge oricine. S-a oficializat, fără
recupereze Basarabia; iar în ceea ce
ezitare, ceea ce era înpotriva României,
privește tezaurul depus la Moscova,
dar în beneficiul Ucrainei (stat care,
nu s-a făcut niciun progres în vederea
făcând și el parte din stăpânirea
recuperării lui; cu acordul României,
rusească, nu putea fi exonerat pentru
Federația Rusă, deși nu mai este stat
oprimarea românilor).
riveran la Dunăre, controlează, de
Construindu-se politica externă a conivență cu Germania, Comisia
României pe obiectivul accederii Dunării, cu toate că 2/3 din Dunărea
navigabilă se află pe teritoriul incluse apoi, în structura teritorială a

României; prin tratatele încheiate cu Ucrainei, în baza pactului Ribbentrop-
Ucraina, România a acceptat pentru Molotov, Ucraina a reacționat așa cum
totdeauna consecințele zdrobitoare ale era de așteptat.
stăpânirii Basarabiei de către Rusia).
În scopul de a tranșa cât mai rapid o
În urma destrămării URSS și a asemenea problemă și a-și consolida
constituirii de state independente, fără lungi discuții, luarea în stăpânire
ca succesoare ale acesteia, printre a Basarabiei (cu excepția Republicii
care figura și Ucraina, se crease în Moldova și a zonei nistrene) și a
sfârșit, un nou context, de această dată Bucovinei de Nord – moștenite de
favorabil României, pentru înlăturarea la URSS, Ucraina a dus negocieri
nedreptăților și reunirea românilor din cu România, încă din 1992, asupra
Basarabia cu Țara. frontierei dintre ele. Dar, în condițiile
în care pozițiile celor două state erau
Noul nostru vecin de la Răsărit, Ucraina
diametral opuse, ținând seama și de
– un segment din ceea ce fusese Rusia
faptul că Ucraina refuzase să condamne
și profitor în totalitate al raptului, avea
pactul Ribbentrop-Molotov – ceea ce
aceeași abordare și apetit acaparator,
nu surprindea câtuși de puțin, și câtă
ca și Rusia – fiind chiar mai stridentă
vreme poziția României în negocieri
decât aceasta (nerespectarea tratatelor
se menținea pe linia Declarației
încheiate fiind de notorietate – vezi
Parlamentului, negocierile s-au blocat.
cazul Canalului Bîstroe); pretindea că
În această situație, Ucraina și-a
ar fi îndrituită să preia, pur și simplu,
schimbat tactica, propunând mai întâi,
ceea ce deținuse Rusia, prin rapturile
încheierea Tratatului privind relațiile
ce se succedaseră pe parcurs de secole.
de cooperare și bună vecinătate dintre
Față de Declarația Parlamentului
România și Ucraina (1997) în care, în
României (24.06.1991) și a Guvernului
art. 1, s-a statuat prevederea “reafirmă
(09.11.1991), prin care România saluta
că frontiera existentă între ele este
independența Ucrainei, exprimând-
inviolabilă...” Ca atare, prin această
și dorința de a dezvolta relații
manevră – acceptată de România,
prietenești, se preciza totodată,
s-a ajuns ca problema frontierei să
că această declarație nu implica și
fie în mod implicit rezolvată, iar
recunoașterea încorporării în noul
obiectul reglementării prin Tratatul de
stat, a Nordului Bucovinei, Ținutului
frontieră dintre România și Ucraina,
Herța, Ținutul Hotin și a județelor din
încheiat ulterior, s-a redus doar la
sudul Basarabiei – zone care au fost
reproducerea textului din Tratatul de
anexate cu forța de URSS și au fost
frontieră dintre România și URSS. de România; drept urmare, s-au

precipitat, începând negocierile,
Dar faptul că Ucraina se desprinsese
doar pentru a satisface pretențiile
de URSS nu-i conferea, în niciun
sfruntate ale Ucrainei; România nu
caz, de principiu și necondiționat,
a primit absolut nimic, ci a cedat
și calitatea ce și-o aroga, de titular
Ucrainei ceea ce i se cuvenea, încât
al teritoriului ce-l primise de la
până și Delta Dunării a fost împărțită
aceasta, cu atât mai mult cu cât titlul
cu Ucraina; a intrat de asemeni și în
cu care URSS îl deținuse, era cel
stăpânirea Insulei Șerpilor. Tratatul
puțin discutabil. În conformitate cu
nu este unul sinalagmatic – nu crează
regulile internaționale – art. 2 din
drepturi și obligații în egală măsură
Convenția privind succesiunea de
pentru ambele părți, neținându-se
state la tratatele internaționale (1978),
seama de interesul reciproc. Spre a se
statul succesor – Ucraina trebuia să
eterniza această cedare și a pune capăt
aibă și consimțământul României,
pentru totdeauna, speranței de unire a
spre a deveni astfel, parte la Tratatul
românilor din Basarabia, s-a încheiat
privind frontiera dintre România și
Tratatul, prin care exclude orice altă
URSS, deoarece trecerea Ucrainei
discuție în această problemă.
în poziția de parte la Tratatul care
existase între România și URSS nu Pentrut mandatul de negociere a
se producea automat. În același sens, Tratatului privind frontiera cu Ucraina,
este și doctrina unde prevalează au fost discutate mai multe variante,
opinia potrivit căreia, aceste tratate dar până la urmă negocierea s-a purtat,
nu sunt supuse succesiunii, ci se în fapt, pe cuvântul de ordine “cedarea
convine între statul succesor și statul necondiționată și definitivă” – ca și
parte la acel tratat. În cazul de față, cum nu ar fi existat o altă alternativă
nefuncționând principiul succesiunii decât a cedării, pe linie.
de drept automat la tratate, nu avea
Cu toate că existau atunci (pentru
loc preluarea Trataului de frontieră pe
că România nu mai poate să ridice
care-l avusese URSS cu România.
această problemă – stingerea
Pretinzând că ar servi interesele contenciosului făcându-se pentru
României și trecând peste poziția totdeauna) numeroase și suficient de
exprimată de Parlamentul acesteia, solide – irefutabile argumente, spre a
vremelnicii noștri guvernanți, ignorând se ajunge la eliminarea sau cel puțin, la
interesul național – de refacere a reducerea dimensiunii acestor teribile
țării, au agreat în mod solemn, prin nedreptăți, făcute pe seama României
tratate, consfințirea ruperii Basarabiei și în beneficiul Ucrainei, spre a-i
respinge, cu vigoare și demnitatea la dintre România și Ucraina (1997) este

care ne așteptam, pretențiile Ucrainei, cât se poate de clar, împotriva și pe
s-a ajuns – urmare a deciziei nefericite seama căreia dintre părți s-a tranșat
și a deficiențelor în negociere, ca problema frontierei – “se abține acum
România să cedeze pe toate planurile. și în viitor…de la orice cerere sau
Prin încheierea Tratatului de frontieră, acțiune îndreptată spre acapaparea și
România a legalizat întreaga suită uzurparea unei părți sau a întregului
de rapturi la care ea a fost supusă teritoriu”.
(cedarea, în 1812, a Basarabiei de către
Nu mai surprinde faptul că, pentru a
Turcia care nu avea un asemenea drept;
se urgenta reglementarea preconizată
dictatul lui Otto Bismark la Congresul
a problemei frontierei cu Ucraina – așa
de la Berlin, din 1878, ultimatum-ul
cum a fost ea abordată, a fost înlocuit
din 1940 și târgul de la Yalta, precum
negociatorul român (care insista pe
și Tratatul de pace, din 1947). În afara
condamnarea Pactului Ribbentrop-
acestor fărădelegi, care au lăsat urme
Molotov), cu un altul, mai flexibil și
asupra destinului românilor, și mai grav
mai ușor de influențat (format în zona
este că s-a pecetluit destinul românilor
diplomației multilaterale) încât, în
aflați sub stăpânirea Ucrainei. Ce
Trataul de frontieră cu Ucraina au fost,
să mai vorbim despre întinarea –
pur și simplu, reproduse reglementări
disprețul față de memoria celor care
ce ne fuseseră impuse de URSS,
nu s-au mai întors din Stepa Calmucă
deși nu ne aflam la încheierea unui
și Cotul Donului. Urmarea fatală
conflict militar cu aceasta; s-a creat
– nedreaptă, nedemnă și rușinoasă
o situație ireversibilă, eternizându-se
constă în faptul că asemenea teribile
o rană care data de secole, pe seama
acte au devenit legitime; din crime
României . De remarcat este faptul că,
care atrag pedepse, ele au devenit acte
deși în declarații România condamna
valabile. De-a dreptul ilogic și aberant
nedreptatea din trecut, în fapt, ea se
este faptul că au fost trecute cu vederea
alătura la aceasta. În continuare, nu
și acceptate ca acte valabile, din punct
s-ar cuveni a fi omis nici ceea ce se
de vedere a regulilor internaționale,
afirmă – de auditu, efortul depus de
ceea ce îi inculpă și ar trebui să
un ambasador acreditat la București,
răspundă, acoperindu-i astfel, pe cei
prin consultanța oferită de acesta
care rupseseră părți din teritoriul
negociatorului român, în vederea
României.
urgentării încheierii Tratatului cu
Prevederea din Tratatul privind Ucraina.
relațiile de cooperare și bună vecinătate
- Respingându-se alăturarea Basarabiei
la România – sub pretextul exercitării secole, de revenire a tuturor românilor

dreptului la autodeterminare a într-un singur stat, reprezintă un caz
popoarelor, precum și refacerea fără precedent în istorie (trecând peste
națiunii române într-un singur stat și cazul semnării de către Alexandru
stimulându-se apetitul de separare, Marghiloman a Tratatului de pace
pentru totdeauna, între cele două părți cu Puterile Centrale (1918), când
ale aceleiași națiuni; convinși prin România a ieșit din Alianță, devenind
alegațiunile – învinuirile absurde și de o colonie a Germaniei), dar și unic,
neluat în seamă, debitate de Molotov totodată, destructiv și dezastruos, prin
cu ocazia ultimatumului din 1940; lovitura ce i s-a dat propriei națiuni,
în condițiile în care reprezentanții care nu mai are cum să meargă în
Republicii Moldova nu se dezic, ci direcția afirmării și dezvoltării ei, ci i
dimpotrivă, își bazează statalitatea pe se pecetluiește un alt destin decât cel
Pactul Ribbentrop-Molotov și tocmai pe care îl merită. Este vorba despre o
de aceea, nici n-au fost de acord să modificare surprinzătoare și radicală
încheie un tratat de frățietate cu de atitudine – o răsturnare de situație
România (pe care l-am negociat în anii din partea României. Dacă timp de
’90); cu prezența Rusiei, prin armata sa două secole (în cazul Basarabiei – din
și folosindu-se de Republica Nistreană, 1812, iar al Bucovinei de Nord – din
spre a ține sub presiune Republica 1940), România s-a opus din răsputeri
Moldova; la care se mai adaugă și și a respins ruperile din teritoriul ei,
extinderea Ucrainei pe teritoriul unei precum și subjugarea unei părți din
parți din Basarabia, până la Gurile națiunea română, încercând, cu mari
Dunării, incluzând și Insula Șerpilor, riscuri – pierderi și jertfe (1941), să le
Bucovina de Nord și Ținutul Herța – redobândească acum, când s-a ivit,
preluate de la URSS – un non dominus; în timp de pace, o șansă de a încerca
atunci când Republica Moldova și-a să reducă măcar din proporțiile
limitat autodeterminarea doar la un nedreptății, România abandonează
segment din Basarabia, împreună cu acest ideal, prin Tratatul de bună-
atitudinea de complezență – à la legère vecinătate, lăsând Ucrainei, pentru
a României, toate acestea au creat totdeauna, teritoriul ce-i fusese răpit
o situație extrem de periculoasă, nu de URSS.
numai pentru Republica Moldova, ci
Ca urmare a acestui angajament,
pentru întreaga zonă.
în mod solemn, asumat – un act de
Abandonarea, pentru totdeauna, de capitulare penibil –păgubos, România
către Guvernul României a speranței de și-a retras în mod implicit – ipso facto,
pentru totdeauna și în mod jenant, putere nucleară din lume), avidă peste
orice pretenție – încercare de a înlătura, măsură și oricum, de a rămâne stăpână
în limitele regulilor internaționale, cât pe teritoriul și populația înrobită de
de cât, din nedreptățile ce i s-au impus, Rusia, de la victima sa – România, dar și
timp de secole. Dar și mai mult de atât, grăbită să-și legitimeze cât mai repede
frontiera româno-ucraineană este și fără discuții, ceea ce i se lăsase de
trasată exact pe linia impusă de URSS, către cea care initial, la rândul ei, nu
în baza Pactului Ribbentrop-Molotov o deținuse în mod legitim, aborda
– condamnat de întreaga omenire și problema teritoriului luat României
în urma ultimatumului din 1940, iar ca pe o simplă formalitate, mai ales că
în Tratatul de bună-vecinătate (art. 1), România nu ridicase problema în nicio
se confirmă că “frontiera existentă … formă; cu impertinența celui care este
este inviolabilă…se vor abține, acum sigur de rezultat – transformarea unui
și în viitor de la orice atentat… și act ilicit într-unul valabil, Ucraina a
de la orice cerere sau acțiune… de cerut, iar România a executat .
uzurpare a unei părți sau a întregului
România – victima de secole, în loc să-
teritoriu”; este evident în favoarea
și mențină și să-și promoveze dreptul la
căreia dintre părți s-a încheiat acest
reparații, încât să elimine nedreptățile,
Tratat. Așadar, este vorba despre
se dezice acum, acceptând că nu ar fi
renunțarea, cu prezenrarea de scuze,
nimic de restituit. Condamnarea prin
într-un mod explicit și fără cea mai
Tratat “a actelor injuste ale regimurilor
mică ambiguitate, dar în mod păgubos
totalitare și de dictatură militară care
și umilitor, de renunțare la Basarabia
au afectat în mod negativ relațiile” – un
și Bucovina de Nord. Exonerată de
refren al recunoașterii agresiunii din
orice răspundere și reabilitată, având
Tratatul cu Federația Rusă, împărțind
confirmarea dreptului de a stăpâni
responsabilitatea cu Ucraina, România
ceea ce a fost rupt prin forță din
a acceptat să fie condamnată chiar de
teritoriul României, Ucraina se simte
către reprezentantul ei.
încurajată să facă exact același lucru,
pe seama românilor, care co ntinuă să Încheierea Tratatului de bună-
rămână victime. vecinătate s-a făcut exlusiv în interesul
Ucraine, în scopul de a-și legitima,
Ucraina, cu alura imperială ce și-o arogă
printr-un document politico-juridic
(desprinsă din întinderea dintre Marea
angajant, rezultatul crunt al ruperii
Baltică și Vladivostok), cu ambiția
și stăpânirii unei părți din teritoriul
megalomană de a se număra printre
nostru, în vreme ce pentru România,
marile pueri ale vremii (era a treia
menținerea contenciosului ar fi oferit
Viitor pentru educație / Proeuro-Cons• 100
un eventual prilej de a înlocui acestă un gen de umilință ce ne reamintește

acțiune nelegitimă de acaparare și de despre expiațiunea de la Canossa.
a ține Ucraina departe de la adăugarea
Față de modul expeditiv și iresponsabil
altor acte potrivnice României. Dacă
manifestat în încheierea acestui
în istorie au avut loc cedări teritoriale
Tratat, reamintesc faptul că marele
în urma unui conflict ori prin forță
nostru istoric și gânditor, Nicolae
sau dictat, în cazul nostru nu s-a
Iorga, considera că niciun stat
întâmplat la fel, pentru că această
suveran nu poate merge “până la
capitulare rușinoasă s-a produs ca
necontenite concesii cu sacrificarea
urmare a disponibilității nemăsurate,
propriilor sale drepturi” și “a unor
manifestată în mod iresponsabil
prerogative suverane”, încât “existența
și ireparabil a vremelnicilor noștri
naționalității românești să fie jertfită”
decidenți, nepăsători față de soarta
.
românilor. Această poziție a Guvernului
român nu poate fi calificată ca act de Așadar, cele două posturi ale Basarabiei
promovare a interesului național, decât se află într-un regretabil și trist raport
dacă se schimbă sensul sintagmei “de – o diferență ca de la zi la noapte; prima
interes național”. postură ținea de măreția României
Mari, în vreme ce a doua postură ține
Legat de domeniul tratatelor
de ciopârțirea și destrămarea națiunii
internaționale, prin profesie și prin
române – cea mai gravă situație pentru
preocupările mele de peste 62 de ani
orice națiune.
(participând la negocierea a peste 50
de tratate – semnându-le pe unele Concluzia este dezamăgitoare și
dintre acestea și la procedurile de revoltătoare totodată, o anomalie –
ratificare ), mărturisesc că nu cunosc involuție de la bine la rău. Aceasta este
un asemenea precedent în istorie și postura - odiseea trăită de România și
am rămas înmărmurit față de modul Basarabia.
în care s-au desfășurat negocierile, Dumque,
dar mai ales, dezamăgit de faptul că Servum pecus (Horațiu)
speranțele românilor de veacuri au fost aut
înmormântate pentru vecie. După ce Faber est suae quisque fortunae (Salus-
nu s-a reușit recuperarea teritoriului tius)?
luat cu forța, România s-a angajat că nu
va ridica niciodată această problemă –
un tratat tot așa de păgubos precum
Tratatul de pace de la Buftea (1918), sau
101 •Viitor pentru educație / Proeuro-Cons
Ion M. Anghel, Politica externă și diplomația României pe parcursul unui secol de la înfăptuirea României Mari, Vol. I - Momentele cruciale,
Edit. Academiei Române, București. 2018, p. 71-73; Tratatele de la Trianon și Paris din 1920 – Documentele prin care s-a consfințit înfăptuirea
României Mari, Edit. Academiei Oamenilor de Știință din România, București, 2018, p.10-15; Politica externă a României cu privire la Basarabia,
reflectată în activitatea diplomaților săi, Edit. Universul Juridic, București, 2016, p.334-343 și Basarabia – pământ românesc, Rev. Geopolitica, Edit.
Top Form, București, 2016, p.217-228; Aurel Preda, Neither Bessarabia, nor Transylvania, în Quo vadis Romania, Edit. Universul Juridic, București,
2013, p.177-190.
I. Arnăutu, 12 invazii rusești în România, Edit. Saeculum I.O., București, 1996.
V. Lucian Boia, Primul Război Mondial – Controverse, paradoxuri, reinterpretări, Edit Humanitas, București, 2014, p.67.
Ref. poziția guvernanților de la București față de Basarabia, v. Ion M. Anghel, Politica externă a României cu privire la Basarabia, reflectată în
activitatea diplomaților săi, Edit. Universul Juridic, București, 2016, p.347-349.
Cu o suprafață de aproape 300.000 Km2 (cât Italia), pe locul 10 în Europa și cu o populație de 16 milioane de locuitori, din care 80% erau români și
un număr de minoritari mai mic decât cei din Cehoslovacia sau Polonia; Ion M. Anghel, The borders of Greater Romania, în „Annals of Academy
of Romania Scientists”, Series on History and Archaelogy, no. 1/2016, p. 31-49.
Ion M. Anghel, Tratate…și tratate, în Pagini din Diplomația României, Vol. II, Edit Junimea, Iași, 2010, p.135-175.
Ion M. Anghel, România și Pactul Ribbentrop-Molotov: un caz de sechelă eternizată, în Vol. Panorama comunismului în România, Edit. Polirom,
2020, p. 983-995; Ioan C. Popa, Fața nevăzută a agresorului. Pactul Ribbentrop-Molotov și urmările lui pentru România, Editura SemnE, București,
2017, p.190-206.
Pierderile de vieți omenești de cca. 8 milioane, din care Franța 1,4 milioane, Germania 1,8 milioane, iar Romania 700 mii.
“O asociație generală a națiunilor va fi alcătuită în baza unei convenții speciale, în scopul de a da garanții mutuale de independență politică și de
integritate teritorială statelor mari ca și celor mici” - Pct. 14 din Bazele principiale ale păcii – Woodrow Wilson.
În baza Tratatului de la Versailles (art. 227), Wilhelm al II-lea al Germaniei a fost pus sub acuzare pentru ofensa adusă autorității tratatelor
internaționale
Despre principiul naționalităților, marea revoluție care s-a produs în viața internațională prin proclamarea acestuia, câtă importanță a avut acesta
pentru țara noastră, v. George Sofronie, Principiul naționalităților în Tratatele de pace din 1919-1920, Edit Albatros, București, 1999, p. 182-240.
Ref. impactul asupra României, v. Diplomația României după Marea Unire din 1918, coord. Ion M. Anghel, Edit. Academiei Române, București,
2020, p. 21-37 și 43-47.
Declarația drepturilor popoarelor din Rusia (2/15 noiembrie 1917) prin care se recunoștea dreptul popoarelor la autodeterminare, până la separarea
și formarea de state independente – proclamată de Lenin.
Hotărârea Sfatului Țării din Chișinău, în vol. Basarabia 1912-2012 (documente și cercetări), Edit. SemnE, București, 2012, p. 93-109.
Ref. rolul diplomației în înfăptuirea României Mari, v. Ion M. Anghel, Tratatul de la Trianon. Document esențial care stă la baza Marii Uniri, Edit.
ProUniversitaria, București, 2021, p. 13-14.
Tratatul a fost ratificat de Marea Britanie (14 aprilie 1922), România (19 mai 1922), Franța (24 aprilie 1924) și Italia (22 mai 1927).
Ion M. Anghel, Dreptul tratatelor, rev. , Vol. II, Edit. Lumina Lex, București, 2000, p. 905-914.
Basarabia pămât românesc, Edit. Rum - Irina, București, 1992, p. 55-58.
Când se pusese la cale, între Rusia și Germania, sfârtecarea și împărțirea României.
Ref. la unirea Basarabiei cu România, v. Constatin Kiriţescu , Istoria războiului pentru întregirea României (vol. II), Edit. Ştiinţifică şi Enciclopedică,
1989, p. 491–492; Ion Constantin, România, Marile Puteri şi problema Basarabiei¸ Edit. Enciclopedică, Bucureşti, 1995, p. 22–27; Ion Agrigoroaie,
Basarabia – pamânt românesc, şi Catinca Agache, Eminescu şi chestiunea Basarabiei, în vol. Basarabia 1812–2012 (documente şi cercetări), Edit.
Semne, 2012, p. 170–189 şi 156–169.
Despre istoria Basarabiei, de la răpire până la dezrobirea ei (proclamarea şi ratificarea actului Unirii necondiţionate), v. Ion Nistor, Istoria
Bucovinei, Edit. Humanitas, Bucureşti, 1991. Despre împrejurările în care a avut loc răpirea Basarabiei (rolul nefast-ticălos jucat de Napoleon în
acest marşandaj şi cortegiul de suferinţe nesfârşite la care au fost supuşi românii de poftele nesătule ruseşti, v. A.D. Xenopol, Centenarul răpirii
Basarabiei, în Naţiunea română, Edit. Albatros, Bucureşti, 1999, p. 252–303; Nicolae Ceachir, Basarabia sub stăpânire ţaristă (1812–1917), Edit.
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992.
V. Lucian Boia, op. cit., p. 66–67.
În punctul 6 din cele 14, Wilson avea în vedere doar evacuarea trupelor străine pentru ca Rusia să fie liberă și nestingherită (pct. 6) și nicidecum
unirea Basarabiei cu România.
În 1925, intervenind o înțelegere între Rusia și Japonia cu privire la insula Sahalin, aceasta din urmă s-a angajat să nu ratifice Tratatul – v.
Alexandru Boldur, Istoria Basarabiei, Edit. Victor Frunză, București 1992, p.514.
Ref. regulile în materie, v. Ch. Rousseau, Droit International Public, 3-ème édition, Edit. Dalloz, 1965, p. 25-52; International Law, A Treatise by
L. Oppenheim, vol. I – Peace, Eight Edition, edit. By H. Lauterpacht, Longmans, p.903-923; Ion M. Anghel, Dreptul tratatelor, Vol. I, Edit. Lumina
Lex, București, 2000, p. 181-560, precum și Vol. III/2005.
Prin încheierea unui tratat se înțelege “parcurgerea unei întregi succesiuni de etape ce trebuie urmate, ansamblul de activități care trebuie
desfășurate, precum și ansamblul de proceduri și reguli care trebuie respectate astfel încât tratatul să intre în vigoare” (art. 1 din l. 590/2003).
L. Oppenheim , op.cit., p. 925-929; Decizia Curții Internaționale în German interests in polish upper Silesia case.
Convenția de la Viena privind dreptul tratatelor (1969).
Ibidem.
L. Delbez, Les principes généraux du Droit International Public, IIIe éd., Paris, 1964, p. 313-331.
Opinia Curții Internaționale în cazul International Status of South – West African case.
Ion M. Anghel, Tratatele încheiate de România ca ultim criteriu de apreciere a politicii sale externe, Edit. Junimea, Iași, 2013, p. 43-46.
Ion M. Anghel, Un caz de posibilă aplicare a principiului echității în relațiile dintre două state membre ale Uniunii Europene, în vol. Reglementări
ale Uniunii Europene de o importanță deosebită sui-generis pentru România, Edit. Universul Juridic, București, 2016, p. 308-332.
Ref. la eșecul politicii de securitate colectivă, v. Ioan Scurtu, România în Europa secolului al XX-lea, în Studii de istorie, Edit. Ars Docendi,
București, 2002, p. 258-260.
Ref. situația critică pe care a traversat-o România după Conferința de pace, v. Politica externă și diplomația României pe parcursul unui secol de la
înfăptuirea României Mari, Vol. I - Momentele cruciale, coord. Ion M. Anghel, Edit. Academiei Române, București, 2018, p. 119-148.
Constantin Vlad, Diplomația Secolului XX, Fundația Europeană Titulesc, București, 2006, p. 81-183.
V. Vasile Buga, Evoluția relațiilor româno-sovietice (1918-1991), Vol. Politica Externă și diplomația romîniei pe parcurs de un secol de la
înfăptuirea României Mari, Edit. ...p. 134-140.
V. N. Titulescu, Basarabia pământ românesc, 1992 și Ion M. Anghel, Tratate încheiate de România ca ultim criteriu de apreciere a politicii sale
externe, Edit. Junimea, Iași, 2013, p. 88-89.
V. textul și discuțiile în N. Titulescu, op.cit., p. 25-34 și 36-42.
Florin Constantiniu, O istorie sinceră a poporului român, Ediția IV, Edit. Univers Enciclopedic, București, 2008, p. 343.
Ion M. Anghel, Tratate și...tratate, op.cit. p. 154-157.
Ref. textul ultimatum-ului sovietic din 26 iunie 1940 și discuția min. Gh. Davidescu, v. Ion Șișcanu, Basarabia în contextul relațiilor româno-
sovietice 1940, Edit. Civitas, Chișinău, 2007, p. 85-88.
Nemaiavând frontieră comună cu Federația Rusă, ci cu România și Ucraina, cee ace fusese Republică Socialistă Sovietică Moldova, înființată în
1940 – alcătuită din câteva județe din Basarabia, împreună cu Republica Autonomă Socialistă Moldova, înființată în 1920 (de pe teritoriul căreia se
organizau acțiunile teroriste în sudul Basarabiei, precum și în Senatul României), prin ocuparea Bucovinei de Nord și a unor părți din Basarabia,
la care s-a adăugat un segment din stânga Nistrului, și-a stability, la 23 mai 1921, denumirea de Republica Socialistă Sovietică Moldova, iar la 20
august 1991, în urma declarației de independență, a luat denumirea de Republica Moldova.
Ioan Popa și Luiza Popa, Românii, Basarabia și Transnistria, Fundația Europeană Titulescu, București, 2009, p. 173-179.
Din relatările unor reperzentanți la Adunarea de la Chișinău, din 1991, rezultă că exista o atmosferă favorabilă deciziei de unire, dar nu s-a mers
mai departe, oprindu-se la autodeterminare.
Pentru răspunderea statelor în cazul amenințării cu forța sau folosirea forței, v. Carta ONU (art. 2.4) și Rome Statute of the International Criminal
Court (art. 5) și Ion M. Anghel, Viorel I. Anghel, Răspunderea în dreptul internațional, Edit. Lumina Lex, București, 1998, p. 27-116.
Protocolul la Acordul privind crearea Comunității Statelor Independente (Minsk, 1991).
V. Ion M. Anghel, România și Pactul Ribbentrop-Molotov; un caz de sechelă eternizată, în Vol. Panorama comunismului în România, Edit.
Polirom, Iași, 2020, p. 983-995.
Aurel Preda, Secvențe din activitatea mea ca diplomat al României, în Pagini din diplomația României, Vol. II, Edit. Junimea, Iași, p. 47-81; Ion
M. Anghel, Politica externă a României cu privire la Basarabia, reflectată în activitatea diplomaților săi, Edit. Universul Juridic, București, 2016,
p. 120-121.
Ibidem; așa se și explică faptul că toate statele vecine – cu excepția Cehoslovaciei, s-au înfruptat di teritoriul României.
Aurel Preda-Mătăsaru, Concesii periculoase. Renunțări inutile, Edit. Sylvi, București, 2000, p. 67-81. Ion M. Anghel, De ce Federația Rusă mai face
parte din Comisia Dunării, în Pagini din diplomația României, Vol. IV, Edit. Junimea,Iași, 2012, p. 319-347.
Ion M. Anghel, Tratate și… tratate, în Pagini din diplomația României, Vol.II, Edit. Junimea, Iași, 2010, p. 135-175.
În Tratatul de frontieră (art. 1) este reprodus textul din Tratatul de frontieră dintre România și URSS.
Printre care se află și negocierile cu Ucraina pentru încheierea Convenției privind gestiunea apelor de frontieră.
Am elaborat peste 2000 de avize ale Consiliului Legislativ la proiectele de legi pentru ratificarea tratatelor, inclusiv în ceea ce privește satisfacerea
acquis-ului comnuitar pentru primirea României în UE.
V. Ion M. Anghel, Tratatele încheiate de România ca ultim criteriu de apreciere a politicii sale externe, Edit. Junimea, Iași, 2013, p. 221-222.
Prof. univ. dr. h. c. Ion M. Anghel

Ambasador (p) - Membru de onoare al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din
România; Membru de onoare al Academiei de Științe Juridice din România;
Președinte al Asociației Ambasadorilor și Diplomaților de Carieră din
România; Președinte al Societății Române de Drept European. Cadru didactic
universitar (1950-2017), Diplomat (1959-1996), Consilier Consiliul Legislativ
(1996-2008).
redare Viitor pentru educație / Proeuro-Cons• 104
DE LA
MEMORARE
LA
ÎNȚELEGERE
ÎNȚELEGERE
LA
MEMORARE
formator
X REMUS NICOARĂ
Asociația Proeuro-Cons
Sunt lucruri pe care nu le vedem, care totuși există și care ne influențează imens viața. Un astfel
de exemplu e dat de mintea umană, care e un amestec ireal de exactitate și ignoranță, de memo-
rare și uitare, de concentrare și de neatenție. Ei bine, pornim cu această minte în cunoașterea
tainelor lumii și, pe parcurs, înmagazinăm în noi tot ce trăim și tot ceea ce ne-a impresionat de-a
lungul timpului.
Cunoașterea e cheia către o lume interesantă, în care descoperim la orice pas mirare și în același
timp pasiune. Iar punctul forte al acestei cunoașteri este înțelegerea mecanismelor lumii în care
trăim cu toții. Începutul acestei cunoașteri, la un nivel formal, se sincronizează cu primele zile de
școală, școală care pregătește copiii pentru necunoscutele lumii. Modul în care se face această
pregătire este unul crucial: ca să treci peste o situație problematică sau ca să inovezi, trebuie mai
întâi să înțelegi acea situație. Astfel, înțelegerea lumii devine o cheie în deschiderea lacătului
acelor necunoscute și face ca lumea să devină mai bună.
Despre înțelegerea pedagogică în contrapunere cu memorarea ca metodă didactică ne va vorbi
astăzi Remus Nicoară, un specialist în problemele societății, care ne expune dintr-o perspectivă
practică necesitatea urgentă a înțelegerii în procesul educațional.
Reflexe și asta este tot.

Sute de mii de elevi merg zilnic la Nici elevilor, nici dascălilor nu li se
şcoală în mod inconştient, automat întâmplă să le treacă vreodată prin
şi subiectiv, fără a şti nici de ce, nici minte să se întrebe pe ei înşişi: De
pentru ce. Elevii sunt obligaţi să ce mă aflu aici? Pentru ce am venit
studieze matematica, fizica, chimia, aici? Care este în realitate adevăratul
geografia etc. Mintea elevilor primeşte motiv secret care mă aduce aici?
zilnic informaţie, însă ei niciodată Dascăli și elevi trăiesc cu conştiinţa
nu se opresc vreun moment pentru a adormită, acţionează ca adevărate
se gândi la scopul acelei informaţii, automate, merg zilnic la şcoală, în
la obiectivul acelei informaţii. De ce mod inconştient, subiectiv, fără a şti
ne încărcăm cu această informaţie? în realitate deloc de ce sau pentru ce
Pentru ce ne umplem cu această o fac. Este necesar ca elevii să înceteze
informaţie? Elevii duc realmente o să mai fie automate, trebuie să-și
viaţă mecanică şi ştiu doar că trebuie trezească conștiința, să descopere prin
să primească informaţie intelectuală ei înşiși ce este această luptă atât de
şi să o păstreze depozitată în memoria teribilă pentru a studia zilnic, pentru a
infidelă. Elevilor nu le trece prin minte trece anul şi a îndura spaime, nelinişti,
niciodată să se gândească la ceea ce preocupări, pentru a practica sporturi,
este în realitate această educaţie, merg a se încăiera cu colegii de şcoală etc.
la şcoală pentru că părinţii lor îi trimit,
Dascălii trebuie să devină mai capul cu teorii şi iar cu teorii. La ce

conştienţi, cu scopul de a coopera în serveşte educaţia dacă nu devenim
şcoală cu elevii pentru a-i ajuta să-şi cu adevărat creatori, conştienţi,
trezească conştiinţa. Este lamentabil inteligenţi? Educaţia adevărată nu
să vedem atâtea maşini automate constă în a şti să citeşti şi să scrii.
aşezate în băncile şcolilor, primind Oricine poate învăța să citească şi să
informaţie pe care trebuie să o păstreze scrie. Este nevoie de inteligenţă, iar
în memorie fără să ştie nici de ce, nici înteligența se trezește atunci când se
pentru ce. Viaţa în şcoala actuală este trezește conștiința.
foarte obscură, foarte incoerentă,
Conștiința
foarte subiectivă, elevul este pus
uneori să înveţe anumite materii care Umanitatea are 97% subconştient
în viaţa practică nu servesc la nimic. şi 3% conştient. Este nevoie să se
Elevul ajunge să repete ca un papagal trezească conştiinţa; este nevoie
şi într-o manieră mecanică acea să se transforme subconştientul în
materie pe care a studiat-o şi la care conştient. Efortul dascălilor trebuie să
a fost examinat. Aceasta nu înseamnă se dirijeze spre conştiinţa elevilor şi
a fi auto-conştient de acea materie, nu doar spre memorie. Elevii trebuie
aceasta înseamnă a memora şi a repeta să înveţe să gândească prin ei înşişi
precum papagalii ceea ce s-a învăţat. şi nu doar să repete, să imite, teoriile
A „trece clasa”, nu înseamnă a fi altora. Dascălii trebuie să lupte pentru
inteligent. În viaţa practică se cunosc a le elimina elevilor frica. Dascălii
persoane foarte inteli¬gente şi care trebuie să le permită elevilor libertatea
niciodată nu au avut rezultate bune la de a dezaproba, de a nu fi de acord şi
școală. Aș aminti aici oameni de știință de a critica, de manieră sănătoasă şi în
eminenți care au avut rezultate proaste mod constructiv, toate teoriile pe care
la școală, precum Albert Einstein, le studiază. Este absurd a-i obliga să
Thomas Edison, Benjamin Franklin și accepte dogmatic toate teoriile care se
mulți alții. predau la şcoală.
Elevii se văd obligaţi să studieze Este necesar ca elevii să abandoneze

materii dificile şi să le înmagazineze în frica, pentru a învăţa să gândească prin
memorie pentru a „trece clasa”, iar apoi, ei înşişi și pentru a putea să analizeze
în viaţa practică, respectivele materii teoriile pe care le studiază. Frica este
nu doar că se dovedesc inutile, ci se şi una dintre barierele inteligenţei.
uită, deoarece memoria este infidelă. Elevul care simte frică nu îndrăzneşte
Nu serveşte la nimic să ne umplem să dezaprobe şi acceptă cu încredere
oarbă tot ceea ce spun diferiţi autori. dascălii să-i înveţe pe elevi necesitatea
Dascălii trebuie să fie liberi de teamă, de a nu imita toate lucrurile vechi,
de critică. Adevăratul obiectiv al caduce şi degenerate. Este foarte
educaţiei trebuie să fie acela de a important ca elevii să înveţe în şcoală
termina cu frica şi de a trezi conştiinţa. să creeze liber, să gândească liber, să
Dascălii au datoria de a-i ajuta pe elevi simtă liber.
încă de pe băncile şcolii să fie utili în
Există de asemenea concepţia greşită
viaţă; însă atâta timp cât există frica
că prin intermediul disciplinei se
nimeni nu poate fi folositor în viaţă.
poate înţelege necesitatea de a
Este evident că funcţia oricărui dascăl respecta ordinea în şcoală, necesitatea
este aceea de a-i ajuta pe toţi şi pe de a studia, de a păstra ţinuta
fiecare în parte dintre elevii şcolii corespunzătoare în faţa dascălilor, de a
lor să fie complet liberi de frică, cu se purta bine cu colegii etc. Disciplina
scopul de a putea acţiona spontan, nu-i învaţă pe elevi să aibă atenţie
fără necesitatea de a li se spune, de a conştientă. Disciplina este o adevărată
li se ordona. Când elevii, din iniţiativă închisoare pentru minte. Disciplina
proprie, liberă şi spontană, vor putea să distruge sensibilitatea umană şi acest
analizeze şi să critice liber acele teorii lucru este deja pe deplin demonstrat
pe care le studiază, atunci vor înceta prin observaţie şi prin experienţă. Elevii
să fie fiinţe mecanice, subiective şi fricoşi, speriaţi, supuşi la o disciplină
stupide. teribilă, niciodată nu vor putea şti,
niciodată nu ar putea fi inteligenţi.
Este urgent să existe libera iniţiativă
Elevii trebuie să experimenteze prin
pentru a se trezi inteligenţa creatoare la
ei înşiși tot ceea ce le-au spus dascălii
elevi. Este necesar să li se dea libertate
la şcoală şi părinţii acasă și să constate
de exprimare cre¬atoare, spontană şi
în mod direct ce este bun şi util pentru
fără nici un fel de condiţionare tuturor
ei. Nu ajunge să înveţe pe de rost şi să
elevilor cu scopul de a putea deveni
imite, au nevoie să înţeleagă.
conştienţi de ceea ce studiază. Doar
astfel, prin intermediul eliberării de Nu este suficient să li se spună elevilor
teamă şi prin libertatea de a discuta, că trebuie să facă una sau alta. Este
analiza, medita şi critica de manieră necesar ca elevii să înveţe să fie liberi
sănătoasă ceea ce studiază, pot deveni pentru ca să poată, prin ei înşişi, să
conştienţi de aceste materii şi nu să fie examineze, să studieze, să analizeze
doar niște imitatori care repetă ceea ce toate valorile, toate lucrurile despre
acumulează în memorie. Acum devine care lumea a spus că sunt benefice,
necesar, mai mult decât oricând, ca utile și nobile, şi nu doar să le accepte
şi să le imite. Este necesar să se înveţe pe elevii lor să folosească înţelept

a se manevra atenţia pentru a se trezi acest instrument. Dascălii trebuie
conştiinţa, însă elevii nu ştiu nimic să înţeleagă necesitatea de a-i învăţa
despre aceasta, pentru că dascălii pe elevi calea analizei, meditaţia,
lor nu i-au învăţat. Când se învaţă înţelegerea. Nici o persoană care
utilizarea atenţiei în mod conştient, înţelege nu trebuie să accepte niciodată
atunci disciplina este de prisos. Elevii nimic dogmatic. Este necesar ca mai
atenţi la orele lor, la lecţiile lor, la întâi să se investigheze, să se înţeleagă,
ordine, nu au nevoie de nici un fel să se cerceteze, înainte de a se accepta.
de disciplină. Este urgent ca dascălii Cu alte cuvinte nu este nevoie de a
să înţeleagă necesitatea de a îmbina accepta, ci de a investiga, a analiza, a
inteligent libertatea cu ordinea, şi medita şi a înţelege. Când înţelegerea

aceasta este posibil prin intermediul este deplină, acceptarea nu mai este
atenţiei conştiente. necesară.
Priorități Acest lucru de a accepta sau de a

respinge o anumită doctrină sau un
Este indispensabil ca dascălii să-i
anumit concept, revelează lipsă de
înveţe pe elevi cum trebuie să
maturitate mentală. Când se respinge
gândească, nu ce trebuie să gândească.
sau se acceptă un lucru, înseamnă că
Mintea este instrumentul cunoaşterii
nu s-a înţeles. Unde există înţelegere,
şi este necesar ca dascălii să-i înveţe
acceptarea sau respingerea sunt de să-şi depoziteze în memorie cuvintele

prisos. Mintea care crede, mintea care lor, frazele lor, ceea ce este scris în
nu crede, mintea care se îndoieşte, este textele şcolare, capitole întregi, teme
o minte ignorantă. copleşitoare, cu toate punctele şi
virgulele lor.
Drumul înţelepciunii nu constă
în a crede sau a nu crede sau a se A primi note bune, a trece examene,
îndoi. Drumul înţelepciunii constă înseamnă a rememora ceea ce li s-a
în a cerceta, a analiza, a medita spus, ceea ce au citit mecanic, a spune
şi a experimenta. Adevărul este pe de rost, a repea papagaliceşte tot ceea
necunoscutul clipă de clipă, ce s-a înmagazinat în memorie.
moment de moment. Adevărul Este necesar să se înţeleagă că
nu are nimic de-a face cu a repeta ca pe bandă toate
ceea ce cineva crede sau înregistrările făcute în
încetează să mai creadă, memorie, nu înseamnă
nici cu scepticismul. că s-a înţeles profund.
Adevărul nu este A ne reaminti nu
o chestiune de a înseamnă a înţelege.
accepta ceva sau de Nu serveşte la nimic
a-l respinge, adevărul a ne reaminti, fără
este o chestiune de a a înţelege. Amintirea
experimenta, de a trăi, aparţine trecutului,
de a înţelege. este ceva mort, ceva ce
deja nu mai are viaţă. Este
Întreg efortul dascălilor
indispensabil, este urgent şi
trebuie, în ultimă instanţă, să-i
de o actualitate extremă, ca toţi elevii
conducă pe elevi la experienţa realului,
să priceapă cu adevărat profunda
a adevărului descoperit prin propria
semnificaţie a înţelegerii.
lor ființă. Este necesar ca dascălii
să abandoneze tendinţa învechită şi Înțelegerea
dăunătoare dirijată întotdeauna înspre
A înţelege este ceva imediat, direct,
a modela mintea plastică şi ductilă a
ceva ce se trăiește intens, ceva ce se
elevilor. În concluzie, a ne reaminti
experimentează în mod foarte profund
înseamnă a încerca să înmagazinăm
şi care, inevitabil, se va transforma în
în minte ceea ce am văzut şi am
adevăratul resort intim al unei acţiuni
auzit, ceea ce am citit, ceea ce ne-
conştiente. Înţelegerea autentică
au spus alte persoane, ceea ce ni s-a
se manifestă ca acţiune spontană,
întâmplat. Dascălii vor ca elevii lor
naturală, simplă, liberă de procesul nu doar pură exprimare în cuvinte a

deprimant al alegerii, pură, fără memoriei.
indecizii de nici un fel. Înţelegerea
Lucrurile care se reamintesc, ceea
transformată în resortul secret al
ce se încredinţează memoriei,
acţiunii este formidabilă, minunată,
curând vor cădea în uitare, pentru că
edificatoare şi pe deplin înălţătoare.
memoria este infidelă. Elevii depun în
A reaminti, a rememora, este ceva mort, depozitele memoriei concepte, teorii,
aparţine trecutului şi din nefericire se texte complete care nu servesc la nimic
transformă în ideal, în deviză, în idee, în viaţa practică, pentru ca în final să
în idealism, ceva care se imită mecanic dispară din memorie, fără a lăsa nici
şi se urmează inconştient. Acţiunea o urmă. Cei care trăiesc doar citind
bazată pe reamintirea a ceea ce s-a şi citind mecanic, cei care se bucură
citit, pe reamintirea idealului la care înmagazinând teorii în cămările
se aspiră, pe reamintirea normelor de memoriei, distrug mintea, o vătămează
comportament care s-au arătat şi a mizerabil.
experienţelor acumulate în memorie,
Nimeni nu se pronunţă împotriva
este calculată, depinde de opţiunea
adevăratului studiu profund şi
deprimantă, este duală, se bazează pe
conştient bazat pe înţelegere profundă,
alegerea conceptuală şi, inevitabil,
dar sunt condamnabile metodele
conduce doar la greşeală şi durere.
învechite ale pedagogiei neadecvate,
Acest lucru de a adapta acţiunea la
orice sistem mecanic de studiu, orice
reamintire, această chestiune de a
memorare. Amintirea este de prisos
se încerca modificarea unei acţiuni
unde există adevărată înţelegere. Este
pentru ca ea să coincidă cu amintirile
nevoie să se studieze, este nevoie de
acumulate în memorie, este ceva
cărţile utile, este nevoie de dascălii din
artificial, absurd, fără spontaneitate şi
școli, însă este necesar să se înţeleagă
care, inevitabil, poate să conducă doar
integral învăţămintele şi nu doar să
la greşeală şi la durere.
se depoziteze în cămările infidele ale
A înţelege materiile care s-au studiat memoriei.
şi la care se vor face diverse evaluări
Niciodată omul nu va fi cu adevărat
este ceva foarte diferit, nu are nimic
liber atâta timp cât va avea prostul
de-a face cu memoria, aparţine
obicei de a se compara pe sine însuși
adevăratei inteligenţe care nu trebuie
cu amintirea acumulată în memorie,
să fie confundată cu intelectualismul.
cu idealul, cu ceea ce ambiţioneză să
În înţelegerea adevărată, legitimă,
ajungă, să fie şi nu este. Când se înţeleg
autentică, există iubire adevărată şi
cu adevărat învăţăturile primite, nu doar proiecţii netranscendentale ale

mai este nevoie de memorarea lor, minţii. Adevărul este necunoscutul
nici de convertirea lor în idealuri. clipă de clipă şi poate fi experimentat
Simpla amintire mecanică a ceea ce s-a doar în absenţa defectelor psihologice.
învăţat doar pe de rost, fără înţelegere Adevărul nu este o chestiune de
profundă, mutilează mintea şi inima şi sofisme, de concepţii, de opinii.
creează invidie, frică, orgoliu. Adevărul poate fi cunoscut doar prin
intermediul experienţei directe.
În loc de concluzii
Mintea poate doar opina, dar opiniile
Când cu adevărat elevul va învăța să
nu au nimic de-a face cu Adevărul.
asculte conştient şi profund, atunci
Mintea niciodată nu poate concepe
va izvorî în interiorul său o putere
Adevărul. Dascălii trebuie să
minunată, o înţelegere formidabilă,
experimenteze Adevărul şi să arate
naturală, simplă, liberă de orice proces
elevilor lor drumul de urmat. Adevărul
mecanic, liberă de orice „raţiune”,
este o chestiune de experienţă directă,
liberă de orice aducere aminte. Dacă se
nu este o chestiune de teorii, de opinii
descarcă creierul elevului de enormul
sau de concepţii.
efort al memorării pe care trebuie
să-l realizeze, ar fi foarte posibil să Trebuie să se studieze, însă este urgent
se înțeleagă foarte multe aspecte care să se experimenteze prin sine însuși,
scapă în mod normal minții obișnuite într-o manieră directă, ceea ce este
cu memorarea. adevărat în fiecare teorie, concept,
opinie. Trebuie să se studieze, să se
Omul complicat are memoria plină
analizeze, să se investigheze, însă
de experienţe. Aceasta demonstrează
de asemenea trebuie, cu o urgenţă
lipsa sa de înţelegere creatoare,
presantă, să se experimenteze Adevărul
pentru că atunci când experienţele
conţinut în tot ceea ce se studiază.
sunt înţelese complet în toate nivelele
minţii, încetează să existe ca experienţe
şi se nasc ca înţelegere. Este absurd
să se presupună că există adevăruri
convenţionale, temporale, relative.
Oamenii confundă con¬ceptele şi
opiniile cu ceea ce înseamnă Adevărul.
Adevărul nu are nimic de-a face cu
opiniile, nici cu aşa-numitele adevăruri
convenţionale, pentru că acestea sunt
DESPRE REMUS NICOARĂ

Remus Constantin Nicoară este un fin cunoscător al mediului de învățământ
românesc prin prisma participării în cadrul diverselor proiecte naționale, dar și
un abil reprezentant al mediului privat, prin intermediul activității desfășurate
în acest domeniu. Este Președinte al Asociației NEW VISION XII On Long
Life Learning, care își are sediul în Drobeta-Turnu-Severin, iar activitatea sa
metodică este explicată prin formarea sa inițială în domeniul automatizării.
Este, în același timp, formator în cadrul diverselor programe de formare,
inclusiv în cadrul Asociației Proeuro-Cons, îmbinând în mod armonios
întreaga sa experiență practică valoroasă cu excelentele abilități oratorice și
prin exemplele extrem de precise pentru subiectele pe care le tratează în cadrul
întâlnirilor publice pe care le susține.
roiecte Viitor pentru educație / Proeuro-Cons• 114
COMPETENȚE
SITUAȚII D
E DE BRIZĂ ȘI
DE CRIZĂ
Inteligența
Emoțiile sunt aur.
Dacă vreți, spun asta pentru că emoțiile
sunt cai sălbatici pe care putem să
reușim să îi strunim sau nu spre ce
vrem să facem. Putem să distrugem
ce construim dacă le lăsăm frâiele sau
putem să amplificăm rezultate bune pe
care le avem dacă știm să le canalizăm
acolo. De-asta inteligența emoțională
cuprinde două particule: inteligență,
adică discernământ, cunoaștere,
adaptare, și emoție, adică val, lacrimă,
râs, umanitate.
Din multitudinea de inteligențe
multiple, suntem buni pe laturi cu
care am venit instalate de cei aproape
50 de cromozomi. Le exploatăm
prin cunoașterea noastră proprie și
personală. Cunoașterea noastră e
crucială: dacă nu ne știm, suntem
dezorientați. Cunoașterea propriei
persoane, sinceră și nealterată de
oglinzi, e mai mare decât orice minune
a lumii. Și, odată ce ne știm, putem să
ne deschidem lumii. La nivel profund,
asta-i brandul nostru personal.
Atunci ne devenim stăpâni și putem
să înfrânăm și caii sălbatici ai
emoțiilor. Atunci intervine ce ne e
exterior din punct de vedere fizic și
interior din punct de vedere sufletesc:
rețeaua noastră de care vorbeam
mai sus. Cunoașterea lumii ține de
această capacitate de leadership pe
care o folosim constant în procesul bun la pătrunjel? Te târguiești. Ai

acesta. Asta e cea mai pură formă de un proiect de făcut la lucru? Strângi
leadership: cunoașterea lumii prin din dinți și muncești în echipă, unul
intermediul altora. cu mapa și restul cu sapa. S-a stricat
robinetul la bucătărie? Stai și te
Tot ce am spus mai sus e extrem de
gândești prin ochii viitorului meseriaș
aplicabil în educație. De fapt, dacă ne
cine, domnu’, v-a lucrat aici? A, eu, că
gândim, cunoașterea e motivul ultim
am rezolvat data trecută problema
și primar al educației. Modul în care
singur. Bașca te mai uiți și la tema
ne raportăm la cunoaștere ține de
de matematică de-a doua a copilului
inteligența emoțională. Și, atunci când
tău care ți-a cerut ajutorul și așteaptă
ajungem la cunoaștere, când am pornit
înfigurat rezolvarea. Cine o mai face și
pe drumul cunoașterii, când știm cu ce
problemele astea, că sunt o grămadă...
se mănâncă inteligența emoțională pe
pâine, atunci o putem transmite și celor Să nu ne mai plângem, totuși, să lăsăm
mai mici ai noștri, prin intermediul ironiile gratuite și să fim proactivi.
inimii, al emoției, unită cu mintea, cu Ei bine, există undeva o listă cu
inteligența. ceva competențe ușoare care se tot
rotesc periodic într-un top pe care îl
Și atunci ajungem prin ai noștri la
construim ca să știm de ce competențe
dulcele început al succesului. Succesul
avem nevoie. De exemplu, în anii `50,
e, de altfel, finalitatea multora dintre
la serviciu erai mare om, mare caracter
modelele de inteligență emoțională
dacă te pricepeai bine de tot la calcule
și de el depinde măsurarea acestei
și știai să lucrezi bine în echipă. Acum,
inteligențe. Nu numai al inteligenței
e important să știi să rezolvi probleme
emoționale, putem să spunem că al
de orice tip și să comunici foarte
întregului concept de inteligență
elegant și eficient.
și a acțiunilor întreprinse în urma
manifestărilor inteligenței. Nu vorbesc despre altceva decât despre
competențele de tip soft sau, așa cum
Soft
ar spune urmașii născuți sub semnul
Le folosim în fiecare zi și ele stau la sabiei lui Excalibur, soft skills.
baza interacțiunilor noastre tehnice
Ei bine, pe de cealaltă parte, și
și deopotrivă umane. Le-am folosit
aici intrăm într-un registru serios,
dintotdeauna și le vom folosi mereu,
fenomenele sociale din ultima
pentru că ele sunt necesare cam în
perioadă au scos tot mai mult în
orice moment al vieții. Ai o problemă?
evidență modul în care ne raportăm
Trebuie să comunici. Vrei un preț mai
la activitățile noastre personale și în cadrul proiectului Erasmus+

profesionale și la mediul înconjurător „Formare, consiliere și orientare
unde ne desfășurăm aceste activități. profesională pentru adulți”, cu
Vorbim despre fenomenul de migrare numărul de identificare 2020-1-RO01-
cauzat de factori naturali sau sociali KA104-079763, la cursurile „Emotional
și care s-a accentuat în ultimii ani tot intelligence and soft skills in
mai mult în toate colțurile globului. education” (Asociația „New Horizons
Malta”), desfășurat la Nisa, și „Building
Aceste două teme merită o viziune
the Bridge: Refugees and Schools”,
compusă, de preferat din zone
desfășurat la Paris (Educademy
geografice diferite, astfel că
Prague).
Asociația Proeuro-Cons a participat,
Nice, emoceans și bărcuțe Marea a inspirat întotdeauna mințile și

Ritmul de valuri ce ating țărmul e inimile oamenilor spre idei bune și le-a
un fundal sonor tocmai bun ca să ne dat o stare de binedispunere mentală.
măsurăm precis emoțiile aproape de Cu o stare entuziastă la purtător, ne-am
minți care au fost inspirate de locuri cu aventurat pe țărmuri de Mediterană de
o energie aparte. Și te lovește deodată

mirosul de ploaie de primăvară târzie pe coaste de azur cu scopul precis de a
pe urcușuri de coline ce veghează orașe. lua la cercetare inteligența emoțională
Și simți pe limbă gustul inconfundabil și modul în care o folosim combinată
de sărat al malului mării. Și vezi cu aceste competențe soft pentru a
bărcuțe imaculate ce plutesc și se trăi și învăța frumos. Pe parcursul
topesc pe valuri aburinde. zilelor de curs, am putut să trecem la
nivel practic printr-o pleiadă de teme
perfect adaptate locului, ce formulează știu ce să facă. Am învățat, astfel că

exersarea unei inteligențe emoționale. lumea poate fi într-adevăr făcută mai
Ne-am amintit, astfel, ce sunt emoțiile, bună prin intermediul sprijinului
cum le gestionăm, cum ne dezvoltăm pe care putem să îl dăm oamenilor
ca indivizi în societate și ca lideri, cum în procesul de învățare. Mai exact,
lucrăm eficient și plăcut în echipă. Am am văzut cum putem face învățarea
aflat lucruri noi despre modalitatea de interculturală, cum îi sprijinim și
a gestiona conflictele și am trecut prin integrăm pe refugiați în procesul de
principalele categorii de competențe învățare.
care formează un cadru european ce
...în Paris
descrie învățarea continuă.
Parisul e întotdeauna misterios. Mai
Elementele vizuale și jocurile
mult, lumea de aici e diversă și provine
au îmbinat starea de învățare cu
din mai multe colțuri ale lumii. De
entuziasmul jocului și, la final, am
accea, pare-se că mediul a lucrat
rămas cu idei numai bune de aplicat
puțin la provocări pe care le-am avut
acolo unde trăim și ne desfășurăm
referitoare la temă. Dincolo de spiritul
activitatea. De acolo, de pe țărm de
mereu boem, Parisul e diversitate și
mare, o mână de oameni adunați se
mozaic al unei civilizații străvechi, dar
uitau către un orizont geografic, dar și
rafinate.
emoțional, cu perspective înnoite, cu
gândul la apusuri de acasă și privind Câmpiile Alizee și Promenada Engleză
ușor sărat la avioane care tocmai se Indiferent de locul unde ne duc
ridicau ca niște păsări imense spre picioarele, avem în minte același
colțuri de dor. lucru: cunoașterea lumii cu pasiune.
Refugiați... Când ne mutăm lupa concentrării de
pe succesul-obiectiv, când schimbăm
Fenomenul social la care ne-am
perspectiva și ne punem în față
referit în cadrul cursului „Building
pasiunea, plăcerea de a face, când
the Bridge: Refugees and Schools”
muncim cu liniște și răbdare, succesul
e unul care macină lumea de astăzi.
se transformă din obiectiv în rezultat.
Viitorul e incert și nu prea știm
Mai mult, succesul nu mai e o finalitate,
încotro se îndreaptă. Ei bine, așa cum
ci devine un început. Un început al
spune și numele cursului, am încercat
unei frumoase povești de inteligență
să învățăm ca, pe lângă podurile de
emoțională, presărat cu kilometri de
deasupra Senei, să ridicăm poduri
cioturi de eșecuri, și subliniez, eșecuri,
pentru cei care au ajuns la mal și nu
care o îmbogățesc continuu.
OBIECTE ALE
ÎNVĂȚĂRII
masterand
X CLAUDIA TRUȘCĂ
Universitatea din Sibiu
Am traversat o perioadă extrem de complicată în ceea ce privește învățământul românesc și nu

numai. La nivel global, întreaga educație formală a cunoscut o schimbare de paradigmă în ceea
ce privește modul în care toți actorii educaționali se raportează la procesul formal de învățare.
Astfel, a trebuit să aprofundăm într-o perioadă extrem de concentrată informații și deprinderi
digitale care s-au dovedit a fi extrem de importante în ceea ce privește modul în care se realizea-
ză procesul educațional.
Schimbarea de paradigmă conține și o schimbare la nivel conceptual a modului în care privim
disciplinele pe care le predăm și lecțiile pe care le expunem în fața elevilor. Vom vorbi astăzi des-
pre reprezentarea obiectuală a unei lecții și care sunt implicațiile ei în modul în care proiectăm
o astfel de lecție. De altfel, o proiectare care împrumută tehnici din domenii pe care le folosim
zilnic, mediul digital și teoria digitală, precum și marketing-ul educațional, devin moduri din
ce ăn ce mai eficiente de a proiecta și implementa lecții care au un pronunțat caracter digital.
Sistemul învățării • Intrările sunt reprezentate de

Sistemele sunt sângele vieții gândirii factori / resurse educaționale.
complexității și pot fi definite ca Raportul dintre resurse și factori
un grup de părți interacționate este dat de gradul de implicare
care funcționează în ansamblu și al acestora în procesul de
se deosebesc de împrejurimile sale transformare. Astfel, resursele au
de limite recunoscute. Sistemele au un caracter potențial, pasiv, iar
proprietăți emergente, care nu se factorii au un caracter activ, fiind
găsesc în mod intrinsec în nici una folosiți efectiv în cadrul procesului.
din părțile componente. Acestea există Resursele sunt reprezentate de cele
numai la un nivel mai înalt de descriere umane, materiale, financiare, de
(de exemplu, un motor nu este o mediu și contextuale.
caracteristică a supapelor, pistoanelor • Procesul de transformare este
sau a oricăror seturi de piese simbolic reprezentat de procesul
separate, trebuie să fie interconectate de predare-învățare, în cadrul
corespunzător). Un sistem care conține căruia factorul uman subiectiv
o componentă de autoreglare este este dat de elev / student / cursant,
considerat un sistem cibernetic. iar scopul este acela de a dezvolta
Un astfel de sistem poate fi considerat personal și profesional acest factor
și clasa online. uman.
Corespondenții componentelor • Ieșirile sunt reprezentate de

unui sistem sub această formă pot fi factorii umani menționați în
considerate, după cum urmează: procesul de transformare.
• Sistemul de autoreglare constă în probleme, problemă pe care o rezolvăm

sistemul de evaluare al elevilor / prin găsirea unei soluții. De cele mai
studenților / cursanților. multe ori, când rezolvăm o problemă,
aplicăm un raționament, care nu e
Nevoile oamenilor generează un
altceva decât miezul unei structuri
comportament de dezvoltare a
mentale, o succesiune de pași pe care o
serviciilor educaționale. Pentru a
denumim generic algoritm. Iar atunci
produce și furniza aceste servicii, s-au
când avem mai multe resurse, o luăm
format organizații care realizează
negreșit pe calea eficientizării.
această activitate de producție și
furnizare. Numărul lor și dinamica Obiectul învățării
relațiilor între ele și a lor cu cei
Perspectiva pieței din acest punct
formați alcătuiesc piața educațională.
de vedere este una necesară pentru a
Cererea este reprezentată de cei care
putea privi clasa de elevi prin ochii
doresc să se formeze, iar oferta este
managerului și apoi ai liderului
dată de cei care oferă astfel de servicii
educaționale. Procesul educațional include un
ansamblu de metode – anumite
Acest proces de umplere a nevoii duce
proceduri sistematice sau stabilite
la apariția unui întreg ciclu. În primul
folosite în cadrul acestui proces – și
rând, necesitatea noastră de a rezolva
de instrumente – unelte sau aplicații
nevoile generează la apariția unei
folosite pentru a realiza aceste anterioară);

proceduri. În zilele noastre, în cadrul
• nivel educațional: gimnaziu, liceu
acestui proces putem folosi metode
etc.
și instrumente bazate pe dezvoltarea
tehnologiei digitale - utilizarea Conceptul de obiect al învățării este
sau legarea de semnale digitale și derivat din programare și aplicat pe
tehnologie computerizată. O parte principiile educaționale.
din aceste metode și instrumente au Și cu ce mă ajută pe mine, cel care
caracterul de a fi online – controlat de invață, lucrul acesta?
sau conectat la un computer.
Metoda
În digital, crearea unei clase ține
Ei bine, reprezentarea unei lecții sub
de conceptul de obiect al învățării.
formă obiectuală nu face altceva decât
Obiectul învățării este un rezultat al
să faciliteze transpunerea lui în tot
folosirii unui sistem de management
felul de medii, mai ales în cel digital.
al învățării. În termeni foarte generali,
Transpunerea lui sub această formă
un exemplu de obiect al învățării este
asigură trecerea în revistă și folosirea
reprezentarea conceptuală a unei lecții
tuturor elementelor lecției, inclusiv a
din cadrul unui curs sau a unui unei ore
celor descriptive (cuvinte-cheie, grad
pe parcursul unui an școlar. Obiectele
de dificultate etc.), pentru realizarea
învățării sunt grupate în cursuri.
unui proces educațional optimizat.
Să privim o lecție de informatică ca un
În mod curent, indiferent de vremuri,
obiect al învățării. Manualul conține
tehnologia ne e la degete. Și, deși noi îi
date despre:
dăm valențe apocaliptice, s-ar putea să
• date generale descriptive ale ne ajute mai mult decât credem. Pentru
obiectului: titlul, limba română, că tehnologia în sine nu e bună sau rea
domeniul informatică, descriere; prin natura ei. Ceea ce face diferența
• ciclul de viață: versiunea 1.0; e modul în care noi o folosim. Și vom
vedea că tehnologia e ceva mai mult
• conținut instrucțional: capitole,
decât gândim în mod curent.
lecții, texte, întrebări, exerciții;
• glosar de termeni: index, cuprins;
• teste și evaluări;
• drepturi: costuri, drepturi de autor;
• relații cu alte lecții (ex: o lecție
ducatia adultilor Viitor pentru educație / Proeuro-Cons• 128
ZIUA ÎN CARE
MI-AM ADUS
AMINTE CĂ
ÎMBĂTRÂNESC
X ALINA BOLD
Iarnă. Seară. Vineri seară. Ora 9 like. Sau 21, dacă vreți mai pompos.
Supermarket mare, că nu cumpărăm de oriunde. Lume puțină. 2-3 oameni.
O doamnă care lucrează acolo se plimbă cu mopul ăla gigantic prin magazin.
A fost o zi lungă, ca toate zilele de peste săptămână.
Tacticos și bezmetic în același timp, îmi iau cam tot ce văd pe rafturi.
Ciocolată.
Iaurt.
Pește.
Numai bunătățuri.
Apropo, nu te du flămând sau însetat la cumpărături.
Prostii. Tot îndeși în coș. Parcă am fi apucați.
E greu cu mai multe în mână. E greu și cu masca. Ochelarii se aburesc repede.
Așa repede, cu fiecare respirație, că te gândești cine a gândit ochelarii nu știa
că o combinație cu masca îți face vederea comparabilă cu a unei cârtițe.
Îi iau în mână.
În același timp, conduc căruciorul, iau lucruri din raft.
Multitasking.
Uit de ochelari. De, automatismele.
Ajung în final la casă.
Doamna, amabilă, scanează produsele.
Eu, din ce în ce mai panicat. Panica de o ai când simți că ai uitat să dai de
mâncare la cățel. Că ai uitat farurile aprinse. Că aveai un examen și ai uitat
de el. Că ai dormit șapte ore după-amiaza și nu știi unde ești.
Nu mai am ochelarii în mână.
Scenarii. Unde i-am lăsat. Pe unde e posibil să fie. Cum ii spun doamnei să
mă întorc.
Mă caut in buzunare. Stânga, dreapta. Nimic. Mănuși, chei. Ochelarii,
nicăieri.
Nici nu mai aud cât am de plată. Plătesc, automat, cu gândul la ce mă fac eu
fără ochelari. Mă simțeam mai ceva ca romanii sub furcile caudine când mă
gândeam la cum să îi spun doamnei de la casă să mă întorc. Să mă întorc? Mă
și vedeam întorcând pe dos tot magazinul până la miezul nopții, sub privirile
exasperate ale angajaților care voiau să ajungă acasă mai repede.
„Doamnă, cred că mi-am uitat ochelarii în magazin”.
„Nu-i nimic, lăsați produsele aici și mergeți în magazin pe unde ați fost și îi
căutați”.
Las căruciorul pe undeva și mă întorc. Sesizez o privire insistentă spre ieșire.
Ceva epic se prevestește.
Mă întorc pornit pe întors pe dos magazinul. Doi pași. Entuziasmul căutării.
Rafturi. Imensitate de rafturi. Stai să îmi aranjez ochelarii să vad mai bine.
Duc mâna la ochi.
Stai să îmi aranjez ochelarii mai bine.
Mai repetă o dată.
Ochelarii.
Mă duc spre casă, mai mult nepregătit pentru umilința ce va urma. Mai ceva
ca 6-0 la fotbal. Sau tenis. Sau când se uită un stadion la tine. Tu, în pijamale.
Mai ceva ca în cel mai dubios coșmar.
Mă apropii. Ce să zic… Cum să trec…
„Îi aveam la ochi”. Zâmbet. Tâmp. Aiurit, umil și spășit ca un cățel.
A urmat un tablou rupt din Picasso. La propriu.
Două doamne vorbind tacticos la casă, în așteptarea închiderii, și un om
pierdut umplând o plasă, aproape de ieșire.
Stai și te gândești câteodată cum. Unde. De ce. Cât. Cât de ușor îți dau
stingerea ai tăi trei dragi neuroni. Care au capacitatea să înțeleagă mecanica
cuantică și să-ți dea idei geniale. Cât de ușor poate creierul să-ți dea turn off.
Fără actualizări.
Stai și te gândești că începi să îmbătrânești.
Am ieșit triumfal pe ușă. Mă uit la reflexia mea în geam. Prin ochelari.
Lumea tocmai a devenit mai frumoasă.
OFERTA PROEURO - CONS

PROGRAME ACREDITATE MEN
Program de formare continuă Acreditare Du- CPT

rată
Abilitarea corpului de profesori metodiști pentru în- Acreditat se- 40 10
vățământul preuniversitar siunea iunie
2022
Antrenarea tinerilor pentru succes. Program de coa- OM nr. 4414 / 60 15
ching în educație 28.05.2020
Compasiune și acțiune - program de prevenire a OM nr. 3937 / 60 15
bullying-ului în școală 19.04.2019
Dezvoltarea competențelor de management educați- OM nr. 3737 / 120 30
onal 27.04.2021
Dezvoltarea competențelor digitale transdisciplinare OM nr. 6053 / 60 15
pentru cadrele didactice din învățământul preuniver- 23.11.2020
sitar
Dezvoltarea competențelor în vederea asigurării unui OM nr. 4925 / 60 15
mentorat de calitate în învățământul preuniversitar 10.08.2020
Dezvoltarea culturii antreprenoriale în sistemul edu- Acreditat se- 60 15
cațional românesc siunea iunie
2022
Educație financiară pentru o școală modernă OM nr. 5026 / 60 15
04.09.2018
Educație incluzivă - provocări și dileme pentru o OM nr. 3189 / 60 15
școală incluzivă a viitorului 07.02.2020
Educație media - alfabetizare media pentru școala OM nr. 4414 / 60 15
românească 28.05.2020
Educație nonformală pentru o școală altfel OM nr. 3189 / 60 15
07.02.2020
Leadership și management în organizațiile școlare OM nr. 6285 / 120 30
22.12.2020
Management de proiect OM nr. 3904 / 60 15
05.06.2018
Managementul organizației școlare OM nr. 3937 / 90 22
19.04.2019
Marketing educațional OM nr. 4925 / 60 15

10.08.2020
Mediator școlar. Program de mediere în școală OM nr. 3737 / 60 15
27.04.2021
OFERTA PROEURO - CONS

PROGRAME AUTORIZATE PRIN MMPS
Curs Autorizare D u - C o d
rată COR
Formator Ordinul RNFFPA nr. 28 / 180 242401

477 / 17.07.2020
Consilier pentru dezvoltare perso- Ordinul RNFFPA nr. 28 / 40 242324
nală 481 / 17.07.2020
Consilier orientare privind cariera Ordinul RNFFPA nr. 28 / 40 242306
479 / 17.07.2020
Evaluator în sistemul formării pro- Ordinul RNFFPA nr. 28 / 40 242411
fesionale continue 477 / 17.07.2020
Evaluator proiecte Ordinul RNFFPA nr. 28 / 40 241263
478 / 17.07.2020
Expert prevenire și combatere a co- Ordinul RNFFPA nr. 28 / 40 261920
rupției 480 / 17.07.2020
În marele mecanism al mersului lumii, presat între optimizare și aliniere la

standarde, roțile învârtindu-se la foc continuu nu zdrobesc în fălci doar ulei
rânced de motor fumegând ușor. Rotițele care fac sistemul să funcționeze și
care pun baza mergerii mai departe sunt oțel dur aliat cu sulfură de suflet.
Deci, concomitent cu responsabilitatea oficială de adulți bine crescuți, în
care plisăm diverse competențe, nelimitate probleme, nenumărate decizii și
variabile soluții, punem laolaltă cu grijă responsabilitatea de a trăi într-o
comunitate în care acțiunile noastre au potențialul de a influența părți de
drum ale celor de lângă noi. Suntem oameni și, în consecință, impredictibil
de emoționali. Contează la final unde duce această incertitudine născută din
combinații explozive de liniște a organizării și haos al emoțiilor.
Poate că cea mai importantă variabilă din ecuația mersului lumii e esența
umană.
Toate astea nu ar fi fost posibile fără forjarea continuă a unei echipe care a
gândit, pus pe hârtie și mai apoi implementat și diseminat un proiect care să
poată aducă valoare comunității organizaționale, locale, regionale, naționale,
europene și internaționale. Alternând creiere care să genereze idei și brațe
care să pună în practică impactul acestor idei, echipa Proeuro-Cons a reușit
să pună început bun unei inițiative care va urma să aibă un impact la nivelul
întregii comunități.
Îi datorăm mulțumiri speciale pentru imaginea alăturată artistului, pictorului

și omului Cătălin Mihalache, un talentat caricaturist și câștigător al Premiu-
lui de popularitate la ediția 2014 a concursului „Românii au talent”.
Mulțumim echipei Asociației Proeuro-Cons și tuturor celor care au contribuit

și vor contribui la acest proiect!
ISSN: 2537 – 1576;

ISSN-L: 2537 – 1576

Revista NR 15 B5 Online 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Revista NR 15 B5 Online 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ISSN: 2537 – 1576; ISSN-L: 2537 – 1576

1 • Viitor pentru educație / Proeuro-Cons

Redactor-șef: Cătălina Dan

© Fotografie copertă: Corina Rein

14 x Editorial x O recoltă bogată x Nicolae Bold

30 x Interviu x Să nu ne doară gâtul x Mădălina Afrăsinie

42 x Tineri x Societatea de mâine, educația de azi x Liviu Marian Pop

60 x Reportaj x Școala noastră și educația de nicăieri x Mircea Platon

70 x Dezbatere x Tratatul privitor la Unirea Basarabiei cu România x

104 x Predare x De la memorare la înțelegere x Remus Nicoară

114 x Proiecte x Competențe de briză și situații de criză

122 x Universitaria x Obiecte ale învățării x Claudia Trușcă

128 x Educația adulților x Ziua în care mi-am adus aminte că

Asociația Proeuro-Cons este o ale APC și angrenarea în activitățile

umanitare pentru grupuri defavorizate regional și național pentru formarea

Corpului Didactic județene, care au privat, ceea ce conduce la creșterea

acesta fiind una dintre primele, dacă în cadrul proiectelor educaționale

Ideea este acțiune.

Reușita este muncă

Cunoașterea este educație

Plecăm de la timp prin viață ca gâsca prin apă: oricare

care ne așteaptă în față și ne creează dependente una de cealaltă, ba mai

și celălalt care urmează să călătorească comună și absolut orice persoană a

timpului, care țin, la nivel cuantic, de și modul în care îl vedem se

termodinamică asupra timpului. dezordonat pe măsură ce trece timpul,

preluăm câte o felie bidimensională de prezent și, din ce am văzut, ceea ce

preluate de model. Rezultatul a fost fi marcată ca fiind produsul dintre

sistem are o componentă indisolubilă imaginăm că se vor întâmpla diverse

model? De parametri și de relațiile acesta poartă numele de proiectare,

Referitor la comportamente umane, Mergem înapoi la sistemul de

psihologică a trecerii timpului. lucrurile pe care vrem să le știm. De ce

dus la popularizarea unui sistem care În facultate, am învățat că planificarea,

are un mod unic de a ne surprinde dar nu știe în totalitate cum va fi ea sau

Suntem ființe umane înzestrate cu o conșiință care de multe ori ne

? Ce rol a avut educația, începând de la cea de acasă până la

Jean Jacques Rousseau

Așadar, voi continua să caut să mă educ, vârsta nefiind un obstacol în desăvârșirea

? Cât de dificil este să fii judecător?

? Care sunt principalele modele personale și profesionale pe care

? Care sunt principiile pe care credeți că se bazează o educație

• principiul relevanţei - în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare

• principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar

? Cât de important este ca oamenii să aibă o educație de bază în

Una dintre constantele carierei dvs. este aceea că permanent

? Ce rol are educația în formarea unei conștiințe individuale sau

Fără educație nu poate exista conștiință.

? Există, în acest moment, la nivelul întregii națiuni române, o

? Ce este dreptatea? În această cheie, cum se raportează societatea

? Cât de important este să spui lucrurilor pe nume, chiar dacă de

? Vă rugăm să oferiți tinerilor de astăzi un sfat referitor la modul

DESPRE MĂDĂLINA AFRĂSINIE

A fi tânăr înseamnă a fi de oţel... A privi totul în faţă. A nu putea

X LIVIU MARIAN POP

Guvernarea unor instituții-cheie la nivelul unei națiuni este o sarcină

Vă rugăm să ne spuneți câteva

Am terminat Facultatea de Matematică din cadrul Universității

alta, am reușit să folosesc informațiile din familie, fiind fiu de dascăl,

creștem numărul membrilor de sindicat de la 90000 la 190000, și asta

Care au fost principalele mode-

Da, am avut câteva modele care m au inspirat.

Cum vedeți efectele fenomenelor care s-au desfășurat în ultima

Într-adevăr, venirea pandemiei la nivel internațional a creat o

Este nevoie de schimbări pro-