CURS 3

ELEMENTE DE TOPOLOGIE GENERALĂ

Spaţii topologice. Mulţimi deschise.

Definiţie. Fie X o mulţime nevidă. O mulţime   P  X  se numeşte
topologie pe X dacă au loc următoarele axiome:
(a) , X   ;
(b) dacă G1, G2   , atunci G1  G2   ;
(c) dacă Gi  , i  I , atunci  Gi   .
iI
În acest caz, perechea  X ,   se numeşte spaţiu topologic. Elementele
lui  se numesc mulţimi deschise. O mulţime F  X se umeşte închisă
dacă complementara sa C X F este o mulţime deschisă.

Propoziţie. (Proprieţi ale mulţimilor închise). Fie  X ,   un spaţiu

topologic. Atunci:
(a)  şi X sunt mulţimi închise;
(b) dacă F1, F2  X sunt închise, atunci F1  F2 este închisă;
(c) dacă Fi  X , i  I sunt închise, atunci  Fi  X este închisă.
iI
Demonstraţie. (a). C  X   , deci  este închisă. Apoi
CX     , deci şi X este închisă.
(b). Dacă F1, F2 sunt închise, atunci CF1 , CF2   , rezultă
CF1  CF2   dacă şi numai dacă C  F1  F2    de unde rezultă că
F1  F2 este o mulţime închisă.
(c). Dacă Fi sunt închise, i  I , atunci CFi  , i  I , deci  CFi  
iI

 
dacă şi numai dacă C  Fi   , adică mulţimea  Fi este închisă.
iI iI

1
 Propoziţie. (Proprieţi ale mulţimilor deschise). Fie  X ,   un spaţiu
topologic. Atunci:
(a)  şi X sunt mulţimi deschise;
(b) dacă G1 , G2  X sunt deschise, atunci G1  G2 este deschisă;
(c) dacă Gi  X , i  I sunt deschise, atunci  Gi  X este deschisă.
iI
Exemplul 1. Dacă X   , atunci   , X  este topologie pe X ,
numită topologia grosieră.
Exemplul 2. Dacă X   , atunci   P  X  este toplogie pe X ,
numită topogia discretă.

Observaţie. Într-un spaţiu metric  X , d  , orice bilă deschisă B  a, r 

este o mulţime deschisă.

Definiţie. Fie  X ,   un spaţiu topologic şi x  X . O submulţime

V  X se numeşte vecinătate a lui x dacă există o mulţime deschisă G
astfel încât x  G  V .

Mulţimea vecinătăţilor punctului x se notează V  x  . Dacă G   ,

atunci G este vecinătate pentru orice element x  G , deoarece x  G  G .

Propoziţie. Fie  X , d  un spaţiu metric, x  X şi V  X .

Următoarele afirmaţii sun echivalente:
(a) V V  x  ;
(b) există r  0 astfel încât x  B  x, r   V .
Demonstraţie. (a)  (b). Dacă V V  x  , atunci există G  d astfel
încât x  G  V . Cum G  d , există r  0 astfel încât x  B  x, r   G . Dar
G  V , deci x  B  x, r   V .
(b)  (a). Dacă x  B  x, r   V , atunci avem x  G  V , unde
G  B  x, r   d .

Propoziţie. Fie  X ,   un spaţiu topologic. Următoarele afirmaţii

sunt adevărate.
(a) V V  x  , V  W , atunci W V  x  ;
(b) V1,V2 V  x  , atunci V1  V2 V  x  ;

2
 (c) dacă V  V  x  , atunci există W  V astfel încât y W  W V  y  .
Demonstraţie. (a). Dacă V V  x  , atunci există G   astfel încât
x  G  V . Cum V  W , rezultă că x  G  W , deci W V  x  .
(b). Din V1 ,V2 V  x  , rezultă că există G1, G2   astfel încât
x  G1  V1 şi x  G2  V2 . De aici rezultă că x  G1  G2  V1  V2 cu
G1  G2   . De unde avem că V1  V2 V  x  .
(c). Cum V V  x  , există G   , astfel încât x  G  V . Atunci, dacă
luăm W  G , pentru orice y W , avem y  G  W , adică W V  y  .


Definiţie. Fie  X ,   un spaţiu topologic, x  X şi A  X . Punctul x

se numeşte punct interior al lui A dacă A este o vecinătate a lui x .
Mulţimea punctelor interioare lui A se numeşte interiorul lui A şi se

notează cu A .

Propoziţie. Fie  X ,   un spaţiu topologic şi A  X . Aunci

următoarele afirmaţii sunt adevărate:

(a) dacă G   şi G  A atunci G  A ;
 
(b) A este mulţime deschisă şi A  A ;

(c) A este mulţime deschisă dacă şi numai dacă A  A .
Demonstraţie. (a). Fie x  G . Cum x  G  A şi G   , rezultă că
 
A V  x  , adică x  A . Deci G  A .

(b). Fie x  A . Rezultă că A V  x  , deci există G   , astfel încât
 
x  G  A . Cum G   şi G  A , rezultă că G  A . Deci x  G  A , ceea

ce înseamnă că A este deschisă.
 
(c). Dacă A  A , atunci A este deschisă pentru că A este deschisă.
  
Reciproc, dacă A este deschisă, cum A  A rezultă că A  A , deci A  A .

Aşadar interiorul unei mulţimi A este cea mai mare mulţime deschisă
(în sensul incluziunii) inclusă în A .

3
 Propoziţie. Fie  X ,   un spaţiu topologic. Atunci pentru orice două
mulţimi A, B  X au loc următoarele afirmaţii:
 
(a) A  B rezultă A  B ;
  
(b) A B  
A B;
  
(c) A B  
A B;

 
(d) A  A .

Demonstraţie. (a). Fie x  A . Atunci există G   cu proprietatea că

x  G  A . Cum A  B , rezultă că x  G  B , deci x  B , adică rezultă că
 
A B.
 
(b). Din A  B  A rezultă că 
A  B  A şi din A  B  B erzultă că
    

A  B  B , aşadar 
A  B  A B .
    
Fie acum x  A B , rezultă x  A şi x  B . Deoarece x  A , rezultă

că A V  x  , iar din x  B , rezultă că B V  x  . De aici avem că

A  B V  x  , adică x  
A B.
  
Astfel am obţinut A B  
A B.
 
(c). Din A  A  B , rezultă că A  
A  B , iar din B  A  B , rezultă
    
că B  
A  B . Astfel A B  
A B.

  
(d). Cum A este o mulţime deschisă, avem A  A .

Definiţie. Fie  X ,   un spaţiu topologic, x  X şi A  X . Spunem
că x este punct aderent mulţimii A dacă pentru orice vecinătate V a lui x
avem V  A   .
Mulţimea punctelor aderente ale lui A se notează cu A şi se numeşte
aderenţa lui A .

4
 Propoziţie. Fie  X ,   un spaţiu topologic şi A  X . Atunci
următoarele afirmaţii sunt adevărate:

;
(a) C A  CA

(b) C A  CA .
Demonstraţie. (a). Fie x  C A rezultă că x  A . Adică există

.
V  V  x  , astfel încât V  A   . De aici, x V  CA , adică x  CA

 , atunci există V V  x  astfel încât
Reciproc, dacă x  CA
x V  CA . De unde V  A   , adică x  A dacă şi numai dacă x  C A .

.
Deci C A  CA



(b). Înlocuind A cu CA , avem CCA  C  CA  A şi prin trecere la

complementară, CA  C A .

Propoziţie. Fie  X ,   un spaţiu topologic şi A  X . Atunci
următoarele afirmaţii sunt adevărate:
(a) dacă F  X este închisă şi A  F , atunci A  F ;
(b) A este mulţime închisă şi A  A ;
(c) A este închisă dacă şi numai dacă A  A .
Demonstraţie. (a). Dacă F este închisă şi A  F , atunci CF  CA şi

  C A , deci A  F .
CF   . Rezultă CF  CA
 
   , dci A este închisă. Avem CA
(b). C A  CA   CA rezultă C A  CA
rezultă A  A .
(c). Dacă A este închisă, atunci CA  dacă şi numai dacă

  C A dacă şi numai dacă A  A .
CA  CA


Aşadar A este cea mai mică mulţime închisă (în sensul incluziunii)
care include pe A .

5
 Propoziţie. Fie  X ,   un spaţiu topologic şi A, B  X . Atunci
următoarele afirmaţii sunt adevărate:
(a) A  B rezultă A  B ;
(b) A  B  A  B ;
(c) A  B  A  B ;
(d) A  A .
 
  CA
Demonstraţie. (a) Dacă A  B rezultă CB  CA rezultă CB 
rezultă C B  C A rezultă A  B .
     
 
   
(b) Avem C A  B  C  A  B   CA  CB  CA CB 
 
 
 
 C A  C B  C A  B , deci A  B  A  B .
  
    CB
(c) Avem C A  B  C A  C B  CA 
  CA  CB 


C  
 A  B   C A  B , deci A  B  A  B .


 
(d). C A  C A  C A rezultă A  A .


Teoremă. (de caracterizare a aderenţei în spaţii metrice). Fie

 X , d  un spaţiu metric, A  X şi x  X . Următoarele afirmaţii sunt
echivalente:
(a) x  A ;
(b) există un şir  xn n 1  A astfel încât xn  x .

Definiţie. Fie  X ,   un spaţiu topologic, x  X şi A  X . Spunem
că x este punct de acumulare al lui A dacă pentru orice vecinătate
V  V  x  avem V   A   x   .
Mulţimea punctelor de acumulare ale lui A se notează cu A şi se
numeşte mulţimea derivată a lui A . Avem relaţia A  A  A .

6
 Teoremă. (de caracterizare a mulţimii derivate într-un spaţiu
metric). Fie  X , d  un spaţiu metric, A  X şi x  X . Următoarele
afirmaţii sunt echivalente:
(a) x  A ;
(b) există un şir  xn n 1  A   x astfel încât xn  x .

Teoremă. (de caracterizare a mulţimilor închise în spaţii metrice).

Fie  X , d  un spaţiu metric şi A  X . Următoarele afirmaţii sunt
echivalente:
(a) A este închisă;
(b) oricare ar fi şirul  xn n1  A cu xn  x , rezultă că x  A .


Definiţie. Fie  X ,   un spaţiu topologic, A  X şi x  X . Spunem
că x este punct de frontieră al lui A dacă pentru orice vecinătate V V  X 
avem V  A   şi V  CA   .
Mulţimea punctelor frontieră se notează cu Fr A şi se numeşte
frontiera lui A .

Propozţie. Fie  X ,   un spaţiu topologic şi A  X . Atunci

următoarele afirmaţii sunt adevărate:
(a) Fr A  A  CA ;

(b) Fr A  A  A .
Demonstraţie. (a). Fie x  Fr A . Aceasta este echivalent cu faptul că
pentru orice V V  x  avem V  A   , deci x  CA .
 
(b). Avem Fr A  A  CA  A  C A  A  A .