Dokumen - Tips Art Limba Si Literatura Romana Ix 561a8263003b7

5/20/2018 ArtLimbaSiLiteraturaRomanaIX -slidepdf.
com
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
Adrian COSTACHE
Florin IONIŢĂ
M. N. LASCĂR
Adrian SAVOIU
Limba şi literatura
româna
Manual pentru clasa a IX -a
Art
http://slidepdf.com/reader/full/art-limba-si-literatura-romana-ix-561a8263003b7 1/227
5/20/2018 ArtLimbaSiLiteraturaRomanaIX -slidepdf.com
Acest manal este !ro!rietatea Ministerli Edca"iei #i Cercet$rii. Manall este a!ro%at !rin
&''( din )*.+,.)++*- n rma licita"iei or/ani0ate de c$tre Ministerl Edca"iei #i Cercet$rii- este
con1ormitate c !ro/rama analitic$ a!ro%at$ de Ministerl Edca"iei #i Cercet$rii !rin Ordinl nr
2.&.)++* #i este distri%it gratuit ele3ilor.
ACEST MANUAL A !ST !L!SIT DE"

Anul Numele elevului care a
primit manualul Clasa Şcoala Anul şcolar la primire Starea manualului*
la returnare
1
2
3
4
* Starea manualului se va înscrie folosind termenii: nou, un, în!ri"it, nesatisf#c
#ro$esor%% &or controla 'ac( numele ele&ulu% este scr%s co% Ele&%% nu tre)u%e s( $a
$el 'e *nsemn
$entru comen+% v# pute%i adresa: Departamentului

Difuzare al ,rupulu% E'%tor%al A. t C$& 3', (&$& ), Cop0r%12t
sector ), ucureşti tel& +21&224&1'&)
+21&224&3+&-.
+'21&213&)'
An GRUPUL
EDITORIAL
+'44&3++&-'+ e/mail: oate drepturile asupra acestei lucr#ri apar

!rupul0editorial0artlatinmail&com eproducerea inte!ral# sau par%ial# a c
lucr#rii este posiil# numai acordul pre
Se acord# importante re'ucer%/ scris al edit
Descr%erea CI# a 6%)l%otec%% Na7%onale a Român%e%

C!STAC8E9 ADRIAN
L%m)a :% l%teratura român(" manual pentru clasa a IX-a;
A'r%an Costac2e9 lor%n Ion%7(9 M/ N/ Lasc(r9 A'r%an S(&o%u/
-6ucure:t%" Art9 455<
6%)l%o1r/
In'e=/
IS6N >?@-<B-<-5
I/ Lasc(r9 M/N/
II/ Ion%7(9 lor%n
III/ S(&o%u9 A'r%an
4/@B//5>5?B/@BF
JOC Şl JOACĂ
Moto4 Jocul este mai vechi decât cultura.

56o7an Hi0in/a8
FICŢIUNEA LITERARĂ Tablouri biblice {Versuri de Abecedar)

de Tdor Ar/7e0i
Lim%$ #i comnicare
9eri3area c !re1i:e #i s1i:e. ;re1i:oide #i s1i:oide
Sc7im%area cate/oriei /ramaticale
Rela"ii semantice4 sinonimia- antonimia- omonimia- !olisemia
Du! "elci de Ion <ar%

Erori semantice4 con10ia !aronimic$-Lim%$ #i comnicare
!leonasml- tatolo/ia
FICŢIUNE Şl REALITATE #o"o lude$s de 6o7an Hi0in/a

5te:te=ar/mentati3e4 esel8
Te:tl ar/mentati3
Anacoltl
TE%TE AU%ILIARE
Cu" s! dai &$ "i$'ea coiilor de Florin lar
#arr( o''er *i ia'ra +ilo,o+al! de 6. >. Ro?lin/
LITERATURĂ Şl ALTE ARTE- Literatură şi cinematografie
#arr( o''er *i ia'ra +ilo,o+al!
JOC Şl JOACĂ
ICŢIUNEA LITERARA
Tudor Arghezi 5@''+@2(B8-

!oet- !ro0ator #i !%licist. Se na#te
la <cre#ti- !e nmele s$ ade 1& Ale!e cinci cuvinte pe care le consideri a fi în str5ns# le!#tur# cu
3$rat Ion N. Teodoresc. universul copil#riei& Ar!umentea6# selectarea fiec#rui termen&
9e%tea0$ c 3ersri n re3ista 2& Care a fost "ocul t#u preferat în anii copil#riei7 8otivea6#
Li.a or'odo/! 5@'2(8 a !oetli preferin%a pentru el&
Ale:andr Macedonsi. n anl 3& 9ocul este le!at de o anumit# v5rst#7 ;prim#/%i punctul de
@2)B- i a!are 3olml de !oe0ii vedere&
Cu0i$'e o'ri0i'e1 care constitie
nl dintre cele mai im!ortante
momente !entr !oe0ia romD
neasc$ din !erioada inter%elic$. TA6L!URI 6I6LICE
n @2)'- scoate re3ista 2ile'e (Versuri de Abecedar)
de aa.al1 insolit$ !rin 1ormatl 'e Tu'or Ar12e+%
de %0nar. n @2&@- !%lic$ n alt
3olm de re1erin"$ !entr lirica
Adam şi Eva
romDneasc$  Flori de "uci.ai1 o
radio/ra1ie a !eri1eriei societ$"ii
Urându-i-se singur în stihii,
romDne#ti.
A vrut şi Dumnezeu să aibă-n cer copii
Volmele lterioare- 1ie de
i s-a gândit din ce să-ifacă,
!oe0ie 3C!r'icica de sear!1 Ce4ai
Din borangic, argint sau promoroacă,
cu "i$e1 05$'ule61 #ore)1 1ie de
!rumoşi, cinsti"i, nevinova"i#
!ro0$ 3Oc7ii 8aicii Do"$ului1
$e puse-aşezământul dintre fra"i#
Ci"i'irul 2u$a4Ves'ire1 Li$a)1 n
1ac decDt s$ con1irme talentl ni
Dar i-a ieşit cam somnoros şi cam
mare scriitor.
%rândav şi nărăvaş strămoşul meu Adam&
9!$ al doilea r$0%oi mondial-
'ă l-a făcut, cum am aflat,
!oe0iile #i articolele sale de3in
'u praf şi ni"eluş scuipat&
!nctl de !ornire al nor atacri
'a să încerce dacă un altoi
m!otri3a sa de !e !o0i"iile noii
De stea putea să prindă pe noroi,
ideolo/ii comniste. Scriitorl este
'ă, de urât, scuipând în patru zări, stingher,
!s s% interdic"ia de a mai !%li
!ăcuse şi luminile din cer#
ca 3reme de cD"i3a ani.
Dar iată că l-a nimerit,
Din pricina aluatului, greşit,
i că Adam, întâiul fiu
Al Domnului, ieşise, parcă, şi zbanghiu#
(u-i vorba, nici-o poză nu ne-nva"ă
'um ar fi fost omul dintâi la fa"ă#
(ici unda lacului nu l-a păstrat,
)n care se-oglindea la scăpătat#
*uterea lui dumnezeiască,
Dormind mereu, căta să-l mai trezească+
l-a rupt un os din coaste, ceva,
i-a zămislit-o şi pe Eva#
m!$carea c o1icialit$"ile com ai po"i căsca de lene, iarăş,

niste se !rodce d!$ @2,(- cDnd 'ând ai o soră şi-un tovarăş
este ales n Academie #i elo/iat $-au luat de mâini şi au
!%lic !entr noile sale c$r"i. cutreierat
Contin$ s$ scrie- n cida 3Drstei .rădina toată-n lung şi-n lat#
naintate- !Dn$ n ltimele 0ile de
3ia"$- do3edind o lon/e3itate artis $ă nu te miri că, şovăind şi mici,
tic$ demn$ de in3idiat. /i se0ulea şi nasul prin urzici#
Puncte de reper st%2%e9 s&f& / <poetic= pustietate, sin!ur#tate, s#l#ticie )oran1%c9

Tablouri biblice 3Versuri de
s&n& / fir dep#nat de pe !o!oşile viermilor de m#tase +)an12%u9 ad"&
Abecedar) de Tdor Ar/7e0i
/ neast5mp#rat, fluşturatic, 6v#p#iat, aiurit
c!rinde o /r!are de cinci !oe0ii4
Ada" *i E0a1 aradisul1 oru$ca1
!ca'ul1 edeasa9 Ele sa !%li
cat n a/st @2** n Re0is'a
Fu$da:iilor Re.ale9
Ins!irDndse din Vec7iul
Tes'a"e$'1 Tdor Ar/7e0i o1er$ 12A'A /U) DU(E3EU
cititorli n cicll de !oe0ii
Tablouri biblice {Versuri de 1& ;prim#/%i opinia în le!#tur# cu impresia pe care %i/a produs/o
Abecedar) o 3i0ine !ersonal$- lectura acestei poe6ii a lui udor Ar!>e6i&
necanonic$- a modli cm 2& Arat# motivul pentru care ?umne6eu doreşte să aibă-n cer
9mne0e ia conce!t !e !rimii copii#
oameni4 Adam #i E3a. ;$strDnd 3& Care sunt @materialele aflate la îndem5na Creatorului pentru
coordonatele te:tli %i%lic- atorl pl#mad#7
constrie#te n ni3ers di1erit- 4& $re6int# tr#s#turile strămoşului Adam, aşa cum apar în vi6iunea
marcat de !ternice accente ldice. ori!inal# a poetuluiB eviden%ia6# termenii care impun un re!istru
!oe0ia Ada"
#i nima/inea0$ şi E0a1 Ar/7e0i
cm 9mne0e- )& minor te;tului&
Comentea6# semnifica%ia urm#toarelor versuri: 'a să încerce
!entr a#i aln/a sin/r$tatea- l dacă un altoi4 De stea putea să prindă pe noroi& pune/le în le!#/
i3e#te !e Adam din praf şi niţeluş tur# cu te;tul ilic unde se pre6int# @facerea primului om&
scuipat. ;l$mada- întâiul fiul al & Arat# cau6a pentru care Adam iese altfel dec5t ar fi dorit
Domnului, n iese cm ar 1i tre%it ?omnul&
din pricina aluatului. ;lictisl '& dentific# versurile în care este pre6ent# @facerea vei& ste
Creatorli se crm$ n cli!a cDnd o respectat# sau nu în poe6ie vi6iunea ilic#7
0$misle#te #i !e E3a dintrn os r!t -& Comentea6# semnifica%ia versurilor: ###po"i căsca de lene,
din coasta li Adam. iarăş,4 'ând ai o soră ş-un tovarăş
.& Ce su!erea6# disti>ul din finalul poe6iei7
1+& ;plic# sensul din te;t al verului a0uli 5/i se0ulea şi nasul
Concepte opera ţionale
Te"a re!re0int$ n __________
as!ect /e prin
ver urzici6# Construieşte
ca element de ar!ou&un conte;t în care s# foloseşti acelaşi
neral- o idee central$ la care se
re1er$ n te:t. Marile o!ere a
i03orDt ntotdeana din teme
maore. Fiecare creator tratea0$
tema n 1nc"ie de !ersonalitatea
sa. ntre temele cele mai 1rec3ente
care a!ar n literatr$ se nm$r$4
dra/ostea- natra- co!il$ria- tim!l-
c$l$toria- r$0%oil- !rietenia etc.
11&dentific# în te;t verele la persoana a i/aB arat# de ce le foloseşte autorul&

12& 8otivea6# sc>imarea accentului în cuv5ntul ceva#
13&Care este, dup# opinia ta, tema acestei poe6ii7 Ale!e dintre urm#toarele variante sau propune una
nou#: D crea%iaB D "oculB D copil#ria&
LIMBA I C!M"#ICA$%
DERIVAREA CU PREFIXE ŞI $U!)7E# PREFIXOIDE ŞI SUFIXOIDE
Der%&area este procedeul prin care, cu a"utorul prefi;elor şi sufi;elor, se formea6# cuvinte noi&
#re$%=ele sunt îmin#ri de sunete <uneori, un sin!ur sunet= care, ataşate la începutul unui
cuv5nt, îi modific# sensul& Astfel, verul a destăinui este format din prefi;ul des- 8 a tăinui, iar
verul a recăpăta, din prefi;ul re- E a căpăta# Fnele prefi;e dau cuv5ntului nou format un în%eles
opus cuv5ntului din care deriv#: nedrept fa%# de drept, inabil fa%# de abil, a desface fa%# de a face#
Su$%=ele sunt îmin#ri de sunete <uneori, un sin!ur sunet= care, ataşate la sf5rşitul unei r#d#cini,
creea6# cuvinte noi fie cu alt# valoare !ramatical# fa%# de cuv5ntul de a6#, fie cu sens diferit&
Gima rom5n# posed# un sistem de sufi;e o!at, care îi permite s# e;prime cele mai nuan%ate idei&
Num#rul sufi;elor trece de ++& le sunt de ori!ini diferite:
D latin# 9-ar+ lăutar, cizmar, bucătar& -ie+ veselie, prietenie& -ătate+ bunătate, singurătate&
-tor+ ascultător etc=B
D slav# 9-ean+ muntean, ardelean& -eală+ cheltuială& -e"+ îndrăzne" etc=B
D ma!>iar# 9-şug+ meşteşug, beteşug6:,
D turc# 5-giu+ geamgiu& -lâc+ geamlâc6&
D !reac# 5-isi+ a aerisi, a zaharisi6#
*refi;oidele <falsele prefi;e= repre6int# elemente de compunere care sunt cuvinte de sine
st#t#toare în lima de ori!ine, !reac# vec>e sau latin#& $rintre cele mai importante prefi;oide
sunt: aero- @privitor la aer <aeromodel=, bio- @care priveşte via%a <iolo!ie=, geo- @care priveşte
p#m5ntul <!eo!rafie=, hidro- @referitor la ap# <>idrocentral#=, macro- @mare <macrocosm=,
micro- @mic <microor!anism=,
$u0bcoidele poli-
<falsele sufi;e= se @mul%i,în
utili6ea6# multe
lima"ele culte şi pseudo-
<polisemie=, @fals?e
speciali6ate& <pseudoartist=&
e;emplu, -fob
<@care ur#şte, care nu poate suferi, care se fereşte de&&&= este un vec>i cuv5nt !recesc, put5nd fi
înt5lnit în termeni ca fotofob <@care se fereşte de lumin#=, hidrofob < @care se teme de ap#B @care
nu intr# în comina%ii cu apa=& $rintre cele mai folosite sufi;oide sunt: -fii <@iuitor=, -for <@care
poart#, purt#tor=, -grafie <@descriere, ştiin%# a descrierii=, -gramă <@sc>em#=, -log <@specialist=&
1& Cum s/a format cuv5ntul strămoş 5strămoşul meu Adam6 din poe6ia Adam şi Eval Alc#tuieşte fami/
lia le;ical#, pornind de la cuv5ntul de a6# al acestui derivat&
2& dentific# în te;t trei cuvinte formate prin derivare& ;plic# procedeul&
3& Scrie cuvinte <cel pu%in c5te dou# e;emple= formate cu prefi;ele: ante-, anti-, arhi-, contra-, e;tra-, hiper-,
post-, supra-#
4& Hormea6# cuvinte <cel pu%in c5te dou# e;emple= derivate cu urm#toarele tipuri de sufi;e:
D sustantivale: -ar, -ime&
D ad"ectivale: -iu, -os&
D verale: -iza, -ui#
)& Caut# cuvinte <c5t mai multe e;emple= care s# ai# ca element de compunere urm#toarele prefi;oide
<false prefi;e=: aero-, bio-, geo-, hidro-, micro-, macro-, mono-, poli-, pseudo-# ;plic# semnifica%ia
fiec#rui cuv5nt în parte, %in5nd cont de elementul de compunere&
& I#seşte cuvinte <c5t mai multe e;emple= care s# ai# ca element de compunere urm#toarele
sufi;oide <false sufi;e=: fii, -for, -grafie, -gramă, -log# ;plic# semnifica%ia fiec#rui cuv5nt, %in5nd
cont de elementul de compunere&
SCHIMBAREA CATEORIEI RAMATICA!E

Sc>imarea cate!oriei !ramaticale este un procedeu de îmo!#%ire a vocaularului prin care
cuv5ntul nou se formea6# prin simpla trecere de la o parte de vorire la alta& ?e e;emplu, în mi-am
spus în sinea mea, pronumele sine s/a sustantivi6at, iar în binele este răsplătit, adverul bine,
prin articulare, a c#p#tat o valoare sustantival#& Cel mai adesea un ad"ectiv devine sustantiv
prin articulare 5albastru / albastrul, frumos -frumosul6#
în alte situa%ii, ad"ectivul poate deveni adver c5nd determin# un ver <nu un sustantiv, ca de
oicei= şi este invariail& n e;emplul râul curge zgomotos, ad"ectivul zgomotos şi/a sc>imat
valoarea !ramatical# şi a devenit adver&
Hormele nominale ale verului au de multe ori fie valoarea de sustantiv, fie valoarea de ad"ec/
tiv& Astfel, infinitivul lun! al verelor cap#t# valoarea de sustantiv < a mânca < mâncare+ mâncarea
a fost gustoasă6, iar supinul a"un!e s# fie, de asemenea, sustantiv < de cules < de culesul fructelor6#
n func%ie de conte;t, participiul verului se transform# în ad"ectiv < supărat < copil supărat6#
Sc>im# cate!oria !ramatical# a urm#toarelor cuvinte din poe6ia Adam şi E"a de udor Ar!>e6i:
frumoşi, cinsti"i, nevinova"i, somnoros, scăpătat# Construieşte cu ele conte;te potrivite& eali6ea6#
conversiunea <sc>imarea clasei !ramaticale= urm#torilor termeni, folosindu/i apoi în conte;te
potrivite:
albă+ ad"ectiv / sustantiv
gra"ie+ sustantiv / prepo6i%ie
acesta+ pronume / ad"ectiv pronominal
bine+ adver / ad"ectiv
of+ inter"ec%ie / sustantiv
P#ru$ca
Puncte de reper *rin =ai copiii-au dus-o foarte bine,

'um ar fi dus-o orişicine, 1ucându-
n !oe0ia oru$ca1 Tdor se cu gâzele şi iezii, 'are săreau pe
Ar/7e0i !re0int$ e:isten"a 1ericit$ mugurii livezii#
!e care !rima !erec7e o dce n
Rai. Aici trail n !oate 1i decDt idi (ici+ >'ulcă-te devreme?@ (ici+ >%e scoală?@
lic4 !ro/ramlG 0ilnic este 1$ct (u era cine "ine socoteală
d!$ 3oia 1iec$ria-constrDn/erile 'ă întârzii, Adame, de la şcoală,
de orice 1el li!sesc- nimeni n i 'ă lec"ia s-o spui fără greşeală,
m!iedic$ !e Adam #i E3a s$ 'ă, Evă, încă nici te-ai pieptănat
3ie"iasc$ !otri3it %nli!lac- a#a i te găseşte prânzul tot în pat#
c$ totul era de lum! şi de "oac!.
ntro 0i ns$ 9mne0e sta%ile#te (imic, nici ta"i, nici mame, nici dădace,
!rin întâile porunci o interdic"ie4 (ici profesoara, rea ca o răgace, (ici
Adam #i E3a n se !ot atin/e de dascălul cu zgârci în beregată, 'are să
roadele !omli- alt1el i a#tea!t$ o sâcâie băiatul şi pe fată# %otul era de
!edea!s$ crâncen! şi dreapt!. 9ar- glumă şi de0oacă i aşteptai doar pomii
tocmai !entr c$ este inter0is- 1rc să se coacă#
tl !omli plin de must e:ercit$
as!ra E3ei o ire0isti%il$ tenta"ie. Dar ce-i veni-ntr-o zi lui Dumnezeu, 'ă
se-arătă încins în curcubeu i dete-ntâile
porunci, Anume ce-i iertat şi nu e, să
mănânci#
/ >Din pomul ăsta, Evo şi Adame, $ă nu
Concepte opera ţionale v-atinge"i nicidecum de poame& De unde
Fic:iu$e 5lat. fictio, crea"ie a nu, cunoaşte"i că v-aşteaptă *edeapsa
ima/ina"iei- n$scocireG8  tr$s$tr$ mea cea crâncenă şi dreaptă#@
s!eci1ic$ o!erei literare- !rin ca!a / >Ai auzit@
citatea de a s/era il0ia nor  >Am auzit?@
ntDm!l$ri ade3$rate- care de 1a!t - >'efei, 'ă se
snt o !l$smire a ima/ina"iei
atorli. Fic"inea im!lic$ n !ro -mânie
>i-eDomnul, însuşi
tare poftă, el @meu, să gust
dragul
ces com!licat de inter!retare #i de %ocmai din pomul ăla, plin de must#@
ima/inare a realit$"ii. Ea c!rinde-
ntrn /rad mai mare sa mai mic-
elemente din realitate. r(1ace9 s&f& / r#daşc#B insect# din ordinul coleopterelor, cu
Te/' +icțio$al; 'e/' $o$+icțio$al mandiule puternice, ca nişte coarne de cer
#di1eren"a dintre cele do$ ti!ri de
te:te este rm$toarea4 n tim! ce te:
tl 1ic"ional n trimite la n re1erent
care s$ ai%$ cores!ondent n realitate- DE!ICII!E TRAIU!UI I% RAI
ci la nl ima/inar- te:tl non1ic"ional
1& dentific#, în prima strofa, cuvinte care arat# preferin%a poetului
transmite ce3a des!re n re1erent pentru conturarea unui @univers mic&
care a!ar"ine realit$"ii.
2& ?escrie traiul fericit pe care înt5ia perec>e de oameni îl duce în ai&
3& raiul fericit în ai se datorea6# şi faptului c# nici ta"i, nici
mame, nici dădace, nici profesoara, nici dascălul nu îi s5c5ie pe
#iat şi pe fat#:
D alc#tuieşte o list# cu oserva%iile tipice pe care %i le fac p#rin%ii acas#B
D alc#tuieşte o list# cu oserva%iile tipice pe care %i le fac profe/
soriiJ profesoarele la şcoal#&
4& dentific# în strofa a treia versul care d# o evident# conota%ie
ludic# poe6iei&
)& ;plic# mi"loacele artistice prin care poetul îl pre6int# pe ?umne6eu cu propor%ii monumentale&
Compar#/1 cu ima!inea lui din prima poe6ie şi arat# diferen%ele&
& Care este porunca lui ?umne6eu7
'& Construieşte vocative, dup# modelul sustantivului Evo, pentru c5t mai multe nume proprii feminine&
-& Cum se manifest# tenta%ia7 Comentea6# cele dou# versuri din finalul poe6iei&
.& Care este sensul cuv5ntului pom, din ultimul vers7
1+& ?emonstrea6#, construind un conte;t potrivit, c# termenul poamă poate avea şi un sens peiorativ&
11& ransform# din vorire direct# în vorire indirect# dialo!urile din te;t&
12& $oe6ia P#ru$ca de udor Ar!>e6i este un te;t fic%ional sau nonfic%ional7 Ar!umentea6#/%i r#spunsul&
RE!A&II SEMA%TICE' SI%O%IMIA A%TO%IMIA OMO%IMIA

Si$#$imee sunt cuvintele care au acelaşi în%eles sau aproape acelaşi în%eles, dar form# diferit#& le
pot fi sustituite unul prin altul în conte;t, f#r# ca semnifica%ia ansamlului s# se sc>ime&
o!#%ia sinonimelor limii rom5ne are cau6e istorice: pe fondul ori!inar latin, de/a lun!ul veacurilor,
!ra%ie vecin#t#%ii noastre, s/au suprapus cuvinte slave, ma!>iare, turceşti şi !receşti& ?in secolul al KlK/lea
<prima "um#tate=, multe cuvinte romanice, în special din france6#, au intrat în vocaular, @reromani65nd
lima rom5n#& Ad#u!5ndu/se celor vec>i, aceste cuvinte au creat o mare diversitate sinonimic#&
;ist# dou# cate!orii mai importante de sinonime:
a= S%non%mele totale <în num#r mic= repre6int# acele cuvinte ale c#ror sensuri coincid perfect <de
e;&: so"ie - nevastă, amic -prieten, le;ic - vocabular, cupru - aramă, cameră - odaie, speran"ă -
năde0de6#
= S%non%me par7%ale <o cate!orie vast#= sunt cuvintele al c#ror în%eles este apropiat, f#r# a coincide
total <de e;&: cuvânt - discurs, tărie -fermitate, a trimite - a e;pedia etc=& le au doar un sens comun
şi celelalte sensuri diferite, neput5nd fi înlocuite unele cu altele dec5t uneori <de e;&: ciudă"enie
-bazaconie, bizarerie, bâzdâganie, curiozitate, drăcie, minună"ie, năstruşnicie etc=& n !eneral,
definirea termenilor din dic%ionarele e;plicative <de e;&, în ?K= se spri"in# pe sinonimia par%ial#&
A$*#$imee sunt cuvinte cu form# diferit# şi sens opus 9uşor - greu, a veni - a pleca, frumos - urât6#
ela%ia de antonimie este o opo6i%ie clar# între doi termeni cu sensuri contrarii 9util - inutil6, dar şi un raport
de complementaritate 9bărbat -femeie6#
Om#$imee sunt dou# <sau mai multe= cuvinte cu form# identic# şi sens total diferit& ntre cele dou# sen/
suri nu e;ist# nici  le!#tur# semantic#: leu / @animal de prad#, leu / @moned# na%ional#&
1& ;plic# natura special# a rela%iei semantice dintre aceste cuvinte folosite în poe6ia P#ru$ca de udor
Ar!>e6i: ta"i - mame& băiat -fată#
2& Caut# sinonime pentru cuvintele poruncă şi crâncene#
3& ndic# sinonimul neolo!ic pentru fiecare dintre urm#toarele cuvinte:
a6 amănunt, belşug, călătorie, cină, poftă, slăvire&
b6 adânc, asemănător, ceresc, pământesc, limpede, roditor&
c6 a aduna, a dovedi, a încuviin"a, a înso"i#
4& I#seşte c5te un sinonim şi c5te un antonim pentru cuvintele: ameliorare, atractiv, autentic, benefic,
beneficiu#
)& Construieşte conte;te pentru omonimele: broască, lac, somn, capital, liliac, ochi, toc, vie, cal#
Pedea+sa
Puncte de reper
'redeau că Domnul e culcat i
n !oe0ia edeasa Tdor n-o să ştie ce s-a întâmplat, 'ă n-
Ar/7e0i n1$"i#ea0$ consecin"ele avea doară fluturii iscoade
nc$lc$rii c3Dntli di3in. n oaca /afiştecare soi de roade#
lor- Adam #i E3a i/nor$ interdic"ia
Ea, cam neroadă, dânsul, cam
!s$ de 9mne0e
omni!re0en"ei #i- imediat
li- snt !rin#i /ra"ie netot, (u se-aşteptau că Domnul
as!ra 1a!tli- cDnd nici nu# vede tot& 'ă ochiul lui deschis,
nhiţiser! o#m$uc!tur! din rodl într-adevăr,
!omli. La decat$ 1iecare #i
declin$ res!onsa%ilitatea #i- n i depărtările le vede în răspăr#
consecin"$- !ede!sind mincina-
9omnl i i0/one#te din Rai afar!, (ici nu-nghi"iseră o-mbucătură,
în furtun!. '-au şi fost prinşi cu ea în gură
i cel pu"in nu apucase
$ă puie poame-n sân, vreo cinci sau
şase#
El, Dumnezeu, venind în

rotogoale, )n supărarea *rea
$fin"iei $ale )-a luat de scurt,
poruncile ştiute 'um le-au călcat
aşa de iute#
Adam pe Eva lui o a pârât,
Eva pe şarpe, care s-a târât#
(ici-unul n-a voit s-aleagă,
$ă-şi ia asupră-şi vina lui

întreagă#
De mişelie, nu atât de furt,

=ăspunsul aspru fu şi scurt& 'ă
Dumnezeu loveşte-ntotdeauna
ai tare decât faptele minciuna#
Din =aiul dulce şi din tihna bună

Domnul i-a dat afară, în furtună#
Concepte operaţionale_________ 3ariate ale aceleia#i o!ere sa n crea"ii di1erite.
8o'i0ul este o nitate strc Moti3l central- c /rad s!orit de re!eta%ilitate- !oart$ nmele de
tral$ a o!erei literare care at$ la
contrarea temei. Se mani1est$ ca
o sita"ie ti!ic$- !rt$toare de
semni1ica"ie.
Moti3l este n element al o!erei
literare c n !ronn"at caracter de
/eneralitate4 n o%iect 5o/linda-
codrl- lacl- marea- lna etc8- n
nm$r sim%olic 5trei- #a!te- mai ales
n %asm8- o ma:im$- o 1orml$ %for#
tuna la$ilis  soarta sc7im%$toareG-
cârpe diem  %cr$te de 0ia de
ast$0iG8 care se re!et$ n momente
ATOTPUTER%ICIA !UI
DUM%E,EU
1& dentific# versurile în care
poetul pre6int# omniscien%a
şi omnipre6en%a lui
?umne6eu&
2& (serv# privirea
în!#duitoare su!erat# de
autor prin versul: Ea cam
neroadă, dânsul cam netot#
Comente6# din aceast#
perspectiv# semnifica%ia
cuvintelor neroadă şi netot#
3& ;plic# motivul m5niei
*rea $fin"iei $ale#
4& Arat# cum se produce
asumarea responsailit#%ii
c5nd cei doi sunt învinui%i
pentru înc#lcarea poruncii
)& divine&
ste p5ra un comportament
specific anilor copil#riei7
Ar!umentea6#&
& Cum sunt pedepsi%i, în
!eneral, copiii c5nd !reşesc7
'& Comentea6# valoarea
aforistic# a versurilor: 'ă
Dumnezeu
loveşte-ntotdeauna4 ai
tare decât faptele minciuna#
-& ;prim#/%i opinia în
le!#tur# cude a/i
?umne6eu >ot#r5rea lui
da afară, în furtună pe cei
doi neascult#tori& Şi/au
meritat
aceştia pedeapsa7
.& ;plic# "ocul de cuvinte, e;presie a m#iestriei artistice a poetului, din versurile: De mişelie, nu atât
de furt4=ăspunsul fu aspru şi scurt 5furt -fu - scurt6#
1+& Compar# aceste dou# e;emple din lirica ar!>e6ian# şi arat# asem#narea în privin%a topicii:
a= Adam pe Eva lui o a pârât# (Pedea+sa)
b6 i Dumnezeu, ce vede toate,
)n zori, la cinci şi 0umătate,
*ândind, să iasă, prin perdea,
2 a văzut
11& $re6int# din care
aspecte cer pre ea# celor(M-.$iri)
confer# trei poe6ii ar!>e6iene o not# ludic#, diferit# de mesa"ul sacru
transmis de te;tul ilic&
12& Ce motive po%i identifica în acest ciclu7
13& ;plic# semnifica%ia pe care o su!erea6# sutitlul acestui ciclu: Versuri de Abecedar/
LIMB& I C!M"#ICA$%
RE!A&II SEMA%TICE' PO!ISEMIA

#ol%sem%a repre6int# capacitatea unor cuvinte dintr/o lim# de a avea mai multe în%elesuri& ?e
aceea, polisemia este considerat# o cate!orie semantic# fundamental#&
$olisemia se opune monosemiei <L însuşirea unor cuvinte de a avea un sin!ur sens: ca, de
pildă#,prenume, aritmetică, bacii6, raportul dintre cuvintele polisemantice şi cele monosemantice
fiind net în favoarea primei cate!orii&
Condi%ia ca un cuv5nt s# fie polisemantic este ca între sensurile sale s# e;iste le!#turi, mai
uşor sau mai !reu de identificat& $rin urmare, un cuv5nt polisemantic are dou# sau mai multe sen/
suri care se afl# într/un raport de interdependen%#&
8ai frecvent se operea6# cu urm#toarele distinc%ii:
1& ?istinc%ia sens secu$dar 0 se$s +ri$ci+a se refer# la importan%a pe care o are sensul unui cuv5nt
în lim#, locul pe care el îl ocup# în conştiin%a voritorilor& Sensul principal este cel care domin# sfera
semantic#
@cavitate aa fe%ei
cuv5ntului, cel aceea,
şi dup# dint5i care ne vine
@vor# în minte&
5bun de gură6, @fiin%# degură
?e e;emplu, înseamn#,
>r#nit în primul
5hrănea r5nd,
două guri6,
@dec>i6#tur# a unei c#m#şi, roc>ii, a unui vulcan etc, @trec#toare în!ust# 5gura văii6, @locul
unde se vars# un fluviu sau r5u 5gurile Dunării6 etc&
2& ?istinc%ia se$s de ba12 0 se$s deri"a* se reali6ea6# pe ceea ce un cuv5nt are specific în sine,
stail în orice conte;t <sensul de a6#= şi sensurile care s/au desprins din primul& Ga ma"oritatea
cuvintelor, sensul de a6# <înre!istrat cel dint5i în dic%ionare= coincide cu sensul principal& Astfel,
pentru mână, sensul de a6# r#m5ne cel moştenit din latin# <@parte a corpului omenesc=, în timp
ce sensurile derivate pot însemna @ceat# unit# de oameni 5o mână de solda"i6, @calitate 5de
mâna întâi6 etc&
3& ?istinc%ia sens +r#+riu - sens 3i4ura* se aseam#n#, într/o oarecare m#sur#, cu deoseirea
dintre sensul de a6# şi cel derivat& C5nd no%iunea pe care o denumeşte cuv5ntul este cea
val de apă#
oişnuit#,
dec5t el e întreuin%at
cea oişnuit#, cua"un!e
la care se sens propriu:
prin asem#narea sauC5nd cuv5ntul
le!#tura dintre denumeşte alt# no%iune
oiectele respective, el
e întreuin%at cu sensul fi!urat: val de căldură# $rin folosirea cuv5ntului în sens fi!urat, con%inutul
lui se l#r!eşteB el cap#t# alt sens, tar# a/1 pierde pe cel de la care a pornit& Sensul fi!urat
îmo!#%eşte puterea de e;presivitate a cuvintelor&
1& dentific# în poe6ia Pedea+sa un cuv5nt polisemantic& ?emonstrea6#/i polisemantismul prin con/
struirea de conte;te potrivite&
2& Alc#tuieşte enun%uri în care s# ar#%i polisemantismul cuvintelor: baie, carte, masă, prost, rău#
3& dentific#, cu a"utorul dic%ionarelor, sensul principal şi sensul secundar al cuvintelor: frate, a aban-
dona, lingură, arici#
</ ;plic# sensurile cuv5ntului polisemantic a ieşi în conte;tele urm#toare:

a= C5%iva turişti au ieşit de pe drumul cunoscut&
= Sunt si!ur c# petrecerea va ieşi foarte ine&
c= Nu ştiu de unde ai ieşit de vreme ce nu te/am v#6ut venind&
d= (mul a ieşit din camer# dup# numai c5teva minute&
e= Molumul de versuri ieşise înc# de anul trecut&
f= Concurentul meu favorit a ieşit pe primul loc&
!= o%ul va ieşi din temni%# aia peste c5%iva ani&
>= Galelele ies aia în luna aprilie&
i= Cum o ieşi, numai să iasă#
)& Alc#tuieşte cel pu%in un conte;t în care s# apar# utili6ate cu sensul fi!urat cuvintele: climat, e;plozie,
căldură#
& Holoseşte, prin inte!rare în enun%uri potrivite, sensul propriu şi sensul fi!urat al cuvintelor: catâr,
glon", abecedar, dulce, luminat, a miorlăi, a se furişa#
%'AL"A$% C"$%#TA
APLICATII
Eseu s*ruc*ura* este o compunere care tratea6# o anumit# tem#, indicat# în cerin%#& Acest
reper !eneral are, la r5ndul s#u, un num#r variail de cerin%e <3/)= care treuie respectate în
redactare& (rdinea
av5nd liertatea de ainte!r#rii cerin%elor
le or!ani6a dup# cumnu doreşte&
este una oli!atorie, prestailit#, cel care scrie eseul
valuarea unui eseu structurat se face dup# urm#toarele criterii:
/ tratarea tuturor ideilor men%ionate în formularea cerin%elorB
/ pre6entarea lo!ic#, înso%it# de ar!umenteJ e;emple convin!#toareB
/ or!ani6area ideilor în scris <te;t cu structur# clar#, coerent, ec>iliru între introducere,
cuprins şi înc>eiere, idei suliniate prin construc%ia para!rafelor, raport corespun6#tor între ideile
principale şi cele secundare=B
/ capacitatea de anali6# şi de interpretare <una rela%ie între idee şi ar!ument, succesiunea
lo!ic# a ideilor, ailitatea de a formula "udec#%i de valoare şi de interpretare personal#=B
/ respectarea normelor de orto!rafie şi de punctua%ieB
/ aşe6area corect# a te;tului în pa!in#, li6iilitatea&
Scrie un eseu structurat de circa o pa!in# în care s# surprin6i ori!inalitatea vi6iunii artistice a lui udor
Ar!>e6i din cele trei poe6ii cuprinse în manual, din ciclul Tab#uri bibice 5Versuri de Abecedar)/ în
redactarea eseului structurat se recomand# s# ai în vedere urm#toarele repere:
/ pre6entarea modului cum au fost crea%i Adam şi vaB
/ descrierea traiului fericit pe care prima perec>e îl duce în aiB
/ relevarea consecin%elor înc#lc#rii cuv5ntului divinB
/ e;plicarea rolului mi"loacelor artistice&
(rdinea inte!r#rii reperelor în cuprinsul lucr#rii este la ale!ere& $entru con7%nutul eseului, vei primi 45
'e puncte <c5te B puncte pentru fiecare cerin%#J reper=B pentru re'actarea eseului, vei primi 45 'e puncte
9organizarea ideilor în scris / < puncteG utilizarea limbii literare / < puncteG abilită"i de analiză şi de
argumentare - < puncteG ortografia  @ puncteG punctua"ia / @ puncteG aşezarea în pagină, lizibilitatea
- 6 puncteF/
I/ $re6int# @facerea lui Adam şi a vei, pe a6a fra!mentului de mai 0os Bechiul testament+
C#Aşa s-au făcut cerul şi pământul şi toată oştirea lor#
#i a sfârşit Dumnezeu în ziua a şasea lucrarea sa, pe care afăcut-o& iar în ziua a şaptea s-a
odihnit de toate treburile sale, pe care le-a făcut#
#i a binecuvântat Dumnezeu ziua a şaptea şi a sfin"it-o, pentru că într-însa s-a odihnit de toate
lucrurile sale, pe care le-a făcut şi le-apus în rânduială#
4& )ată obârşia cerului şi a pământului de la facerea lor, din ziua când Domnul Dumnezeu a făcut
cerul şi pământul#
F# *e câmp nu se afla nici o tufă, iar iarba de pe el nu începuse a odrăsli, pentru că Domnul
Dumnezeu nu trimisese încă ploaia pe pământ şi nu era nimeni ca să lucreze pământul#
G# 'i numai abur ieşea din pământ şi umezea toată fa"a pământului#
'& Atunci, luând Domnul Dumnezeu "ărână din pământ, a făcut pe om, şi a suflat în fa"a lui suflare
de via"ă, şi s-a făcut omul fiin"ă vie#
-& Apoi Domnul Dumnezeu a sădit rai în Eden, spre răsărit, şi apus acolo pe om, pe care-l zidise#
H#i a făcut Domnul Dumnezeu să răsară din pământ tot soiul de pomi, plăcu"i la vedere şi cu
roade bune de mâncat& iar în mi0locul raiului era pomul vie"ii şi pomul cunoştin"ei binelui şi
răului#I###J
CF# i a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care-l făcuse, şi l-a pus în raiul cel din Eden ca să-l
lucreze şi să-l păstreze#
CG#A dat apoi Domnul Dumnezeu lui Adam poruncă şi a zis+ KDin to"i pomii din rai po"i să mă-
nânci#
CL#)ar din pomul cunoştin"ei binelui şi răului să nu mănânci, căci, în ziua în care vei mânca din
el, vei muri negreşit?M
CN#i a zis Domnul Dumnezeu+ K(u e bine să fie omul singur& să-i facem a0utor potrivit pentru el# M
CH#i Domnul Dumnezeu care făcuse din pământ toate fiarele câmpului şi toate păsările cerului,
le aduse la Adam, ca să vadă cum le va numi& aşa că toate fiin"ele vii să se numească precum
le va numi Adam#
2+& i a pus Adam nume tuturor animalelor şi tuturor păsărilor cerului şi tuturor fiarelor sălba-
tice& dar pentru Adam nu s-a găsit a0utor de potriva lui#
C#Atunci a adus Domnul Dumnezeu asupra lui Adam somn greu& şi dacă a adormit, a luat una
din coastele lui şi a plinit locul ei cu carne#
#)ar coasta luată din Adam afăcut-o Domnul Dumnezeu femeie şi a adus-o la Adam#
# i a zis Adam+ K)ată aceasta-i os din oasele mele şi carne din carnea mea& ea se va numi
femeie, pentru că este luată din bărbatul său#
O#De aceea va lăsa omul pe tatăl său şi pe mama sa şi se va lipi de femeia sa, şi vor fi amândoi
un trup#M
2)& Adam şi femeia sa erau amândoi goi şi nu se ruşinau#
II/ dentific# în arta universal# <pictur#, sculptur# etc&= concreti6#ri ale mitului ilic despre @facerea
primilor
tur# şi deoameni, Adam şi va& Consult#, pentru o documentare c5t mai complet#, alume de pic/
istoria artei&
III/ udor Ar!>e6i se num#r# printre poe%ii în a c#ror oper# @"ocul şi "oaca constituie o dimensiune
important#& Molume şi cicluri între!i de poe6ii stau su semnul "ocului prin reducerea lumii încon/
"ur#toare la o articulare de spa%ii disponiile pentru "oac#& Fniversul devine astfel o lume @de
"uc#rie& Citeşte în acest sens poe6ii din volumele Car*ea cu 7uc2rii &ara +i*ici#r şi H#re/
1& $re6int# oral, o înt5mplare le!at# de "ocurile copil#riei&

2& ?escrie rela%ia care s/a stailit între tine şi oiectul "ocului
Ion Barbu 5@'2,@2(@8- !oet #i <p#puş#, iepuraş, urs de pluş etc=&
matematician. Se na#te la 3& e/ai aflat vreodat# în postura de ocrotitor, de protector pentru
CDm!ln/ Mscel n 1amilia ni oiectul "ocului t#u7 Ar!umentea6#&
ma/istrat. Nmele ade3$rat este
9an <ar%ilian- dar nl 3a 1olosi
decDt atnci cDnd 3a semna o!ere ?F$O 8GC
matematice.
9e%te0$ n anl @2@' n de on aru
re3ista Li'era'orul a li Ale:andr Fnc>iului meu Sac>e Şoiculescu, al
Macedonsi. 9!$ n an #i nce!e c#rui !las îl împrumut aici
cola%orarea la cenacll #i re3ista
<bur!'orul1 nde este remarcat de
Dintr-atâ"ia fra"i mai mari+
criticl E. Lo3inesc.
Unii mor"i,
#i ia licen"a n matematic$ Al"ii plugari&
5@2)@8 #i o%"ine o %rs$ !entr n Dintr-atâ"ia fra"i mai mici+
doctorat n ermania. Re3enit n *runci de treabă,
"ar$- este asistentl mareli !ro1e $cunzi, peltici,
(umai eu, răsad mai rău
sor 7.Ţi"eica. Urc$ toate tre!tele
ierar7iei ni3ersitare. Dintr-atâ"ia 5prin ce har6
A!ari"ia !lac7etei Dup! "elci ă brodisem şui, hoinar#
5@2)@8- ne!otri3it ilstrat$- este
rmat$ de !%licarea ni sin/r Eram mult mai prost pe-atunci#
3olm de 3ersri- Joc secu$d
5@2&+8- care l consacr$. 9!$ 'ând *ăresimi da prin lunci
aceast$ dat$ n mai scrie !oe0ie 'u pietrişul de albine,
decDt oca0ional- !entr c$ se (e părea la to"i mai bine+
dedic$ matematicii. Pânci ursuzi,
n anii de d!$ cel deal doilea Descul"i şi uzi
r$0%oi mondial atorit$"ile com
niste i inter0ic s$ mai !%lice. !etişcane
5'ozi plăvane6
;riml 3olm de 3ersri i 3a 1i Qnfăşate-în lungi zăvelci
reti!$rit a%ia la trei ani de la moarte- 2 porneau în turmă bleagă
n @2(*. $ă culeagă
)erburi noi, crăi"e, melci###
Era umed la bordei###
i tuleam şi eu cu ei#

%ot aşa o
dată, iar
/a un sfânt prin !ăurar
2ri la $fin"ii ucenici,
%ârla noastră de pitici
2dihnea pe creastă, sus#
Eu voinic prea tare nu-s#
=upt din fugă
$ubt o glugă
De aluni, pe buturugă
2dihnii
i eu curând###
Puncte de reper Bezi, atunci mi-a dat prin gând

;oe0ia Du! "elci sa !%licat 'ă tot stând şi alergând
!entr !rima dat$ n re3ista Via:a 1os, în vraful de foi ude
ro"5$easc! 5mai @2)@8- iar a!oi a *rin lăstari şi vre0uri crude,
1ost reti!$rit$ n acela#i an- ntro $-ar putea să dau de el+
!lac7et$ ilstrat$ de !ictorl M. elcul prost, încetinel###
Tei#an care- n"ele/Dnd s!er1i Qn ungher adânc, un gând
cial te:tl- a !ro3ocat reac"ia 3iolen Qmi şoptea că melcul blând
t$ a li Ion <ar%. Ilstrarea Din mormânt de foi, pe-aproape,
ne!otri3it$ #i nmeroasele /re#eli 'heamă 2mul să-l dezgroape###
de ti!ar la determinat !e ator s$
retra/$ !lac7eta de !e !ia"$. i pornii la scotocit
5'u noroc, căci l-am găsit6#
Era, tot o mogâldea"ă+
2chi de bou, dar cu albea"ă+
)ntre el şi ce-i afar:
$tre0uia un zid de var#
/ 'e să fac cu el aşa
$ă-l arunc nu îmi venea###
Bream să văd cum se
dezghioacă
*ui molatic, din ghioacă+
Bream să văd cum iar învie
$omnoros, din colivie###
=e$ul liric # nl dintre cele trei i de-a lungul, pe pământ,
/enri literare- al$tri de e!ic #i dra -aşezai cu-acest descânt+
matic. Termenl liricG !ro3ine de la  K elc, melc,
denmirea ni instrment m0ical  'otobelc, .
liraG- nsemnl 0eli A!ollo. Ini"ial- .hem vărgat
n recia antic$- !oe0ia liric$ desem i ferecat&
na orice 1el de !oe0ie com!s$ s!re
a 1i cDntat$. Ulterior- a ans s$
/asă
elc noaptea dinfă-te-ncoace,
nătâng, şi găoace,
nsemne o crea"ie literar$ concen (u e bine să te-ascunzi
trat$ as!ra 3ie"ii l$ntrice- c toat$ $ubt păre"ii grei şi scunzi&
/ama tr$irilor s1lete#ti 5emo"ii- senti*rintre vreascuri cerne soare,
mente- atitdini- st$ri etc.8 'ol"i de iarbă pe răzoare
&u liric  cel care 3or%e#teG n Au zvâcnit, iar muguri noi
te:t #i n tre%ie con1ndat c !er *un pe ramură altoi#
soana real$ a creatorli. ;rin inter elc, melc,
medil eli liric se 1ace a0it$ 'otobelc,
3ocea !oetli. )arna leapădă co0oace
i tu, singur, în găoace?
Rai, ieşi,
Din cornoasele cămeşi?
$coate patru firişoare

$trăvezii, tremurătoare,
$coate umede şi mici,
*atru fire de amici&
i aga"ă la feştile
'iufulite de zambile
$au la fir de mărgărint
)nzăuatul tău argint###
*este gardurile vii 'ăpcăuni

Dinspre vii, Qi vedeam pieziş
2ri de vrei şi mai la vale, 'um cască
)n tarlale - Suze searbăde de iască&
%ipăreşte brâu de bale### M
i întorşi
După ce l-am descântat 2chi buboşi
/-am pus 0os Qnnoptau subt frun"i pestri"e
i-am aşteptat### De păroase,
)nserase mai de-a bine& De bărboase
'rengi uscate peste mine, 1oimari"e#
Sâzâind la vântul strâmb,
îmi ziceau răstit din drâmb### i cum stau subt vânt şi
frig $trâns cârlig,
(ăzdrăvana de pădure - )scodind cu ochii tre0i
1umulită de secure, ai de sus de
$curt, furiş brână, drumul
înghi"ea din luminiş# Unde seara "ese
Din lemnoase văgăuni, fumul
 m s prelung cum scoate fiara, li
u i *lâns dogit, %oată noaptea viscoli###
l n 'ând un şarpe-i muşcă ghiara, încă bine n-
t e uget aspru şi lărgit a0unsesem c 'ă
o De vuia din funduri seara### porni, duium, să vie
r 2 - i-a fost frică, şi-am fugit? T 2 viforni"ă târzie
IDe*ăresemi#
m g Bântura, stârnind
r u gâlceava,
e ş Alba pleavă&
0i at i cădeau
Sobi şi măruntei
de mei###
v
+ ă 5(ingea bine, cu temei6#

D în bordei
e c !oc vârtos mânca năpraznic
u =etevei#
s
u g *e colibă singur paznic
b ă -au lăsat cu-n vraf de pene###
t t =ar, le culegeam alene+
e oşul lene
v 0 =ăzbătea de prin poiene
r i $ă-mi dea genele prin gene#
e # i trudit,
a /ângă vatră prigorit
s 'hiond *rivegheamprelung tăciunii###
c orâş Umbre dese,
u 'ăta la 'a păunii,
r cale& Qmi roteau pe hornul şui
i De pe /easă ochilor verzui#
şale,
v 'ând i-mi ziceam în gând+
ă la deal Dar el
z şi când elcul, prost, încetinel
u la vale, %remură-în ghioacă, varga,
i 'urge
au (u cumva un vânt să-l
b betele spargă+ =oagă vântul să
i târâş# nu-lfure
n )ar din i să nu mai biciuiască
e plosca Sărbi de muşchi, obra0i de
ei de iască, *rin pădure#
= guşă =oagă vântul să se-ndure M#
e De
mătuşă De la 0arul străveziu,
p ai târziu,
e Un
tăios, $omnoros venii la geam#
z 5Era-înalt, nu a0ungeam#6
it un
aspru+ Dar prin sticla petecită,
hârrşi# Dar prin ghea"a încâlcită,
ă !ulgera sul lung de har,
##
*răpădenia de-afar :+
î *odul lumii se surpase
n -
)ar pe case,
s *ână sus, peste colnic,
p *
l Albicioase
r 2ri foioase
e â
n 'ădeau cepi de arbagic#
Biu îmi adusei aminte

'e-auzisem înainte, )) zării lângă culcuşu-i
De o noapte între toate De frunziş#
Urgisită, Era, tot, o scoro0ită
'ând, pe coate, /imbă vânătă, sucită,
.uri spurcate 2 nuia, ca un hengher
$uflă vânt )) "inea în zgărzi de ger?
$ă dărâme 3ale reci,
Din pământ### Aspre benzi ce se-ntretaie,
'ând, pe-un sloi, rupând din pită, $us, pe vreascurile seci,
Saba Dochia-învălită )) prindeau+
'u opt sarici 2 frunza moarta, cu păstaie#
$tă covrig,
$tă, înghite i pe trupul lui zgârcit
i sughi"e -am plecat
i se vaicără
Defrig, i l-am bocit+
 Rei, e noapte-aceea poate?
- Kelc, melc, ce-ai făcut 
înapoi Din somn cum te-ai desfăcut
/a fulgii moia somn, pe coate,
'umpenind Ai crezut în vorba mea
*refăcută### Ea glumea?
'u tot gândul, sus, la el, Ai crezut că plouă soare,
optii+ '-a dat iarbă pe răzoare,
Kelc, încetinel, 'ă alunul e un cântec###
'um n-ai vrut să ieşi mai iute? / Astea-s vorbe şi descântec?
(ici viforni"ă, nici mute %rebuia să dormi ca ieri,
*rin păduri nu te-ar 0i prins### / $urd la cânt şi îmbieri,
)ar acum, cândfocu-i stins, / $ă tragi alt oblon de var
Rornul nins, )ntre trup şi ce-i afar:###
Am fi doi s-alegem pene / Bezi
i alene )eşişi la un descântec&
$ă chemăm pe moşul lene
Din poiene, $ă ne-nchidă+ )arna
Ai "i-aspre
pornit muşcat
luncidin
şi pântec#
crâng,
ie, gene& Dar pornişi cu cornul stâng,
Pie, elc nătâng,
'ornul drept, elc nătâng?M
'el stâng,
Sinişor, )ar când vrui să-l mai alint
*e când se frâng
Qntinsei o mână-amară
/emne-în crâng,
elc nătâng,
elc nătâng?M De plâns mult###
şi, dârdâind,
 Două coarne de argint
=ăsucit, se fărâmară#
Dintre pene şi cotoare
.ata nins, 'ă e ciunt, nu m-am
'um mi0a un pic de soare uitat### 'i, în punga lui cu
*e întins, bale, 'u-însutite gri0i, pe cale
5)n câmpie /-am purtat/egănat+
'olilie *ungă mică de mătasă###
=ăzboind cu lunecuşul )ar acasă
Din "ăpoi săltând urcuşul6, /-am pus bine
înăl"at la dâmbii prinşi $us, în pod
ă-ntoarsei subt aluniş### 5%ot lângă mine6,
'a să-i cânt din când în
când
!ie tare
!ie-în gând+
Kelc, melc,
'otobelc,
*louă soare
*rin fâne"uri şi răzoare,
/u0erii te-aşteaptă-în crâng
Dar n-ai corn
(ici drept,
(ici stâng&
Puncte de reper $unt în sân la moşul lene
n a!aren"$ n te:t !entr co!ii-
Din poiene+
!oe0ia Du! "elci !re0int$ o
'ornul drept,
ntDm!lare din 3ia"a ni co!il #i
'ornul stâng###
consecin"ele morale ale acesteia.
;oeml nce!e c o con1esine
- )arna coarnele se frâng,
marcat$ de inocen"a co!illi de
-elc nătâng, elc nătâng?M
odinioar$4 &ram mult mai prost pe 9ICȚIONAR
atunci... Acesta- !lecat n !$dre-
/$se#te n melc #i 3rea s$ se oace
c el- descDntDndl !entr al scoate
din /$oace4 'elc, melc,( Coto$elc,( şui, ad"& / <re!&= su%ire, 6velt, ml#dios
)hem v!rat( Şi ferecat*( +as! #(res%m%9 s&, pi& <înv& şi pop&: în reli!ia creştin#= / postul mare, pos/
noaptea din !oace,( 'elc n!tân, şi tul $aşteluiB <p& e;t&= luna aprilie
f!#te#ncoace. pl(&an9 ad"& / al/!#lui sau al/cenuşiu
9escDntecl are n e1ect +(&elc( <var& 6#vel!#=, s&f& P fot#
nea#te!tat #i de !ro!or"ii enorme- (urar9 s&m& / <pop&= feruarie
1i:ate de !oet ntro 3i0ine 1a% arn%c%9 sust& P umac
loas$ a nei 1rtni de0l$n"ite din 'râm)(9 s&f& / mic instrument mu6ical
senin. ;rin actl ma/ic al descDn feştil#, s&f& / fitil, lum5nare
tecli sa desc$t#at 1or"ele leas#, s&f& / 1& împletitur# de nuieleB 2& desiş
o%scre ale natrii- !terile !uşat#, ad"& şi sust& / persoan# care are !uş#
ntnericli4 c$!c$ni- oimari"e- coln%c9 s& n&/ persona"
Ho%m(r%7( / colin# demonic feminin din mitolo!ia rom5nesc#, al
mma !$drii. ns!$imDntat- co!ill
1/e acas$ !$r$sind melcl. c#rui nume deriv# din 9oi / 8ari <9oia 8are=, ultima 6i de "oi
Acesta- ie#it din coc7ilie la a0l dinaintea $aştelui, c5nd acest spirit preponderent malefic vine pe la
descDntecli- este sr!rins de /er casele oamenilor pentru a pedepsi femeile sau fetele care nu au
#i de cm!lita 3Dn0oleal$ a 1irii #i ispr#vit torsul p5n# în acea sear#& Apare ca o roat# de foc şi flac#r#
de/er$. sau ia înf#%işarea unei femei ur5te, înalte şi voinice& $oart# cu ea o
ntors n locl ndel l$sase- co!ill !#leat# de "#ratic, un ciocan de fier, un cu%it, un v#trai, un sac cu
desco!er$ consecin"ele ne1aste ale cenuş#, ap# fierinte etc& / toate acestea servindu/i drept instru/
c3Dntli s$ #i !lDn/e melcl c n mente de pedeaps# şi de tortur# a femeilor leneşe la tors&
%ocet mrmrat- cores!ondent tra/ic Muma-#('ur%% / spirit preponderent malefic din mitolo!ia ro/
al descDntecli de dinainte. m5neasc#& Apare ca o femeie #tr5n#, care are capacitatea de a se
metamorfo6a& ste rea, fioroas#, uml# pe la mar!inea p#durilor
Moment de clmina"ie al !oe0iei- momind drume%ii r#t#ci%i pe care îi slu%eşte, îi preface în animale
incanta"ia ndrerat$ 5 'elc, melc,
ce#ai f!cut( Din somn cum te#ai sau le smul!e inimile& Apari%ia ei este înso%it# de un ocet neînce/
desf!cut( Ai cre-ut în vor$a mea( tat, care uneori se transform# în >o>ot, c>iot sau cronc#nit&
ref!cut!... &a lumea/...0 este 6a)a Doc2%a / persona" din mitolo!ia rom5neasc#, patroana 6ile de 1
reac"ia ni s1let care tr$ie#te rele martie& 8itul aei ?oc>ia este pus în le!#tur# cu faptul cuceririi ?aciei
3a"ia lmii #i a !terii ma/ice a de c#tre raian, c#ci numele ?oc>iei este asociat cu acela al fiicei lui
c3Dntli- 1or"a li demir/ic$. ?eceal& Ge!enda aei ?oc>ia voreşte despre o #tr5n# care a
6oaca sa ne3ino3at$- c e1ecte în!>e%at, urc5ndu/se la munte cu oile sale în perioada capricioas# a
tra/ice- de3ine !entr el o e:!e prim#verii& aa ?oc>ia s/a pref#cut în stan# de piatr# împreun# cu turma sa&
rien"$ de cnoa#tere- o ini"iere.
EX#L!RAREA
TEXTULUI
I/ Hoaca *n p('ure
1& $re6int# impresia pe care %i/a produs/o lectura acestui te;t&
2& dentific# versurile în care copilul se pre6int# <autocaracteri6are=&
3& ;plic# semnifica%ia versului: Eram mult mai prost pe-atunci###
Ce indic# adverul atunci
4& ?escrie !rupul de copii care pleac# în p#dure&
)& Arat# motivul pentru care ceata de "ânci ursuzi şi de fetişcane
pornesc într/o 6i de $#resimi spre p#dure&
& dentific# strofa în care este pre6entat melculB arat# caracteris/
ticile acestuia&
'& Comentea6# desc5ntecul copiluluiB care este inten%ia acestuia7
-& Staileşte diferen%ieri între desc5ntecul @tradi%ional, cunoscut
din "ocurile copil#riei, şi cel din poe6ie&
.& Arat# care este efectul imediat al desc5ntecului&
1+& dentific# fiin%ele fauloase care apar în te;tB reali6ea6# o
portreti6are a fiec#reia&
II/ Caut# ima!ini vi6uale şi auditive care fac universul faulos şi
mai impresionant&
12& Care este, în mintea copilului, consecin%a de6l#n%uirii acestor
for%e fauloase7
II/ Re*ntoarcerea +(pe+%% m%e%lor
1& ?escrie taloul reîntoarcerii neaşteptate a iernii&
2& Cine este 8oşul lene7 Ce ştii despre acesta7
3& $re6int# monolo!ul interior al copilului refu!iat la ad#post de
sti>iile naturii de6l#n%uite&
4& ?escrie ima!inea >iperoli6at# aprăpădeniei dea4ar:#
)& Comentea6# stilistic pasa"ul: *odul lumii se surpase4)ar pe case,4*ână
sus, peste colnic,4 Albicioase4 2ri foioase4 'ădeau cepi de arbagic#
& 8otivea6# introducerea în talou a unui alt persona" faulos:
aa ?oc>ia&
'& însp#im5ntat de viforni%#, ad#postit în ordei, copilul @reface acum
desc5ntecul spus în p#dure& Compar#/1 cu acela şi arat#/i diferen%ele&
III/ or7a ma1%c( a cu&ântulu%
1& Ce descoper# copilul, dup# ieşirea soarelui, la reîntoarcerea în
p#dure7
2& ?escrie efectele pe care natura de6l#n%uit# le/a provocat melcului
ieşit din coc>ilie prematur&
3& Comentea6# semnifica%ia ocetului, a lamenta%iei copilului,
pun5nd în eviden%# suferin%a acestuia, conştient acum de pute
rile pe care şi le aro!ase&
4& dentific# e;presia/c>eie a ocetului murmurat de copil c5nd
constat# efectul cuvintelor sale din desc5ntec&
)& 8otivea6# !estul @micului ?emiur! de a aduce cu sine coc>i/
lia melcului şi de a o urca în pod&
& Comente6#, din perspectiva celor înt5mplate, semnifica%ia
ultimului @desc5ntec pe care copilul îl va c5nta relicvei&
'& nterprete6# versul / )arna coarnele se frâng, constatare a unei
e;perien%e dureroase&
-& $reci6ea6# dac# Du+2 meci este un te;t fic%ional sau non/
fictional& Ar!umentea6#&
LIMB& ȘI C!M"#ICA$%
ERORI SEMA%TICE
/C#$3u1ia +ar#$imic2
Par#$imee sunt cuvinte care se aseam#n# unul cu cel#lalt din punct de vedere al formei, dar
se deoseesc <complet= în ceea ce priveşte în%elesul sau semnifica%ia: numeral - numerar,
prenume - pronume, glaciar - glacial, original - originar etc&
Fna dintre cau6ele utili6#rii !reşite a neolo!ismelor este +ar#$imia/ n lima rom5n# e;ist#
cuvinte cu ori!ini şi cu sensuri diferite care sunt îns# asem#n#toare din punct de vedere al formei&
8ica diferen%#, de multe ori const5nd dintr/un sin!ur sunet, creea6# confu6ii între aceste cuvinte,
pentru c# nu se %ine seama de sensurile şi de ori!inea lor&
Situa%ii de paronimie:
Eminent - iminent# $rimul termen cunoaşte în lima rom5n# aceleaşi sensuri ca în limile
neolatine din care provine: @care se distin!e din calit#%i intelectuale deoseiteB e;cep%ional,
superior, remarcail, e;celent <?K=& $aronimul iminent are sensuri complet diferite: @care este
!ata s# se produc#, s# se înt5mple şi care nu se poate am5na sau evita, inevitail <?K=& Nu
poate e;ista aşadar o le!#tur# de sens între eminent şi iminent# Apropierea care se face uneori
între cei doi termeni este !reşit# şi dovedeşte necunoaşterea sensurilor acestor cuvinte&
A emigra
fi foarte / a imigra#
apropiate& Confu6ia
A emigra între@a
înseamn# aceste
plecaparonime
din patrieseşiproduce pentru
a se staili c# sensurile
<definitiv lor par a
sau temporar=
în alt# %ar#B a se e;patria <?K=& n aceeaşi familie le;ical# intr# termeni ca emigrant şi
emigra"ie# $aronimul a imigra înseamn# @a veni într/o %ar# str#in# pentru a se staili aici
<?K=& Acelaşi sens îl au cuvintele apropiate imigrant şi imigra"ie# ?istinc%ia dintre a emigra şi
a imigra se face în func%ie de sensul deplas#rii, dintr/o direc%ie în alta&
A*rac8ia +ar#$imic2 este fenomenul prin care un paronim care e folosit mai frecvent în lim#,
deci mai familiar voritorului, îl @atra!e pe cel care este mai pu%in cunoscut, sustituindu/se
acestuia din urm#& Astfel, a gira, care înseamn# @a !aranta <din it& girare6, se foloseşte tot mai
frecvent în locul lui a gera, care înseamn# @a conduce, @a administra în numele cuiva <din fr&
gerer6# Atrac%ia paronimic# repre6int#, de fapt, o confu6ie paronimic# şi devine sursa unor !reşeli
de lim#&
Atrac%ia
carea formeiparonimic#
unui cuv5nteste un aspect
<recent intrat în e*im##4iei
al lim# +#+uare
sau mai fenomensu
pu%in cunoscut= care const# unui
influen%a în @modifi/
cuv5nt
mai cunoscut cu care pre6int# asem#n#ri de form# şi uneori de sens <?K=& Aşa, de e;emplu, în
desc5ntecul elc, melc,4 'otobelc,4 $coate coarne boiereşti, cuv5ntul boiereşti a înlocuit ter/
menul boureşti, adic# @m5ndre, @falnice, ca ale ourului de odinioar#& ot astfel, firoscos e o
etimolo!ie popular# pentru filozof ori lăcrăma"ie, pentru reclama"ie#
1& e%ine semnifica%ia fiec#rui paronim din e;emplele de mai "osB scrie/1 pe caiet, inte!r5ndu/1 într/un conte;t potrivit:
a= Sustantive:
diferen"ă <deoseire, nepotrivire= / deferentă <stim#, respect, considera%ie, condescenden%#=B
fiabilitate <ansamlul calit#%ilor unui sistem te>nic care determin# capacitatea acestuia de a fi utili6at
un timp c5t mai îndelun!at= - friabilitate <însuşire de a fi far5micios, casant, friail=B 0antă <partea
e;terioar# a unei
îns#rcinat cu ro%i deimpo6itelor
încasarea automoil, şideta;elor
iciclet# etc&= / /geantă
oficiale= <serviet#,
preceptor poşet#=B
<persoan# perceptor
îns#rcinat# cu <furni6or
educarea
şi instruirea unui copil, peda!o!, educator=&
= Ad"ective:
cauzal <privitor la cau6#, de cau6#= / cazual <1& care are un caracter înt5mpl#tor, care depinde de
împre"ur#ri, accidentalB 2& care arat# ca6ul !ramatical=B
destins <rela;at, calm, liniştit= / distins <plin de ele!an%#, fine%e, distinc%ie=B
ordinal <care indic#, într/o serie, locul, ordinul numeric= / ordinar <oişnuit, normal, comun=&
c= Mere:
a colabora <a participa la elaorarea unei ac%iuni= / a corobora <a consolida, a înt#ri=B a
enerva <a se înfuria, a se irita= / a inerva <a forma re%eaua de nervi a unui %esut=B
a preleva <a detaşa, a e;tra!e, a lua o parte dintr/un tot, dintr/un ansamlu= / a prevala <a avea pre/
ponderen%#, a predomina=B a proveni <a se tra!e, a/şi avea o5rşia= / a preveni <a prevesti, a
averti6a=&
2&Ale!e din fiecare perec>e de paronime cuv5ntul care este adecvat conte;tului:
saşiul4 şasiul maşinii, călătoreşte pe spezele4 spe"ele 5cuiva6, i-arelevat4 revelat taina, 0udecător
refuzat4 recuzat de inculpat, prinos4prisos de bunuri materiale, cabinet dental4 dentar#
3& ;plic# urm#toarele etimolo!ii populare ca aspect al atrac%iei paronimice:
filigram, brusculadă,
4& dentific# acele cuvintearcoladă, 5nume şi6
care sunt utili6ate pronume#
!reşit ca re6ultat al unor confu6ii paronimice <toate e;emplele
sunt din comediile lui K& Cara!iale=:
D Reheil Unul e .alibardi+ om, o dată şi 0umătate? I# ##J Ei , giantă latină, domnule, n-ai ce-i mai zice#
D 1upan Dumitrache, adică să am pardon de impresie, eu gândesc că numa: "i-ai făcut spaimă degeaba#
D Sravos, bobocule? (u m-aşteptam ca tocmai dumneata să te pronun"i cu aşa iluzii în contra mea###
6/ Pe#$asmu
*leonasmul <din !r& pleonasmos @a fi în plus= este o !reşeal# de lim# care ia naştere din
folosirea al#turat# a dou# sau mai multe cuvinte, dintre care unul repet# par%ial sensul celuilalt&
Moritorul face în mod inutil o @risip# de e;primare, utili65nd mai multe elemente de e;presie
dec5t ar fi strict necesar& ?e e;emplu, a aduce la acelaşi numitor comun este un pleonasm pentru
c# înseamn#: a= @a face ca dou# sau mai multe frac%ii ordinare s# ai# acelaşi numitorB = @a împ#ca
puncte de vedere diferite, iar ad"ectivul comun dulea6# un sens care a fost de"a e;primat, deci
este inutil& n e;emplul a rostit o scurtă alocu"iune e;ist# o formulare pleonastic# întruc5t alocu"i-
une înseamn# @scurt# cuv5ntare oca6ional#, iar ad#u!area ad"ectivului scurtă devine inutil#&
$leonasmul are cau6e diverseB ele pot fi de natur# le;ical# 5a aproba pozitiv, contrabandă ile-
gală, tricicletă cu trei ro"i, Avansa"i înainte?6 sau de natur# !ramatical# 5mai superior, foarte optim,
etc, ştiindu/se c# ad"ectivele superior şi optim nu au !rade de compara%ie=&
n ultima vreme, împrumuturile din lima en!le6# au devenit o important# surs# a pleonasmu/
lui, din cau6a necunoaşterii sensului e;act al cuv5ntului împrumutat, ca în urm#toarele construc%ii
pleonastice: summit la vârf 5summit înseamn# @conferin%# la nivel înalt, la v5rf,=, hit de mare
succes 5hit / ca şi sinonimul s#u şlagăr - înseamn# @c5ntec de succes= ori conducere manage-
rială
?in5managenent înseamn#
punct de vedere @ştiin%apleonasmului
al accept#rii or!ani6#rilor
înşie;primarea
conduceriiîn!ri"it#,
întreprinderilor=&
se poate face diferen%a între
pleonasme intoleraile <ca în e;emplele de mai sus= şi pleonasme torelaile în diverse !rade& Se apreci/
a6# a fi pleonasme toleraile anumite e;presii fi;e ca# praf şi pulbere, oale şi ulcele, întuneric beznă etc&
$leonasmul tolerail este considerat o fi!ur# de stil din cate!oria fi!urilor insisten%ei <enu/
mera%ia, >iperola, impreca%ia, perifra6# etc=, folosit cu inten%ie de e;presivitate pentru suli/
nierea celor comunicate: oc şi pară& în fel şi chip& se suceşte, se învâteşte& vai şi amar& ce-a
făcut, ce-a dres& cu chiu, cu vai etc#
1& Anali6ea6# structura urm#toarelor pleonasme şi demonstrea6# natura !reşelii:
cel mai optim chiar el însuşi în persoană
am conlucrat împreună panoramă de ansamblu
schi"ă sumară
procent la sută întra0utorare reciprocă
vin din nou iarăşi
a suprapus peste a preferat mai bine
coboară 0os au convie"uit laolaltă
s-a întors înapoi obstacol care împiedică
foarte rarisim a îndrumat calea#
2& ;plic# de ce aceste construc%ii sunt considerate pleonastice:

perspective de viitor conducere managerială
protagonist principal mi0loace mass-media#
3& Ar!umentea6# dac# sunt sau nu pleonasme urm#toarele formul#ri:

nul şi neavenit
definitiv şi irevocabil
ane;e alăturate
având în vedere şi luând în considerare
drept pentru care#
4& ;primarea persona"elor din operele lui &G& Cara!iale este plin# de !reşeli de lim#& Care este
eroarea în urm#toarele e;emple:
domnule, musiu numaidecât momentan
0une tânăr la fel identice
madam, cucoană şi et"etera
pardon, să ierta"i în stare a fi capabil#
)& $resa audo/vi6ual#, din !ra# ori neaten%ie, poate r#sp5ndi e;prim#ri pleonastice nesesi6ate de pulicul
neinformat& Arat# ce este eronat în aceste e;emple:
privatizarea marilor mamu"i industriali
înal"i prela"i bisericeşti
prognoza pentru viitor arată
privind retrospectiv în urmă
despăgubirea pagubelor produse de inunda"ii
personalită"i care au fost nemi0locit în mi0locul evenimentelor#
@/ Tau*##4ia
Tau*##4ia este construc%ia care se reali6ea6# prin repetarea unui cuv5nt sau a unui !rup de
cuvinte cu func%ii !ramaticale diferite şi cu intona%ii diferite& ;&: 'opilul, tot copil& 'e s-a petre-
cut, s-a petrecut& De mâncat, mănâncă& /egea este lege& Dacă nu vrea, nu vrea etc&
Fnele tautolo!ii sunt fi;ate în provere: !rate, frate, dar brânza epe bani& unca face omul
om şi altoiul pomul pom#
dentific#, în e;emplele urm#toare, construc%iile

tautolo!ice: 'apra tot capră, se zmucea în toate păr"ile#
<& Crean!#=
(u e frumos ce e frumos, ci e frumos ce-mi place mie#
oşia moşie, fonc"ia fonc"ie, coana 1oi"ica - coana 1oi"ica, trai neneaco, cu banii lui %rahanache###
<&G& Cara!iale=
MAGFA CFNO
A$GCAȚ
Eseu iber ($es*ruc*ura*) este o compunere şcolar# în cerin%a c#reia se indic# o tem# ce treuie
tratat#& Autorul eseului <elevul= este cel care >ot#r#şte asupra aspectelor importante, necesare a fi puse
în eviden%# prin aordarea temei&
seul lier <nestructurat= permite manifestarea creativit#%ii în cel mai înalt !rad& l poate
fi evaluat fie pentru calitatea şi consisten%a ar!umentelor aduse, fie pentru ori!inalitate, posiili/
tatea de(iectivele
a reali6a asocieri
urm#ritecuînalte crea%ii ale
redactarea aceluiaşi
unui autor
eseu lier sau ale unorpot
<nestructurat= autori diferi%i etc&
fi urm#toarele:
/ capacitatea de a compara vi6iuni asupra unei teme, specii literare etcB
/ capacitatea de sus%inere ar!umentat# a unui punct de vedere cu o pronun%at# not# per/
sonal#B
/ capacitatea de a aplica, în conte;te noi, cunoştiin%ele do5ndite anterior&
edactea6# un eseu lier <nestructurat= de o pa!in# în care s# demonstre6i c# "oaca din p#dure a copilu/
lui şi consecin%ele acesteia repre6int# o e;perien%# de cunoaştere& seul treuie s# scoat# în eviden%# fap/
tul c#, deşi aflat la v5rsta "ocului, copilul se maturi6ea6# sufleteşte&
?NC(G( ? K
Ga on aru "ocul este o tem# a crea%iei sale& $oe6ii ca Isar-9 sau U"ede$r#de ne apar ca rod al
unor reverii model5nd lumi înc>ipuite ca t#r5muri de "oc& Arta sa poetic#, :#c secund, implic# în mod
necesar un 9oc prim, un @"oc primordial& ?in m#rturisirile scriitorului 8i>ai 8oşandrei, un prieten
timp de o via%# al lui on aru, re6ult# c# în vi6iunea autorului 9ocul prim  este al lui ?umne6eu, iar
@"ocul secund este al creatorului, al artistului care încearc# a imita @"ocul prim& 9ocul lui ?umne6eu
este etern, al artistului este efemer&
Citeşte aceast# evocare f#cut# lui on aru de 8i>ai 8oşandrei şi staileşte o le!#tur# între ea şi
poe6ia Du+2 meci'
'u o fire tăcută şi visătoare, mai mult decât să vorbească, îi plăcea, mai ales ca 0oc, leagănul nos-
tru din ogradă, cu sfori groase şi care era atârnat de ramurile vân0oase ale unui mălin bătrân# *rin
imensele grădini de atunci ale oraşului ne plăcea să hoinărim, să facem pentru cei rămaşi acasă fru-
moase buchete de flori de câmp sau să herborizăm pentru noi speciile rare& priveam la micile gângănii
nemaiîntâlnite, de simetrii uimitoare, matematice, cu toată micimea lor# /ui Dan, însă, îi plăcea să
colec"ioneze tot felul de limace sau vietă"i de melci rari, şi pe care apropiindu-i uşor de buze le descân-
ta cunoscutul cântec popular de0oacă al copiilor# *rintr-un ciudat contrast fa"ă de gusturile lui, mai
întotdeauna e;traordinare, mie mult mai mult îmi plăceau fluturii mai mobili, cu aripele lor de culori
în văpaie, şi care neaştepta"i izbucneau din lumini florale, după care trebuia pentru a-i prinde să alergi
în tot felul de zigzaguri abile, fără însă a privi prea mult picioarele, spre a nu-i pierde din vedere# Aveai
nevoie de toată suple"ea copilărească şi de toată voiciunea, ca apoi datorită unei pălării cu boruri lungi
de paie să-i po"i prinde totuşi intac"i, aceasta fiind marea izbândă#
Dintre aceste paradiziace clipe, am rămas buni amici, chiar până mult mai târziu, a0unşi prin liceu#
Atunci, în aceste lungi vacan"e de vară împingeam aceste vânători entomologiceVpână departe, peste
platoul .ruiului, până la înfricoşătoarea de adâncă, râpa 'iocanului, cu vechiul ei schit de călugări,
pierdut acolo de toată lumea, sub pădurile năvalnice ale pusniciei# Aceste e;cursii ale copilăriei, iar
apoi ale adolescen"ei noastre, filtrate fără de voie în subconştient, nu au rămas fără urmări, fiindcă
mult mai târziu, sub pseudonimul său lovinescian, prietenul meu trebuia să scrie bizarele lui versuri+
8elc, melc, ce/ai f#cut,
?in somn cum te/ai desf#cut7
5'asa ami$*iri#r *n voG& E"#c2ri i*erare ditura 8inerva, ucureşti, 1.-.=
* entomolo1%ce / ramur# a 6oolo!iei care se ocup# cu studiul insectelor
JOC Şl JOACĂ
1& $re6int# oral, în fa%a clasei, care a fost şi care este importan%a
2& "ocului în e;isten%a

9ocul este ta& a copil#riei& $oate fi e;tins# şi pentru
o caracteristic#
alte v5rste ale omului7 Ar!umentea6#&
Profil (8( GF?NS

(ohan )uizinga 5@'B)@2*,J
!ronn"at H%i0in/7a8- eseist #i de 9o>an ui6in!a
istoric de art$ olande0. Este consi Natura :% %mportan7a oculu% ca $enomen 'e cultur(
derat n clasic al istoriei cltrii #i <fra!ment=
1ilo0o1iei istoriei. Cele mai cnos
cte c$r"i ale sale snt4 A"ur.ul 1ocul este mai vechi decât cultura, pentru că no"iunea de cul-
e0ului "ediu 5@2@28- Eras"us tură, oricât d:elncompîei ar fi ea definită, presupune în orice caz o
5@2)*8- #o"o lude$s 5@2&'8. societate omenească, iar animalele nu l-au aşteptat pe om ca să le
Titll ltimli 3olm este n înve"e să se 0oace# Sa chiar se poate afirma, fără risc, că civiliza-
lim%a latin$J n tradcere nseamn$ "ia omenească nu a adăugat nici o caracteristică esen"ială no"iu-
oml care se oac$G sa- mai nii generale# Animalele se 0oacă întocmai ca şi oamenii# %oate
a!roa!e de sensl te:tli- oml trăsăturile fundamentale ale 0ocului sunt prezente şi în cel al ani-
ca 1iin"$ c$reia i este caracteristic malelor# (u avem decât să urmărim 0oaca unor că"eluşi, pentru ca
oclG. să identificăm în vesela lor zbenguială toate aceste trăsături#
'ă"eluşii se invită unii pe al"ii la 0oacă printr-un soi de atitudini şi
gesturi ceremoniale# =espectă regula că nu trebuie să-i muşte de
urechi pe camarazii lor de 0oacă# $e comportă ca şi cum ar fi
înspăimântător de răi# i mai ales+ se vede cât de colo că toate
acestea îi bucură şi îi amuză enorm# 2 asemenea 0oacă a unor
că"ei care zburdă nu este decât una dintre cele mai simple forme
ale 0ocului animalelor# E;istă altele, cu un con"inut mult mai ele-
vat, mult mai dezvoltat+ veritabile competi"ii, fermecătoare
reprezenta"ii date în fa"a unor spectatori#
Aici, este cazul să notăm de îndată un punct foarte important#
'hiar şi în cele mai simple forme ale sale, şi chiar în via"a ani-
malelor, 0ocul este
decât o reac"ie maideterminată
psihică mult decât un
purfenomen purElfiziologic
fiziologic# depăşeştesau
ca
atare limitele unei activită"i pur biologice sau cel pu"in pur fizice#
1ocul este o func"ie plină de tâlc# )n 0oc K intră în 0oc M ceva care
trece dincolo de instinctul de conservare nemi0locit, ceva care
pune în ac"iune un tâlc# !iecare 0oc înseamnă ceva# Dacă acest
principiu activ, care îi conferă 0ocului esen"a, îl numim intelect,
spunem prea mult, iar dacă îl numim instinct, nu spunem nimic#
2ricum l-am privi, o dată cu această K inten"ie M a 0ocului se vă-
deşte, în orice caz, în însăşi esen"a lui, un element imaterial#
*sihologia şi fiziologia se ocupă de observarea, descrierea şi
e;plicarea 0ocului animalelor, al copiilor şi al oamenilor adul"i#
Ele caută să stabilească natura şi semnifica"ia 0ocului şi să indice
locul lui în planul vie"ii# !aptul

că 0ocul ocupă acolo un loc
important, că îndeplineşte
acolo o func"ie necesară, sau
cel pu"in utilă,
este acceptat îndeobşte şi fără tăgadă ca punct de pornire al

oricărei cercetări şi considera"ii ştiin"ifice# (umeroasele încercări
de a determina această func"ie biologică a 0ocului sunt foarte diver-
gente# Unii au crezut că pot defini originea şi fundamentarea 0ocu-
lui ca o descărcare a unui surplus de forță vitală# Al"ii sunt de
părere că orice fiin"ă vie, când se 0oacă, se supune unui spirit de
imita"ie congenital# $au că 0ocul satisface o nevoie de destindere#
$au că este un e;erci"iu pregătitor în vederea activită"ii serioase, pe
care i-o va cere via"a# $au ca serveşte drept e;erci"iu de stăpânire
de sine# Al"ii caută principiul în nevoia înnăscută de a putea face
ceva, sau de a pricinui ceva, sau în tendin"a de a domina, sau în
aceea de a-i întrece pe concuren"i# Al"ii consideră 0ocul ca pe o
drenare nevinovată a unor porniri dăunătoare, sau ca pe o umplu-
tură necesară unei activită"i orientate prea unilateral, sau ca satis-
facerea, într-o fic"iune, a dorin"elor cu neputin"ă de satisfăcut în
realitate şi, în consecin"ă, ca autoconservare a sim"ului personalită"ii#
%oate aceste e;plica"ii au un factor comun+ toate pornesc de la
presupunerea că 0ocul are loc de dragul unei alte realită"i, că
serveşte unei anumite finalită"i biologice# Ele pun întrebarea+ din
ce cauză şi cu ce scop se practică 0oaca  =ăspunsurile care se dau
la această întrebare nu se e;clud câtuşi de pu"in unul pe altul# Am
putea accepta în acelaşi timp toate e;plica"iile enumerate mai sus,
fără să a0ungem la o supărătoare confuzie de no"iuni# De aici,
reiese că toate acele e;plica"ii sunt doar par"iale# Dacă una dintre
ele ar fi concludentă, ar trebui fie să le e;cludă pe celelalte, fie să
le cuprindă sau să le preia într-o unitate de rang superior# 'ele mai
multe dintre aceste strădanii de a da o e;plica"ie nu se preocupă
decât în a doua instan"ă de întrebarea+ ce şi cum este 0ocul în sine,
ce înseamnă el pentru 0ucătorii înşişi Ele abordează nemi0locit
0ocul cu unită"ile de măsură ale ştiin"ei e;perimentale, fără să
acorde în primul rând aten"ia necesară calită"ii lui estetice pro-
funde# De fapt, calitatea primară K0oc M rămâne de regulă necir-
cumscrisă# !a"ă de bine,
picioare întrebarea+ fiecare
dardintre
ce estee;plica"iile date, 0ocului
de fapt KhazulM rămâne Deîn
ce "ipă sugarul de plăcere De ce se pierde 0ucătorul când se dedă
patimii lui, de ce competi"ia e;cită mul"imea cu o mie de capete,
împingând-o până la delir )ntensitatea 0ocului nu poate fi e;pli-
cată prin nici o analiza biologică# i totuşi, în această intensitate,
în această capacitate de a scoate din min"i rezidă esen"a lui, cali-
tatea lui intrinsecă# (atura -pare să spună mintea logică / ar fi
putut să le dea progeniturilor sale toate acele func"ii folositoare 
descărcarea energiei de prisos, destinderea după încordare,
pregătirea pentru cerin"ele vie"ii şi compensarea pentru ceea ce nu s-a
realizat / şi sub forma unor practici şi reac"ii pur mecanice# Dar nu+ ea
ne-a dat 1ocul, cu încordarea lui, cu bucuria lui, cu KhazulM lui#
*ICȚI!#A$
ps%2olo1%e9 s&f& / ştiin%# care se ocup# cu studiul proceselor şi par/
ticularit#%ilor psi>ice
$%+%olo1%e9 s&f& / ramur# a iolo!iei care studia6# func%iile or!anismului viu
)%olo1%e9 s&f& / ştiin%# care studia6# manifest#rile vie%ii din punct de
vedere anatomic, fi6iolo!ic, 6oolo!ic
Eseul <fr& essai, @încercare= este o lucrare care tratea6# teme

filo6ofice, literare, ştiin%ifice, morale etc& Hiind o form# de nota%ie
a unor oserva%ii personale, eseul este un e;erci%iu critic
nesistematic prin e;celen%#& Scriere eminamente desc>is#, el se
afl# la !rani%a dintre filo6ofie şi literatur#&
$ermi%5nd un num#r mare de accep%ii, sensul central al ter/
menului eseu <încercare, tentativ#, e;erci%iu= pleac# de la scriitorul
şi moralistul
!enului france6
care în 1)-+ a8ic>el decelera
pulicat 8ontai!ne <1)33/1).2=,
sa carte creatorul
intitulat# Eseuri# în
secolele urm#toare termenul eseu se va aplica în mod frecvent
operelor din orice domeniuB ulterior sensul cuv5ntului s/a specia/
li6at în direc%ia pur literar#, a"un!5nd ca ast#6i s# defineasc#, în
!eneral, o lucrare cu un pronun%at caracter personal&
Sfera de investi!a%ie a eseului e foarte lar!#, practic nelimi/
tat#& seistul @încearc# s# trate6e un suiect, ridic# o prolem#,
caut# s# dea o solu%ie& Nu o impune, ci doar o propune& seul este
e;presia suiectivit#%ii celui care/1 scrie& Ceea ce el descoper# nu
repre6int# un @adev#r !eneral, ci doar @adev#rul s#u& ?e aici
nota de profesiune de credin%# şi de reflec%ie personal# pe care o
d# orice
lit#%ii eseu& înainte
autoruluiB de>ot#r5toare
în eseu orice, eseulnu
este o @marc#
e at5t a persona/
prolema "uste%ii
celor afirmate, c5t pre6en%a sau asen%a personalit#%ii& Hiind
e;presia unui un!>i propriu de oserva%ie, într/un eseu intere/
sea6# nu numai ce spui, ci şi cum spui&
Fn un eseu va avea un efect de surpi6# asupra cititorului&
Noutatea, ineditul, punctul de vedere ori!inal sunt tr#s#turi
definitorii pentru acest tip de @încercare&
în literatura rom5n#, primul eseu se consider# a fi
Pseud#9i$e4.e*i9#s <1-'4=, insolita oper# a lui Ale;andru
(doescu& seul s/a impus la noi aia în epoca interelic#,
av5nd lar!i desc>ideri spre literatur#, filo6ofie, estetic#, sociolo/
!ie, politic# etc& între eseiştii rom5ni ai perioadei, cei mai
cunoscu%i sunt: mil Cioran, 8ircea liade, $aul Qarifopol,
Gucian la!a, Constantin Noica, I& C#linescu, & Govinescu,
8i>ai alea, Camil $etrescu& în ultima vreme <în special dup#
1.-.= !enul s/a revi!orat prin contriu%ia lui Ale;andru
$aleolo!u, Andrei $leşu, Iariel Giiceanu, oria/oman
Puncte de reper $atapievici ş&a&
#o"o lude$s este o carte K$G(AA KFGF
cnosct$ n cltra ero!ean$.
Acest ese !leac$ de la !remisa c$
e:ist$ n element ldic n 1a!tele de
cltr$. Atorl reali0ea0$ o am!l$
in3esti/a"ie- !nDnd ocl n rela"ie
c sti"ia- r$0%oil- !oe0ia- 1ilo 1& dentific# ipote6a de la care pleac# te;tulB reformulea6#/i
0o1ia- arta etc. Concl0ia ntre/li con%inutul folosindu/te de propriile cuvinte&
3olm este c$ mintea omeneasc$ 2& $re6int# ar!umentele folosite de autor pentru a/şi sus%ine punc/
n se !oate des!rinde din cercl tul de vedere, pun5nd în eviden%#:
ma/ic al ocliG. Fra/mentl de D rolul "ocului ca re6ultat al cercet#rilor efectuate în domeniul
mai ss desc7ide esel li Hi0in/a psi>olo!iei şi fi6iolo!ieiB
#i demonstrea0$ c$ ocl este !ro D factorul comun de la care pornesc e;plica%iile date în le!#tur#
!ri n nmai omli- ci #i aniI cu natura, semnifica%ia şi locul "ocului în e;isten%a copiilor,
malelor. n e:isten"a man$ el adul%ilor şi animalelorB
oc!$ n loc 1ndamental. D esen%a "ocului, potrivit opiniei autorului&
3& Care este conclu6ia acestui te;t ar!umentativ7
4& Care sunt principalele informa%ii despre "oc pe care le/ai aflat din anali6a te;tului7
)& Hra!mentul reprodus este un te;t fic%ional sau nonfictional7 Ar!umentea6#/%i r#spunsul, folosind
te>nica ar!ument#rii&
& ;plic# prin ce se deoseeşte acest te;t de celelalte 5%ablouri biblice de udor Ar!>e6i şi După
meci de on aru= studiate în cadrul temei @9oc şi "oac#&
LIM6Ă I C!MUNICARE
Ș
KFG AIF8NAM
Ar1umentarea este un mi"loc prin care se sus%ine sau se demonstrea6# un punct de vedere
privitor la o anumit# tem#&
ste procesul de "ustificare lo!ic# a unei opinii pe care vrem s# o sus%inem& $rocesul ar!u/
ment#rii unei opinii presupune parcur!erea unor paşi oli!atorii: a sus%ine, a dovedi, a înt#ri&
Scopul ar!ument#rii este de a convin!eJ de a persuada partenerul de comunicare <interlocu/
tor sau cititor=, privitor la valailitatea opiniei e;primate& ( opinie nesus%inut# de ar!umente nu
este o ar!umentare, ci o afirma%ie ne"ustificat# <!ratuit#, neconvin!#toare şi lipsit# de valailitate=&
Fn te;t este ar!umentativ dac# are e;plicit formulate o te6# şi cel pu%in un dat <un ar!ument=
care s/o "ustifice&
Caracteristicile te;tului ar!umentativ sunt:
a& o tem# în "urul c#reia se discut#B
& un prota!onist <suiectul ce ar!umentea6#, care vrea s# convin!# un interlocutor despre
valailitatea propriei te6e= şi un anta!onist <real sau aparent, cel care treuie convins=B
c& cel pu%in o opinie şi unul sau mai multe ar!umenteB
d& ar!umente alese şi sus%inute <dovedite= în func%ie de tema dat# şi de interlocutori, prin urmare
marcate cultural şi apar%in5nd unor arii de semnifica%ie specificeB
e& fa6e intermediare, c5nd opiniile se sc>im# sau se consolidea6#, în func%ie de ar!umentele
aduse de unul sau de cel#lalt în favoarea propriilor te6eB
f& o conclu6ie&
T%pur% 'e te=te

/ dup# scop: ar1umentat%&e"
a demonstra, a convin!eB
/ dup# calea de transmitere: oral, scris&
Structura unu% te=t ar1umentat%&"

Dnun%area ipotezei+ alc#tuirea unui enun% clar, care con%ine te6aJ ideea ce urmea6# a fi
demonstrat#, dar şi e;primarea propriei opinii fa%# de aceasta&
D Argumentarea propriu-zisă+ enun%area unuia sau mai multor ar!umente pro şiJ sau contra
ipote6ei enun%ate şi sus%inerea lor <e;emple, citate, pre6entarea unor înt5mpl#ri, opinii de
autoritate, compara%ii care s# scoat# în eviden%# ideea sus%inut#=&
D$reci6area concluziei+ înt#rirea ipote6ei, prin reluarea sa în mod nuan%at, dac# ar!umentarea a de
monstrat te6a enun%at# ini%ialB contra6icerea ipote6ei, dac# ar!umentarea a demontat ipote6a respectiv#&
Ar1umentele treuie s# fie @tari, valide şi s# porneasc# de la premise adev#rate, privitoare la ideeaJ
tema pus# în discu%ie& le treuie s# fie formulate clar şi ordonate lo!ic, fie în mod deductiv <se începe cu
o afirma%ie !eneral#, sus%inut# apoi cu e;emple adecvate=, fie în mod inductiv <se porneşte de la e;emple,
spre a !enerali6a ulterior=& ?ispunerea lor în ar!umentarea scris# este marcat# de para!rafe&
Contraar!umentele, punctele de vedere diferite de acela ales, nu treuie i!norate, pentru c# referin%a la p#reri
opuse poate sus%ine mai convin!#tor propria opinie şi poate demonstra cunoaşterea comple;# a prole/
maticii puse în discu%ie <în diversele sale aspecte=&
lemente conectoare folosite pentru marcarea p#r%ilor ar!umenta%iei şi pentru e;primarea unei
aprecieri:
/ ar!umentul se formulea6# în termeni de: credea###, îmi place, deoarece###, este aşa, fiindcă###,
probabil că###, cu siguran"ă că### etc& Se pot folosi şi formul#ri care s# fac# apel la e;perien%a
interlocutorilor: După cum şti"i###, 'red că sunte"i de acord că### etc# sau la opinii de autori/
tate: 7 sus"ine că###, potrivit opiniei lui W### etc&
/ ar!umentele se punctea6# prin formul#ri pre!nante, care au rolul de a anun%a c# urmea6#
ceva important, solicit5nd în acest fel aten%ia interlocutorului: pentru că, deoarece, faptul se
e;plică prin, de e;emplu, la fel ca, având în vedere faptul că###, spre deosebire de, în primul
rând, încât, ca să etc&
/ în formularea ar!umentelor şi a conclu6iei se utili6ea6# diverse cuvinte persuasive: în mod
sigur, evident, clar, prin urmare, aşadar, greşit etc&
Etapele re'act(r%%F unu% te=t ar1umentat%&

?ac# treuie s# alc#tuieşti un te;t ar!umentativ <oral sau scris= vei avea în vedere:
1& $re!#tirea şi documentarea <redact#rii=:
/ în%ele!erea temei de ar!umentatB documentarea pentru o un# cunoaştere a prolematicii
<dac#
tuia şiar!umentarea priveşte
a altor informa%ii un te;tpreci6area
asociate=B literar, o etap# oli!atorie
propriei opiniiJ aeste
unuilectura
punct inte!ral#
de vedereafa%#
acesde
tema aleas#J impus#&
2& Alc#tuirea planului de idei&
3& Structura şi redactarea:
/ formularea ipotezei:,
/ enun%area şi sus%inerea unor ar4ume$*e <pro şiJ sau contra=B
/ preci6area concluziei#
4& Merificarea şi corectarea, în func%ie de:
/ claritatea formul#rii te6eiB respectiv, a conclu6ieiB
/ e;isten%a unei le!#turi lo!ice între ipote6# şi conclu6ieB
/ dispunerea ar!umentelor în para!rafe distincte, av5nd o ordonare intern#B
// utili6area
eliminareaconectorilor şi ainsuficient
!eneralit#%ilor te>nicilor ar!umentativeB
sus%inute&
)& Stailirea formei finale&
n fra!mentul selectat în manual din H#m# ude$s de 9o>an ui6in!a, autorul, plec5nd de la ipote6a
că 0ocul este mai vechi decât cultura, aduce ar!umente în spri"inul acestei idei şi, dup# e;punerea lor,
înc>eie cu o conclu6ie& Aceast# structur# specific# este a te;tului de tip ar!umentativ&
Scrie un te;t ar!umentativ de o pa!in#, pornind de la poe6ia Du+2 meci de on aru, în care s#
respin!i sau s# aderi la urm#torul enun%: 'opilul este vinovat pentru moartea melcului# Ar!umenta%ia ta
treuie s# porneasc# de la o premis#, apoi s# aduc# minimum dou# ar!umente înt#rite prin e;emple şi
s# se înc>eie cu o conclu6ie&
Gucrea6# dup# modelul de mai "os&
E;emplul C 5contra6
Consider c# nu poate fi vinovat copilul pentru moartea melcului, pentru c#&&&
Ar!umentele mele împotriv# sunt urm#toarele&&&
n conclu6ie, cred c#&&&
E;emplul  5pro6
Consider c# este vinovat copilul pentru moartea melcului, pentru c#&&&
Ar!umentele mele în sus%inerea acestei afirma%ii sunt urm#toarele&&&
în conclu6ie, cred c#&&&
A(A'2/U%U/
Anacolutul <din !r& anaXoluthon / @tar#, lipsit de urmare, continuare sau le!#tur#= este o
!reşeal# !ramatical# apar%in5nd domeniului sinta;ei& l repre6int# o înc#lcare a re!ulilor de
or!ani6are a enun%ului, o deviere <aatere= de la structura sintactic# aleas# ini%ial&
Anacolutul este o contruc%ie caracteri6at# prin asen%a le!#turii normale sauJ şi prin întreru/
perea continuit#%ii în cadrul unei construc%ii sintactice&
D Anacolut tolerat
n e;emplele
scăpat /acomului,
<pop&=, e;primarea cât să-i
corect# dai,
este: el nu zice
/acomul, cât ba $ărăcia
să-işidai, un: ba
nu zice s-a-ncuibat4Anevoie-i de
şi De sărăcie un: s-a-
ncuibat4 Anevoie-i de scăpat# n aceste situa%ii, specifice limii populare şi familiare, se
consider# c# anacolutul poate fi tolerat&
D Anacolut netolerat
n ca6urile c5nd anacolutul ia naştere datorit# ne!li"en%ei în e;primare, el nu mai poate fi con/
siderat ca tolerat& n e;emplul !ratele meu, nu-mi pasă de el este o !reşeal# evident#, pentru c#
e;primarea corect# ar fi treuit s# fie: De fratele meu nu-mi pasă#
1& dentific# anacolutul din urm#toarele e;emple, rescrie corect enun%ul şi e;plic#, pentru fiecare ca6
în parte, dac# e;isten%a lui poate fi considerat# ca tolerat#:
a= 'ine tot vorbeşte lucrul nu-i sporeşte, <pop&=
c= oşneagul,
= (u ştiu al"ii când a văzut-o,
cum sunt, dar eui s-au
I # # # Jumplut ochii
parcă-mi de lacrimi
saltă şi acumşiinima
inimadedebucurie#
bucurie#<&<&Crean!#=
Crean!#=
2& dentific# anacolutul, corectea6# enun%urile şi e;plic# modul cum a luat naştere !reşeala:
a6 'ine înva"ă bine i se dă un premiu#
b6 'ine mi-a cerut ceva i-am dat#
c6 'in: se ia cu mine bine4 îi dau haina de pe mine#
3& Anacolutul e o deviere sintactic#& l se produce datorit# insuficientei aten%ii acordate modului de
or!ani6are a unui enun%& Corectea6#, prin rescriere, urm#toarele enun%uri !reşite:
a6 Eu, când am văzut aceasta, a fost imposibil să plec#
b6 !aptul că a întârziat trenul, eram nervos#
c= ama, când am plecat, i-au dat lacrimile#
%'AL"A$% C"$%#T&
APLICAȚII
edactea6# un "urnal de lectur# de circa dou# pa!ini în care s# scrii despre te;tele citite de tine av5nd tema
@9oc şi "oac#& e;tele pot fi at5t cele din manual, c5t şi cele din lecturile tale suplimentare& Acest "urnal
de lectur# poate fi elaorat dup# urm#torul plan:
D tipul te;tului citit: literar <pro6#, poe6ie, dramatur!ie=, nonliterar <te;t ştiin%ific, ar!umentativ etc=B
D ce ai re%inut din lecturile pe tema respectiv#B
D ce reac%ii %i/a provocat lectura fiec#rui te;tB
D comentarii personale în le!#tur# cu te;tele citite <ce %i s/a p#rut interesant, ce te/a impresionat, ce
semnifica%ie are te;tul respectiv, care sunt opiniile tale raportate la cele aflate etc=&
Frm#reşte aceste iposta6e ale omului:

*I#C!L! *% T%+T
D >omo ludens / lat ludo, ere, lusi, lusum L 1& a "uca, a se "ucaB 2& a face ceva în "oac# 9ludens
-ad"ectiv, provenit din participiul verului ludo, ere L care se "oac#=B
D >omo sapiens / lat& sapio, ere L a se pricepe, a în%ele!e, a fi cu "udecat# 9sapiens - ad"ectiv, provenit
din participiul verului sapio, ere Y inteli!ent, în%elept, cu "udecat#=B
D >omo viator / lat& viator, -oris s&m& L c#l#tor, drume%B lat& via, ae, s&f& L drumB caleB
D >omo faer/ lat& faber, fabri s&m& L 1& meşteşu!ar, lucr#tor, meşterB 2& <fi!&= creator, meşter&
dentific# în te;tele pe care le/ai studiat la şcoal# sau le/ai citit ca lectur# particular# persona"e lite
rare care s# repre6inte concreti6#ri ale acestor patru iposta6e ale omului 9ludens, sapiens, viator, faber6#
$o%i s#/%i e;tin6i e;erci%iul şi asupra te;telor cuprinse în urm#toarele teme din manual&
JOC Şl JOACĂ
12A324& D& 4&54
e/ai "ucat vreodat# pe computer7 $re6int# "ocul t#u preferat şi
motivea6#/%i ale!erea&
1& Cum s/ar e;plica, potrivit opiniei tale, patima "ocurilor pe com/
puter care i/a cuprins pe mul%i dintre adolescen%ii de ast#6i7
CUM SĂ DAI JN MINTEA C!#IIL!R

'e lor%n Iaru
Profil Dacă titlul de mai sus ar fi avut un semn de întrebare, articolul

,lorin Iaru 5n.@2,*8- scriitor de mai 0os ar fi avut următorul con"inut+ S# pui m5na pe calculator
re!re0entati3 al enera"iei ='+. şi s#/i tra!i un "ocR Dar nu despre asta e vorba# Eu fac parte din
9e%tea0$ c 3olml de !oe0ii tagma celor ce se 0oacă şi trebuie să mă confesez, apărându-mi
C5$'ece de 'recu' s'rada 5@2'@8 pozi"ia de om neserios# !ac acelaşi lucru şi la serviciu, unde am
!remil Uninii Scriitorilor. Alte bifat de0a două amenzi usturătoare, o fac şi acasă, unde suport
3olme ca Aer cu dia"a$'e reproşuri legate de destinul şi cariera mea, iar dacă întâmplarea
5m!ren$ c Mircea Cart$resc- mă descoperă în fa"a unui calculator străin, unde instalez sau
Traian T. Co#o3ei- Ion Stratan8 din şterg ceva, demonul cel neadormit nu mă lasă fără să e;ecut două-
@2')- La cea "ai &$al'! +ic:iu$e trei mişcări ludice de mouse&
-./0123 &$$ebu$esc *i4"i are r!u $unt oameni care se 0oacă şi oameni care nu se 0oacă# Aşa cum
5@22+8 l im!n n rDndl !oe"ilor sunt oameni religioşi şi atei# Ar fi necinstit din partea mea să spun
o!t0eci#ti. că ne0ucătorii au ceva în minus### Deşi### *rima mea şefă era clar
împotriva 0ocurilor### (-am simpatizat-o### Ultimul meu şefm-a ars
cu două milioane## *oate că n-are umor### Dar am cunoscut şi nebuni
0ucători# Bia"a lor a devenit un poligon de încercare# Bia"a lor e în
altă parte# *sihologii, sociologii şi moftologii au câmp deschis#
De ce mă 0oc $implu îmi place, sunt liber, lumea 0ocului e
lumea mea, lumea triumfurilor mele# &&&T
De ce cred oamenii 5unii, cei mai mul"i6 în Dumnezeu Dacă
dăm deopartemistică
component# învelişul educa"ional,
într-un nucleu demibază
se pare evident că*roblema
al gândirii# e;istă o
ar fi că nu e;istă la to"i# De aici, bătălia+ ateii îi taie pe dreptcre-
dincioşi, dreptcredincioşii îi ard pe atei# De fiecare dată, pozi"ia
duşmanului este intolerabilă#
$tructura ludică este în bună măsură asemănătoare celei reli-
gioase# *lăcerea 0ocului este componenta formativă a lumii ani-
male# De ce supravie"uieşte copilăriei (u ştiu# tiu însă, că o fată
care 0uca, o dată, $im'itZ [[[, iar locuitorii oraşului virtual au
organizat pentru ea o manifesta"ie de mul"umire pentru modul perfect
în care îi condusese, a izbucnit în plâns# De fericire#
După părerea mea, oamenii sunt singurele fiin"e virtuale#
'onstruc"iile
lor, realitateaintelectuale care îi conduc
în care se complac sunt ovirtuale#
sau pe care domină E;isten"a
sunt vir-
tuale# =ela"iile, iubirile, urile - reveriile, obsesiile, credin"ele
-toate astea au o irealitate marcată# 1ocul 5pe calculator6 se
apropie cel mai mult de structura intimă a 0ucătorilor# )realitatea
este atât de profundă, încât oferă o satisfac"ie comparabilă celor
mai profunde plăceri#
Puncte de reper Dacă nu-"i place lumea în care eşti, şi asta se întâmplă cel mai des,
Articoll Cu" s! dai &$ "i$'ea ai trei căi de ieşire din nepl#cere: violen"a, resemnarea şi reveria# E
coiilor de Florin lar a a!$rt n foarte ciudat, după ce am tras aceste concluzii pompoase, că marii
nr. ,*& al re3istei Dile"a 5)++&8. 0ucători sunt bărba"i# $au poate că, tocmai aici, specialiştii de care
Tema acesti nm$r a 1ost Ne3oia tocmai am vorbit ar avea ceva de lucru# )n general, dacă femeile
0oacă, ele aleg ceva simplu+ 'onstat că
de ocG. etris,timpul#
femeile 0oacă mai mult ca să treacă Solitaire, 8a>"on!&
împătimi"ii sunt bărba"i# Ei
îşi pierd zilele şi nop"ile răspândind creieri pe pere"i, capturând şi
masacrând oraşele duşmane, eviscerând monştri din care sar bale
verzui# Dar, tot aşa, nu eo regulă# Am cunoscut o altă fată care făcuse
o pasiune pentru un erou nebărbierit din Starcraft JJ chema =aZnor şi,
pentru a-l a0uta să triumfe, fata a0unsese e;pertă în atacurile cu
tancuri combinate cu cele de avia"ie# 2 detesta pe aleasa inimii lui
virtuale# E drept, fata era o e;pertă în Hlas> şi HireorUs, o creatoare
în lumea virtuală# E de în"eles că un strop de violen"ă nu strică#
Acum, că scriu aceste rândule"e, fac o pauză din Varcraft , o
pauză din omaider şi o pauză din FndWin!& De fiecare dată când
revin, îmi trebuie câteva secunde pentru a reintra în atmosfera 0ocului#
De parcă aş relua o frază întreruptă la 0umătate dintr-o altă via"ă#
i cred că ar trebui să aduc un omagiu creatorilor de 0ocuri#
*rimul 0oc lung pe care l-am parcurs până la capăt a fost 8Wst, o
bi0uterie grafică, plină de inteligen"ă, delicate"e şi umor negru,
întâmplător, am văzut filmule"ul celor de la 'Zan care, pentru a
ob"ine acest 0oc multipremiat, au petrecut doi ani inventând, bol-
borosind, desenând, filmând, ştergând şi luând-o de la capăt# 'ine
nu l-a 0ucat înseamnă că n-a citit FlWsses&
Aici ar trebui să pun punct# (imic nu e în neregulă cu 0ocurile
pe calculator# $e spune că, odinioară, chinezii obosi"i de atâtea
chinezării se retrăgeau la sfârşitul săptămânii, în fumătorie, pen-
tru o pipă de opiu# i se ştia, încă de pe atunci, că un mic procent,
unu-doi la sută, nu vor mai ieşi niciodată de acolo#
EK;LORAREA TEKTULUI
1&
2& $re6int# impresia
Ce în%ele!e pe articolului
autorul care %i/a produs/o lectura
prin @a/şi acestui
ap#ra te;t&
po6i%ia de om
neserios7
3& Cum e;plici reticen%a unor oameni la ideea de "oc7
4& Asemeni autorului, demonul cel neadormit te 5ntuie şi pe tine7
Ar!umentea6#/%i r#spunsul, indiferent de natura lui&
)& ( afirma%ie din te;t este urm#toarea: *lăcerea 0ocului este
componenta formativă a lumii animale# Staileşte o corela%ie
între acest enun% şi o idee asem#n#toare a fra!mentului selectat
în manual din eseul Romo ludens de 9o>an ui6in!a&
& Cum e;plic# autorul resortul intim, pl#cerea "ocului pe calculator7
?in aceleaşi motive te "oci şi tu7
'& %i
Ces/aaip#rut
"ucat cel
dintre
mai"ocurile men%ionate
interesant în acest articol7 Care "oc
şi mai pasionant7
-& Comentea6# conclu6ia te;tului, cuprins# în ultimul alineat&
.& ;plic# titlul acestui articol, purt5nd o v#dit# inten%ie polemic#&
NAINTE 9E TEKT
ma!inea6#/%i c# eşti participant la un "oc ale c#rui re!uli ies din

planul realului& Ce putere ma!ic# %i/ai dori s# ai în timpul acestui "oc7
8ARR #!TTER ŞI #IATRA IL!!ALĂ

'e H/K/ Rol%n1
5fragment6
Beni şi ziua următoare, rece, dar foarte senină# area $ală

mirosea îmbietor, a cârnăciori pră0i"i, şi răsuna de glasuri voioase,
Profil
dornice să vadă un meci de Bâ0that cât mai reuşit#
/ %rebuie să mănânci ceva?
H/K/ Rol%n1 <pseudonim pentru / (u vreau? )mposibil? (u pot să înghit nimic?
C>ippin! SodurW= se naşte în anul 1.) RarrZ se sim"ea groaznic# )n apro;imativ o oră, urma să intre în teren#
în An!lia& începe s# scrie de la v5rsta de / RarrZ, mănâncă, îl îndemnă şi $eamus !innigan, trebuie să
)/ ani& în 1..' pulic# Harr; P#**er <i cape"i puteri# 'ăutătorii sunt întotdeauna cotonogi"i de 0ucătorii din
+ia*ra 3i#1#3a2 care este desemnat# echipa adversă?
@cartea anului in 8area ritanic Fn an / ul"umesc pentru încura0are, $eamus, zise RarrZ, uitându-se
mai t5r6iu se tip#reşte în S&F&A&, iar cum acesta îşi tot turna Xetchup pe cârnăciori#
apoi, tradus# în peste 2- de limi, cir/ *e la unsprezece, întreaga şcoală era în păr, în 0urul terenului
cul# în întrea!a lume în 3+ de milioane de Bâ0that# ul"i dintre privitori aveau binocluri# Era adevărat că
de volume& scaunele erau sus, în aer, dar uneori tot era greu să urmăreşti
arrW $otter, persona"ul principal, toate fazele#
devine un idol contemporan& Su masca =on şi Rermione se alăturaseră lui (eville, $eamus şi Dean, pe
unui copil, se ascunde un mic vr#"itor cel mai de sus rând# RarrZ fu uimit să constate că făcuseră un afiş
dornic s#/i a"ute pe cei slai, dar şi s#/i mare, din unul dintre cearşafurile distruse de *ungaşul# *e el scria+
pedepseasc# pe cei care !reşesc& KRarrZ *otter, preşedinte?M
făcuse dedesubt iar Dean, care
emblema 'ercetaşilor, leulera foarte
uriaş# bun la desen,
Rermione con-
tribuise şi ea cu o mică vra0ă, pentru ca inscrip"ia să apară în mai
multe culori, vii şi strălucitoare#
)ntre timp, la vestiar, RarrZ şi restul echipei se schimbau pentru
meci, punându-şi pelerinele roşii de Bâ0that# 5Biperinii 0ucau în
pelerine verzi6#
Saston îşi drese glasul, pentru ca să se facă linişte#
- 2\, băie"i###, începu el#
-### şi fete, completă înaintaşa Angelina 1ohnson#
- Da, şi fete, fu de acord Saston# A venit momentul?
-### mult aşteptat###, sări !red ]easleZ#
//&&& de noi
tim to"i?
pe de zisediscursul
rost şi .eorge#
de încura0are al lui Saston, îi spuse
!red lui RarrZ# Am făcut parte din echipă şi anul trecut?
/ .ura, voi doi? strigă Saston# De ani de zile n-au mai avut
'ercetaşii aşa o echipă bună# 2 să câştigăm, sunt sigur?
i îi privi crunt, ca şi cum ar fi vrut să adauge+ K$au altfel### M
- )n regulă, pe teren? $ucces tuturor?
RarrZ ieşi din vestiar, în urma lui !red şi .eorge şi, sperând să
nu i se înmoaie genunchii, păşi pe teren, în uralele publicului
dezlăn"uit#
adam Rooch era arbitra# $tătea în mi0locul terenului, în

aşteptarea celor două echipe, cu mătura în mână#
- Aten"ie la mine, începu ea, de îndată ce îi văzu pe to"i aduna"i în
0urul ei# Breau un 0oc corect de ambele păr"i?
/ui RarrZ i se păru că i se adresează mai mult lui arcus !lint,
căpitanul echipei Biperinilor, elev în anul B) RarrZ se gândi că
arcus arăta ca şi cum ar fi avut ceva sânge de vârcolac în el# 'u
coada ochiului, RarrZ văzu afişul uriaş, fluturând la înăl"ime# )nima
lui tresaltă# $im"i că prinde cura0#
- $us, pe mături, vă rog?
RarrZ încalecă superbul lui (imbus [[[#
adam Rooch suflă puternic în fluierul său de argint#
'incisprezece mături se ridicară în aer# eciul începuse?
/ i balonul este preluat imediat de Angelina 1ohnson, de la
'ercetaşi# 'e înaintaşă bună? i frumoasă, pe deasupra###
/ 1ordon?
/ $cuza"i-mă, doamnă profesoară?
/ee 1ordan, prieten bun cu gemenii ]easleZ, era comentatorul
meciului, urmărit cu mare aten"ie de profesoara c.onagall#
- Angelina se descurcă, într-adevăr foarte bine acolo, sus, în aer#
*asează perfect către Alicia $pinnet, prietenă bună cu 2liver Saston# Anul
trecut, ea a stat pe banca rezervelor### dar să ne întoarcem la 1ohnson
care### Ah, nu? Biperinii au reuşit să ia balonul, prin căpitanul lor, arcus
!lint# i dus a fost? arcus !lint zboară ca un vultur şi e gata să înscri###
(u, a fost oprit e;celent de portarul Saston şi balonul este preluat iar de
'ercetaşi, prin înaintaşa lor, \atie Sell, care i-a suflat balonul lui !lint,
printr-o desăvârşita mişcare de învăluire, şi### Auu? 'red că a fost foarte
dureros? Un balon-ghiulea a lovit-o chiar în ceafa? Salonul trece la
Biperini, Adrian *uceZ se grăbeşte spre locul de marca0, dar e stopat
de cel de-al doilea balon-ghiulea, trimis de !red sau de .eorge
]easleZ, n-aş putea spune e;act care dintre gemeni### 'ercetaşii au
făcut un 0oc e;celent până acum# i aruncătorul lor a fost e;celent#
Salonul
adevărat?este iar la 1ohnson,
!entează care a plecatşicaiată,
un balon-ghiulea### din puşcă,
la micăzboară, cu
distan"ă,
poarta echipei adverse### Rai, Angelina? Acum? *ortarul Biperinilor,
SletchleZ plon0ează### =atare? 'ercetaşii au înscris primii?
Uralele galeriei 'ercetaşilor umplură aerul, printre mormăielile
şi bombănelile Biperinilor#
/ Rai, făce"i-mi şi mie loc, da"i-vă mai încolo?
/ Ragrid?
=on şi Rermione se înghesuiră, ca să-ifacă şi lui loc#
/ Am urmărit meciul până acum din coliba mea, zise el şi arătă
spre un binoclu, pe care îl "inea pe după gât, dar nu-i acelaşi lucru#
(ici urmă de ho"oaica aurie, nu
(u, RarrZ
/ Sine că n-anupă"it
preanimic,
a avuttot
ceeface până
ceva, nu-iacum,
aşa spuse =on#Ragrid,
remarcă
punîndu-şi binoclul la ochi şi privind spre punctule"ul din zare, care
nu era altul decât RarrZ#
$us, mult deasupra lor, RarrZ urmărea 0ocul cu aten"ie, scrutând
zarea, să nu-i scape ho"oaica aurie# !ăcea întocmai cum îl învă"ase
Saston#
-%e "ii deoparte până vezi ho"oaica, îl sfătuise Saston# (u e indi-
cat să fii atacat înainte de a intra în ac"iune#
'ând marcase Angelina, RarrZ făcuse o serie de lupinguri, pen-
tru a-şi manifesta bucuria# Acum, era iar la post, pândind ho"oaica#
/a un moment dat i se păru că vede o sclipire aurie, cu toată puterea# (iciodată nu mai sim"ise ceva
dar nu erau decât refle;ele de la ceasurile geme- asemănător#
nilor ]easleZ# )ar altădată, un balon-ghiulea veni $e întâmplă din nou# ătura lui RarrZ părea că
glon" spfe el, dar RarrZ îl respinse, iar !red porni vrea să-l trântească la pământ# RarrZ dădu să se
în urmărirea balonului-ghiulea# îndrepte spre locul unde stătea Saston, să-l roage să
/ Ai pă"it ceva, RarrZ apucă !red să strige şi ceară o pauză, dar îşi dădu seama că (imbus [[[
trimise balonul-ghiulea în direc"ia lui arcus scăpase de tot de sub control# $e învârti de câteva ori,
!lint# foarte periculos, făcu nişte zig-zaguri prin aer, gata să
/ Salonul este la Biperini, comenta /ee 1ordan# îl arunce la pământ pe RarrZ#
înaintaşul *uceZ se fereşte de baloanele-ghiulea, îi /ee comenta în continuare+
fenteazăpe gemenii ]easleZ şi pe înaintaşa Sell şi - Biperinii au balonul### la !lint, care trece de
se îndreaptă### Ah, nu-i chiar ho"oaica? $pinnet### şi de Sell### Un balon-ghiulea îl loveşte
Un murmur străbătu mul"imea şi *uceZ scăpă puternic în fa"ă### $per că i-a spart nasul?
balonul, mult prea atent la sclipirea aurie, care îi .lumeam, doar, doamnă profesoară### Biperinii
vâ0âipe la urechi# înscriu### 2h, vai###
2 văzuse şi RarrZ şi plon0a după ea, cu mult Biperinii erau în culmea fericirii# (imeni nu
entuziasm# 'ăutătorul Biperinilor, %erence Riggs, o părea să fi observat că mătura lui RarrZ avea pro-
observase şi el# Umăr la umăr, zburau amândoi bleme### )) purtase tot mai sus, zvâcnind şi răsucin-
spre ho"oaica# înaintaşii se opriseră din 0oc, uitând du-se, ducându-l departe de 0oc#
parcă pentru ce se aflau acolo şi urmărind între- - (u în"eleg ce face RarrZ, mormăi Ragrid#
cerea# Dacă nu l-aş şti, aş zice că a pierdut controlul
RarrZ era mai rapid ca Riggs# Băzuse bo"ul măturii### Dar### nu se poate### (u?
auriu, fluturând înaintea lor, băgă viteză şi### Deodată, to"i îşi îndreptară privirile spre RarrZ#
Songl Urlete furioase izbucniră din rândurile ătura lui se rotea, iar şi iar, şi el abia mai reuşea
'ercetaşilor# arcus !lint îi pusese o piedică, în să se "ină# )mediat se auzi un strigăt# ătura se
mod inten"ionat, măturii lui RarrZ, care se smucise şi reuşise să-l dea 0os pe RarrZ# RarrZ se
dezechilibra şi începu să se rotească# RarrZ se mai "inea doar cu o mână şi atârna în gol#
prinse zdravăn de ea, străduindu-se să scape / )-o fi stricat-o !lint când l-a faultat, şopti
întreg# $eamus#
- !ault? strigau 'ercetaşii# / (u se poate, zise Ragrid, cu o voce tremură-
!urioasă, adam Rooch îl aten"iona pe !lint şi toare# Doar dacă ac"ionează asupra ei o magie
ordonă o lovitură liberă pentru 'ercetaşi# Dar, în neagră, deosebit de puternică### (iciodată n-a
toată această confuzie, ho"oaica dispăruse,
bineîn"eles# reuşit
/aun puşticuvinte,
aceste să striceRermione
un (imbusîi [[[###
smulse binoclul
Dedesubt, Dean %homas urla din răsputeri+ lui Ragrid, dar, în loc să se uite la RarrZ, cercetă
- Dă-l afară? 'artonaş roşu? înfrigurată mul"imea#
- Dean, nu suntem la fotbal, îi aminti =on# - 'e faci o întrebă =on, negru la fa"ă de
1ucătorii de Bâ0tha" nu pot fi da"i afară# i ce e aia, supărare#
cartonaş roşu - tiam eu? *lesneală? Uite şi tu?
Dar Ragrid îi "inea partea lui Dean+ )n partea opusă, stătea *lesneală, cu ochii "intă
- Ar trebui să se schimbe regulile# !lint ar fi la RarrZ şi murmurând ceva pe şoptite, fără înce-
putut să-l doboare pe RarrZ de pe mătură? tare#
/ui /ee 1ordan îi venea foarte greu să fie / !ace ceva? strigă Rermione# Bră0eşte mătura?
impar"ial+ / 'e putem face
Astfel, după
/ 1ordan? acest
$ă nu faultrepete?
se mai 0osnic şi dezgustător### / /ăsa"i
i, pe ca
înainte mine?
=on să mai poată să spună ceva,
/ Sine, doamnă, bine### Deci, !lint aproape că Rermione dispăru# =on întoarse binoclul spre
l-a ucis pe RarrZ, drept care $pinnet primeşte RarrZ# ătura vibra atât de tare, că era o minune
câteva puncte pentru 'ercetaşi şi 0ocul continuă# că RarrZ se mai putea "ine încă de ea# ul"imea
Salonul este la 'ercetaşi### era în picioare, urmărind scena, îngrozită, iar
RarrZ bloca un alt balon-ghiulea, care venise gemenii ]easleZ se apropiaseră de RarrZ, încer-
amenin"ător de aproape de capul său# Din cauza când să-l ia pe mătura unuia dintre ei# Degeaba,
şocului, mătura se înclină periculos şi, pentru o însă# De fiecare dată când se apropiau de RarrZ,
clipă, RarrZ avu senza"ia că o să cadă# $trânse mătura zvâcnea şi mai sus# .emenii zburau în cer-
mătura între picioare şi se prinse cu mâinile de ea, curi pe dedesubtul lui RarrZ, sperând să-l poată
prinde, dacă ar fi căzut# arcus !lint apucă balonul şi mai înscrise

de cinci ori, fără ca nimeni să-l observe#
- Rai, Rermione, fă ceva, murmură =on, disperat#
Rermione îşi făcuse loc spre scaunul unde stătea *lesneală şi
acum alerga pe rândul imediat de dedesubt# (ici măcar nu se oprea
să-şi ceară scuze celor pe care îi îmbrâncea în goana ei# A0ungând
în dreptul lui *lesneală, se ghemui la pământ, îşi scoate bagheta
magică şi începu să şoptească nişte cuvinte numai de ea ştiute# Din
bagheta ei "âşniră scântei spre poalele mantiei profesorului
*lesneală#
)n numai treizeci de secunde, *lesneală îşi dădu seama că era în
flăcări# Un strigăt speriat îi dădu de ştire Rermionei că îşi îndeplinise
misiunea# Adunând 0arul de pe *lesneală şipunându-l într-un vas, în
buzunar, Rermione se strecură înapoi# *lesneală n-avea să ştie nicio-
dată ce se întâmplase#
!usese dea0uns# $us, în aer, RarrZ reuşi să-şi domolească mătura#
- (eville, po"i să te ui"i acum, îl îndemnă =on#
)n ultimele cinci minute, (eville bocise, cu capul ascuns în 0acheta
lui RarrZ
Ragrid#coborî pe pământ şi toată lumea observă că îşi duce mâna
la gură, ca şi cum i-arfi venit să vomite, ateriza cu bine şi lasă să-i
cadă din gură, drept în palmă, ceva auriu#
- Am prins ho"oaica? zise el, vesel#
1ocul se termină într-un vacarm de nedescris#
- (-a prins-o, aproape c-a înghi"it-o? urla !lint, ofticat#
ai urlă el încă douăzeci de minute, dar tot degeaba# RarrZ nu
încălcase regulile, iar /ee 1ordan anun"a fericit rezultatul meciului+
'ercetaşii câştigaseră o sută şaptezeci de puncte, iar Biperinii
şaizeci# RarrZ nu auzise însă nimic# El bea o ceaşcă de ceai tare, în
coliba lui Ragrid, unde se dusese, împreună cu =on şi Rermione#
%+PL!$A$%A
T%+T"L"I
1& ;prim#/%i opinia în le!#tur# cu impresia pe care %i/a produs/o
lectura acestui fra!ment&
2& ?escrie atmosfera care preced# începerea meciului pe terenul de
Bâ0tha"#
3& Frm#reşte relatarea lui Gee 9ordan& Caut# asem#n#ri între
relatarea acestuia şi cea a unui comentator de fotal&
4& în ce const# ineditul "ocului dintre Cercetaşi şi Miperini7
)& $re6int# aventura prin care trece arrW $otter&
& Arat# rolul pe care îl "oac# profesorul $lesneal#&
'& ?isocia6# elementele care apar%in planului real de elementele
fantastice&
JOC Şl JOACĂ
!i*era*ur2 <i ci$ema*#4ra3ie

C"$T& IT!$I% 4
A CI#%MAT!5$A,I%I
D $rimele încerc#ri în domeniul cinemato!rafiei au fost repre6entate de @eatrul optic al lui
eWnaud care, în octomrie 1-.2 a proiectat pantomime în culori luminoase av5nd ca persona"e ani
male / el este de fapt considerat inventatorul filmului de desene animate / şi de aparatul optic al lui
dison, revetat în 1-.4, care permitea vi6ionarea ima!inilor individual, de c#tre fiecare spectator&
nventatorii cinemato!rafului au fost îns# fra%ii Gouis şi Au!uste Gumiere care, la 2- decemrie 1-.),
la $aris, în $alonul indian de la .rand 'afe au or!ani6at primul spectacol cu pulic&
D Ga ucureşti prima proiec%ie a fra%ilor Gumiere a avut loc la 2' mai 1-.& Ma fi urmat# de secven%e
filmate de $aul 8enu la parada re!al# de la 1+ 8ai, la ipodromul #neasa, în 5r!ul 8oşilor ori în
timpul e;erci%iilor flotei rom5ne, pe ?un#re& rau filme scurte, de cinci / şase minute, reali6ate prin
func%ionarea continu# a aparatului şi f#r# mişcarea camerei&
D ot fra%ii Gumiere, în 1-., au ideea de a instala camera într/o !ondol#, la Mene%ia, oferind pen/
tru prima oar# o sc>imare a un!>iului privirii în timpul film#rii, dar aia trei ani mai t5r6iu va fi efec/
tuat# prima rotire a camerei în timpul film#rii& Mor urma alte inova%ii: gros-planurile, stop-cadrul, deru/
larea invers# a filmului, supraimprimarea <în fond, primul truca", datorat lui 8elies=& otuşi, în aceşti
ani de pionierat, filmul este privit mai cu seam# ca un simplu divertisment @te>nic&
D ransformarea acestui "oc te>nic în cea de a şaptea art# s/a datorat descoperirii monta0ului, procedeu care
const# în t#ierea en6ii de celuloid în uc#%i care pot fi lipite 9montate6 ulterior& Apar astfel monta0ul încrucişat
care permite alternarea planurilor şi derularea unor ac%iuni paralele, folosit mai înt5i în primul estern din istoria
cinemato!rafului, Maree 7a3 a *re$uui şi tăietura de monta0 care permite trecerea rusc# de la un cadru la
altul& a va fi de fapt marea descoperire a acelor ani de început, înlocuind panoramarea, care în timpul
rotarii camerei de filmare înc#rca ima!inea cu elemente adeseori nesemnificative&
D $rimul mare re!i6or care a utili6at monta"ul a fost americanul ?avid V& Iriffit> <1-') / 1.4-=, a
c#rui capodoper#, I$*#era$82 <1.1=, utili6ea6#, de/a lun!ul a patru ore de filmare, multe inova%ii
te>nice: prim-planurile, monta0ul încrucişat, stop-cadrul, supraimprimarea, alternarea secven"elor - în
film sunt de fapt patru ac%iuni distincte, desf#şurate în locuri şi timpuri diferite: ailon, $alestina din
timpul lui isus, Hran%a sec& al KM/lea şi America marilor mişc#ri sociale din anul 1.11&
D Sonorul va fi o alt# inova%ie te>nic# important#& $rimul film sonor este mu6icalul, C-$*2re8u de
0azz din 1.2'& $5n# atunci proiec%ia fusese înso%it# doar de acompaniamentul unui pian <astfel de
pianiştii se numeau tapeurî6 sau, în cinemato!rafele de lu;, de al unei orc>estre&
D ( descoperire ma"or# a cinemato!rafului se va dovedi şi culoarea, care va oferi noi posiilit#%i de
e;presie ima!inii filmate&
4MIC *ICȚI!#A$ P%#T$"
"6"L CI#%,ILIL!$
Scenar%u / te;t scris special ori adaptare a unei opere literare, care este punctul de plecare în reali6area
unui film& Autorul unui scenariu se numeşte scenarist#
Re1%e / concep%ia interpret#rii scenice a unui te;t dramatic, a unui scenariu sau liret destinat s# devi/
n# spectacolB îndrumarea "ocului actorilor şi a mont#rii unui spectacol de teatru, de cinema, de oper#
etc& ?iferen%a esen%ial# între re!ia de teatru şi cea de film const# în aceea c# în primul ca6 regizorul
coordonea6# "ocul actorilor, în timp ce în cel de/al doilea, diri"ea6# aparatul de filmat&
Ima1%ne / diferen%a dintre ima!inea pictural# şi cea de film se datorea6# în primul r5nd mişc#rii&
Compo6i%ia în pictur# apelea6# în primul r5nd la elemente !eometrice, în timp ce în film treuie s# ai#
în vedere mişcarea suiectului, amplasarea şi mişcarea camerei în raport cu suiectul şi, de asemenea,
varia%iile luminii în raport cu acelaşi suiect& *lanurile de filmare au în vedere distan%a camerei în raport
cu ceea ce se filmea6# şi pot fi de ansamblu, îndepărtate, apropiate etc& 8ai e;ist# planul întreg <în care
actorul este v#6ut în între!ime=, planul american <în care actorul se vede de la !enunc>i în sus=,
prim-planul <în care este surprins# numai fi!ura şi linia umerilor actorului=, gros-planul <se vede fa%a
sau doar o parte a ei=& Cominarea acestor planuri poate crea un efect puternic asupra spectatorului care
nu mai este un simplu martor al ac%iunii ce se derulea6# su oc>ii s#i, ci percepe şi reac%iile emo%ionale
ale persona"elor reflectate în mimica actorilor& Gumina este şi ea un element important& e!i6orii au
constatat destul de repede c# lumina natural# poate fi un >andicap în arta filmului, în timp ce alternarea
intensit#%ii şi a direc%iei fascicolului luminos produs artificial are efecte e;presive& ?e e;emplu, c>ipul
uman cap#t# un aspect sinistru c5nd este luminat de "os în sus, fapt speculat mai cu seam# în filmele de
!roa6#& Şi $ersoana
al/ne!ru& culoarea poate avea o func%ie
care manevrea6# estetic#,
camera dar filmele
de filmare colorcameraman#
se numeşte nu sunt neap#rat superioare celor
Coloan( sonor( / mu6ica de film nu are o valoare în sine, ci treuie s# înso%easc# ima!inea şi s# fie în
concordan%# cu ac%iunea dramatic#& Altfel spus, ritmul mu6ical treuie s# se sincroni6e6e cu ritmul vi6ual&
Interpretare actor%ceasc( / este f#r# îndoial# un element important, dar nu cel mai important& Succesul
de cas# al unui film este în mod cert influen%at de pre6en%a starurilor, dar încas#rile nu reflect# totdeauna
valoarea artistic# a unei pelicule& în istoria cinemato!rafiei e;ist# destule e;emple de filme valoroase în
care au "ucat neprofesionişti ori actori oscuri, care aia ulterior s/au transformat în vedete& ste suficient
s# amintim capodopere precum H#8ii de bicice*e de Mittorio de Sica, din 1.4- şi Decamer#$u lui $ier/
$aolo $assolini din 1.'+, unde interpre%ii sunt numai oameni @de pe strad# sau R#me# <i :uie*a
re!i6at de Hranco Qefirelli în 1.-, interpretat de doi adolescen%i c>iar de v5rsta persona"elor
s>aUespeariene& Ale!erea interpre%ilor este îns# esen%ial#, c#ci fi6icul şi personalitatea lor treuie s# coin/
cid# cu personalitatea eroilor întruc>ipa%i& Şi nu totdeauna un interpret de teatru de mare valoare va fi şi
un mare actor de film, c#ci arta repre6ent#rii dramatice este !uvernat# de alte principii dec5t aceea cine/
mato!rafic#&
Ecran%+area unu% roman" Harr; P#**er <i +ia*ra 3i#1#3a2
crani6area, în 2++1, a est/seller/ului autoarei en!le6e 9&X& olin!, Harr; P#**er <i +ia*ra 3i#0
1#3a2 dulea6# succesul romanului pulicat şi în om5nia&
Scenar%stul Steve Xloves adaptea6# cu fidelitate te;tul c#r%ii pentru ca re1%+orul Cris Columus şi
pro'uc(torul ?avid aWman, de la Varner ros $ictures, s# transpun# în film aventurile de"a cele/
rului arrW $otter& Suiectul filmului este cunoscut cititorilor c#r%ii, în ma"oritate copii: orfanul arrW
$otter este c>emat, în noaptea c5nd împlineşte 11 ani, la şcoala de vr#"itori de la o!arts, unde este
ales de p#l#ria fermecat# în casa Cercetaşilor şi trece printr/o serie de înt5mpl#ri miraculoase, în com/
pania prietenilor
Succesul c#r%iis#i: ermione
dovedeşte Iran!er
nevoia şi ondeVeasleW&
copiilor ast#6i de miraculos şi de modele repre6ent5nd inele&
eali6atorii filmului ofer# un c>ip eroului unei !enera%ii de copii& ?aniel adcliffe, în rolul lui arrW
$otter, înf#%işea6# cu candoare condi%ia orfanului, aparent de6avanta"at în fa%a v#rului ?udleW& ?eşi
eroul poart# oc>elari, faptele şi calit#%ile lui contra6ic aparen%ele, av5nd / dup# spusele p#l#riei ferme/
cate / @cura" erec>et, minte destul#, talent din plin şi o dorin%# ar6#toare de afirmare& ?ar nu cu orice
pre%, ci numai în slu"a inelui&
Ceilal%i actori/copii împrumut# însuşirile persona"elor pl#smuite în carte: tenacitatea şi inteli!en%a
pentru ermione <mma Vatson=, un#tatea şi spiritul de ec>ip# pentru on <upert Irint=&
$rofesorul ?umledore <ic>ard arris=, profesoara 8cIona!all <8a!ie Smit>= şi a!rid <oie
Coltrane= înf#%işea6# persona"ele po6itive care îi spri"in# din umr# pe eroii/copii ce se lupt# cu for%e
malefice, cum este profesorul Yuirell <an urt=& Hi6icul şi personalitatea actorilor coincide cu persona/
litatea eroilor întruc>ipa%i&
ns# eva6iunea
inelui, constituie într/o lume fantastic#,
o dimensiune în care limitele
a ima!inarului umane
specific# sunt dep#şite
omului, indiferentprin
de ma!ia
v5rst#&pus# în slu"a
8iraculosul
c#r%ii trece în %ma1%n%le filmului: conversa%ia lui arrW cu şarpele de la !r#dina 6oolo!ic#, îmarcarea
în tren la linia . şi 1J2, inoro!ul şi centaurul din $#durea nter6is#, spectaculosul "oc de şa> din final&
Decorul este impresionant: castelul care ad#posteşte şcoala o!arts, 8area Sal# cu lum5n#rile
aprinse plutind ca o perdea de lumin# deasupra meselor care se umplu cu un#t#%i prin ma!ie, sc#rile
interioare care îşi sc>im# po6i%ia, dormitorul elevilor, ilioteca& Atmosfera reali6at# prin %ma1%ne :%
sunet este un amestec de feerie şi t>riller& Se apelea6# la e$ecte spec%ale reali6ate pe computer de mai
multe ec>ipe& $rin 1ra$%c( pe calculator şi an%ma7%e9 prind via%# pe ecran f#pturile fauloase: !olinii,
trolul, centaurul, inoro!ul, Cap/de/8ort, sau ne %ine cu sufletul la !ur# 6orul pe m#turi la meciul de
M5"t>a%& Coloana sonor( între%ine suspansul ac7%un%%/
FAMILIA
Moto4 4oat! educaţia depinde de mam!.
5Aristotel8
FICŢIUNEA LITERARĂ 8ara -I7 <!r!cu:ii

"a"ei) de loan Sla3ici
Roll elementelor ar7aice #i re/ionale n inter!retarea mesaelor scrise #i orale
8ara -II7 8aica Ae.idia) de loan Sla3ici
Lim%$ #i comnicare Inter!retarea sensli
c3intelor n conte:t
Tre$ de l!cere de I. L7 Cara/iale
Cnoa#terea sensli corect al c3intelor.
Factori care !ertr%$ rece!tarea mesaelor orale
FICŢIUNE Şl REALITATE
#ro$icul sau c5$'ecul 05rs'elor de Lcian <la/a
5te:te memorialistice4 amintiri- memorii8
TE%TE AU%ILIARE
8oro"e:ii de Marin ;reda
Ti'a$ic 0als deTdor M#atesc
  Codul +a"iliei 5te:te ridicadministrati3e4 le/e8
6A'3+3A
HCȚFNA GAO
1& ;plic# pe scurt în ce ar consta semnifica%ia cu!et#rii latine

'um e tatăl, aşa-i şi fiul# $ersonali6ea6#J concreti6ea6# aceast#
cu!etare cu e;emple din via%a real# sau din lecturile tale&
2& Scrie, folosind sustantive, vere sau ad"ective, un scurt enun%
despre semnifica%ia pe care %i/o provoac#J tre6eşte sensul cuv5ntu/
a& familie#socială
lui !ormă Mei aveadeînbază,
vedere şi sensul de
întemeiată dic%ionar
prin al cuv5ntului:
căsătorie, şi care
constă din so", so"ie şi descenden"ii acestora#
& %otalitatea persoanelor care se trag dintr-un strămoş comun#
loan la8ici3 n.@'*' 5Siria- d. Ac%iunea din romanul ara se concentrea6# în "urul
Arad8  m.@2), 5Crcea de 6os- c5torva destine inte!rate în via%a t5r!ului ardelenesc& ste
;anci8. Stdii la Siria- Timi#oara- vora în primul r5nd despre destinul $ersidei şi al lui u#r
Arad- Sat Mare- <da!esta- Na%l, apar%in5nd unor etnii şi reli!ii diferite / Na%l, de e;emplu,
Viena. La Viena l 3a cnoa#te !e este fiul unui m#celar neam%, iar $ersida este fata unei precu/
Mi7ai Eminesc. Este !ro1esor #i pe%e de ori!ine rom5n# / care se c#s#toresc contrar voin%ei
0iarist- ntemeietor de re3iste 5n p#rin%ilor, ilustr5nd un mai vec>i conflict literar, acela dintre pasi/
@''* n1iin"ea0$ re3ista Tribu$a)9 une şi datorie& ?estinele acestora, ca şi e;isten%a lui ric# sau a
9e%tl editorial se !rodce n 8arei, mama celor doi copii, sunt surprinse pe fundalul unei lumi
@''@- c No0ele di$ oor9 populate de meşteşu!ari, ucenici, calfe, cu to%ii preocupa%i de
;%lic$ romanl Afara n anl @2+(- chivernisire şi de împlinire a vie%ii lor& ?eşi cartea nu are ca tem#
la <da!esta- ntrn moment n principal# familia, fiind mai de!ra# un roman de dra!oste, el
care s!ecia romanli cnoscse cuprinde, potrivit specificului societ#%ilor înc# tradi%ionale, şi
doar cDte3a reali0$ri nota%ile !rin aspecte care privesc familia şi e;isten%a acesteia ca determinante
scriitori !recm Nicolae Filimon ale vie%ii persona"elor&
3Ciocoii 0ec7i *i $oi) sa 9ili în finalul romanului, $ersida şi Na%l vor primi în cele din
am1iresc 30ia:a la :ar!1 T!$ase urm#, dup# apari%ia unui copil, acordul p#rin%ilor şi astfel persona/
<ca'iu)9 nainte de @2+(- data "ele vor fi elierate de vinov#%ia de a fi înc#lcat normele societ#%ii
a!ari"iei romanli- loan Sla3ici în care vie%uiesc&
este cnosct ca ator al ni Hra!mentele selectate fac parte din începutul romanului şi
nm$r de 3olme
im!ortant$ de n3ele- realist$
era o%ser3area n care au un rol e;po6itiv, semnificativ pentru pre6entarea persona"elor,
a familiei 8arei, alc#tuit# din mam# şi doi copii: ric# şi $ersida&
a lmii ardelene#ti- a tDr/rilor c $rimul fra!ment o pre6int# mai înt5i pe 8ara, r#mas# v#duv#, dar
me#te#/ari #i !rec!e"i- n s!ecial. capail# a se chivernisi şi sin!ur# cu ceea ce i/a r#mas de la so%,
Vi0inea atorli se concentrea0$ dar mai ales prin ceea ce ea îns#şi face& Al doilea fra!ment îi pre/
!e sr!rinderea de ti!olo/ii #i men 6int# pe cei doi copii într/o secven%# esen%ial# pentru a ilustra
talit$"i an/aate n !ternice con dra!ostea dintre fra%i&
1licte morale.
Puncte de re!er 8AA

4endinţa spre chivernisire este <fra!ment=
o însuşire atavic! la persona"ele de oan Slavici
slaviciene, o$sesia $anului şi a
s!lt!rii din s!r!cie fiind o moral! I/ S2r2cu8ii mamei
implicat! mai tuturor scrierilor lui.
5Mi7ail ;etro3ean8. A rămas ara, săraca, văduvă cu doi copii, sărăcu"ii de ei, dar
era tânără şi voinică şi harnică şi Dumnezeu a mai lăsat să aibă şi
Sla3ici
n to!os constrie#te
s!eci1ic n carena!ar
o!era sa
teme- noroc#
moti3e #i !ersonae consacrate n (u-i vorba, Sârzovanu, răposatul, era, când a fost, mai mult
literatr$4 tema $anului, moti3l cârpaci decât cizmar şi şedea mai bucuros la birt decât acasă& tot
hanului, persona"ul demonic etc. li-au mai rămas însă copiilor vreo două sute de pruni pe lunca
urăşului, viu"a din dealul despre *ăuliş şi casa, pe care muma lor
@. Fra/mentl de%tea0$ c o !re o căpătase de zestre# Apoi, mare lucru pentru o precupea"ă, =adna
0entare a Marei- r$mas$ 3$d3$. e =adna, /ipova e numai aci peste urăş, iar la Arad te duci în
Atra/e aten"ia a!o0i"ia s!raca, două ceasuri#
aceasta indicDnd o anme im!li ar"i diminea"a ara-şi scoate şatra şi coşurile pline în pia"a
care a naratorli- tenta"ia li de a de pe "ărmurele drept al ureşului, unde se adună la târg de
1ace comentarii n ra!ort c cele săptămână mureşenii până de pe la $ovârşeni şi $oboteliu şi
relatate. podgorenii până de pe la 'uvin# 1oi diminea"a ea trece urăşul şi
). ;ara/ra1l al treilea de03olt$ întinde şatra pe "ărmurele stâng, unde se adună băbă"enii până de
ima/inea nei 1emei 7arnice- pe la !ăget, 'ăpălnaş şi $ân-iclăuş# Bineri noapte, după cân-
mncitoare- dinamice. Interesante tatul cocoşilor, ea pleacă la Arad ca ziua s-o prindă cu şatra întin-
snt determin$rile tem!orale care să în pia"a cea mare, unde lumea se adună din şapte "inuturi#
1i:ea0$ ima/inea ni !ersona Dar lucrul cel mare e că ara nu-"i iese niciodată cu gol în
ntre!rin0$tor4 marţi dimineaţa cale& vinde ce poate şi cumpără ce găseşte& duce de la =adna ce nu
...J "oi dimineaţa ... vineri găseşte la /ipova ori la Arad şi aduce de la Arad ce nu găseşte la
noaptea .... =adna şi /ipova# /ucrul de căpetenie e pentru dânsa ca să nu mai
&. O carateristic$ a ta%lorilor aducă ce a dus şi vinde mai bucuros cu câştig pu"in decât să-i K clo-
descri!ti3e ale li Sla3ici din acest cească M marfa#
ca!itol o constitie 1olosirea !ro (umai în zilele de $ântă ărie se întoarce ara cu coşurile
cedeli enmer$rii- al a/lome deşertate la casa ei#
r$rii c o%iecte a !eisali 5de $us, pe coasta
minori"ilor, vestitaunui deal=adna#
ăria de la dreapta urăşului,
Din turnurile e mănăstirea
bisericii mari şi
e:em!l !asal n care este
descris$ m$n$stirea M$ria frumoase se văd pe urăş la deal ruinele acoperite cu muşchi ale
Radna8. cetă"ii de la oimoş& în fa"a bisericii se întinde =adna cea frumoasă
şi peste urăş e /ipova cu turnul sclipicios şi plin de zorzoane al
bisericii româneşti, iar pe urăş la vale se întinde şesul cel ne-
*. Mara tr$ie#te ntrn s!a"i n sfârşit al Pării Ungureşti# ara însă le trece toate cu vederea+ pen-
care etniile con3ie"iesc 1$r$ tru dânsa nu e decât un loc larg în fa"a mănăstirii, unde se adună
!ro%leme. S!irit !ractic- ea n lumea cea multă, grozav de multă lume# 'ăci e acolo în biserica
1ace comer" doar c romDnii din aceea o icoană făcătoare de minuni, o aica *recista care
0on$ #i- de#i cre#tin$- se dce lăcrimează şi de a cărei vedere cei bolnavi se fac sănătoşi, cei
#i la %iserica săraci se simt boga"i şi cei nenoroci"i se socotesc ferici"i#
ricaara, deşidar
aceasta, creştină adevărată,
se închină se duce
creştineşte, şi ea şicâteodată
cu cruci la bise-
cu mătănii, cum
se cuvine în fa"a lui Dumnezeu# 'ă icoana face minuni, asta n-o
crede& ştie prea bine că aica *recista nem"ească nueo adevărată
aica *recista# E însă altceva la mi0loc# 'ălugării, care umblă
raşi ca-n palmă şi se strâmbă grozav de urât, au o ştiin"ă tainică şi
ştiu să facă fel defel de farmece pentru ca boala să-şi vie la leac,
săracul să-şi găsească spri0oana şi nenorocitul să se fericească#
Sine face dar lumea care vine la ăria =adna să se închine, şi
ăriei îi râde inima când pe la $ânte ării timpul e frumos, ca
lumea să poată veni cale de o săptămână de zile, cete-cete, cupra-
1$c$toare de minni a minori"ilor- porele în vânt, cu crucile împodobite cu flori şi cântând psalmi şi
1iindc$ aici e vad $un !entr litanii# Acum când vin sutele şi se adună miile pe locul cel larg din
3Dn0are. fa"a mănăstirii, acum e secerişul arei, care diminea"a iese cu
coşurile pline şi seara se întoarce cu ele goale# De aceea se închi-
nă ara şi în fa"a icoanei, apoi îşi ia copilaşii, pe care totdeauna
îi poartă după dânsa, îi dă pu"in înainte şi le zice+ K închina"i-vă şi
,. Naratorl sr!rinde n cDte3a voi, sărăcu"ii mamei?M
rDndri 3or%irea interioar$ a $unt săraci, sărăcu"ii, că n-au tată& e săracă şi ea, c-a rămas
!ersonali- mai ales c re1erire văduvă cu doi copii& cui, Doamne, ar putea să-i lase când se duce
la cei doi co!ii ai s$i. la târg 'um, când e atât de bine să-i vezi?
Umblă ara prin lume, aleargă sprintenă, se târguieşte şi se
ceartă cu oamenii, se mai ia şi de cap câteodată, plânge şi se
(. 9escrierea co!iilor se reali0ea0$ n plânge c-a rămas văduvă, şi apoi se uită împregiur să-şi vadă copii
t#e /roase- dar c sim!atie- şi iar râde#
!rintro com%ina"ie de voci nara K%ot n-are nimeni copii ca mine?M îşi zice ea, şi nimeni nu
ti3e 53ocea naratorli o%iecti3 c poate să ştie aceasta mai bine decât dânsa, care ziua toată vede
cea a !ersonali8. Ei snt4 mereu copii şi oameni şi nu poate să vadă fiin"ă omenească fără ca
-drenţ!roşi, nepept!naţi, nesp!# s-o pună alături de copiii ei# ult sunt sănătoşi şi rumeni, voinici,
laţi şi o$r!-nicuţi. ;ortretl plini de via"ă, deştep"i şi frumoşi, răi sunt, mare minune, şi e lucru
acestora- re0ltat mai ales din ştiut că oameni de dai Doamne numai din copii răi se fac#
1a!te- n e:!rim$ ideea c$ ei ar 1i ai sunt şi zdren"ăroşi şi descul"i şi nepeptăna"i şi nespăla"i şi
co!ii r!i, dar c$ ace#tia cDnd 3or obraznici, sărăcu"ii mamei& dar tot cam aşa e şi ea însăşi& cum alt-
cre#te 3or 1i oameni de toat$ fel ar putea fî o văduvă săracă 'um ar putea să fie copiii săraci,
is!ra3a. 9e 1a!t Mara i las$ !e care îşi petrec via"a în târg, printre picioarele oamenilor
Tric$ #i ;ersida destl de li%eri- uiere mare, spătoasă, greoaie şi cu obra0ii bătu"i de soare, de
a%sen"a ni tat$ !tDnd e:!lica ploi, de vânt, ara stă ziua toată sub şatra, în dosul mesei plină de
aceast$ sita"ie. poame şi de turtă dulce# /a stânga e coşul de peşte, iar la dreapta
clocoteşte apă fierbinte pentru KvornoviştiM, pentru care rade din
când în când hreanul de pe masă# 'opiii aleargă şi îşi caută trea-
bă, vin când sunt flămânzi şi iar se duc după ce s-au săturat, mai
se 0oacă voioşi, mai se bat fie între dânşii, fie cu al"ii, şi ziua trece
pe nesim"ite#
B. Sec3en"a nm$r$rii %anilor !oate

Apoi, după
săcule"ul, ca să ce a socoteala#
facă mai băut şi(iciodată
o ulcică ea
de n-oface
apă bună, ea pentru
numai scoate
1i considerat$ o scen$c7eie- ziua trecută, ci pentru toată via"a# $căzând dobânda din capete, ea
ilstrDnd a3ari"ia st$!Dnit$ a pune la o parte banii pentru ziua de mâne, se duce la căpătâiul pa-
!ersonali- care moti3ea0$ de tului şi aduce cei trei ciorapi+ unul pentru zile de bătrâne"e şi pentru
alt1el #i amDnarea trimiterii înmormântare, altul pentru *ersida şi al treilea pentru %rică# (u e
;ersidei la m$n$stire sa modl chip să treacă zi fără ca ea să pună şi măcar numai câte un crei"ar
n care 3a re0ol3a ea 3iitorl li în fiecare din cei trei ciorapi& mai bucuros se împrumută pentru
Tric$. ziua de mâne# 'ând poate să pună florinul, ea-l sărută, apoi
rămâne aşa, singură, cu banii întinşi pe masă, stă pe gânduri şi
începe în cele din urmă să plângă#
(u doară că i-arfi greu de ceva& când simte greul vie"ii, ara
'. ;ortretl Marei se reali0ea0$ nu plânge,

însă seamacicâtsparge
a avutoale
cândoria răstoarnă mesecât
rămas văduvă, sauare
coşuri#
acumEaşi îşi
câtdă
o
!rintrn amestec de 1ra/mente să aibă odată# i chiar ara să fii, te moi când sim"i că e bine să
descri!ti3e #i narati3e- care con fii om în lumea aceasta, să alergi de diminea"ă până seara şi să ştii
striesc !ro/resi3 o ima/ine că n-o faci degeaba#
1oarte 3ie  alc$tit$ din detalii- *este zi ea vede multă lume, şi dacă-i iese-n cale vreo femeie care-i
/estri- atitdini- lim%a- 1a!te a place şi ca fire, şi ca înfă"işare, ea-şi zice cu tainică mul"umire+
!ersonali- dDnd im!resia KAşa are să fie *ersida mea?M )ar dacă bărbat e cel ce-i place, ea-şi
!ri3irii acestia din mai mlte zice+ KAşa are să fie %rică al meu?M
n/7iri de 3edere. Era una& preutesa de la *ecica, o femeie minunată, şi dulce la
fire, şi bogată, şi frumoasă+ ar fi spart ara toate oalele dacă
cineva s-ar fi încumetat să-i spună că *ersida ei n-are să fie tot

aşa, ba chiar mai şi mai# )ar preutesa aceea stătuse patru ani de
zile la călugări"ele din 2radea-are+ era deci lucru hotărât că şi
*ersida are să stea cel pu"in cinci ani la călugări"ele din /ipova#
A şi făcut ar a ce-a făcut, şi maica Aegidia, econoama, i-a
făgăduit că-i va lua copila şi pentru numai G[ de florini pe an, căci
e văduvă cu doi copii, sărăcu"ii de ei# Au trecut însă doi ani de
atunci, *ersida împlinise nouă ani, şi ara nu se putea hotărî să
dea atâta bănet -pentru nimic# Ar fi putut să dea& avea de unde&
asta ea însăşi o ştia mai bine decât orişicine& dar n-o ierta firea să
rumpă din nici unul dintre cei trei ciorapi#
%rică îi făcea mai pu"ină bătaie de cap#
Era un om la /ipova, Socioacă, starostele co0ocarilor, care
lucra vara cu patru şi iarna cu zece calfe, scotea la toate târgurile
cele mai frumoase co0oace, "inea tăierea cărnii în arândă şi avea
de nevastă pe arta, fata preotului de la 'ladova# inunat om?
-aşa trebuia să fie şi %rică? )ar pentru aceasta nu era nevoie de
multă şcoală+ atât ca să-l primească ucenic#
aica Aegidia cerea însă mult, şase florini pe lună, şi pe dea-
supra mai erau şi alte cheltuieli#
KRm Meizise
în gândul ara, încre"indu-şi
socoteala sprâncenele,
cam câ"i oameni şi începu
vor fi trecând să facă
înfieştecare
an peste podul de pe urăş# (imeni în lumea aceasta n-ar fi putut
să facă socoteala aceasta mai bine decât dânsa, care atâta timp a
stat pe "ărmurii urăşului# 'e-ar fi fost adecă dacă ar fi luat din
ciorapul *ersidei arândă podului *utea să dea mai mult decât
al"ii, fiindcă nu voia să câştige decât cei G[ florini şi încă ceva pe
deasupra# Apoi mai câştiga şi dreptul de a-şipune masa şi coşurile
la capătul podului, pe unde trecea toată lumea#
$tetea ara, stetea şi număra în gândul ei banii, câte doi
crei"ari de om şi câte zece de pereche de cai ori de boi, număra
mereu şi-i aduna de se făceau mul"i, încât ochii i se umpleau de
lacrămi#
$-ar putea oare să fii văduvă săracă, să-"i vezi fata preutesa,
feciorul staroste în breasla co0ocarilor şi inima să nu "i se moaie?
'ă lucrurile ar putea să vie şi altfel, asta ara nu putea s-o creadă
când vedea ca-n aievea cum atât de bine au să iasă odată toate#
*ICȚI!#A$
a se c2%&ern%s%9 v& / a or!ani6a, a conduce, a face economii, a a!o/
nisiB a a"un!e la o situa%ie material# un#
cârpac%9 s& m& / meseriaş care face lucruri de proast# calitateB a
c5rpi, a pune petice
precupea7(9 s& f& / persoan# care cump#r# de la produc#tor marfa
pe care o vinde apoi cu pre% mai ridicat în pia%# sau pe str#6ile
oraşului
:atra9 s&f& / în te;t cu sensul de tarabă
'e c(peten%e9 loc& ad"& / esen%ial, important
m%nor%t9 s& m& / c#lu!#rJ c#lu!#ri%# din ordinul franciscan
$lor%n9 s& m& / moned# din aur sau din ar!int cu circula%ie în Z#rile
om5ne, în secolul al KlK/lea
cre%7ar9 s& m& / moned# de ar!int sau de aram# cu circula%ie în
Iermania, Austro/Fn!aria, ucovina etc, în secolul al KlK/lea
staroste9 s& m& / conduc#tor al unei resle sau comunit#%i de meseriaşi
cal$(9 s& f& / lucr#tor calificat dup# o perioad# de ucenicie, ucenic
Concepte operaţionale
$oman 9 Afara este n roman
o%iecti3- c elemente de mono
/ra1ie a medili social- dar #i de
anali0$ !si7olo/ic$ #i moral$. ncer
/ e;tul se constituie în esen%# într/o pre6entare a persona"ului
carea de sr!rindere a 3ie"ii colec 8ara& ste surprins# condi%ia ei de v#duv# cu doi copii care a
ti3it$"ii aminte#te de 1a!tl c$ r#mas cu ceva avere dup# moartea so%ului, dar care, mai ales,
romanl descinde din e!o!ee #i c$ are
casavoin%a
lor şi de a munciînşicomunitate&
respecta%i de a face din copiii ei oameni aşe6a%i la
o caracteristic$ a acestia o consti
tie 1a!tl c$ este 1orma e!ic$ n Scrie într/un enun% c5t mai simplu despre ce e vora în fra!/
!ro0$ desc7is$ modi1ic$rilor de mentul dat mai sus&
strctr$ #i m%o/$"irilor de con"intG 2& dentific# cel pu%in trei persona"e din te;tul dat, scriind în drep/
{Dic:io$ar de 'er"e$i li'erari)1 tul fiec#ruia c5te o caracteristic#&
ceea ce n ca0l romanli Afara 3& ;tra!e%i din capitol doi indici spa%iali care fi;ea6# desf#şurarea
nseamn$ amestecl de ta%lori ac%iunii& ?iscuta%i despre raportul dintre fic%iune şi realitate, aşa
sociale #i de !asini mane. Ca cum se conturea6# el în te;tul dat& Me%i avea în vedere:
orice roman ade3$rat- 8ara am%i / indicii din realitatea oiectiv#B
"ionea0$ s$ c!rind$ lmeaP indi / modific#rile aduse de vi6iunea autorului&
3idl n toat$ com!le:itatea lor #i de
Cine descrieJ povesteşte
aceea se !oate
mai mltor !lanri3or%i de e:isten"a
#i !ersonae- dar 1& Ale!e dintre urm#toarele instan%e narativeJ de comunicare pe cea
#i de e:isten"a nor con1licte care %i se pare caracteristic# primului capitol din romanul Mara'
nmeroase care da im!resia de / naratorJ povestitor oiectiv care se confund# cu autorul <narator
strctr$ com!le:$. auctorial=B
/ un povestitor înlocuit uneori în relatare de c#tre un persona"B
$eali:m  romanl 8ara sr / narator auctorial a c#rui voce se confund# uneori voit cu cea a
!rinde lmea tDr/rilor ardelene#ti- persona"ului 8ara, cre5ndu/se astfel un fel de empatie a citi/
c atorl o%ser3a"iei sociale #i torului fa%# de persona"&
morale- a detalili semni1icati3- a 2& Selecta%i un fra!ment care s# v# a"ute în le!#tur# cu ale!erea
nor !ersonae s!eci1ice acestei f#cut#& ?iscuta%i fra!mentul ales şi oserva%i care sunt
lmi. S!eci1ic 3i0inii realiste a mi"loacele prin care se identific# instan%a care narea6#&
romanli este o%iecti3itatea relat$rii-
constrirea !ersonaelor n rela"ie c Ce se descrieJ se povesteşte
meclil n care acestea tr$iesc- 1& Hi;a%i, prin discu%ii între voi, tema capitolului de mai sus, ştiind
lmea de !rec!e"i #i de faptul c# tema unei opere poate fi v#6ut# ca un aspectJ e;presie
me#te#/ari- c !ro%lemele de con foarte !eneral#, sintetic# a realit#%ii, cuprin65nd un num#r de ele/
3ie"ire reli/ioas$ !e care o !re mente şi motive care pot ap#rea în mai multe opere, av5nd în
s!ne e:isten"a mai mltor etnii. fiecare dintre acestea o interpretare particular#& ?e e;emplu, tema
;e de alt$ !arte snt !re0ente n banilor care de6umani6ea6#, tema timpului etc&
acest roman sita"iiP 1orme narati3e 2& dentific# în scris dou# motive literare pre6ente în fra!mentul de
marcate de tradi"ie #i stereoti!ie !re mai sus& Ai în vedere faptul c# motivul literar este o unitate mi/
cm tema %anliP sa temaP moti3l nimal# şi tipic#, purt#toarea unei semnifica%ii a structurii te;tu/
3$d3ei- al 1emeii 3olntare. lui& l poate fi un cuv5nt concret care desemnea6# o anume si/
tua%ie semnificativ#, cu valoare simolic#, mai multe asemenea
!ralitatea te:tli este marcat$ situa%ii
de caracteristici care consta din mai susconcreti65nd temasărăcu"i
motivul copiilor !eneral#araputea
opereifi<în
un fra!mentul de
e;emplu= sau
!re0en"a nor c3inte- e:!resii- poate fi şi un cuv5nt care e;prim# o situa%ie astract#& Fnele
0ic$tori !o!lare- a nor !ro!o0i"ii motive sunt recunoscute de tradi%ia literar#: motivul v#duvei cu
e:clamati3e sa de sc7im%$ri de copii, de e;emplu& 8otivul repre6int# @actuali6area, particu/
!ersoane /ramaticale ale 3or%irii- lari6area unei teme& (Dic8i#$ar de *erme$i i*erari)
din 1orme ale 3or%irii 1amiliare. 3& dentific# şi rescrie din te;t fra!mentul în care este pre6entat
pentru prima oar# persona"ul 8ara&
4& ;tra!e, din te;t, pasa"ul care descrie locurile v#6ute de la m#/
n#stirea 8#ria adna&
#arator; in:tanţe narati8e  n O%+%une/ Mo'al%t(7% ale 'escr%er%% :% ale nara7%un%%

romanl 8ara naratorl este nl de
ti! o%iecti3 5narator actorial8- de#i- n romanul Mara Slavici ne propune o vi6iune realist# asupra
s!eci1ic stilli !o!lar- se institie- lumii& epre6ent#rile acestei vi6iuni duc la crearea unui ima/
neori- #i o rela"ie a!ro!iat$- de !inar al lumii ardeleneşti a sf5rşitului de secol al KlK/lea în
com!licitate- ntre narator #i !erso care se amestec# etnii, reli!ii, persona"e voluntare şi caractere
nal Mara- ntre narator #i cititor. puternice, conflicte în care datoria şi pasiunea se înfrunt#& ste
ec8enţă epică  o sec3en"$ o lume privit#, aşadar, dintr/o perspectiv# etic#, complicat#
e!ic$ din 1ra/mentele date !oate 1i îns# cu o privire asupra vie%ii interioare a persona"elor care/şi
considerat$ momentl tra3ers$rii asum# uneori înfruntarea destinelor prestailite, ceea ce
Mre#li de c$tre ;ersida #i Tric$ !enerea6# sentimente de vinov#%ie&
n care ntDlnim o sccesine de
scene 5cea de la m$n$stire-
Amestecul de nara%iune şi descriere asociat# cu fra!mente de
co%orDrea !e rD- scena dintre
monolo!, sc>imarea frecvent# a re!istrului veral, pre6en%a
Mara #i maica Ae/idia- de la !a/.
ad"ectivelor caracteri6ante, fac din fra!mentul studiat un te;t
,@8 care a o anmit$ inde!en
dinamic şi variat ca mi"loace de reali6are&
den"$ #i caracter nitar.
cenă  n moment- o ntDm
1& eciteşte fra6a de la începutul te;tului şi e;tra!e ad"ectivele
!lare dintro o!er$ e!ic$. Mai mlte
care se refer# la persona"ul 8ara&
$eci6ea6# ce tip de portret <fi6ic, moral, psi>olo!ic etc&= se
scene !ot alc$ti o sec3en"$. reali6ea6# în acest fra!ment descriptiv&
n ca0l romanli 8ara o
scen$ !oate 1i considerat$ momen
Numeşte şi alte elemente specifice e;po6i%iunii pre6ente în te;t&
tl n1rnt$rii dintre Tric$ #i Costi-
2& dentific# verele din urm#torul fra!ment şi interpretea6#
din ca!itoll 8aica Ae.idia1 de la
pre6en%a lor în raport cu temperamentulJ caracterul persona"ului:
pag7 1/7
Umblă ara prin lume, aleargă sprintenă, se târguieşte şi se
ituaţie de comunicare; ele9
ceartă cu oamenii, se mai ia şi de cap câteodată, plânge şi se
mente ale :ituaţiei de comuni9
plânge c-a rămas văduvă, şi apoi se uită împregiur să-şi vadă
care 5emi"$tor- rece!tor- cod- canal-
copiii şi iar râde#
conte:t8 realitate concret$- de
3& 8ara tr#ieşte într/un mediu în care sunt pre6ente mai multe
monstrati3$- n care 1iecare dintre
etnii şi reli!ii&
1actorii comnic$rii se mani1est$
Cum e;plici faptul c#, deşi 8ara este creştină, se duce totuşi şi
se înc>in# la m#n#stirea minori%ilor7
s!eci1ic. dentific#, în te;t, fra!mentul în care este surprins# atitudinea
8arei fa%# de reli!ia minori%ilor şi motivul pre6en%ei ei acolo&
4& Ce semnifica%ie acor6i urm#toarei reflec%ii a naratorului cu
privire la 8ara: i chiar ara să fii, te moi când sim"i că e bine
să fii om în lumea aceasta, să alergi de diminea"ă până seara şi
să ştii că n-o faci degeaba#
)& Ce însuşire a persona"ului 8ara e;prim# construc%ia vinde ce
poate şi cumpără ce găseşte
#ortretul moral al Mare%
/ eciteşte fra!mentul de mai "os şi ale!e dintre urm#toarele
însuşiri morale pe cea care %i se pare mai potrivit# pentru 8ara:
// spirit de economieB
avari%ieB
/ caracter ne>ot#r5t&
A şi făcut ara ce-a făcut, şi maica Aegidia, econoama, i-a
făgăduit că-i va lua copila şi pentru numai G[ de florini pe an, căci
e văduvă cu doi copii, sărăcu"ii de ei# Au trecut însă doi ani de
atunci, *ersida împlinise nouă ani, şi ara nu se putea hotărî să
dea atâta bănet - pentru nimic# Ar fi putut să dea& avea de unde&
asta ea însăşi o ştia mai bine decât orişicine& dar n-o ierta firea să
rupă din nici unul dintre cei trei ciorapi#
Aminteşte9ţi c$4 2&8otivea6# inten%ia 8arei de a o da pe fiica sa, $ersida, la maici

 /enl e!ic este o 1orm$ pentru educa%ie&
s!eci1ic$ de or/ani0are a 3&$reci6ea6# care este deci6ia 8arei în ceea ce/1 priveşte pe
literatriiP 1ic"inii literareJ ric#7
 e:ist$ n narator- altl 4& eali6ea6# o caracteri6are succint# <circa 1+ r5nduri= a 8arei,
decDt !ersoana scriitorli- aşa cum se de6v#luie din urm#torul fra!ment <!esturi, atitudini,
o%iecti3 n cea mai mare !arte- !5nduri=: Apoi, după ce a mai băut şi o ulcică de apă bună, ea
de#i neori se institie n soi de scoate săcule"ul, ca să facă socoteala# (iciodată ea n-o face
complicitate ironic! c !ersonaele- numai pentru ziua trecută, ci pentru toată via"a# $căzând
iar alteori naratorl este c7iar n dobânda din capete, ea pune la o parte banii pentru ziua de
!ersonaJ mâne, se duce la căpătâiul patului şi aduce cei trei ciorapi+
 comnicarea artistic$P transmiterea unul pentru zile de bătrâne"e, şi pentru înmormântare, altul
nor sensriP n /enl e!ic este pentru *ersida şi al treilea pentru %rică# (u e chip să treacă zi
mediat$ de !re0en"a nara"inii #i a fără ca ea să pună şi măcar numai câte un crei"ar în fiecare din
!ersonaelor- nara"inea 1iind reali cei trei ciorapi& mai bucuros se împrumută pentru ziua de
0at$ de re/l$ la !ersoana a lllaJ mâne# 'ând poate să pună florinul, ea-l sărută, apoi rămâne
snt !re0ente #i !asae descri!ti3eJ aşa, singură, cu banii întinşi pe masă, stă pe gânduri şi începe
 s!eci1ic nara"inii snt indici ai în cele din urmă să plângă#
s!a"ili #i indici ai tem!oralit$"ii )& ;prima%i opinia cu privire la semnifica%ia urm#toarei con/
asocia"i ac"iniiJ
!ersonaele snt !re0entate n struc%ii: 2ameni de dai Doamne, numai din copii răi se fac#
con1licte mai mlt sa mai !"in #ortretul cop%%lor
e3idente- de natr$ social$- / ?iscuta%i despre sensul urm#torului fra!ment: ai sunt şi
moral$-sa !si7olo/ic$. zdren"ăroşi şi descul"i şi nepeptăna"i şi nespăla"i şi obraznici,
sărăcu"ii mamei& dar tot cam aşa e şi ea însăşi& cum altfel ar
putea fi o văduvă săracă 'um ar putea fi copiii săraci, care
îşi petrec via"a în târg, printre picioarele oamenilor
Sunt copiii 8arei într/adev#r s#raci sau sărăcia lor se refer#
la altceva7
2& ?# o e;plica%ie pentru urm#torul comentariu al naratorului,
oserv5nd şi faptul c# uneori lima"ul s#u pare a se confunda
cu cel al persona"ului: $unt săraci, sărăcu"ii că n-au tată& e
săracă şi ea, c-a rămas văduvă cu doi copii& cui, Doamne, ar
putea să-i lase când se duce la târg 'um, când e atât de bine
să-i vezi?
Ai în vedere faptul c# înaintea acestui comentariu al nara/
torului, apare în te;t urm#torul pasa": De aceea se închină
ara şi în fa"a icoanei, apoi îşi ia copilaşii, pe care totdeauna
îi poartă după dânsa, îi dă pu"in înainte şi le zice+ K)nchi-na"i-
vă şi voi, sărăcu"ii mamei?M
Rolul elementelor ar2a%ce :% re1%onale *n %nterpretarea mesaelor scr%se :% orale
/ Frm#toarele cuvinte şi construc%ii apar%in limii populare şi au rolul de a particulari6a stilulJ lima
"ul
preuteasă, s-arMara'
romanului să "ie, li-au
fi încumătat, mai rămas,
să rumpă, să vie,viu"a,
ca-n muma,
aievea#arânda 5podului6 urăş, împregiur,
Scrie forma literar# a cuvintelor de mai sus&
dentific# în lista de cuvinte un diminutiv şi un ar>aism fonetic&
2& Scrie c5te un sinonim pentru fiecare dintre cuvintele şi e;presiile urm#toare: îi râde inima, staroste,
calfa, a trece cu vedere, psalmi, litanii#
3& $reci6ea6# sensul verului a fi din fra6a: (u-i vorbă, Sârzovan, răposatul, era când a 3#s* mai mult
cârpaci decât cizmar#
4& dentific# trei conte;te în care apare e;presia sărăcu"ii mamei# $reci6ea6# pentru fiecare situa%ie cine
este cel care o rosteşte&
dentific#, în te;t, alte dou# construc%ii e;clamative cu referire la cei doi copii ai 8arei&
)& ( sinta!m# folosit# de narator pentru a e;prima ideea de moment un pentru ne!ustorie este acum
e secerişul arei# Se e;prim# astfel, metaforic, ideea c# sunt momente în care 8ara vinde tot ce
aduce la m#n#stirea 8#ria adna sau la podul de peste 8ureş&
Scrie dou# enun%uri în care s# foloseşti aceast# e;presie&
& încearc#, prin discu%ii cu cole!ii t#i, s# clarifici sensul e;presiei a "ine banii la ciorap#
'& ?at fiind c# sunt te;te fic%ionale, fra!mentele din romanul Mara ilustrea6# o situa"ie de comunicare
caracteri6at# printr/o accentuareJ pre6en%# a factorului emo%ionalJ e;presiv& ndic# trei mi"loace prin
care se reali6ea6# aceast# func%ie a comunic#rii& eaminteşte/%i alte func%ii ale comunic#rii şi
e;plic#/le rolul&
%'AL"A$%A C"$%#T&
APLICAȚII
1& eciteşte fra!mentul de mai "os şi redactea6# un te;t de 1+/1) r5nduri av5nd în vedere:
/ perspectiva narativ# <cine povesteşte=B
/ modul de e;punere folositB
/ despre ce este vora în fra!mentB
/ particularit#%i ale stilului&
KRmM zise ara, încre"indu-şi sprâncenele, şi începu să facă în gândul ei socoteala cam câ"i
oameni vor fi trecând înfieştecare an peste podul de pe urăş# (imeni în lumea aceasta n-ar fi putut să
facă socoteala aceasta mai bine decât dânsa, care atâta timp a stat pe "ărmurii urăşului# 'e-arfifost
adecă dacă ar fi luat din ciorapul *ersidei arânda podului *utea să dea mai mult decât al"ii, fiindcă nu
voia să câştige decât cei G[ florini şi încă ceva pe deasupra# Apoi mai câştiga şi dreptul de a-şipune
masa şi coşurile la capătul podului, pe unde trecea toată lumea# M
2& Frm#torul fra!ment se constituie într/un fel de @conclu6ie narativ# a primului capitol din romanul ara+
$-ar putea oare să fii văduvă săracă, să-"i vezi fata preutesă, feciorul staroste în breasla co0o-
carilor şi inimaarsăputea
'ă lucrurile nu "i să
se vie
moaie ' asta ara nu putea s-o creadă când vedea ca-n aievea cum atât
şi altfel,
de bine au să iasă odată toate#
Scrie un te;t de minimum 1+ r5nduri, despre @filosofia de via%# a persona"ului care se desprinde
din acest pasa"&
3& dentific# succesiunea de para!rafeJ sceneJ momente ale capitolului, preci65nd caracterul predomi/
nant descriptiv, narativ, dialo!at sau monolo!ic al fiec#rei secven%eJ scene& $reci6ea6# temaJ ideea
pre6ent# în fiecare moment&
4& ;plic#, oral, titlul capitolului&
?ac# primul capitol al romanului d#dea impresia de oare/

care ec>iliru între descriere şi nara%iune, pre6en%a impor/
tant# a secven%elor descriptive fiind motivat# de caracterul
e;po6itiv, în fra!mentul care urmea6#, selectat din capitolul
al /lea, nara%iunea domin# ca mod de e;punere& Se
relatea6# astfel su forma unui nucleu narativ înfruntarea
dintre ric# şi Costi şi plecarea $ersidei de la m#n#stire pen/
tru a/1 pedepsi pe Costi alcovici, cel pe care înv#%#torul
l#!u%# 1/a pus s# suprave!>e6e clasa de elevi&
8AA
<fra!ment=
de oan Slavici
& aica Aegidia
Puncte de reper )ntr-o frumoasă zi de primăvară d# învă"ător Slăgu"ă a venit

.7 Tendin"a de a 1i:a dintro !ers!ec mai târziu decât de obicei la şcoală# )i plăcea mult să pescuiască,
ti3$ mai de/ra%$ calendaristic$ se topiseră cam iute zăpezile, urăşul se umflase şi apa era tulbure,
5!otri3it c ritml anotim!rilor8 cum e mai bună pentru pescuit# i era lucru ştiut că, în lipsa d-lui
ac"inea din te:t se !oate inter Slăgu"ă, 'osti Salcovici e acela care pune mâna pe nuia, ca să "ie
!reta ca o in1len"$ a 3i0inii buna rânduială / nu pentru c-arfifost cel mai mare dintre şcolari,
dar învă"a bine şi era băiatul turtelarului din =adna#
!o!lare. n realism- cronolo/ia
!reci0ia e3enimentelor oac$ n#i Una e însă Slăgu"ă şi alta 'osti, deşi era băiat de turtelar# )n
rol im!ortant n ceea ce !ri3e#te fa"a d-lui Slăgu"ă, %rică stetea smirna, iar cu 'osti se bătuse ade-
indicii tem!oralit$"ii. seori în pia"ă, în zilele cele bune, când nu era singur, ci săreau
amândoi, cu $ida, în capul lui, şi rar scăpa 'osti cu fa"a curată,
fiindcă $ida avea gheare ca pisica şi ar fi sărit şi în foc pentru
fră"iorul ei#
%ocmai de aceea, poate, 'osti era foarte aspru fa"ă cu %rică, pe
care îl ştia acum singur#
- %rică  strigă el răstit  stai frumos?
%rică se ridică îndrăzne" în picioare+ i se făcuse o nedreptate#
). Tric$ se do3ede#te a 1i- ntr / ezi? strigă 'osti#
/ Dacă vreau şed& dacă vreau stau, răspunse %rică# 'ine eşti tu
ade3$r-
dre!t$"ii #inal demnit$"ii.
co!il c sim"l ca să-mi porunceşti mie?
'eilal"i şcolari începură să râdă cu gurile întinse până spre
urechi, căci copiii sunt oameni şi ei şi se simt mul"umi"i când văd
umilirea celor ce prea se înal"ă# Dar 'osti, pui de om şi el, nu voia
să fie umilit#
- Afară? - strigă el dăscăleşte / în genunchi? i, rostind porun
ca, se şi duse ca să-l apuce pe %rică#
%rică, cu vreo trei ani mai mic decât 'osti, nu se sim"ea
destoinic să "ie piept cu acesta+ cu cât mai mic era însă omul cu
atât mai mare îi era hotărârea, şi el ştia să muşce, să zgârâie şi să
dea cu picioarele, ceea ce pe 'osti îl umplea cu atât mai vârtos de
mânie, cu cât ceilal"i şcolari se ridicaseră pe bănci şi râdeau cu
hohote de câte ori %rică îl nimerea bine# Astfel învingerea
http://slidepdf.com/reader/full/art-limba-si-literatura-romana-ix-561a8263003b7 nu putea 54/22
să fie decât a lui %rică+ bătaie, ce-i drept, a mâncat, părul i s-a cam
rărit, gâtul îi era zgâriat, dar din bancă tot n-a ieşit şi în genunchi
nu l-a pus decât d# Slăgu"ă, care "inea ca autoritatea lui 'osti să
rămână întreagă#
&. n1rntarea de c$tre Tric$ a li )eşind din şcoală, %rică a luat-o, ca de obicei, drept spre pod,
Costi n este doar o !ro%lem$ de unde mumă-sa aduna crei"arii şi îşi vindea mărfurile# 'ât s-a bătut
com!eti"ie ntre co!ii- de mai cu 'osti şi cât a stat în genunchi, o singură lacrimă nu i se ivise în
3ec7e ri3alitate-
social- Costi ci #idedetrtelar.
1iind %$iat statt ochi& abiacâte
în când acum, după ce se
o lacrimă# Ah?văzu
cumsingur,
ar fi începu să poată
voit să-l şteargămuşca
din când
pe
'osti, încât urma din"ilor să-i rămână toată via"a? 'osti era însă
mai tare decât dânsul#
*. S1erin"a lo3itrilor !rimite de Tric$
K2 să-i spui eu mamei  îşi zise băiatul  şi o să trecă el pe la
se e:!rim$ a%ia cDnd este sin/r-
pod?M 'ând însă vorba era s-o facă, el n-o putea# Degeaba i-arfi
a$ia acum 7...8 începu s! ştear! spus+ o făcea să se plângă, ca alte da"i, că e văduvă şi că to"i îşi
din când în când câte o lacrim!
bat 0oc de copiii ei, fiindcă n-au tată, ca să-i ocrotească#
#i se ndrea!t$ c$tre !od nde
KAh?  zise el suspinând  de ce nu mai e $ida aici?M
se a1l$ Mara. 9ar Tric$ #i Da? singură ea putea să ştie ce va să zică a fi bătut de 'osti#
redesco!er$ c aceast$ oca0ia
El se strecură fără de veste pe lângă un car peste pod, apoi, tre-
condi"ia de co!il 1$r$ tat$. 9e
cut o dată pe celălalt "ărmure, se duse ca din puşcă la mănăstirea
aceea 3a decide s$ o cate mai
de/ra%$ !e ;ersida #i s$ i se de călugări"e,
deschise, trase clopo"elul
că mumă-sa l-a trimisde laaducă
să-i intraresoru-si
şi spuse, după ce i se
ceva#
!lDn/$ ei #i n Marei.
/a călugări"ele din /ipova nu puteai să vorbeşti cu orişicine şi
orişicând şi despre orişice# $idi nu era însă oricine, şi maica
Aegidia cea aspră, fiind totodată şi în"eleaptă, "inea să nu răscoale
întreaga mănăstire, ceea ar fi făcut dacă ar fi oprit pe $idi, care
începuse să se vaite când i s-a spus că acum, asupra mesei, nu
poate să-şi vadă fratele# Astfel %rică n-a avut să aştepte mult#
[ 'e e? întrebă ea răstită#
[ Uite  zise el încet, ca să nu audă şi sora arta, care se
afla în iatacul de alături  'osti m-a bătut#
,. Solidaritatea dintre cei doi co!ii se
/ %e-a bătut el pe tine, şi tu, prostule, te-ai lăsat să te bată?
3a do3edi im!resionant$- mai ales
!rin 7ot$rDrea %rsc$ a ;ersidei / Dacă elrămase
*ersida e mai tare?
câtva timp pe gânduri, cu răsuflarea oprită şi
de a !leca din m$n$stire #i de al
cu ochii "intă la un col"#
!ede!si !e Costi. estl ei 3a
-Raide?### zise apoi şi îl apucă de bra", ca să-l ducă spre ieşire,
stDrni o mic$ 1rtn$ n 3ia"a
unde cheia era în uşă#
comnit$"ii #i a m$n$stirii- ils
 $idi, $idi? strigă sora arta, şi ea speriată şi plecă s-o
trDnd caracterl 3olntar- !ternic-
oprească#
al ;ersidei- care n este- de 1a!t-
- Raide? grăi *ersida mai tare# Ea n-are voie să iasă după noi?
decDt o Mara n de3enire.
)eşind apoi în stradă, ei o luară spre pod#
Da? )nsă dincolo era ara, şi ea n-avea să-i vadă, nici să-i ştie#
*e "ărmurile despre /ipova, de la pod la deal, e $ărăria, o
mare şură de scânduri, în care se adună sarea adusă pe luntri de
la ocnele Ulioara, ca să fie vândută pentru satele de dimpregiur# )n
fa"a $ărăriei sunt vara-iarna, ziua-noaptea, o mul"ime de care, iar
din sus de $ărărie e şirul de mori plutitoare de-a lungul "ărmului#
*ersida şi %rică se strecurară printre care, ocoliră $ărăria şi înain-
tară spre mori# De câte ori, vara, au trecut ei urăşul pe luntrită
de la vreo moară?
Acum însă nu era vară, ci primăvară, şi urăşul era lat, foarte
lat, tulbure-gălbui şi plin de spumă şi de vuitori# orile, care alte
da"i se aflau în apropierea "ărmului, de care erau legate printr-o
podişcă, acum rămăseseră departe spre mi0locul râului, de unde
abia li se auzeau tocăniturile monotone# 'um să a0ungă ei acolo,
ca să roage pe vreuna dintre calfele de morar să-i trecă?
(u era chip? i totuşi cei doi copii bălani şi cu obra0ii rumeni

<7 E:ist$ o matri0are tim!rie a erau voioşi+ mult era frumos şi bine aici în fa"a valurilor care se
celor doi co!ii #i n acest 1el se tăvăleau greoaie spre şesul depărtat# Benea cu ele şi o adiere
e:!lic$ 1a!tl c$ ei re#esc s$ primăvăratică, iar dincolo, pe coastele de la =adna şi de la oimuş,
/$seasc$ sol"ii !entr a trece se ivea pe ici pe colo iarba crudă şi verdea"a de salcie şi de răchită#
Mre#l- 1$r$ s$ 1oloseasc$ - $tai? strigă deodată *ersida# orarii cum a0ung la morile
!odl nde se a1l$ mama lor. lor %rebuie să fie pe aici pe lângă "ărmuri vreo luntrită# (-ai să te
temi? %u ştii că eu mă pricep la lopată#
[ Eu să mă tem? răspunse %rică# (-am vâslit vara şi eu?
are lucru nici n-ar fi fost, dacă ai fi putut, ca vara, să dai cu lopata de
fund, ca să duci luntrită precum î"i place& acum însă urăşul n-aveafund,
valurile erau cu mult mai iu"i decât "i se păreau de pe "ărmure şi luntri"a-i
ducea pe cei doi copii după cum voia bunul Dumnezeu#
2chii căprui ai *ersidei erau plini de văpaie+ era frumos şi bine,
mare minune, mai ales pe la vuitori, când luntrită se învârtea# 2amenii
de pe "ărmuri se speriară, cu toate acestea, când văzură luntrită uşoară
cu cei doi copii nea0utora"i în ea şi începură să alerge, mai ales de la
$ărărie, spre mori, ca să ieie o luntrită şi să le vie într-a0utor#
B.n cida !rimediei la care sa
e:!s cei doi- Mara #i !ri3e#te co!iii 'e ar fi putut adecă să li se întâmple )i duceau valurile cât îi
c ncredere #i c o nedisimlat$ duceau şi trebuia să-i scoată în cele din urmă la "ărmure, cum
admira"ie4 2u # r!i dânsa scoate apa râului tot ceea ce pluteşte pe ea#
mânâiat!  copii ca ai mei nimeni ai era însă în drum şi podul, de care nu o dată se izbesc şi se
nu are9 sfărâmă plutele aduse din Ardeal# /umea alerga dar spre pod pen-
tru ca de acolo să le vie cumva într-a0utor#
)n acelaşi timp se dusese spre /ipova vestea că o fată a fugit de
la călugări"e cu un băiat# 2 fată şi un băiat? $-ar fi putut oare ca
în gândul lumii fata să nu fie mare, când fuge cu un băiat
Degeaba i-aifi spus că nu era, degeaba i-aifi arătat perechea& ea
tot n-ar fi crezut# ai erau dar şi al"i oameni la pod, în fa"a mănăs-
tirii, ca să afle cum s-au petrecut lucrurile cu fuga#
ara, pogări"a, vedea că o mişcare neobişnuită s-a pornit de
la $ărărie şi de la mănăstire spre pod# $ări dar de la locul ei şi
grăbi spreluntrită
deodată /ipova#purtată
Uitându-se apoi şi
de valuri încotro se uitau
alte două şi oamenii,
luntrite mânatezări
de
vâslaşi voinici, care grăbeau să o a0ungă#
/ Bai de mine? strigă ea, cuprinsă de spaimă#
/a moarte s-ar fi gândit, dar nu că sunt ai ei copiii din luntrită
care venea, venea mereu iute spre pod#
ara începu să alerge şi să cheme oamenii ca să deschidă
podul, ca de obicei când trec plute sau luntrite cu sare#
Dincolo, despre /ipova, se îngrămădea spre pod lumea
adunată în pripă, iar în fruntea ei venea maica Aegidia, foarte
grăbită, ca opăpuşică trasă pe sfoară, cu ochii ridica"i spre cer, cu
mâinile încleştate şi rugând mereu pe aica !ecioară de la =adna,
făcătoare
Băzândde pe
minuni,
maicasăAegidia,
le vie copiilor
ara seîntr-a0utor#
opri#
De la călugări"ă gândul îi trecu deodată la *ersida, şi ochii ei
se îndreptară mai cu dinadins spre cei doi copii# Ea rămase ca
înfiptă, cu ochii mari, cu buzele strânse în 0os#
$fânte Arhanghele? strigă apoi crucindu-se# $fântă ărie,
aică *reacurată? Sată-vă să vă bată, copii? (u  grăi dânsa
mângâiată  copii ca ai mei nimeni nu are?
i adecă ce li s-ar fi putut întâmpla *rintre pontoanele podului era
loc de puteau trece şi o sută de luntrite? Da? da? /or nu li se putea
întâmpla nimic+ ea ar fi avut altfel visuri rele şi presim"iri urâte#
Dar cum a a0uns *ersida din mănăstire în mi0locul urăşului

*ornind iar spre maica Aegidia, ca să afle cele petrecute, ara
era din ce în ce mai strâmtorată# tia un lucru+ că aşa numai din
senin, n-aplecat *ersida de la călugări"e# %rebuia să fie la mi0loc
vreo ne4acută?
ara era însă femeie trăită în lume şi ştia că lucrurile o să
meargă mai bine dacă se va "inea dânsa deasupra#
- Sine, maică  strigă ea - aşa păzi"i voi copiii
'e mai putea maica Aegidia să răspundă când ea singură era
de vină, ea, cu slăbiciunea ei cea mare
îşi frângea mâinile şi nădă0duia în Dumnezeu cel prea milostiv#
- /as-acum, lasă? grăi dânsa căită# )ată, aica Domnului ne
este într-a0utor& luntrită a apucat-o bine, a luat-o spre locul dintre
pontoane şi trece, trece, iat-o, trece?
%o"i alergară să vadă cum luntrită intră sub pod, apoi se-ntoarseră
şi alergară pe-nbulzite, ca s-o apuce ieşind din 0os pe pod#
*ersida şi %rică şedeau tăcu"i şi strâmtora"i, căci ştiau, ce-i
drept, că de înecat nu se vor îneca, dar nici cu fa"a curată nu vor
scăpa după ce au ridicat atâta lume în picioare#
*este pu"in îi a0unseră apoi şi morarii ce plecaseră în calea
lor& unul dintre dânşii apucă lan"ul luntri"ei şi începură să
vâslească spre malul de la /ipova#
9ICȚIONAR
a sta sm%rn(9 v& / a sta drept, nemişcat

rân'u%ala9 s& f& / aran"area lucrurilor în mod ordonatB în te;t cu
sensul de a face ordine, disciplin#
s( mu:ce / form# popular# de la verul @a muşca
um%l%t / smerit, plecat, ruşinatB cu atitudine supus#
&ârtos / puternic, voinic, vi!uros
%atac9s&s&m&
care9 n& / camer#
c#ru%e <mic#= de culcare
luntr%t( / diminutiv de la sustantivul @luntre
7(rmure9 s& n& / %#rm <form# popular# a cuv5ntului=
K$G(AA KFGF
Concepte operaţionale Jntr-o $rumoas( +% 'e pr%m(&ar(///
1& dentific# locurile unde are loc ac%iunea din acest fra!ment&
<'il direc' # modalitate de 2& Hra!mentul se constituie într/o secven%# epic# alc#tuit# din mai
e:!rimare e:act$ a s!selor ni multe scene& dentific# dou# scene ale te;tului&
!ersonaP nei !ersoane. Semnele 3& ;tra!e din te;t acel fra!ment care motivea6# >ot#r5rea lui ric#
orto/ra1ice- distincti3e- ale stilli de a se pl5n!e $ersidei, despre înfruntarea de la şcoal# cu Costi,
direct snt4 do$ !ncte- linia de şi nu 8arei&
dialo/
nc"iilesa /7ilimele. Li!sesc con
s%ordonatoare. 4& Ce alte persona"e sunt pre6ente în aceast# secven%# epic#7 Scrie
numele lor înso%ite de cel pu%in o determinare, dac# acestea sunt
<'il i$direc'  modalitate de pre6ente în te;t&
e:!rimare a s!selor ni !ersonaP )& ;tra!e din te;t acea construc%ie în care este pre6entat#, pentru
nei !ersoane reali0at !rin prima oar#, în fra!ment, maica Ae!idia&
trans!nere de la !ersoana I la !er & Hra!mentul, e;tras din capitolul al doilea al romanului, surprinde
soana a llla. Semnele caracteris un moment semnificativ din via%a celor doi copii ai 8arei& ?ou#
tice snt 3er%ele de declara"ie 5a sunt momentele narative în "urul c#rora este construit fra!mentul:
-ice, a spune, a declara, a povesti înfruntarea dintre Costi alcovici pus de înv#%#tor s# suprave/
etc.8 d!$ care rmea0$ o con !>e6e clasa în lipsa lui şi plecarea $ersidei de la m#n#stire pentru
nc"ie s%ordonatoare. a/1 pedepsi pe Costi care i/a #tut fratele& Hra!mentul în ansam/
8o$olo.ul i$'erior  de1ine#te
3or%irea la !ersoana I  3e0i !er
sonalMara.
lu ilustrea6# caracterul voluntar al celor doi copii şi spiritul de

solidaritate, înt#rit între altele şi de asen%a unui tat# în familie&
e6um# episodul trecerii 8ureşului&
Tr%c( - un cop%l $(r( tat(

/ Citeşte urm#torul fra!ment& eflectea6# asupra sensurilor acestu
ia şi comentea6#, oral, în c5teva enun%uri, condi%ia lui ric# de
copil f#r# tat#&
re6olvarea Sulinia6#sale:
@prolemei rolul pe care îl au mama şi sora lui în
)eşind din şcoală, %rică a luat-o, ca de obicei, drept spre
pod, unde mumă-sa aduna crei"ari şi îşi vindea mărfurile# 'ât
s-a bătut cu 'osti şi cât a stat în genunchi, o singură lacrimă nu
i se ivise în ochi& abia acum, după ce se văzu singur, începu să
şteargă din când în când câte o lacrimă# Ah? cum ar fi voit să-l
poată muşca pe 'osti, încât urma din"ilor să-i rămână toată
via"a? 'osti era însă mai tare decât dânsul#
K 2 să-i spui eu mamei - îşi zise băiatul-şi o să trecă el pe la pod?M
'ând însă vorba era s-ofacă, el n-o putea# Degeaba i-arfi spus+
o făcea să se plângă, ca alte da"i, că e văduvă şi că to"i îşi bat 0oc
de copiii ei, fiindcă n-au tată, ca să-i ocrotească#
KAh? / zise el suspinând - de ce nu mai e $ida aici?M
Da? singură ea putea să ştie ce va să zică a fi bătut de 'osti#
2& ?iscuta%i cu ar!umente dac# !estul celor doi copii de a trece cu
luntrea apele învolurate ale 8ureşului se înscrie în vreuna din
urm#toarele cau6e:
/ sunt lipsi%i de educa%ieB fac ce vor, nu/şi ascult# mama, sunt sc#/
pa%i de su autoritatea p#rinteasc#B
/ au discern#m5nt limitat <nu sesi6ea6# amploarea riscului la care
se e;pun=B
/ sunt cura"oşi <copii cu ini%iativ#, !#sesc solu%ii pentru orice, au
o voin%# puternic#, sunt ami%ioşi, ştiu ce vor=B
/ dra!ostea dintre ei, spiritul de solidaritate motivea6# !estul şi
riscurile pe care şi le asum#&
3& ;plic# sensul urm#toarelor cuvinte ale 8arei din secven%a în
care $ersida şi ric# vor s# treac# 8ureşul învolurat:
/ $fânte Arhanghele? strigă apoi crucindu-se# $fântă ărie,
aică *reacurată? Sată-vă să vă bată, copii? (u  grăi dânsa
mângâiată / copii ca ai mei nimeni nu are?
i adecă ce li s-ar fi putut întâmpla *rintre pontoanele podului
era loc de puteau trece şi o sută de luntrite? Da? da? /or nu li se putea
întâmpla nimic+ ea ar fi avut altfel visuri rele şi presim"iri urâte#
4& ?iscuta%i atitudinea 8arei aşa cum reiese din dialo!ul cu 8aica
Ae!idia şi din inten%ia ei de a arunca vina evenimentelor înt5mplate pe
seama acesteia& Aduce%i ar!umente pro sau contra atitudinii 8arei,
av5nd în vedere
secven%e: şi comentariile
ara era naratorului
însă femeie trăită în lumedeşilaştia
începutul acestei
că lucrurile o să
meargă mai bine dacă se va "inea dânsa deasupra#
Ar putea fi la mi"loc în acest comportament şi o încercare a 8arei
de a mai reduce din suma pl#tit# m#n#stirii pentru $ersida sau
vrea s#/şi apere fata, învinov#%ind cealalt# parte de înt5mplare7
#(r%n7% :% cop%%
/ ?iscuta%i, oral, care este rela%ia dintre copii şi p#rin%i în fra!/
mentele e;trase din romanul Mara/ ste 8ara un p#rinte
autoritar7
Nara7%une9 'escr%ere9 '%alo1/ #ro)leme 'e st%l

1& dentific# timpurile verale folosite în fra!ment şi d# o e;plica%ie pentru sc>imarea de re!istru veral&
2& Citeşte cu aten%ie urm#torul te;t:
Un singur lucru o punea câteodată pe gânduri# *rea se făcuse blândă *ersida+ nu care cumva
călugări"a aceea s-o momească, s-o farmece şi s-ofacă şi pe ea călugări"ă smerită# Kai bine moartă?M
Dar nu? asta nu era cu putin"ă+ neam de neamul ei n-afost om smerit& to"i creştini adevăra"i? Apoi %rică
se făcuse şi el băiat aşezat, ascultător şi bun şcolar# Asta vine cu vârsta la copiii care sunt răi de mici#
dentific# instan%ele narative <cine povesteşte= în acest fra!ment& escrie te;tul, modific5nd cate!oriile
morfolo!ice ale urm#toarelor cuvinte: în loc de era, scrie este:, în loc de neamul ei, scrie neamul meu& în
loc de se făcuse,
3& ?iscuta%i, sunteste#
oral, carescrie consecin%ele, în plan stilistic, al unor asemenea modific#ri& Ave%i în vedere urm#
toarele concepte opera%ionale: stil indirect, stil direct, monolo!&
9INCOLO 9E TEKT
1& $rivi%i ima!inea de la pa!& 4.& ?iscuta%i oral pe mar!inea ei&
LIM<Ă SI COMUNICARE
1& $reci6ea6#, cu a"utorul sinonimelor, sensul urm#toarelor cuvinte şi e;presii suliniate:
/ ca să "ie bu$a r-$duia2///
/ )n fa"a d-lui Slăgu"ă, %rică s*e*ea smir$2///
/ $ida avea gheare ca pisica şi ar 3i s2ri* <i =$ 3#c pentru fră"iorul ei###
/ se duse ca di$ +u<c2 la mănăstirea de călugări"e###
/ %rebuia să fie la mi0loc vreo $e32cu*2>
/ )n fa"a $ărăriei sunt "ara0iar$a 1iua0$#a+*ea o mul"ime de care, iar din sus de $ărărie e şirul de
mori plutitoare de-a lungul "ărmului###
/ $idi nu era însă oricine, şi maica Aegidia cea aspră, fiind totodată şi în"eleaptă, "inea s2 $u r2s0
c#ae întreaga mănăstire#
Interpretarea sensulu% cu&%ntelor *n conte=t

Ca şi în primul capitol al romanului, şi în acest fra!ment Slavici foloseşte uneori cuvinte al c#ror
sens re6ult# din conte;t:
/ învingerea nu putea fi dec5t a lui ric#B aici sustantivul învingerea are sensul de victorie&
/ ea $0a"ea să-i vadă <sensul din conte;t este: $u *rebuiai $u urma să-i vadă6#
EVALUARE CURENTĂ
APLICAȚII
1& ;tra!e din te;t un pasa" descriptiv, unul narativ şi unul dialo!at&
Hormulea6# succint temaJ despre ce e vora în aceste pasa"e&
2& ;plic# felul cum se face trecerea <care sunt mi"loacele, cuvintele folositeJ conectorii=, de la un mod
de e;punere la altul&
3& ;tra!e din urm#toarea list# de caracteristici ale stilului oral dou# dintre cele care sunt pre6ente în
fra!mentele din romanul Mara/ ?# e;emple de te;t pentru flecare dintre cele dou# caracteristici&
/ folosirea e;clama%iilor şi a intero!a%iilor retoriceB
/ pre6en%a unor elemente de le;ic popular: cuvinte populare, e;presii, construc%ii populareB
/ trecerea nar#rii de la persoana a l/a la persoana  sau invers <amestecul de voci narative=B
/ folosirea de repeti%iiB
/ dominarea procedeelor de coordonare la nivelul fra6ei&
NAINTE 9E TEKT
I7 L7 Caragiale  5n. @',)- Hai
manale- ;loie#ti  m. @2@)- <erlin8 
se na#te ntro 1amilie n care 1& dentific# pe o >art# ima!inar# sau real# unde se afl# localitatea
interesl !entr teatr este !re0ent Sinaia: 6ona !eo!rafic#, localit#%i vecine, r5uri etc&
!rin nc7iiUrmea0$
Cara/iale. li- Costac7e
#coala #i lor/
!rimar$ 2& Ce altceva
3& semnifica%ie are pre6en%a
î%i tre6eşte în minteCastelului
numele de $eleş în Sinaia7
Sinaia7
#i /imna0il la ;loie#ti #i crsri de 4& Cine sunt cei pe care/i înt5lneşti oca6ional, la sf5rşitul s#p/
declama"ie la <cre#ti. t#m5nii, în Sinaia7
9e%tl se reali0ea0$ n re3ista )& $riveşte o ilustra%ie repre6ent5nd ima!inea Castelului $eleş&
satiric$ =7i"ele9 O 3reme ?escrie oral ceea ce oservi&
des1$#oar$ acti3it $"i rnalistice-
e:ersDnd#i s!iritl de o%ser3a"ie-
!rintrn stil direct #i 3i- s!eci1ic
N ? $GOC
articolli de 0iar. n aceast$ !erioad$ de & G& Cara!iale
3a scrie #i 3ersri. Cara/iale este a!oi
ator de !iese de teatr- de !ro0$4 $-a hotărât, care va să zică###
n3ele 1antastice #i !si7olo/ice- sc7i"e- adam .eorgescu  i"a .eorgeasca - cu d# .eorgescu
momente- intens dramati0ate. n ihalache / pleacă la $inaia cu trenul de plăcere# )nsă, de mult
/madam
!erioada @'''  @''2 este director la .eorgescu a promis KpuiuluiM să-l ducă şi pe el la $inaia&
Teatrl Na"ional din <cre#ti. ;rima prin urmare, trebuia să-l ia şi pe puiul& dar puiul nu merge nicăieri
!ies$ scris$- O $oa'e +ur'u$oas!1 fără,,gramamă M& prin urmare, şi pe gramamă trebuia s-o ia# *uiul
este citit$- n @'B2- la Ju$i"ea este mititelul )onel .eorgescu, în etate de cinci anişori împlini"i,
5societate #i cenacl literar al unicul fruct până astăzi al amorului părin"ilor săi& iar gramamă
intelectalilor ie#eni- condse de Trt este cocoana Anica, mamita mami"ichii puiului#
Maio resc8. Scrie n acela#i an %renul de plăcere pleacă din .ara de (ord sâmbătă după-amiază,
Co$u Leo$ida +a:! cu la orele trei fără cinci# $âmbătă, aşadar, de la amiazi, amândouă
reac:iu$ea1 amDndo$ comediile aceste doamne încep să se pregătească de plecare# adam .eorgescu
1iind cate !e scena Teatrli este pe deplin stabilită asupra toaletei sale+ bluza vert/mousse, 0upa
Na"ional. Vor rma O scrisoare fraise ecrasee şi pălăria asortată& umbrelu"a e roşie, mănuşile albe şi
ierdu'! -.0012 #i D4ale car$a0a4 demibotinele
piciorului, de lac cu
o bandă cataramă&
galbenă ciorapii
şi una de despăr"ite
neagră, mătase vărga"i, în lungul
cu câte un fir
lului9 9!$ @''2 scrie n3ele- din
tre care cele mai cnoscte snt4 în staco0iu# 'ocoana Anica se-mbracă în negru, aşa se-mbracă dumneei
0re"e de r!,boi1 O +!clie de de când a pierdut pe răposatul (icula& culoare deschisă n-a mai pur-
a*'e1 La 7a$ul lui 85$>oal!9 Este tat, decât acuma, de curând, bare0 conabiu la cap# 'ât despre puiul,
#i atorl nei drame intitlate- nici nu mai încape discu"ie / el va purta la $inaia uniforma de ofi"er
N!as'a9 de vânători, ca prin"ul 'arol# *ână să potrivească mamita pe madam
.eorgescu, până să-mbrace pe puiul şi să-i puie sabia, iată că s-a
făcut ceasul două fără douăzeci# /a ceasurile două fără un sfert, iată
soseşte şi d# .eorgescu cu un muscal cu cauciuc# 'um intră şi dă cu
ochii de gramamă, strigă+
/ 'ucoană? încă n-ai plecat să ştii c-ai pierdut trenul? *ână
s-a0ungi la tramvai, cum umbli d-ta& până să-l apuci& că poate
n-ai noroc să-"i treacă tocmai atunci& până să a0ungi la gară /
s-a isprăvit? n-are să te-aştepte trenul pe dumneata### Apoi,
văzând pe gramamă că tăndăleşte căutând nişte chei+ - (-auzi,
cocoană, că pierzi trenul
'ocoana Anica porneşte, şi madam .eorgescu după ea+
/ ami"o, ştii unde am vorbit să ne-ntâlnim+ în salon de
clasa-ntâia### Ai auzit
Puncte de reper .ramama a plecat să caute tramvaiul# D# .eorgescu cu fami-

Cara/iale este n mare creator lia şi cu un coşule" elegant de provizii - salam, opt ouă proaspete,
de ti!ri- a3Dnd ca !rototi! tr$s$trile un pui fiert, două 0imble, sare, piper, în sfârşit tot ce trebuieşte / se
cele%rli Mitic$- care este lo3ace- urcă în bir0ă şi+
omni!re0ent- %Dr1itor- lic7ea 3esel$- - /a gară, gaspadin?
#!er"ar- clti3ator de 3or%e de d7 De douăzeci şi cinci minute, familia .eorgescu stă în salon de
etc. clasa-ntâi, şi gramama nu mai soseşte# 'easornicul arată două şi
0umătate### adam .eorgescu începe să devie impacientă# %rei
ite n8o"e$'ele *i sc7i:ele1
rl nor teme !recmconstr
!olitica- fără douăzeci şi cinci### ai sunt douăzeci de minute& la casă se
o!ortnisml- 1amilia- #coala- !resa- dau bilete, şi cocoana Anica nu mai vine# D# .eorgescu începe a
%irocra"ia- sti"ia- 3ia"a monden$- bănui că n-are să trebuiască a mai lua patru bilete, poate că trei or
/enerea0$ n ni3ers comic. s-a0ungă, şi porneşte din salonul de aşteptare să meargă la ghişet#
;rinci!ala srs$ a comicli o Dar în uşă-ntâlneşte piept în piept pe gramama, care nu mai poate
constitie contrastl dintre aparenţ! de gâfâială#
#i esenţ! ca e:!resie a ciocnirii dintre - Uf? nu mai poci? zice cocoana Anica#
ceea ce cred eroii lmii li Cara/iale Dar d# .eorgescu îi numără parale potrivite pentru un bilet de dus
c$ snt #i ceea ce snt ei c ade şi-ntors clasa ))), şi-i arată ghişetul respectiv# *este câteva
3$rat 5ceea ce s!n des!re ei 1a!tele minute, trenul zboară-nspre 'arpa"i#
lorQ8. - Siletele, vă rog, domnilor, zice politicos conductorul, intrând
Comicl este ss"int #i de modl în primul vagon de clasa-ntâia#
n care Cara/iale 3ede lmea- n 1el D# .eorgescu arată două bilete#
de carna3al contin n care 1iecare - ###ititelul### al dv# întrebă conductorul arătând pe
!oart$ o masc$. ofi"eraşul de vânători, care s-a suit cu picioarele pe bancheta de
catifea#
- Da? dar n-a-mplinitpatru ani### (u trebuie să ne-nve"i dum
neata regula, zice madam .eorgescu#
'onductorul salută politicos şi trece mai departe#
- )-ai spus mami"ii 5întrebă discret madam .eorgescu pe con
soartele dumneaei6 să bage de seamă să nu-ifure cineva coşul
D# .eorgescu dă din cap şi se mul"umeşte să zică numai+
/ Râhâ?
ai discret încă, întreabă d# .eorgescu pe consoarta d-sale+
-adam
)-ai dat.eorgescu
parale răspunde consoartelui tot aşa de laconic
cum i-a răspuns şi dânsul#
- 'ât
adam .eorgescu arată mâna cu cinci degete răsfirate+ cinci 
adică, o băncu"ă#
%reizeci de bani, tramvaiul de la 3ece ese până la gară+ care
va să zică gramama are încă douăzeci de bani pentru ca să cumpere
două legături de vişine la 'omarnic# i-n adevăr, le şi cumpără, şi le
mănâncă pe 0umătate până la Balea /argă, cu sâmburi cu tot# %renul
soseşte la $inaia regulat# /ume  destulă# Dar cu toată-mbulzeala,
cine ştie să-şi facă un plan bine hotărât nu se rătăceşte niciodată#
!amilia .eorgescu
cu minută# ştie perfect
Astfel, madam ce arecu
.eorgescu, săd#facă pas cu pas
.eorgescu şi cuşi puiul
minutăse
urcă-n bir0ă şi merg drept la parc, unde muzica militară cântă
cadrilul Ges petits coc>onos, să se asigure de o odaie cu două paturi
la =egal& iar gramama cu coşul merge la azăre, să se asigure de o
odaie cu un pat& e atât de aproape azăre de gară, că nu face ca să
mai dai parale la bir0ă# D# .eorgescu însă dă unui băiat un ban, să
ducă după gramama coşul#
$-a întunecat### /ămpile electrice încep a sclipi# *uiului i-e
foame# D# .eorgescu lasă pe madam .eorgescu pe o bancă în
aleea principală, unde e toiul promenadei de lume bună, şi pleacă
cu puiul la gramamă# !atalitate? /a otel azăre i se spune că n-a

fost odaie goală şi că a trimis-o pe 0upâneasă la otel anolescu,
devale# D# .eorgescu coboară cu bravul ofi"eraş de vânători, care
este foarte obosit şi flămând# /a anolescu, iar fatalitate? (-a fost
odaie goală şi a trimis-o pe 0upâneasă la otel Boinea, în )zvor# D#
.eorgescu suie cu bravul ofi"eraş, după ce i-a cumpărat o franzelă
şi i-a dat să bea apă# %recând spre )zvor, se abate prin parc să
spuie lui madam .eorgescu, nu cumva să-şi piardă răbdarea
aşteptându-l### !atalitate? adam .eorgescu lipseşte de pe bancă#
D# .eorgescu lasă un moment pe puiul, care nu mai poate umbla,
să se odihnească pe bancă, face câ"iva paşi în sus, apoi în 0os, să
găsească pe madam .eorgescu# adam .eorgescu, nicăieri? $e-
ntoarce să ia pe puiul, să-l ducă la Boinea şi să se-ntoarcă apoi în
parc, unde trebuie până-n fine să găsească pe madam .eorgescu#
!atalitate? *uiul lipseşte#
[ *ardon  zice d# .eorgescu către un domn care stă pe
bancă  n-a"i văzut un copilaş în uniformă ca prin"ul 'arol
[ Sa da### Acu aplecat cu o damă###
[ 'u o damă înaltă, cu o bluză verzuie şi cu 0upă###
[ (-am
M şi băiatul băgat de seamă& dar am auzit că dama-i zicea Kpuiule
,,mami"icoM#
[ *ardon, încotro a pornit
/ încoace, răspunse domnul, arătând înspre azăre# Dama
zicea că-l duce pe puiul la gramamă#
D# .eorgescu porneşte înapoi la azăre### Acolo i se spune
-fatalitate?  că madam .eorgescu a fost acolo cu puiul şi,
negăsind pe gramamă, a plecat devale la anolescu# Degrab: la
anolescu###
- A fost o damă cu băie"elul cu care a"i fost dv, că n-am avut
odaie, şi am mânat-o la Boinea#
D# .eorgescu suie şi porneşte cu pas regulat către )zvor#
A0unge foarte obosit şi asudat la Boinea### !atalitate? /a Boinea nu
se află nici madam .eorgescu, nici puiul, nici gramamă, nici coşul#
/ 'e-i de făcut
'u toată inteligen"a lui, d# .eorgescu stă câteva momente pe loc fără
să poată răspunde la această-ntrebare### Ba trebui să răspunză însă#
-'e
*entru cine nu e deprins să se ca"ere pe mun"i, putând trece ca o
capră prin valea *rahovei în a )alomi"ei, $inaia nu se poate com-
para mai nemerit decât cu un stomac+ o încăpere mai mult sau mai
pu"in largă, având două deschizături destul de strâmte# %e-a
înghi"it odată $inaia, nu mai po"i ieşi decât ori pe sus, spre
miazănoapte, către *redeal, ori pe 0os, spre miazăzi, către
'omarnic# *rin urmare, îşi face d# .eorgescu următoarea
0udi"ioasă socoteală+
,,%rebuie să fie în $inaia, că n-au avut pe unde zbura#M
(-apucă să isprăvească această gândire, şi cineva, venindu-i
drept în fa"ă, sub lumina unei lămpi electrice, îi zise+
- $ă-mi scrii, nene .eorgescu?
-Adio, itică###
- %e aşteaptă-n parc madam .eorgescu cu familia Basilescu şi
cu locotenent işu###
-)nparc### $ă-mi scrii, itică? -Adio şi n-
am cuvinte, nene ihalache?
D# .eorgescu îndoieşte pasul### intră în parc caută peste tot###

adam .eorgescu -fatalitate? - nicăieri# 2bosit, omul sade pe o
bancă, să răsufle, şi, pentru prima oară, după o alergătură de cinci
ceasuri, în0ură în gând### *e cine *e coana Anica### Dumneei a
făcut toată încurcătura, dumneei face toate încurcăturile### Dar###
nu strică dumneei+ el strică& nu trebuia s-o ia& trebuia s-o lase la
Sucureşti### ezând astfel pe bancă în parc, în prada unor gânduri
destul de nefavorabile
că muzica cocoanei
a plecat şi că Anichii, d# .eorgescu
lumea încet-încet nu mergând
s-a strecurat, ia seama
fiecare către culcuşul său# Al e grozav să ai fiin"e iubite, rătăcite
departe de tine, şi să nu ştii la un moment în ce loc se află, ce fac,
ce li se-ntâmplă, ce vorbesc, ce simt, ce gândesc despre tine### le e
dor de tine, cum "i-este "ie de ele etc, etc#
,,Unde dracului s-a băgatărăMzice d# .eorgescu###
i iar o în0urătură - de astă dată la adresa tuturor celor trei
fiin"e iubite pe cari la caută fără să le găsească# Dar iată că un
glas simpatic îl trezeşte pe d# .eorgescu din urâtele-i gânduri#
 Sravo? d-le ialache? bravo?
Este cocoana Anica, mamita lui madam .eorgescu#
[ 'ocoană?
umbla"i, cocoană strigă ginerele, sărind drept în picioare### Unde
[ Sravos? tot dumneatale-ntrebi###
[ !ireşte că eu, dacă nu ştiu### De cinci ceasuri de când
Aminteşte9ţi că= umblu după dv#
[ După noi?### 'e spui frate###Dar la 2ppler nu puteai să
<c7i:a este o nara"ine de mici vii###A nemerit orbul Srăila### şi d-ta###
dimensini- n care se relatea0$ o [ /a 2ppler te-am trimis eu pe d-ta strigă d# .eorgescu scos
sin/r$ ntDm!lare din 3ia"a nor din pepene### /a 2ppler Dracul era să ştie că dv# sunte"i la
!ersoane. 2ppler?### Eu v-am căutat la azăre, la anolescu, la Boinea, în
Te:tl con"ine n sin/r instanta parc###
neP moment- m!rerare e!ic$ #i  /a Boinea### (u mi-a zis i"a că ne-a găsit loc la
Basileasca###
n sin/r
Sc7i"a sa!ersonaP
n$sct cati!3ariant$G
de !ersona.
1ic [ 'ând "i-a zis i"a că "i-a găsit loc la Basileasca###
ti3$ a /enli rnalistic. [ 'ând ne-am întâlnit pe bulivar###
La ni3ell e:!resi3it$"ii te:tli- [ 'ând v-a"i întâlnitără pe bulivar
lim%al de3ine miloc de 1i:are [ 'ând mergeam la Boinea### ne-am întâlnitără, că nu l-am
social$ #i de caracteri0are a găsit###
!ersonali. [ *e cine
I$cii'ul 5nce!tl8 !res!ne o [ *e Boinea# !incă ne-am întâlnitără cu ăndica#
!lonareG direct$ n s%iect- !rintro [ 'are ăndică zbieră d# .eorgescu#
sla%$ !re0en"$ a indicilor tem!orali #i [ Basileasca, omule? i cu i"a###
s!a"iali. [ Ei? şi unde e acum i"a
[ (u "i-am spus
[ 'ând mi-ai spus
[ ialache? eşti nebun (u "i-am spus cate aşteaptă la 2ppler
cu Basileasca şi cu fratele Basileschii, locotenent işu de la itiden"ă
[ Dar puiul
[ /-am culcat#
[ Unde
[ (u "i-am spus
[ 'ocoană? eşti nebună când mi-ai spus
[ Eu "i-am spus că am tras la
ăndica#
-Ei?
-(u zbiera aşa?### Ei? ne-a dat un pat pentru puiul în odaie la
copiii ei, şi i"ii i-a dat odaia lui işu, şi el doarme pe canapea în
antrelu ă### ț
Din vorbă-n vorbă, au a0uns la 2ppler# /a 2ppler, fatalitate?

%oate luminile stinse#
- $-a dusără la Basileasca acasă#
D# .eorgescu şi cocoana Anica suie încet pe drumul prăpăstios
către strada !urnica# E o noapte caldă, cu lună plină### 'u cât
suie, cu atât se desfăşură la picioarele drume"ilor panorama miri-
fică a $inaiei, cu simetricele ei constela"ii de lampioane electrice#
Bederea aceasta
pu"in sim"itor fa"ăo cu
încântă pe coana
mărea"a Anica###
privelişte D# .eorgescu
şi în0ură bombănind#e mai
Au
a0uns în sfârşit la Billa ăndica# *uiul doarme cu copiii
Basileschii& dar, fatalitate? adam .eorgescu lipseşte# A plecat#
/ Unde
/ A plecat acuşica to"izice servitoarea somnoroasă - la $fânta Ana#
/ i d# işu locotenentul întrebă cocoana Anica#
/ i dumnealui, răspunse slu0nica#
/ Du-te şi dumneatale repede, ialache? zice cocoana#
Dar d# ialache izbucneşte+
/ 'e cocoană ce sunt nebun dumneatale mă socoteşti cal de poşte
/ (u striga, că scoli copiii?
/ De(ucinci
destul ceasuri
mă mai duc?de când alerg după dv#, ca un turbat, nu e
/ Du-te, ialache, mamă? zice foarte rugătoare cocoana& o să-i
faci mare plăcere i"ii şi la to"i#
/ (u mai poci###
/ 2 să te căieşti, ialache?
/ De ce să mă căiesc&&& (u mă duc? (-o găsesc nici acolo###
ai bine, adu coşul#
'ând zicevd# .eorgescu acestea, orologiul de la castelul *eleş
se aude-n depărtare bătând noaptea 0umătate# 'ocoana scoate
coşul de subt canapea, slu0nica aduce o sticlă de vin, şi d# ialache
se pune să supeze cu cocoana Anica# /a supeu, d# ialache
povesteşte cu de-amănuntul toate peripe"iile prin cari a trecut& iar
cocoana Anica, cum s-a-ntâlnit cu madam Basilescu şi cu toată
compania şi cu locotenent işu, care e mucalit al dracului Kşi
cântă teribel?M Apoi, după supeu, s-a culcat d# .eorgescu în odaia
locotenentului, rezervată pentru el şi madam .eorgescu& iar gra-
mamă, în odaia copiilor, cu puiul#
Dormeau încă profund când pe la cinci şi 0umătate diminea"a,
un zgomot straşnic, clopo"ei de trăsură, lăutari şi chiote, i-a smuls
din bra"ele lui orfeu# $e-ntorcea compania de la Urlătoare, cu
lăutari+ madam Basilescu, madam 'ostandinescu, nepo"ica ei,
domnişoara *opescu, şi d# Basilescu şi madam .eorgescu şi
locotenent işu### !usese o partidă de plăcere improvizată, o fan-
tezie a locotenentului#
- Bezi, cocoană zice d# ihalache lui gramamă# Bezi Dacă
mă luam după vorba d-tale şi mă duceam şi la $fânta Ana?###
Ah? A fost o plăcere ce va rămâne neuitată### *e lună, cu tră-
surile la pas, şi deasupra armoniei apelor de munte şi şoaptelor
pădurii, lăutarii acompaniând încetinel şi d# işu cântând menue-
tul, pe care-l cântă regulat muzica în parc şi care-i place atâta lui
madam .eorgescu?### De aceea, cu sufletul încărcat de fermecă-
toare amintiri, seara, la Sucureşti, când îşi face toaleta de culcare,
madam .eorgescu zice oftând+
-Ah? mami"o? menuetul lui *ederasXi###, mă-nnebunesc?
*ICȚI!#A$
1ramama9 s& f& / unic# <adaptare fonetic# de la fr& grand-maman6
&ert-mousse / verde desc>is
$ra%se ecrasee / roşu aprins
'em%)ot%ne / !>ete înalte, cismuli%e <fr& hottine6
)are9 s& n& / atic
cona)%u9 ad"& / roşu înc>is, culoarea vişinei coapte
muscal cu cauc%uc / tr#sur# de lu;, cu ro%i îmr#cate în cauciuc,
condus# de un ir"ar rus, la mod# în epoc#
1aspa'%n / ir"ar <din l& rus#=
Ies pet%ts coc2ons / purceluşi
Mor$eu / 6eul viselor, fiul lui Wpnus <6eul somnului=
EXPLORAREA
T%+T"L"I
$-a hotărât, care va să zică###
1&
2& Cine este naratorul
$reci6ea6# Tre$sc>i%ei&
care esteîntema de +2cere?
3& dentific# în te;t cel pu%in un motiv literar&
4& Care sunt persona"ele care fac c#l#toria de pl#cere la Sinaia7
)& $reci6ea6#, aduc5nd unul sau dou# ar!umente, dac# e;cursia
familiei Ieor!escu va fi, într/adev#r, una de pl#cere7
& Care este momentulJ scena care ocup# cea mai mare întindere în
ac%iunea sc>i%ei7
'& Scrie, pe caiet, în dou#/trei enun%uri, în ce const# suiectul
sc>i%ei Tre$ de +2cere/
-& ?# o e;plica%ie modului în care începe sc>i%a: $-a hotărât, care
va să zică###
#ersonae
/ Ce semnifica%ie are faptul c# puiul va purta, în c#l#toria de
pl#cere, uniforma de ofi%er de v5n#tori ca prin"ul 'aroll
2& Care este atitudinea domnului Ieor!escu fa%# de soacr#7
?oreşte ca ea s# vin# cu ei la Sinaia7 Care este p#rerea ta7
3& ;plica%i de ce gramama c#l#toreşte cu clasa a l/a, în vreme
ce restul familiei c#l#toreşte cu clasa/nt5i& Comenta%i rela%iile de
familie pornind de la aceast# realitate&
4& Cum poate fi e;plicat# e;presia nu mai poci, de factur# popu/
lar#, pe care o rosteşte !ramama7
/ lima" ne!li"entB
/ lima" familiarB
/ indic# e;trac%ia social# a persona"ului şi are rol de a/1 caracte/
ri6a&
)& Comentea6# replica pe care madam Ieor!escu o d# controloru
lui c5nd acesta se interesea6# de iletul mititelului#
Esen7a com%culu%/ Contrastul esen7(-aparen7(

/ ;ist# în Tre$ de +2cere o succesiune de !esturi, atitudini care
de6v#luie esen%a statutului social al familiei, deşi !estul plec#rii
la Sinaia cu trenul de plăcere face parte din oiceiurile mondene
ale vremii& ntre aceste !esturi se pot re%ine:
/ faptul c# mititelul s/a suit cu picioarele pe anc>eta de catifeaB

/ faptul c# soacra domnului Ieor!escu nu c#l#toreşte cu restul fami/
liei, ci cu un va!on de clasa a l/aB
/ faptul c# aceasta m#n5nc# vişinele cu s5muri cu tot&
?iscuta%i ce semnifica%ie au aceste !esturi şi atitudini, pornind
de la ideea unui contrast între aparen%# şi esen%#, menit a pro/
duce comicul&
2& Cum comente6i oserva%ia naratorului c# !amilia .eorgescu
ştie perfect ce are să facă pas cu pas şi minută cu minută, av5nd
în vedere faptul c# pentru domnul Ieor!escu c#l#toria la Sinaia
se transform# într/o c#utare permanent# a doamnei Ieor!escu,
situa%ie re6ultat# dintr/o serie de confu6ii şi din lips# de comu/
nicare&
3& Comentea6# te;tul în care naratorul surprinde !5ndurile perso/
na"ului Ieor!escu care nu/şi mai !#seşte fiin%ele dragi+
D# .eorgescu îndoieşte pasul### intră în parc caută peste
tot### adam .eorgescu -fatalitate?  nicăieri# 2bosit, omul
sade pe o bancă, să răsufle, şi, pentru prima oară, după o
alergătură de cincia ceasuri,
Anica### Dumneei în0ură
făcut toată în gând### dumneeiface
încurcătura, *e cine *e coana
toate
încurcăturile### Dar### nu strică dumneei+ el strică& nu trebuia s-
o ia& trebuia s-o lase la Sucureşti### ezând astfel pe bancă în
parc, în prada unor gânduri destul de nefavorabile cocoanei
Anichii, d# .eorgescu nu ia seama că muzica a plecat şi că
lumea încet-încet s-a strecurat& mergând fiecare către culcuşul
său# Al e grozav să ai fiin"e iubite, rătăcite departe de tine, şi să
nu ştii la un moment în ce loc se află, ce fac, ce li se-ntâmplă,
ce vorbesc, ce simt, ce gândesc despre tine### le e dor de tine,
cum "i-este "ie de ele etc, etc#
4& ;prima%i/v# opinia cu privire la repetarea cuv5ntului fatalitate
denici
şi fiecare dat#
un alt c5nd d/1
memru Ieor!escu
al familiei7 nu/şi
Me6i !#seştedin
şi sensul nici consoarta
dic%ionar al
cuv5ntului&
O%+%une art%st%c(
/ în momente şi schi"e, Cara!iale ne propune o vi6iune realist#
asupra lumii, ironic# de cele mai multe ori, asociat# îns# cu ele
mente de modernitate precum cele care ima!inea6# lumea ca un
imens carnaval, o lume a m#ştilor, inautentic# şi înstr#inat#& ste
vora de o repre6entare a societ#%ii rom5neşti citadine de la
sf5rşitul veacului, cu aspectul de ma>ala ce se moderni6ea6#
@trudnic şi discordant&
dentific# itinerariul pe care/1 parcur!e ?omnul Ieor!escu în
c#utarea familiei&
2& ;prim#/%i opinia cu privire la apari%ia fu!ar# a persona"ului
8itic#, în parc, şi a replicilor sc>imate cu d/1 Ieor!escu:
/ $ă-mi scrii, nene .eorgescule?
/ $ă-mi scrii, itică?
D Conte=tul/ Cunoa:terea sensulu% corect al cu&%ntelor
1& Scrie forma corect# a urm#toarelor cuvinte: gramamă, s-a băgatără, itidentă, ialache, teribel, care
va să zică, ghişet, nu mai poci, 0udi"ioasă#
2& I#seşte dou# sinonime pentru e;presia care va să zică#
3& mamita
$reci6ea6# care este
pe madam sensul cuv5ntului să potrivească din urm#torul enun%: *ână să +#*ri"easc2
.eorgescu###
4& Staileşte dac# între enun%ul orologiul de la castelul *eleş se aude-n depărtare bătând noaptea
0umătate şi versurile Un orologiu sună noaptea 0umătate,4 )n castel în poartă oare cine bate,
apar%in5nd lui ?imitrie olintineanu, se poate staili vreo rela%ie& Au ele cumva o func%ie ironic#7
Ar!umentea6#&
)& ;prim#/%i o opinie în le!#tur# cu semnifica%ia construc%iei: amita mami"ichii puiului#
& ?iscuta%i oral modul în care se face trecerea de la pasa"ele narative sau descriptive la cele dialo!ate sau
de la o scen# la alta, av5nd ca model urm#torul enun%: De douăzeci şi cinci minute, familia .eorgescu
stă în salon de clasa-ntâi, şi gramamă nu mai soseşte# 'easornicul arată două şi 0umătate#
D actor% care pertur)( receptarea mesaelor orale

Frm#torul fra!ment dialo!at este semnificativ pentru o situa%ie de comunicare în care informa%iile
nu a"un! la to%i cei interesa%i&
1& Comenta%i fra!mentul din punctul de vedere al rolului pe care fiecare dintre persona"ele pomenite ar
treui s#/1 ai# <emi%#tor, receptor etc&= şi al caracteristicilor pe care treuie s# le ai# o comunicare
pentru a/şi atin!e scopul&
2& (serva%i la care dintre persona"e nu a"un!e informa%ia şi e;plica%i de ce:
KUnde dracului s-a băgatărăMzice d# .eorgescu###
i iar o în0urătură  de astă dată la adresa tuturor celor trei fiin"e iubite pe cari la caută fără să le
găsească# Dar iată că un glas simpatic îl trezeşte pe d# .eorgescu din urâtele-i gânduri#
- Sravo? d-le ialache? bravo?
Este cocoana Anica, mamita lui madam .eorgescu#
/ 'ocoană? strigă ginerele, sărind drept în picioare### Unde umbla"i, cocoană
// Sravos? toteu,
!ireşte că dumneatale-ntrebi###
dacă nu ştiu### De cinci ceasuri de când umblu după dv#
-După noi?### 'e spui frate### Dar la 2ppler nu puteai să vii### A nemerit orbul Srăila### şi d-ta### -/a
2ppler te-am trimis eu pe d-ta strigă d# .eorgescu scos din pepene### /a 2ppler Dracul era să ştie
că dv# sunte"i la 2ppler?### Eu v-am căutat la azăre, la anolescu, la Boinea, în parc###
/ /a Boinea###(u mi-a zis i"a că ne-a găsit loc la Basileasca&&&
/ 'ând "i-a zis i"a că "i-a găsit loc la Basileasca&&&
/ 'ând ne-am întâlnit pe bulivar###
/ 'ând v-a"i întâlnitără pe bulivar
/ 'ând mergeam la Boinea### ne-am întâlnitără, că nu l-am găsit###
/ *e cine
/ *e Boinea# !incă ne-am întâlnitără cu ăndica#
/ 'are ăndică zbieră d# .eorgescu#
/ Basileasca, omule? i cu i"a###
/ Ei? şi unde e acum i"a r/
(u "i-am spus
/ 'ând mi-ai spus
- ialache? eşti nebun (u "i-am spus că te aşteaptă la 2ppler cu Basileasca şi cu fratele
Basileschii, locotenent işu de la itidentă
/ Dar puiul
/ /-am culcat#
/ Unde
/ (u "i-am spus
/ 'ocoană? eşti nebună 'ând mi-ai spus
/ Eu "i-am spus că am tras la ăndica#

-Ei?
- (u zbiera aşa?### Ei? ne-a dat un pat pentru puiul în odaie la copiii ei, şi i"ii i-a dat odaia lui
işu, şi el doarme pe canapea în antrelu"ă###
3& ?iscuta%i dac# locotentul 8işu are vreun rol în toat# aceast# încurc#tur# de mesa"e netransmise&
4& eciteşte fra!mentul în care este reprodus dialo!ul dintre domnul Ieor!escu şi @cocoana Anica şi
staileşte în ce m#sur# respect# acesta re!ulile unui dialo! eficient&
%'AL"A$% C"$%#TA
APLICAȚII
1& edactea6# o caracteri6are de 1)/2) de r5nduri a doamnei Ieor!escu, insist5nd asupra ultimului
enun% al sc>i%ei&
2& $ornind de la oserva%ia c# modul de e;punere dominant este dialo!ul, identific# cel pu%in dou#
pasa"e în care modul cum voresc persona"ele contriuie la caracteri6area acestora&
Scrie un te;t de circa 1+ r5nduri pe aceast# tem#&
3& Ca şi în ca6ul fra!mentelor din romanul Mara, şi în sc>i%a Tre$ de +2cere tema este aceeaşi: $am%-
l%a9 tratat# din perspectiv# fic%ional#& ?iferen%ele de reflectare a temei în cele dou# te;te sunt mari,
deşi timpul istoric al ac%iunii este acelaşi: sf5rşitul de secol al KlK/lea& ?incolo de aceast# formal#
asem#nare, diferen%ele
cupe%e în romanul Marasuntfamilia
numeroase şi importante&
domnului Ieor!escuipul de familie
a c#rui ocupa%ieeste
n/odiferit:
afl#m familia unei pre/
în cuprinsul te;
tului, dar care pare a face parte din lumea monden# care consider# de @on/ton ca la sf5rşit de s#p
t#m5n# s# mear!# la Sinaia&
?iferen%ele sunt, aşadar, mai numeroase dec5t asem#n#rile şi ele privesc:
/ strucutura te;tuluiB
/ ponderea modurilor de e;punereB
/ tipolo!ia persona"elor şi a rela%iilor dintre acesteaB
/ particularitatea elementelor stilistice folosite în cele dou# te;teB
/ ima!inea de carnaval dat# de înt5mpl#rile din Tre$ de +2cere care ilustrea6# ideea de a6# a
te;tului, !eneratoare de comic: contrastul dintre aparen%# şi esen%#&
4& (r!ani6a%i o discu%ie în le!#tur# cu aspectele de mai sus& Ad#u!a%i şi alte asem#n#ri sau deoseiri
privind modul de a vedea lumea al celor doi autori&
6A'3+3A
ICȚIUNE SI REALITATE
NAINTE 9E TEKT
Ce ima!ine î%i tre6eşte în minte forma ar>aic# a cuv5ntul hronic
Lucian Blaga3 n. @'2,- Caut# sensul de dic%ionar al acestuia&
Lancr$m  m. @2(@- Cl- !oet- ;prim# opinia despre ce ar putea su!era sinta!ma cu valoare de
1iloso1 #i eseist. Se na#te n locali metafor# cântecul vârstelor# a6ea6#/%i opinia şi pe lectura urm#/
tatea Lancr$m- de"l Al%a. Fi de toarelor versuri care au fost aşe6ate de Gucian la!a ca moto la
!reot. Ima/inea !$rin"ilor- Isidor #i crea%ia sa Hr#$icu <i c-$*ecu "-rs*e#r/ $at al meu ce por"i în
Ana- se 3a contra n #ro$icul *i nume4 $unetele lacrimei#4 /a chemări adânci de mume4 )n cea
c5$'ecul 05rs'elor9 Face stdii noapte te-am ales4 ca prag de lume4 i potecă patimei#4 $pre tine
teolo/ice #i de 1iloso1ie !e care le cine m-a-ndrumat4 Din străfund de veac,4 )n tine cine m-a
3a termina n @2)+. 9e%tea0$ c chemat4 !ie binecuvântat,4 $at de lacrimi fără leac# <. mai 1-.)=
3olml de !oe0ii oe"ele lu"i$ii
n este
#i anl atorl
@2@2. Scrie 3ersri-1iloso1ice
nei o!ere drame- Hr#$icu <i c-$*ecu "-rs*e#r de Gucian la!a este,
im!ortante din care se des!rind în esen%#, o lucrare cu caracter autoio!rafic, o carte memo-
conce!te ori/inale. Unl dintre r%al%st%c( în care sunt reconstituite principalele evenimente
acestea- c circla"ie n cltra ale vie%ii autorului, mediul în care şi/a tr#it copil#ria, c>ipul
romDn$- este spaţiul mioritic, !rin p#rin%ilor, ima!inea satului etc&
care se n"ele/e o anme 1orm$ venimentele evocate se opresc în anul 1.1-, c5nd
alternant$- deal3ale- a /eo/ra1iei are loc adunarea de la Ala ulia, care avea s# consfin%easc#
romDne#tice are le/$tr$ c des unirea ransilvaniei cu ara&
tinl nostr- ca neam- c s!iritali
tatea adDnc$ a cltrii romDneJ 8R!NICUL ŞI
doina !o!lar$ ar 1i- ntre altele- o
re1lectare a acesti s!a"i ondlatG.
CPNTECUL OPRSTEL!R
5fragmente6
'e Luc%an 6la1a
I/ @ mai @
Qnceputurile sub semnul unei fabuloase absen"e a cuvântului#
Urmele acelei tăceri ini"iale le caut însă în zadar în amintire# Despre
neobişnuita înfiin"are a graiului meu aveam să primesc o înşirare de
ştiri mai târziu, de la ama şi de la fra"ii mei mai răsări"i# Aflai atunci
că în cei dintâi ani ai copilăriei mele cuvântul meu nu era - cuvânt#
'uvântul meu nu însemna nimic# (ici măcar cu o stângace dibuire pe
la marginile sunetului, cu atât mai pu"in cu o prefigurare a unei rostiri
articulate# Adevărat e, pe de altă parte, că mu"enia mea plutea în
echivoc
mu"enii,şicăci
nu îndeplinea
lumina cuchiar
care în toatemei
ochii privin"ele condi"iile
răspundeau unei reale
la întrebări şi
îndemnuri era poate mai vie şi mai în"elegătoare decât la al"i copii,
iar urechea mea, ispitită de cei din prea0mă, se dovedea totdeauna fără
scăderi# 'ând eram pus la încercare, cedam pe planul mişcării şi al
faptei# .estul meu semnifica întocmai semnifica"ia poruncii# 2
dorin"ă rostită de cineva îşi găsea răsunetul în actul cel mai prompt#
%otuşi, împlineam aproape patru ani / şi încă nu pronun"asem nici un
cuvânt# (ici barem cuvintele de bază ale vie"ii+ KmamăM, KtatăM# 'azul
prezentând fe"e destul de ciudate, nu putea să aibă decât două e;pli-
ca"ii, între care nici astăzi nu m-aş sim"i chemat să decid# *oate că
starea mea embrionară se prelungea dincolo de orice termen normal,
pentru că avea în vedere un urcuş nu tocmai de toate zilele, sau poate o
Puncte de reper nefirească luciditate s-a vârât, cu efecte de anulare, între mine şi cuvânt,
@. Te:tl- scris la !ersoana I- re într-o zi amaT cuprinsă de nelinişte şi îngri0orare, dar purtată de
memorea0$ anii co!il$riei- e3eni năde0dea unei dezlegări, găsi de cuviin"ă să mă ducă la oraş să mă
mentele tr$ite de co!il- m!rer$ri arate unui doctor# (u mai era nimic de ascuns# edicul, un vechi
care i sa !o3estit sa la care a 1ost prieten al familiei, mi-a pus mâna pe creştet, mi-a pipăit ma;i-
martor. Scrierea la !ersoana I d$ larele, şi pe urmă m-a cercetat ca pe o pasăre căreia, printr-o
credi%ilitate 1a!telor- atorl /aran uşoară tăiere sub limbă, i-ai putea dărui grai omenesc# K 'opilul e
întregM fu încheierea liniştitoare a doctorului# $osi"i acasă, ama
tDnd
E:ist$!entr atenticitatea
ns$ n acestora.
te:t #i o dimensine mai făcu o ultimă încercare să mă ademenească în sfera sunetului#
e3ocatoare- o !ers!ecti3$ emo"io Rotărâse să mă ia cu binişorul, ca pe un copil mare, şi-mi vorbi#
nal$ as!ra celor ntDm!late n reali $e căznea să mă înduplece, să-mi stârnească mândria# KDragul
tate. Tema 1amiliei se re/$se#te mamei, tu eşti copil mare de acu? Ba trebui să vorbeşti### Aşa nu
1iresc n acest te:t !rin !re0entarea
mai merge### (e faci de ruşine### Azi-mâine, copiii din sat au să
!$rin"ilor sa a altor mem%ri ai 1amiliei.
spuie că eşti mut### M# -am uitat la ama cu aceiaşi ochi, mereu
limpezi, vii, în"elegători# 2 ascultam, dar nici după această caznă
cuvântul meu nu voi să se aleagă numaidecât# A doua zi, după cine
). Cel dintDi indici des!re sine ştie ce noapte de zbucium, pe care am uitat-o acolo în via"a fără de
îl constituie muţenia a$solut! a grai, m-am dus lângă ea# i prinsei a vorbi vorbe legate# Pineam
copilului la patru ani, prelunit! apoi mâna, ruşinat, peste ochi, şi vorbeam# De sub straşina degetelor şi
într#o t!cere care a r!mas pân! la a palmei, cu care mă apăram încă de lumea cuvântului, graiul
sfârşit cel mai i-$itor dintre însem#
nele e:terioare ale omului. 5eor/e ieşea din gura
'uvintele mea întreg,
le rosteam lămurit,
aşa cum picturat cadin
le culesesem argintul strecurat#
sat, dialectale,
an$8 netezite sau roase de-un uz obştesc, dar fără de truncherile sau
stâlcirile pe care oricine le-ar fi aşteptat de la un copil încă nemun-
&. E:!lica"iile !e care le d$ !oe cit de nici un e;erci"iu al uneltelor comunicative#
tl !ri3ind fa$uloasa a$senţ! a &&&T $-a întâmplat să fiu în casa părintească al nouălea copil,
cuvântului snt do$4 !reln/irea şi cel din urmă# $ora mea /eti"ia, cea mai mare între fra"i, se căsă-
nei st!ri em$rionare, dincolo de torise cu un tânăr din acelaşi sat, tocmai în timpul când,
1iresc sa o nefireasc! luciditate ce lepădându-mi veşmântul muiat în linişti de-nceput, mă integram cu
sa a#e0at ntre el #i c3Dnt. atâtea ocoliri şi amânări în regnul uman# 'ea mai veche frază de
care îmi aduc aminte s-a închegat în gura mea într-o împre0urare
banală, într-o după amiază de vară, nu mult după ce /eti"ia se
măritase# Sătea un ceas canicular# 'umnatul meu şi cu sora mea s-au
refugiat în grădini"a dinspre uli"ă, în umbra unor vi"e sălbatice, ce
săreau peste gard, din curte# 'umnatul meu, punând o mângâie-
toare dulcea"ă în numele meu, mă cheamă în curte, unde mă 0ucam
în nisip& îmi dete un ,,zlotM şi îmi zise să mă duc până la ,,boldăM
5prăvălia satului6, s-aduc o sticlă de bere sau, dacă nu se găseşte
bere, o sticlă de KsodăM 5sifon6# Am luat zlotul, i-am pipăit zim"ii, l-
am învârtit în mâna mea umedă şi am plecat# *e drum însă, ispitit
de acel ceas de dogoare, aveam să-mi fac socotelile mele# Serea
îmi făcea rău şi nu în"elegeam slăbiciunea celor mari pentru
această amăreală# Rotărâi deci să nu mă încarc cu sticla de bere,
chiar dacă s-ar fi găsit# îmi plăcea însă siropul de zmeură cu sifon
şi mă în"elesei cu mine însumi să nu aduc decât K sodăM# După o
0umătate de ceas mă întorceam fără bere şi fără sifon la tânăra
pereche din grădini"ă# /e împărtăşeam foarte calm rezultatul
e;cursiei mele+ - KSere este, sodă nu-i şi zlotul l-am chiert 5pier-
dut6 M# Uluire# $ora mea se uită la mine fără să scoată un cuvânt#
'umnatu-meu se ridică, mă ia de mână+ ,,RaidelM# $tăruia să-i
arăt întocmai pe unde am umblat pe drum, până la boldă şi înapoi#
3lotul l-am găsit acoperit de praf în mi0locul uli"ei la calea 0umă-
tate# /a întoarcere, sora mea m-a luat în bra"e şi m-a sărutat cu
putere# După stupoarea de-o clipă, întâmplarea cu berea, soda şi
zlotu începuse să-i facă haz şi să-i scuture diafragma# Avea /eti"ia
o slăbiciune aproape maternă fa"ă de mine, dintotdeauna# &&&T
*. Relatarea des!re casa !$rin

teasc$ este destl de !recis$- c 'asa părintească din /ancrăm, sat situat între orăşelul $ebeş-Alba şi
date e:acte des!re dis!nerea ca 'etatea Sălgradului 5Alba-)ulia6, era o clădire veche, destul de masivă în
merelor sa a cr"ii #i a /r$dinilor. asemănare cu celelalte case dimpre0ur# (e rămase de la moşul $imion
Unele dintre aceste in1orma"ii !ot 1i Slaga, care fusese pe vremuri, până pe la CNL[, preot în sat# 'ătre uli"ă,
3eri1icate !rintro 3i0it$ n satl de o parte şi de alta a ogrăzii, erau două grădini"e împre0muite cu stâlpi
Lancr$m. Sa conser3at- de e:em de zid şi de gard- una de flori, cealaltă, mai mică şi chiar în fa"a casei
!l- din 3remea co!il$riei !oetli
tre!tele care dc c$tre odaia mare-
-cu straturi sterpe+ aci se ofilea în permanen"ă un pin, de sub care
culegeam adesea acele căzute, gălbui, înmănuncheate la un capăt ca nişte
de !rimire a oas!e"ilor de la ora#. "ân"ari cu cinci lungi picioare# )n aceeaşi grădini"ă se înăl"a uriaşul cas-
Snt !re0entate- n acela#i tim!- tan, ce copleşea cu coroana lui toată casa# Sănuiam sub scoar"a castanu-
date des!re mo%ila din casa lui un duh legat în chip misterios de destinul casei şi al familiei 5castanul
dinainteG- des!re ceasl ads de la avea să se stingă astfel, mai târziu, tocmai în anul când murea şi %ata6#
Viena- ceea ce contri%ie la crearea %repte de piatră, cizelate depăşi şi netezite de ploi, suiau din curte în casă#
nei atmos1ere de e!oc$. Alături era gârliciul, pe unde coboram în pivni"ă, pe lespezi, sub care for-
fotea umedă şi cu miros pătrunzător o enormă prăsilă de broaşte râioase#
$pre curte, casa era în întregime acoperită de vi"ă sălbatică, cu rod
mărunt# )ntre casă şi şură, se înghesuia, pitită, bucătăria de vară, stră0uită
de-un dud cu frunză deasă, sub care vara luam masa, învălui"i de cântecul
puterilor păsăreşti#
era de K lu;M+ odaia)nspre
casăuli"ă
se urmau în dinainteM,
5K casa şir patru încăperi, dintre care
cum îi ziceam6, una
un mo-
dest salon, aproape totdeauna sumbru, care se deschidea rar de tot şi
numai musafirilor de la oraş# )n salon, mobilat într-un fel mic-burghez,
dormea totdeauna o răcoare de piatră# i-aduc aminte de două dulapuri
vechi, de nuc, cu uşi ce luceau în 0ocuri ca de apă, şi de o comodă
Siedermeier, pe care un ceas auriu, pus sub un clopot de sticlă, cânta, când
era KtrasM, două melodii vieneze cu sunete metalice, săltăre"e şi uşurele,
ce evocau o epocă# De multe ori mă furişam în salon numai ca să
declanşez automatul închis sub clopotul de sticlă# întorceam resorturile,
cepârâiau şubrede, cu o cheie ruginită, şi melodiile începeau să picure#
,. 9escrierea tat$li se constit && #JT%ata, deşi preot şi mare iubitor de carte, închinat gri0ilor spiri-
ie ntrn !ortret care sr!rinde tuale, fusese în tinere"e şi un priceput, îndemânatic, harnic gospodar# El,
ini"ial nclina"iile !ractice ale !reot cel dintâi, s-a încumetat să aducă în regiune maşini, menite să cru"e pute-
li Isidor <la/a- dar #i !ro1ill s$ rile omului+ o greblă mecanizată, cu loc de şezut înalt, de pe care puteai
s!irital. 9ocmentele 3remii con să cazi uşor ca de pe un cal nărăvaş, o maşină de treierat, o altă maşină
1irm$ !asinea ini"ial$ a acestia - de îmblătit, cu o semistabilă cu aburi şi horn zvelt, care în repaos era
!entr a/ricltr$ #i ma#inile a/ri culcat pe-o furcă# /ocomobilei îi spuneam K ghibolu M 5bivolul6# )n ciuda
cole
c$r"i care a ds
!ri3ind profesiunii
#i la scrierea
e:!loatarea nei sale duminicale,
încercare închipuită
terenrilor de el mai%ata
mult"inu
un să-şi
îndemntreacă e;amenul
ca pentru al"ii# de maşinist,
'âteva veri
comasate. în şir, %ata a cutreierat satele cu maşina de îmblătit, până la 'heile %urzii
şi până dincolo de 2răştie# După ce şi-a însuşit subtilită"ile tehnice, %ata
fu repede lovit de plictiseală, iar în această stare de lâncezeală el cedă
maşina câtorva "ărani din /ancrăm, pe care i-a ini"iat în noua meserie#
Despre aventura de KmaşinistM a %atei eu n-am aflat decât din auzite#
Descopeream însă prin şură, risipite pretutindeni, vestigiile aventurii,
soiuri de unelte, şuruburi, cârlige, al căror rost nu-l pătrundeam#
I###J *e %ata eu nu l-am pomenit decât ca pe un pasionat om al
căr"ii# Asupra gospodăriei el nu se mai apleca deloc, sau numai
arar# De multe ori nu cunoştea câte şi cefei de vietă"i avea pe linia
ieslelor# El închina mai multe ceasuri gri0ilor pentru celelalte
KfumuriM ale satului decât gri0ilor pentru vatra sa# Aproape ziua
întreagă el citea întins pe pat#

'u noi nu mai a0ungea decât la
un schimb de tăceri# înainte de
amiază, după-amiază şi
noaptea /
(. ;asinea !entr lectr$ 3a 1i până pe la ora două / el citea# Era cuprins de obicei de căr"i
ns$ cea care l 3a a%sor%i- oc!Dn nem"eşti, ce şi le procura de la profesorii sa;oni de la gimnaziul din
di a!roa!e ntrea/a 0i. $ebeş# %ata între"inea legături - nu s-ar putea spune tocmai prie-
teneşti, dar cordiale - cu aceste cercuri, căci pe vremuri fusese şi
el elev la gimnaziul săsesc din $ebeş, şi-l mânau într-acolo
amintirile# ai păstra în bibliotecă K*oeziileM lui $chiller, un
volum ce-l luase cândva ca premiu, purtând pe întâia pagină un
elogiu caligrafic şi semnătura barocă a directorului#
B. ;ortretl mamei 3or%e#te de )7

o ;e:istenţ! încadrat! în -area ama era o fiin"ă primară# Ei$e Urmu**er cum îi spuneam eu mai
maie<. Aceasta nseamn$ o târziu, făcând uz de un cuvânt nem"esc ce mi se părea că i-ar cuprinde
3ie"ire 1$r$ a a3ea con#tiin"a chipul şi prin care o proiectam în arhaic# !ără multă şcoală, cu
3ie"irii- ntrn 1el n care 3ie"irea instincte materne şi feminine preistorice# *reistorice în sensul
este n miracol- o s$r%$toare a deplinătă"ii vitale, grele, masive# (u avea ama cunoştin"e folclorice
cosmosli- iar con#tiin"a de sine deosebit de bogate, dar ea trăia aievea într-o lume croită pe măsura
n 1ace altce3a decDt s$ nde celei folclorice# E;isten"ă încadrată în zarea magiei, ea se sim"ea cu
!$rte0e oml de la o stare ori/inar$ toată făptura ei vibrând într-o lume străbătută de puteri misterioase,
n care cDntecl 3DrstelorG mai este dar nu se abandona niciodată visării# !iin"ă impersonală, fără gând
!osi%il. ;oe0ia- dar n nmai întors asupra ei însăşi, stăpânită numai de sacrul egoism al familiei,
!oe0ia ci #i dramatr/ia li <la/a- ama era substan"a activă în 0urul căreia luau înfă"işare palpabilă
3or cele%ra aceast$ tr$ire a mis toate rânduielile vie"ii noastre# Asta o ştiam cel pu"in noi  copiii# )n
terli !rin a%sen"a c3Dntli. tinere"e fusese o femeie frumoasă, de-o frumuse"e ce nu avea deloc
conştiin"ă de sine# 'ât mă priveşte, nu-mi aduc aminte de ea decât ca
de-o femeie mai în vârstă, cu mişcări apăsate, ca de-o arătare adusă
pu"in din spate, cu părul cărunt, aproape ireal de alb şi ochii mari de
basm# Avea în sângele ei o ascenden"ă macedoneană# $trămoşii ei, din
familia oga, ce a dat neamului mul"i preo"i şi un episcop, veniseră în
Ardeal din acedonia, pe la sfârşitul secolului al7B))-lea, după repri-
mareabalcanică
cetate de către turci a unei răscoale
de strălucită faimă, şi
cedupă arderea
între"inea acelei oscopole,
impunătoare legături
de comer" şi de cultură cu Bene"ia#
9ICȚIONAR
8e"orialis'ic!  /en de
scriere care !res!ne consem
narea retros!ecti3$ a nor m!rer$ri
#i e3enimenteG tr$ite de ator sa la
care acesta
Ficu$e a 1ost martor. Te:tl li
*i reali'a'e
Lcian <la/a a!ar"ine realit$"ii o%iec
ti3e- relatDnd e3enimente care sa
!etrect n realitate. Fiin"ele la care
1ace trimitere <la/a a a3t o e:isten"$
real$- ce !oate 1i 3eri1icat$ c doc
mente- determinat$ cronolo/ic. 9e
aceea ele snt !ersoane #i n !erso
nae. Tot#i !re0entarea n este strict
o%iecti3$- a!ar elemente ale lim%ali
care s%iecti3i0ea0$ te:tl #i a darl
de a emo"iona cititorl. Unele e3eni
mente snt ast1el e0oca'e1 n rela'a'e9
$a)ulos9 ad"& / fantastic, ireal,

dep#şind ima!ina%ia ec>ivoc,
ad"& / care se poate interpreta în
mai multe feluri, cu mai multe
în%elesuri, ami!uu
em)r%onar9 ad"& / la
începutul e;isten%eiB
în !ermene can%cular9
ad"& / do!oritor, torid,
foarte cald
+lot9 s& m& / unitate monetar# a
$olonieiB moned# de ar!int care
a circulat în secolul al KlK/lea
în %#rile din uropa central# şi
estic# ma:%n( de îml#tit maşin#
de atere a cerealelor în vederea
ale!erii oului $umur%9 s& n& / în
te;t cu sensul de case, familii
cupr%ns9 ad"& / în te;t cu sensul
de încon0urat, preocupat
ma1%e9 de ad"&
procedee / procedeuJ
invocare a for%elor
supranaturaleB fascina%ie,
farmec
)aroc(9 ad"& / cu referire la stil
artisticB stil caracteri6at prin
cultivarea formelor !randioase,
prin liertatea formelor şi
o!#%ia ar>itectural#B în te;t cu
sensul de bogată, înflorită
corn al )el:u1ulu%
<aunden%ei= / simol al
aunden%ei,
un repre6entat
vas în form# de corn,printr/
umplut
cu fructe şi flori
me1%e:9 s& m& / vecin
Hra!mentele selectate din volum pre6int# secven%e ale vie%ii

de familie, dar şi ale do5ndirii conştiin%ei de sine de c#tre
poet, momentul lu#rii în st#p5nire a @lo!osului& Fniversul
familiei este alc#tuit din tat#, mam#, surori, din !r#dina şi
casa p#rinteasc# cu ceasul de la Miena şi cu moila vec>e&
%+PL!$A$%A
T%+T"L"I
1& $reci6ea6# succint, c>iar şi su form# de titlu, care este aspectul
evocat în fiecare dintre cele trei fra!mente&
2& Ceea ce este semnificativ pentru tema familiei o constituie
pre6en%a tat#lui şi a mamei& 8ama, deşi cu mai pu%in# carte
dec5t tat#l, este centrul familiei& ;tra!e din te;t c5te dou# con
struc%ii care %i se par a fi semnificative în privin%a portretului pe
care autorul îl face at5t tat#lui, c5t şi mamei&
3& ;prim#/%i opinia cu privire la faptul c# Gucian la!a scrie cu
ma"uscul# numele tat#lui şi al mamei&
Qnceputurile
tului mele stau sub semnul unei fabuloase absen"e a cuvân-
1& ;plic# în ce consfofabuloasa absen"a a cuvântului a copilului la!a&
2& dentific# cele dou# motive prin care la!a e;plic# faptul c#
p5n# la patru ani el nu rostise nici m#car un cuv5nt& Zi se pare
acest fapt real sau este o @inven%ie a maturului la!a7
;prim#/%i opiniaR
3& Care cre6i c# este semnifica%ia pre6ent#rii scenei pierderii @6lotului7
Casa p(r%nteasc(
/ dentific# cel pu%in patru elemente care alc#tuiesc @taloul
casei p#rinteşti&
2& eciteşte fra!mentul care pre6int# odaia dinspre uli"ă, şi
descrie/o oral, preci65nd
Cunoşti situa%ii similare7 rolul acesteia în via%a familiei la!a&
Comentea6#R
C2%pul tat(lu%
1& dentific#, în scris, care erau cele dou# laturi ale personalit#%ii
tat#lui autorului& Holoseşte te;tul pentru a motivaR
2& Cum se e;prima pasiunea pentru carte a tat#lui autorului7
%1ura mame%
1& 8otivea6# afirma%ia autorului c# ama era o fiin"ă primară#
;tra!e din te;t cuvintele sau construc%iile "ustificatoare&
2& Clarifica%i, prin discu%ii cu profesorul, o alt# afirma%ie a autoru/
lui despre mam# pe care o defineşte ca fiind e;isten"ă încadrată
în zarea magiei# C#uta%i la @?ic%ionar e;plicativ sensul cuv5n/
tului @ma!ie&
3& e;tul pare c# are doar scopul de a relata evenimente reale
despre familia scriitorului, via%a satului sau despre el însuşi& Cu
toate acestea în te;t apar şi cuvinte, construc%ii precum: fabu-
loasa absen"ă, tăceri ini"iale, înfiin"area graiului, lume străbă-
tută de puteri misterioase etc&
Ce efect are asupra cititorului folosirea unor asemenea con/
struc%ii7 ?iscuta%i, oral, despre pre6en%a în te;t a acestora&
4& ;plic# rolul stilistic al utili6#rii frecvente a imperfectului în
fra!mentele date&
*I#C!L! *% T%+T
1& ?ialo!a%i despre rolul preo%ilor în via%a colectivit#%ilor& Aduce%i e;emple concrete din via%a de 6i cu
6i sau din literatur#&
%'AL"A$% C"$%#T&
A#LICAȚII
1& ?iscuta%i asupra unei posiile compara%ii între mama lui Gucian la!a şi mama altui scriitor al li/
teraturii rom5ne& Staili%i una/dou# asem#n#ri şi deoseiri între persona"e, dar şi între cele dou#
familii&
2& ?escrie într/un te;t de minimum 1+ r5nduri interiorul unei camere& <$oate fi şi propria camer#& n
acest ca6 d# compunerii un caracter evocator&=
AMILIA
TEXTE AUXILIARE
/ Mesele *n $am%l%e
a/ C%na
'ât ieşeau din iarnă şi până aproape de sfântul (icolaie,
orome"ii mâncau în tindă la o masă 0oasă şi rotundă, aşeza"i în
0urul ei pe nişte scaune cât palma# !ără să se ştie când, copiii se
aşezaseră cu vremea unul lângă altul, după fire şi neam# 'ei trei
fra"i vitregi, *araschiv, (ilă şiAchim, stăteau spre partea din afară
a tindei, ca şi când ar fi fost gata în orice clipă să se scoale de la
masă şi să plece afară# De cealaltă parte a mesei, lângă vatră,
0umătate întoarsă spre străchinile şi oalele cu mâncare de pe foc,
stătea întotdeauna 'atrina oromete, mama vitregă a celor trei
fra"i, iar lângă ea îi avea pe ai ei, pe (iculae, pe )linca şi pe %ita,
copii făcu"i cu oromete# Dar 'atrina fusese şi ea măritată înainte
de a-l lua pe oromete+ bărbatul acesta îi murise în timpul
războiului, dar nu pe front, fiindcă nu împlinise încă anii ca să fie
luat militar, ci acasă de apă la plămâni& îi lăsase o fată 5pe care
'atrina o născuse după moartea lui6 şi când plecă din casa
socrilor n-o luă cu ea, o lăsă bătrânului (ăfliu, bă"ului, cum îi
spuneau cu to"ii, cu care însă 'atrina nu se avea bine#
oromete stătea parcă deasupra tuturor# /ocul lui era pragul
celei de-a doua odăi, de pe care el stăpânea cu privirea pe fiecare#
%o"i ceilal"i stăteau umăr lângă umăr, înghesui"i, masa fiind prea
mică# oromete n-o mai schimbase de pe vremea primei căsătorii,
deşi numărul copiilor crescuse# El şedea bine pe pragul lui, putea
să se mişte în voie şi dealtfel nimănui nu-i trecuse prin cap că ar fi
bine să se schimbe masa aceea 0oasă şi plină de arsurile de la
tigaie#
*araschiv, (ilă şi Achim nu erau din firea lor nişte copii tăcu"i,
moi ori lipsi"i de veselie# %otuşi, ca totdeauna, ei se aşezară la
masă absen"i, uitându-se în gol, oftând, parcă ar fi trebuit nu să
mănânce, ci să ridice pietre de moară# oromete se aşeză şi el pe
prag, făcând în acelaşi timp câteva cruci repezi şi închizând o
clipă, evlavios, ochii# (iculae, care nu avea scaun, se aşeză
turceşte pe pământ#
<8arin $reda, orome"ii, IF
)/ #rân+ul 'e 'um%n%c(

)n anii copilăriei mele, prânzul de duminică reprezenta, în pers-
pectiva părin"ilor mei 5mai ales a mamei6, valoarea fundamentală
a familiei# într-adevăr, prânzul de duminică era nu un ritual, ci o
valoare în sine, e;primând obiectivitatea esen"ei familiei într-un
moment şi întruparea simultană a trei scopuri+ unitatea, continui/
tatea şi delimitarea&
<e;tras din revista Diema)
%+%$CIȚII
1& ;plic# în ce const# componen%a familiei 8orome%ilor&
2& dentific# secven%a care descrie locul unde sade 8oromete&
3& ?ialo!a%i, în clas#, despre rela%iile dintre memrii familiei
8orome%ilor, aşa cum re6ult# din te;tul de mai sus&
4& Staili%i o le!#tur# între ima!inea familiei descrise de 8arin
$reda şi cele trei cuvinte care definesc esen%a familiei în fra!/
mentul din revista Diema/ ?iscuta%i pe mar!inea acestei teme&
)& Scrie un te;t de minimum 1+ r5nduri despre una dintre cele dou#
teme ale te;telor de mai sus / @cina şi @pr5n6ul de duminic#&
4/ Con$l%cte *ntre 1enera7%%/ Mental%t(7%/ C2%pul tat(lu%

a# oromete se aşeză pe piatra albă de hotar şi îşi luă capul în
mâini# Era cu desăvârşire singur# Dacă n-ar fi fost miriştea locurilor
sau urmele de căru"e, uscate adânc în pământul drumului, care ară-
tau că pe aici au fost oameni, s-ar fi zis că porumburile au crescut
singure,
doar el acă au fost
rămas ca părăsite,
un martorcăalnimeni n-o să mai
lumii ciudate carecalce pe-aici şi că
a pierit#
oromete era însă departe de a fi rupt de lume şi venise aici
tocmai că se sim"ea îngropat în ea până la gât şi vroia să scape,
în"elegea că se uneltise împotriva lui şi el nu ştiuse - timpul pe
care-l crezuse răbdător şi lumea pe care o crezuse prietenă şi plină
de daruri ascunseseră de fapt o capcană 5fâlfâirea înceată a
amenin"ărilor, întinderea lor de-a lungul anilor şi de aici, credin"a
în fărâmi"area şi disperarea lor6 - iar lumea, trăind în orbire şi
nepăsare, îi sălbăticise copiii şi îi asmu"ise împotriva lui#
$tătea pe piatra de hotar cu capul în mâini şi încerca să dea de
curgerea până mai ieri a gândirii sale liniştite, îndâr0it şi hotărât
să nu
ar cru"e
aduce nimic pentru
întunericul şi căamoartea
o regăsi,n-ar
sim"ind
fi maicărea
înstrăinarea
decât atât#de ea
'um
să trăieşti dacă nu eşti liniştit (u se întâmplase nimic atât de
cumplit încât să nu fie repus totul sub lumina vie a min"ii# (u
cumva timpul era undeva acelaşi (u cumva trecerea lui era egală
şi dacă o dată te ocrotea fărâmi"ând prime0dia, când te credeai
scăpat î"i distrugea de asemenea speran"ele clădite peste legea lui
(u cumva copiii de aceea sunt copii, ca să nu-şi în"eleagă părin"ii,
fără ca mai întâi să se rătăcească, şi de aceea părintele e părinte,
ca să-i ierte şi să sufere pentru ei KDar i-am iertat mereu M, gândi
deodată oromete şi gândirea aceasta reveni şi nu mai fu urmată
de alta, i/am iertat mereu, i/am iertat mereu, şi rămase cu ea în cap
până ce îşi luă seama şi o stinse#
După care nu mai fu nimic, se auzea numai foşnetul porumbu-
lui, vântul uşor care venea dinspre miazănoapte sporind parcă şi
mai mult tăcerea omului şi a pământului# Un iepure ieşi la marginea
unui lot şi îşi agită câteva clipe urechile, după care trecu drumul şi
pieri în porumbul celălalt# începuseră să scâr"âie greierii#
KAm făcut tot ce trebuia, reluă oromete cu sfor"are, le-am dat
tot ce era, la to"i, fiecăruia ce-a vrut###'e mai trebuia să fac şi n-am
făcut ce mai era de făcut şi m-am dat la o parte şi n-am avut
gri0ă i-au spus ei mie ceva şi nu le-am dat A cerut cineva ceva
de la mine şi eu am spus nu $-au luat după lume, nu s-au luat
după mine? i dacă lumea e aşa cum zic ei şi nu e aşa cum zic eu,
ce mai rămâne de făcut? (-au decât să se scufunde? întâi lumea
şi pe urmă şi ei cu ea# M
i această gândire sumbră şi trufaşă îl ridică pe oromete în
picioare, pregătit parcă să facă fa"ă unei asemenea prăbuşiri#
$e apropia seara# 'âmpia îşi lăsa în 0os, nesim"it, pleoapa
uriaşă# /a răsărit era întuneric, se vedeau urcând nori de ploaie#
'ând, într-un târziu, se uită în 0urul său îşi duse mâna la frunte,
se clătină câteva clipe, apoi îşi reveni şi porni încet să se întoarcă
acasă#
<8arin $reda, orome"ii, =
EXERCIȚII
1& Care este tema asupra c#reia monolo!>ea6# 8oromete în acest
te;t7
2& în monolo!ul lui 8oromete apare urm#toarea intero!a%ie
retoric#: (u cumva copiii de aceea sunt copii, ca să nu-şi în"e
leagă părin"ii, fără ca mai întâi să se rătăcească, şi de aceea
părintele e părinte, ca să-i ierte şi să sufere pentru ei
$ornind de la fra!mentul
cu%ie pe mar!inea de mai
conflictului sus,!enera%ii&
între or!ani6a%i în clas# o dis
)/ #ERS!NAHELE
S$AC, func%ionar la $refectur#&  un persona" compus din:
familie, slu"# şi cumsec#denie& Spre cinci6eci de ani şi mai ine&
?ACA, so%ia lui& Cam de aceeaşi v5rst#& Conservat# îns# foarte
ine& Hoarte voluntar#, foarte activ# şi foarte supus# mamei sale&
CACZA, soacra lui Spirac>e&
SA8SIFQA, fiica lui Spirac>e, supranumit# şi @prin%esa
familiei& ?ou#6eci şi doi de ani&
INA, fiica lui Spirac>e din prima c#s#torie& Şc>ioap# şi talentat#
la pictur#&
AAN, #iatul cel mare al lui Spirac>e& A a"uns s# str5n!#, p5n#
la dou#6eci de ani, trei clase de liceu&
?CAG, #iatul cel mic al lui Spirac>e& ?oispre6ece ani&
$ ?NF, func%ionar la poşta local#& $repar# @dreptul în par/
ticular& Are dou#6eci şi patru de ani&
SA8ASCF, c#pitan de cavalerie&
O?FGSCF NCA, licen%iat în drept, fost ma!istrat, avocat&
$reşedintele or!ani6a%iei "ude%ene a partidului na%ional/socialist&
$(C($F, avocat, cole! de şcoal# cu Spirac>e&
FN MCN, ca to%i vecinii&
?(CA,
( ca toate doicile&
SM(A, ca toate servitoarele&
FN H((IAH, ca to%i foto!rafii&
Ac%iunea se petrece în anul 1.32, în orice oraş unde e;ist# soacre,
neveste şi prefecturi&
Actul , SCNA 13

'E) D)(%^), $*)=A'RE
?ACA <6#rindu/1=: 'e-ai făcut, nemernicule 'e-ai făcut 'e ne-
ai făcut
S$AC <îi priveşte pe to%i, la r5nd& o%i sunt frumos şi mai bun în via"ă decât o familie unită###
ostili& Numai Iena nu este=: 'e să fac Pi-am cu o soacră, cu copii, cu gineri şi cu nepo"i### trăind
făcut gustul şi am "inut un discurs### i nu aşa, fite- într-un col" de lume numai cu bucuriile ei mici, aşa
cui# /a peste o mie de alegători### Ah? 'e să spui cum sunt ele, fără să râvnească lucruri care n-ar
E admirabil să te vezi ascultat de o mul"ime atât face decât s-o zbuciume şi s-o fărâmi"eze### Eu aşa
de impunătoare### să-"i dai seama că vorbele tale 0udec### !amilia şi liniştea în casă sunt cele mai
pătrund dintr-o dată în atâtea urechi, în atâ"ia bune lucruri pe care le-a dat Dumnezeu pe
creieri### şi poate, în atâtea inimi### pământ### i numai pentru gândul ăsta### m-am lup-
CACZA <voreşte ea, fiindc# ?acia nu tat cu voi şi sunt fericit că v-am biruit### <i
mai are !las=: ă mir că nu s-au tăvălit pe 0os de priveşte= Uite, vă văd pe to"i la un loc, strânşi în
râs# 0urul meu### A trebuit să fac multe pentru ca să v-
S$AC: De ce să se tăvălească *entru că adun### Dar să şti"i că de azi înainte### nu vă mai
le-am vorbit sincer### cinstit### omeneşte### las să vă risipi"i### Breau să mor cu voi to"i în 0urul
?ACA <e;plodea6#=: (u pentru asta# *entru că căpătâiului şi să dea Dumnezeu să fi"i cât mai
ai fost ridicol### pentru că ai făcut ceea ce nimeni, mul"i şi din ce în ce mai mici? <Cu !estul m5n!5ie
nici un candidat de pe lume, n-a îndrăznit să facă capetele ima!inare de nepo%i în re!resie aritmeti/
până acuma# c#&= Dacă v-am supărat pentru ca să-mi ating
S$AC: Adică să spuie adevărul $ă le ceară scopul### să mă ierta"i?### %u, mai ales, Dacio### şi
să nu fie votat tu, .eno### *e voi două v-am mâhnit mai mult### *e
?ACA: !ii pe pace### (ici n-au să te voteze### te-ai tine 5.enei6 pentru că te-am lăsat să suferi pentru
şters pe bot de depută"ie### S$AC: Asta şi o vină care nu era a ta### şi pe tine fiindcă "i-am dat
vreau### ?ACA: Atunci, pentru ce-am făcut tot emo"ii cu testamentul### <$riveşte pe ?acia&=
ce-am făcut *entru ce m-am chinuit şi m-am ?ACA: 'um tii şi de testament### S$AC
luptat atât S$AC: %e-ai luptat tu ?ACA: <formidail=: Eu l-am falsificat### Eu### Eu# ##(uca
'a o leoaică### (umai să te văd odată ieşit din să-"i fac "ie un rău### ci ca să-mi pot aduce copilul şi
rândul anonimilor### să te văd odată### cineva### nepotul în casă fără certuri, în linişte, cum îmi place
S$AC: Dar ce, aşa cum sunt eu, sunt mie### tiam că, odată aici, lucrurile se vor aran0a
nimeni singure### *entru că sângele apă nu se face, oricât s-
CACZA <un !est de pa!u#=: Sa eşti, n-ai ar grămădi în inimi şi le-ar face să se urască între
mai fi fost să flit### ele### într-un moment oarecare### i voi să mă ierta"i
?ACA: i iată rezultatul sfor"ărilor mele### ai <tuturor= că n-am vrut să fiu deputat### nu e o
stricat într-o clipă, cu o prostie, cu o nebunie### tot meserie potrivită pentru un om ca mine###
ceea
atâtace noi ceilal"i clădisem### de atâta timp### cu
trudă### apostol### mă? ă $pirică? %u ai fi fost bun de
CACZA:
CACZA: i cu atâta cheltuială? S$AC: ă flatezi### mamă-soacră### şi este
S$AC <>ol5nd oc>ii=: 'heltuială ca să pentru prima dată, de când ne cunoaştem### <ntr#
a0ung eu deputat (u-n"eleg### ?ACA: (u- Nercea&=
n"elegi fiindcă nu mai eşti în toate min"ile### tu nu
vezi 'u un gest nesocotit ai distrus atâtea planuri, SCNA 14
atâtea speran"e, atâtea visuri### S$AC
<încruntat oarecum=: Ale cui visuri, ale cui A'E)A), (E='EA
speran"e, ale cui planuri, mă rog <!est al NCA <intr5nd în !oan#&&&  vesel, e;uerant,
m5inilor ca şi cum ar întrea cu ele= ?ACA: Ale aler!5nd spre Spirac>e=: (ene $pirache, nene
mele### ale lor### ale noastre### <!esturi succesive= $pirache### Dă-mi voie să te pup### Ai fost pirami-
S$AC: Da### dar am şi eu planurile mele,
visurile mele, speran"ele mele? îmi pare rău că nu se dal### pup#&=să*iramidal###
te-am <căutat te felicit )mediat după discurs
şi nu te-am găsit###
potrivesc cu ale voastre### Am fi fost atât de ferici"i### Dispăruseşi? Am aflat că eşti aici şi am venit într-o
?ACA: tiu eu visurile tale### /e cunosc### tiu că fugă### Ai fost e;traordinar### )erta"i-mă, vă rog, că
vrei să rămâi aici, în provincie### să creştem pui de nu v-am dat nici bună ziua### dar sunt emo"ionat###
găină### s-avem stupi de albine şi cote"e de porum- <C#tre to%i:= ai rar am văzut un atât de grandios
bei### S$AC: i ce, n-ar fi bine 'e poate fi debut politic### Atâta fine"ă### atâta tact###
mai <Spirac>e e pur şi simplu t5mpit&= $ă spui drept, nu
mă aşteptam la atâta din partea unui debutant###
tiam că eşti un om de mare valoare, dar, măr-
turisesc, nu ştiam că eşti în acelaşi timp şi un
geniu politic în stare latentă### $ă trăieşti, nene $pirache### <îl pup#

iar&= $ă ne trăieşti### $ă vă trăiască###
?ACA <care, ca şi întrea!a familie, n/a ştiut dac# Nercea voreşte
serios, sau îşi ate "oc de Spirac>e=: 'rezi că discursul lui $pirache
a fost, într-adevăr, la înăl"imea aşteptărilor NCA: /e-a
depăşit, stimată doamnă### Discursul maestrului $pirache### a fost
pur şi simplu Ko loviturăM, o bombă căzută în tabăra duşmană
tocmai
trebuie la
să momentul
recunosc oportun, pentru
că succesul că, în
nostru cu alegeri
tot optimismul meu,
era aproape
compromis### =ezultatele din 0ude" erau dezastruoase### )n schimb,
oraşul mergea şi mai prost### aşa că până adineauri### socoteam
lupta pierdută, eşecul definitiv### şi iată că salvarea nostră a venit
tocmai de unde ne aşteptam mai pu"in# CACZA: De la
$pirache###
NCA: E;act?### De la $pirache###:Discursul pe care l-a rostit
adineauri a avut darul să creeze un curent nemaipomenit###
Alegătorii au pornit la vot în delir şi, în acest moment, ultimele
buletine cad în urne, în favoarea noastră### succesul este asigurat###
*artidul nostru e victorios, şi nenea $pirache### e ales###
CACZA: 3ecele<Arat#
de la crai de ghindă### meu de cupă,
spre săracul###
Spirac>e=: bucurie
El### la zialmare,
$pirache nos-
tru, săracul?###
?ACA: Sine### dar eu nu pricep, domnule =ădulescu, cum un dis-
curs prin care oratorul cere alegătorilor să nu-l voteze a putut avea
un efect absolut contrariu###
NCA: %ocmai aici a fost marea artă a lui nenea $pirache, sti-
mată doamnă### 'erând alegătorilor să nu-l voteze### spunându-le
că nu merită să fie deputat### le-a căpătat încrederea+ K)ată un om
sincer?M, şi-au zis, şi curentul s-a format imediat### )n noutatea aces-
tui discurs### stă marea inspira"ie a oratorului### Adevăra"ii oameni
politici au momente de-astea### de inspira"ie subită### Dacă
(apoleon n-avea inspira"ie să puie de-a-ndăratelea tunurile la
asediul de la %oulon, istoria !ran"ei ar fi rămas pe loc, şi poate
regele /udovic al 7B)-lea ar fi domnit şi azi??? <$rivindu/1 pe
Spirac>e în admira%ie=: 'u asemenea talent, nene $pirache, mergi
sigur pe banca ministerială### ascultă-mă pe mine, care sunt geam-
baş de miniştri?###
S$AC: )"i mul"umesc, domnule =ădulescu### şi pentru că azi
petrec o zi mare din via"a mea### î"i fac o făgăduială solemnă### în
ziua în care oi a0unge şi ministru, mă spânzur cu cureaua de la pan-
taloni de cuiul lămpii de la *reziden"ia de 'onsiliu### <5sete=
<udor 8uşatescu, Ti*a$ic "as)
EXERCI II
1& $ornind de la fra!mentul de mai "os din comedia Ti*a$ic "as Țde
udor 8uşatescu discuta%i despre:
/ tema fra!mentuluiB
/ persona"ele pre6enteB
/ ima!inea tat#lui, aşa cum apare ea din ceea ce Spirac>e spune
despre sine ca şi din afirma%iile celorlalte persona"e&
2& ;tra!e fra!mentul, în care Spirac>e descrie ima!inea unei
familii fericite& ;prima%i/v#, oral, opinia despre aceast# ima!ine&
@/ am%l%a *n te=te non$%c7%onale

a/ am%l%a *n C#du 3amiiei
Art / )n =omânia statul ocroteşte căsătoria şi familia& el spri0ină, prin măsuri economice şi sociale,
dezvoltarea şi consolidarea familiei#
$tatul apără interesele mamei copilului şi manifestă gri0ă deosebită pentru creşterea şi educarea
tinerei genera"ii#
!amilia are la bază căsătoria liber consim"ită între so"i#
)n rela"iile dintre so"i, precum şi în e;erci"iul drepturilor fa"ă de copii, bărbatul şi femeia au
drepturi egale#
Drepturile părinteşti se e;ercită numai în interesul copiilor# Art/ 2& =ela"iile de familie se bazează
pe prietenie şi afec"iune reciprocă între membrii ei, care sunt datori să-şi acorde unul altuia spri0in
moral şi material#
Art/ 4& Sărbatul se poate căsători numai dacă a împlinit vârsta de optsprezece ani, iar femeia numai
dacă a împlinit şaisprezece ani# 'u toate acestea, prin motive temeinice, se poate încuviin"a căsătoria
femeii care a împlinit cincisprezece ani# încuviin"area se poate da de 'omitetul e;ecutiv al 'onsiliului
popular
numai înal municipiului
temeiul unui avizSucureşti
dat de unsau al 0ude"ului
medic oficial# în cuprinsul căruia îşi are domiciliul femeia şi
)/ Cu1et(r% 'espre $am%l%e"

1& (umai copiii care-şi respectă părin"ii sunt cu adevărat demni să fie lăuda"i# 9/auda magna natis
obse_ui parentibus#6 <$>aedrus, Fabue)
2& (u ne-a stat nouă în putin"ă să ne alegem părin"ii# 9(onfuit in nostra potestate _uos sortiremur
parentes#6 <Seneca, De bre"i0*a*e "i*ae)
3& Este impresionantă gri0a părin"ilor fa"ă de copii# 9$agas paren-tum est cura#6 <Seneca, Hi++#;*us)
4& erită să fie critica"i părin"ii care nu vor ca fiii lor să fie a0uta"i printr-o educa"ie severă#
9*arentes obiurgatione digni sunt, _ui nolunt liberos suos severa lege perficere#6 <$etronius,
Sa*;ric#$)
)& %oate famiile seamănă una cu alta, dar fiecare familie nefericită este nefericită în felul ei# <Gev
olstoi, A$$a are$i$a)
& 'opiii încep prin a-şi adora părin"ii, după o vreme îi 0udecă şi sfârşesc prin a-i ierta# <(scar Vilde,
P#r*re*u ui D#ria$ ra;)
EVALUARE SUMATIVĂ
1& evede%i, prin discu%ii în clas# şi cu ar!umente din te;tele studiate, sensul urm#torilor termeniJ concepte
opera%ionale: $%c7%une9 %ma1%na7%e9 %n&en7%e9 real%tate9 a'e&(r/
2& eali6a%i, prin discu%ii în clas#, punctele de referin%# ale unui eseu structurat cu una dintre urm#toarele
teme:
/ idei şi atitudini în construirea ima!inii familieiJ a unui persona" în te;tele studiateB
/ un motiv literarJ motive literare în te;tele care au ca tem# @HamiliaB
/ compara%ie privind rela%ia p#rin%iJ copii în te;tele studiate&
<CENE DIN VIAŢA DE IERI Şl DE A?I
Moto4 Ah/ a fost o pl!cere ce va r!mâne neuitat!...

5I.L Cara/iale8
FICŢIUNEA LITERARĂ Ciocoii 0ec7i *i

$oi de Nicolae Filimon
E:!rimarea oral$ 5Monolo/l8
Reausul do"i$ical de I. L. Cara/iale
E:!rimarea oral$ 59ialo/l8
TE%TE AU%ILIARE Car'ea $u$:ii de
eor/e C$linesc
A"i$'iri di$ ,iua a *a'ea 4 de 0orb! cu doa"$a
?oe Ca$'acu,i$o # inter3i reali0at de Tita C7i!er 5te:te rnalistice4 inter3il8
TE%TE AU%ILIARE
De la oia$a Ţaului la <@a'e ar@ de Lara Vi#an 5te:te rnalistice4 articoll8
LITERATURĂ Şl ALTE ARTE- Li'era'ur! *i ci$e"a'o.ra+ie
D4ale
Dale 1ilmcomedie
car$a0alului1
car$a0alului1 n re/iade I. L. Cara/iale
7eor/7e Na/7i
=C&2& D32 >3A?A D& 3&@3 Şl D& A3
1& Scrie pe caiet primele dou# cuvinte care î%i vin în minte atunci
c5nd te !5ndeşti la timpul t#u lierB compar# cuvintele scrise de
tine cu acelea scrise de cole!ul de anc# şi încerca%i s# tra!e%i o
conclu6ie despre diferen%aJ asem#narea dintre ceea ce ai !5ndit
tu şi ce a !5ndit el&
2& ma!inea6#/%i şi descrie oral, în fa%a cole!ilor, un loc şi modul
cel mai pl#cut în care ai dori s#/%i petreci acolo timpul lier
<poate fi un loc real ori dintr/o carte sau dintr/un film etc=&
3& ?iscuta%i pe !rupe de 4 / ) cole!i, folosind ar!umente din e;perien%a
personal# sau pornind de la c#r%i citite ori de la filme v#6ute, dac#
timpul lier ar putea fi petrecut azi mai pl#cut dec5t ieri#
#icolae ,ilimon 5@'@2  @'(,8-
!ro0ator #i !%licist. Ator de $las5ndu/şi ac%iunea pe fundalul unei perioade istorice
cronici teatrale #i m0icale #i al ni precis conturate, circa 1-14 / 1-3+, romanul 'iocoii vechi
memorial de c$l$torie- E/cursiu$i şi noi aduce în prim plan un tip uman care va face o lun!#
&$ =er"a$ia "eridio$al!9 8e4 carier# în literatura rom5n#, cel al parvenitului, repre6entat
"orii ar'is'ice1 is'orice *i cri'ice de persona"e precum ?inu $#turic# sau Andronac>e u6luc&
5@'(+8. 9e%tea0$ literar n anl ste un roman de moravuri în care fic%iunea se împleteşte cu
@'(@- c n3elele 8a'eo Ciria$i realitatea, autorul încerc5nd s# reconstituie ultimii ani ai
şi <lu>$icarii 5de3enit$ Ne$oro4 domniilor fanariote, din Zara om5neasc#& Fn e;emplu în
cirile u$ui slu>$icar sau acest sens este şi capitolul al KM/lea, $cene din via"a socială#
=e$'ilo"ii de "a7ala)9 Tot n @'(@
3a !%lica #i Friedric7 <'aas sau
a'e$'a'ul de la <c7o$bru$$9 C(C( MC Ş N(
Capitolul KM&
Sce$e di$ "ia*a s#cia2
de Nicolae Hilimon
3ilele cele mai frumoase ale toamnei din anul CNCL îşi luaseră
zborul, împreună cu plăcerile ce procură ele locuitorilor =omâniei#
)arna se arătase cam de timpuriu şi vântul de la miază-noapte
începuse din vreme a sufla cu tărie acea răceală care amor"eşte
natura, despoaie arborii şi acoperă "arinele şi oraşele cu vălul
întristărei şi al monotoniei#
2raşul Sucureşti, atât de zgomotos şi de capricios în zilele
noastre, nu era tot astfel în zilele lui 'aragea#
/ocuitorii săi din clasa de mi0loc, deprinşi de mult timp cu via"a
orientală cea plină de lene şi poezie, vara se adunau la grădinile
Sreslea, Sarbălată, 'işmigiu şi .iafer# Acolo fiecare isnafsau cap
de familie îşi întindeau masa şi, împreună cu casnicii şi amicii,
beau şi mâncau& apoi începeau a învârtii hora strămoşească şi
danturile cele vesele, care se deosibesc foarte pu"in de tarantela
napolitană şi care plac atât de mult poporului latin#
Era însă cu deosebire

curios a privi comica gravitate
cu care oamenii din popor
e;ecutau hora, dan"ul lor de
predilec"iune#
*rovocarea la dan" venea mai totdeauna din partea tinerilor&

bătrânii stăteau răsturna"i pe iarba verde, sub umbra cea deasă a
copacilor, şi fumau& dar cu încetul o atrac"iune neînvinsă se
Concepte opera ţionale transmitea în inima oamenilor de orice vârstă+ 0ocul tinerimei, ca
un electrism, mişca pe bătrânii patroni& ei se sculau de pe iarbă,
<crierea de 'i +ic:io$al scoteau binişele cele lungi, îşi sume"eau pulpanele de la anterie şi
.a!elea0$ la elemente de realitate se aruncau cu e;alta"ie în arena dan"ului# Era comic a-i vedea cu
tocmai !entr a da il0ia ade3$rli ce gesturi şi mişcări se sileau a dovedi 0unilor cum că nici bătrânii
celor relatate. Literatra con"ine- nu sunt tocmai de lepădat#
ntro m$sr$ mai mare ori mai )şlicul cu patru col"uri al marelui terzi-başa părea că reclamă
mic$- elemente din realitate4 crea"ia prioritatea noble"ei asupra căciulei de cazaciuc a co0ocarului
literar$ este n totalitate 1ic"ine- sub"ire, care, la rândul ei, părea că disprea"uieşte căciula cu roată
"urnalul, memoriile, relat!rile de a bogasierului şi calpacul de blană al armeanului ibrişimgiu#
c!l!torie !ot 1i considerate te:te de 'ând trecea furia dan"ului, toată compania se punea iarăşi pe
raniţ!, sco!l atorilor 1iind s$ bere şi pe mâncare şi, spre a da veseliei un ton de galanterie mai
descrie cDt mai 1idel realitatea. mare, ei completau orgia prin feluri de glume, turnând vin în
O!sl ficţiunii, la acela#i ni3el işlicele bărba"ilor şi în condurii femeilor şi dându-şi unii altora să
conce!tal- este realitatea, care bea, râzând şi gesticulând ca nişte nebuni#
!res!ne e:isten"$ e1ecti3$- )n tot timpul acesta, lăutarii nu încetau a trage din viori şi a
o%iecti3$- 3eri1ica%il$. cânta din gură sau cântecele de amor pline de dulcea"ă, destinate
Verosi"il  5it. verosimile, lat. de a produce în inima ascultătorilor dor şi înfocare, sau melodii de
verosimilis, ca #i cm ar 1i ade dan", vesele şi săltăre"e#
3$ratG- !osi%ilG8- termen care se *e când însă tinerii şi bătrânii de amândouă se;ele se desfătau
a!lic$ nei re!re0ent$ri !entr ai precum arătarăm, copiii, aduna"i în mici grupe, îndopându-se cu
s%linia caracterl !la0i%il- credi%il. ciurechi, simi"i cu brânză, alune pră0ite şi floricele de porumb şi
adăpându-se mereu din doni"ele cu şerbet roşu şi cu braga, luau şi
ei parte la veselia obştească# Săie"ii azvârleau cu mingea şi cu
arşicele, iar fetele cele mici se 0ucau d-a ascunselea sau d-a baba-
oarba, alergând ca nişte căprioare prin iarba cea verde şi moale,
spre a prinde fluturi sau a culege flori#
'ătre seară, toate aceste grupe înveselite, bărba"i şi femei, după
ce îşi netezeau giubelele şi trămiteau pe slugi înainte cu ploscile şi
cu
dupăblidele de sau
isnafuri mâncare, plecau pe la casele lor împăr"i"i în cete,
meserii#
Aşa trecea timul în sărbătorile verei& dar când venea epoca cea
monotonă a iernei, to"i aceşti oameni stau închişi prin case, şi
serile cele lungi se petreceau în tăcere& abia dacă uneori se adunau
mai mul"i la un loc spre a povesti ce se întâmpla în cercul restâns
al mahalalei, sau spre a 0uca între ei con"ină, mariaşul şi cureluşa#
Atunci însă, ca şi acum, boierii şi oamenii cu averi mari se
deosebeau foarte mult de popor în petrecerile lor#
Soierii se plimbau în căleşti şi butci cu arcurile poleite, spre a
se deosebi de negu"ători# *odul ogoşoaiei şi al %ârgului de Afară
erau cele de căpetenie preîmblării ale boierilor# esele şi
petrecerile
se întâmplalorsăsemănânce
făceau în pe
familii mai multedar
la grădini& adunate la unpreferau
şi atunci loc& rar
grădina lui $cufa, via Srâncoveanului din Dealul $pirii şi grădina
lui Selu, de la Băcăreşti, spre a nu da prile0 norodului a surprinde
vreo necuviin"ă a lor şi a li se pierde printr-aceasta prestigiul#
Soierii cei tineri, din cauza strânselor rela"iuni ce aveau cu
fanario"ii şi al"i venetici deprava"i, contractaseră încă dupe atunci
o mul"ime de viciuri, contrare cu totul modelului de vie"uire a
boierilor bătrâni# $ania mitologică a lui beizadea '# 'aragea,
făcută în forma carului lui Apollon, şi cei şase cerbi ce o trăgeau,
conteşul cel de postav alb blănuit cu samur de osca, hangerul cel
Comple teaz ă 9ţi cuno ş tin ţele semnat cu brilianturi şi gugiumanul de samur cu fundul alb al
acestui frumos principe, precum şi rochilele cele nepre"uite,
 r!dinile Breslea, Bar$!lat!, şalurile şi feregelele domni"ei =alu întorsese atât de mult capul
Cişmeiu şi )iafer# locri de !etre 0unilor boieri şi cocoane încât de multe ori vindeau moşii de mare
cere a tim!li li%er- a1late n a1ara pre" ca să imiteze lu;ul şi strălucirea acestor principi răsăpitori#
ora#li de atnci. Mai cnoscte =ăul poate că ar fi fost mai mic dacă s-ar fi oprit aci& dar via"a
era Breslea, amintit$ #i de Anton scandaloasă şi deprava"iunea luândpropor"iuni mari, infestară şi
;ann #i de Ion 7ica- a1lat$ n 0ona demoralizară până la un mare grad societatea întreagă#
actalli !arc loanid- )r!dina lui Din toate relele acestea, 0ocul de căr"i fu acela care răspândi
)iafer, din 3ecin$tatea ;odli de mai mult demoralizarea& el sărăcea pe boieri şi func"ionari şi-i
;$mDnt 5Calea ;le3nei de a0i- s!re îndemna la hrăpiri de tot felul#
Facltatea de 9re!t8 #i Cişmiiul, Unul din cei mai mari desfrâna"i şi risipitori din acei timpi era
men"ionat !rima oar$ la @BB2- n postelnicul Andronache %uzluz& el fura ca un tâlhar de codru şi
3remea domniei li Ale:andr cheltuia ca un nebun# esele cele mai strălucite, seratele cele mai
I!silanti- dar a c$ri n1$"i#are act atrăgătoare, 0ocurile de căr"i cele mai dărăpănătoare, care făceau
al$ se datorea0$ ar7itectli !ei să treacă dintr-o pungă într-alta averea săracilor, toate acestea în
sa/ist /erman il7elm Maer- casă la dânsul se petreceau# Arghira, =ozolina şi 'almuca,
c7emat la @'*B de c$tre 7eor/7e *hrineele şi essalinele de pe atunci ale Sucureştilor, erau
<i%esc !entr a alc$ti !lanl de stăpâne în casa lui, ce devenise adevărat mormânt al oricărui
n1rmse"are al ttror /r$dinilor amor curat şi statornic, a oricării credin"e con0ugale#
ora#li. )n ziua de [ noiembrie, fanoriotul făcea în to"i anii masă mare
 9i1eren"a de ran/ era marcat$- şi ziafet în onoarea sântului Andrei, patronul său# A0uns în culmea
n e!oca 1anariot$- #i !rin dimensi favoarei domneşti, el voia, în anul în care am sosit cu povestirea
nea c#mei. noastră, ca serbarea să fie cât se putea mai strălucită# 'u acest
scop, el aduse din 'onstantinopol tot ce se găsea acolo mai scump
în peşte, poame şi vinuri, pe care unindu-le cu delicate"ele
gastronomice ale "ârei+ păstrăvi, mihal"i şi felurite alte mâncări
fragede şi gustoase, pregătise de acea zi un ospă" care ar fi putut
să a"â"e dorin"ele chiar ale vesti"ilor noştri străbuni în lăcomie
/ucullus şi Reliogabal#
%impul însă părea că contrariază înadins mania de lu; şi
opulen"ă a fanariotului, căci la [ noiembrie sufla cu tărie vântul
cel de miazănoapte,
întunecau, ziua la aducând cu sinelumina
miaza mare, troienesoarelui&
de zăpadădar
deasă, care
invita"ii
postelnicului erau oameni de aceia ce nu se sperie de fiece lucru#
Era de a0uns pentru dânşii să ştie că în casa amicului lor vor găsi
prile0 de a comite trei sau patru din cele şapte păcate de moarte, şi
aceasta îi făcea să treacă prin ger şi zăpadă#
'amera pregătită pentru primire şi ospătare a invita"ilor era un
fel de salon pătrat, spoit cu var şi în mi0locul tavanului cu un cerc
de flori arăbeşti, tot de var, lucrate în relief, dar fără gust, nici
măiestrie# obilierul se compune din două paturi cu scânduri
înfundate, acoperite cu saltele şi perne, peste care erau întinse
macaturi de lână de Srussa, cu ciucuri de Bene"ia pe margini#
/ângă zidulalbastră
căprioară despre grădină
şi legatera un alb,
cu fir sipetiar
mare, îmbrăcat
deasupra luicu
erapiele de
un alt
sipetaş mai mic, de lemn de nuc cu flori de sidef# )n mi0locul
camerei era un scaun de brad cu trei picioare, pe care erau puse
patru sfeşnice de tumbac, cu lumânări de seu într-însele, şi o
pereche mucări de alamă, cu care o "igancă frumuşică lua din când
în când mucul lumânării, ca să dea mai multă lumină#
)n fine, pe la C C4 ore turceşti începură invita"ii a sosi# 'el
dintâi care sui scara caselor lui Andronache fu hatmanul 'ostache
'ărăbuş, 0une frumuşel, dar fără spirit, depravat până la măduva
oaselor, amic intim şi părtaş al tuturor desfrânărilor lui beizadea
 odul 'ooşoaiei şi al 4ârului 'ostache# După dânsul veniră spătarul Dimache *ingelescu, om
de Afar!  a0i- Calea Victoriei #i ce se silea cât putea să nu demin"ă pronumele său, cămăraşul
Calea Mo#ilor. Se nmea poduri, $tamate Sirlic, clucerul )oni"ă ăturică, paharnicul Dimitrache
deoarece str$0ile mai im!ortante ână-lungă şi baronul (ichita 'alicevschi# ai în urmă de to"i
ale <cre#tili era nc$ !odite veni şi beizadeaua, întovărăşit de treti-logofăt )ordache 3latonit,
c lemn- la nce!tl secolli al un om foarte cunoscut pe timpii aceia prin spiritul său satiric şi
KlKlea. plin de originalitate# După ce mosafirii se aşezară pe cele două
paturi, o "igancă bine îmbrăcată şi purtând o scurteică îmblănită,
cu gulerul rădicat în sus, se prezintă înaintea lor cu o# tavă plină de
dulce"e de tot felul& după dânsa venea altă "igancă "iind o tavă cu
 $ei-adea C. Caraea, domniţa o mul"ime de păhăru"e cu vutcă de izmă şi câteva farfurii cu
@alu  co!iii domnitorli loan migdale cură"ite şi cu năut pră0it# îndată apoi intră cafengiul
Cara/ea boierului, îmbrăcat cu un mintean de postav negru, cusut cu fir, dar
 6rineele şi 'esalinele  Messa fără mâneci spre a lăsa să se vază bra"ele sale albe prin cămaşa de
llina- so"ia m!$ratli Cladis I- borangic sub"ire şi refecată cu bibiluri& mi0locul lui, zvelt şi
cele%r$ !entr l$comia- cr0imea #i mlădios, era încins cu un şal de mătase vărgată, ale cărui
des1rDl s$. Aici- c sensl de e;tremită"i atârnau cu gra"ie pe şoldul cel stâng al piciorului&
1emei de mora3ri #oare- des1rD poturii săi de postav vişiniu, cu turiecii de fir& imeneii cei staci0ii şi
nate. fesul cel roşu cu fundă de ibrişim negru, aşezat pe cap cu
cochetăria cea minunată
servitor un .animed care ara fifanario"ilor făceau vechilor
putut a"â"a gelozia din acelzei0une
din
2limpul lui 2mer# El venea cu o tavă de argint în mână, pe care
erau depuse, în zarfurile lor de filigram, mai multe feligeme pline
de o cafea de Arabia spumoasă şi parfumată& după dânsul intră
ciubucciul cu ciubucele de antep şi de iasomie, din ale căror lulele
împlute afănat cu tutun de cel mai ales ieşeau nori de un fum
mirositor# )ntrarea succesivă a acestor servitori forma o prezentare
pitorească& cunoscând foarte bine regulele ierarhiei, ca slugi de
casă mare, ei se duceau mai întâi la beizadea 'ostache, apoi
gradat la to"i ceilal"i, şi-şi împlineau datoriile cu elegan"ă şi
e;actitate# %erminându-se ceremonialul cafelei, mosafirii, t ca
oameni încetreburi,
pravilile începură
se pregăteau a vorbi
pentru politică
"ară de către şi a discuta'aragea
principele despre
şi consilierii săi& dar beizadeaua, voind să spargă acea
conversa"iune a cărei seriozitate ascundea numai minciuni şi
linguşiri ce-l făceau să caşte de urât, zise o dată+
 )a asculta"i, boieri? /a ce am venit noi oare aici $ă punem
"ara
la orânduială sau să ne veselim /ăsa"i treburile "ării pe seama
tată-meu şi a sfetnicilor lui şi aide"i să bem şi să mâncăm?
Apoi, întorcându-se către stăpânul casei, zise+
[ Andronache, zi băie"ilor să puie masa?
[ (umaidecât, măria-ta? răspunse fanariotul cu obicinuitul
său aer de în0osire# )ar până atunci, măria-ta şi domnialor cinsti"i
boieri, trece"i în odaia cealaltă şi vă englendisi"i după plăcere#
)nvita"ii trecură în acea odaie care era mobilată cu două sofale
turceşti& pe una era o masă rotundă cu picioarele scurte, pe care
erau aşezate două sfeşnice şi mai multe părechi căr"i de 0oc& iar pe
cealaltă erau table pentru 0ocul de şatrange şi pentru "intar#
'ei mai mul"i dintre invita"i se aşezară împre0urul mesei cu
căr"ile# Seizadeaua însă şi cu hatmanul 'ărăbuş preferară 0ocul de
şatrange#
 'e 0ucăm, boieri zise cămăraşul $tamate Sirlic,
manevrând
o pereche de căr"i# !acem un otuzbir de englingea până se va găti
masa
 +ucullus şi &lioa$al # Terentis

/ ai bine o pan"arolă, arhon cămăraşe, răspunse Dimache
Varro Lclls- /eneral roman #i
*ingelescu, sco"ând o punguli"ă cu mahmudele din buzunarul de
Varis A3its <assians Ela/a%als
0os al antereului#
5Helio/a%als8- m!$rat roman 5)@'
/ ti"i una, boieri  adaogă baronul 'alicevschi sco"ând cu
))) d. Hr.8- 3esti"i n antic7itate
lene vreo trei carboan"e şi câteva rublele din buzunarul 0iletcii  cu
!entr l:l e:or%itant n care a
otuzbir şi cu pan"arolă ne pierdem timpul în zadar& aide"i mai bine
tr$it.
să facem un stosişor#
 !e la  ( ceasuri turceşti 
do$ d!$amia0a. acum/ Dar ce dănănaie
vorbindu-se despreo asta
mai fi aceasta, că noi n-am auzit până
 )animed anmedes- tDn$r
/ $tosul, boieri domnia-voastră, este un 0oc foarte frumos& el n-
!$stor 1ri/ian r$!it de es #i ads
aduce somn 0ucătorilor şi ceea ce are şi mai bun este că, în pu"in
n Olim!- nde a de3enit !a7arnic
timp, unu sau doi din 0ucători mătură to"i banii din punga
n locl 0ei"ei He%e.
celorlal"i& cu pu"ină chelutuială de vreme şti cu ce te alegi#
 podini lips! la poduri  9e
/ Sreel da zdravăn 0oci
!a3area #i cr$"enia !rinci!alelor
/ 1oc voinicesc? zise *ingelescu cu entuziasm# Auzi acolo, să
str$0i se oc!a E!itro!ia Casei
mo"ăim de somn toată noaptea pentru câteva mahmudele, dodecari
;odrilor care- !rin intermedil ni
sau rubiele câştigate în otuzbir? Arhon baroane, fă bine de ne
c$minar- strDn/ea #i ta:ele nece
înva"ă şi pe noi acest minunat 0oc#
sare de la localnici- n 1nc"ie de
/ Sucuros, boierii mei, de ce nu $unt însă două feluri de stos+
ln/imea 1a"adei. Adeseori ns$
unul se numeşte curat stos şi este cam greu& iar celălalt se numeşte
%anii an/ea n %0narl
1nc"ionarilor domne#ti.
K ce cei Mşi este mai lesne de învă"at#
/ K 'e ceiM? !rumos nume? Arată-ne dar cum se 0oacă acest K ce
cei Mal domniii-tale?
A. în timpul domniei lui Constantin
/ Sucuros? *rivi"i boeri? zise 'alicevschi luând în mână o
Brâncoveanu, marile artere ale
păreche de căr"i# Unul dintre noi face căr"ile, iar ceilal"i - ori câte
oraşului sunt pavate cu rin-i de
unul sau mai mul"i deodată - zic celui care face căr"ile+ KDă-mi un
lemn, îns! în mod mai sistematic şi
birlic, dă-mi un zece ochi, un popă, o preoteasăM sau orice altă
oarecum mai dura$il. Din cele con#
carte va voi# 'el care "ine căr"ile în mână începe a da căr"i puind
statate mai târ-iu, deducem c!
pe cea dintâi celui care a cerut, iar pe cea d-a doua dinaintea sa&
marile ;poduriE aveau la acea dat!
şi dacă cartea va cădea dinaintea celui ce a cerut-o, câştigă el, iar
şanţuri adânci pe marini, pentru
de va cădea dinaintea celui care face căr"ile, câştigă acesta#
scurerea apelor, podişti de lemn
/ $ă facem acest frumos 0oc? ziseră mai mul"i deodată#
peste
oamenilorşanţuri
şi ţ!ruşipentru trecerea
pe marini, mai Saron 'alicevschi, văzând marele entuziasm ce avea boierii
pentru acel 0oc propus de dânsul, sim"i în sine o bucurie infernală,
ales în dreptul locurilor virane.
pe care o sugrumă în inima sa, căci el văzu succesul planului său
rimul pod, dintre cele patru, -ise
de 0ăfuire asigurat printr-acest mod de prădare, necunoscut încă
domneşti, care din ordinul dom#
acelor boieri români şi fanario"i, ce altfel erau foarte deda"i la
nitorului s#a podit cu $ârne, a fost
0efuire# /uă dar îndată căr"ile în mâni şi întrebă+ -începem, boieri
odul 'ooşoaiei, în FG. Aceast!
/ $ă începem?
arter! lea Curtea domneasc! a lui
/ /ua"i aminte, că fac căr"ile?
Brâncoveanu, din centrul oraşului, cu
-Sine, bine?
frumosul palat pe care l#a construit în
/ %ăie"i, boieri?
FGH în satul 'ooşoaia, ca o
*ingelescu tăie căr"ile, apoi zise cu seme"ie+
reşedinţ! de var! sica un scurt
- 'inci ochi pe zece rubiele#
popas în drumul spre 4ârovişte.
5eor/e ;otra- Din Bucureştiul de
/'alicevschi
2preşte-teîncepu să dea*ingelescu
 strigă căr"ile râzând
 pe
amsub mustă"idă-mi
câştigat, şi cu sânge rece#
rubielele?
ieri0
/ *oftim, boierul, şi îi numără zece rubiele#
'eilal"i boieri, văzând cu câtă înlesnire se câştigau banii în acest
0oc, începură a 0uca şi ei şi atât de bine le mergea 0ocul, încât unii din
ei începură să simtă milă de bietul baron, carele plătea neîncetat, cu
cel mai mare stoicism, pierderile sale# Dar aceasta era numai o
manevră a şiretului muscal& căci după câteva minute, to"i începură a
pierde# Agita"iunea şi zgomotul acestui 0oc infernal făcu pe beizadea
'ostache şi pe hatmanul să părăsească liniştitul 0oc al tablelor#
B. +a foarte scurt! vreme dup! / *opă, pe ce am în mână? zise beizadeaua cu mândria aceea
numire şi sosire în Bucureşti, dom# plină de fanfaronadă ce este particulară beizadelelor din "ara
nul 2icolae 'avroheni, v!-ând c! noastră#
str!-ile mari şi mici, din oraş, se Saronul începu a da căr"ile, fără să se preocupe cât de pu"in de
!sesc într#o stare mi-era$il!, încât suma ce putea să aibă principele în mână#
;pe unele uliţe nu se poate o$ştea - Ai câştigat, măria-ta? e;clamară unanim, cu surpriză, to"i
s! treac! nici c!lareE, la I iunie 0ucătorii#
GF a dat ordin c!tre sp!tar şi a!
s! o$lie neuţ!torii şi locuitorii Seizadeaua
mahmudele, caredeschise mâna
fură plătite cu şi găsi într-însa
punctualitate cincizeci
de către şi trei
baronul#
care stau pe aceste str!-i s! le - ase ochi pe toată suma? zise beizadeaua#
repare dup! cum au fost f!cute, (orocul fu şi de astă-dată în partea baizadelei# Saronul îl
adic! cu podine, iar în mahalale pe lăsase într-adins să câştige, ca să-l încurce, căci la a treia carte
unde sunt f!cute ;cu tuf! şi cu paie, beizadeaua pierdu tot ce câştigase, împreună şi cu banii săi#
s! le repare cu de acesteaE. A pava Această schimbare de noroc ambi"iona şi mai mult pe 'aragea#
str!-ile mahalalelor $ucureştene cu El scoase din buzunar o pungă plină cu mahmudele şi după ce bău
nuiele şi paie este de#a dreptul un pahar de mastică şi fuma de câteva ori din ciubuc, zise cu
ceva de neînchipuit pentru -ilele ironie+
noastre. Astfel de pava", prin înseşi - Arhon baroane, câte parale ai în buzunar
materialele între$uinţate, nu putea -Am de a0uns măria-ta, ca să plătesc tot ce voi pierde, răspunse
s! dure-e şi în afar! de acestea era rusul cu mândrie#
şi cât se poate de inestetic.
5eor/e ;otra- Di$ 2ucure*'iul de
/ Sine?###ia să-mi dai un zece ochi pe punga asta?
/ E prea mult, mări-ta?
ieri) / !ie dar pe 0umătate#
Saronul câştigă 0umătate din ceea ce se afla în pungă şi la al
doilea 0oc o luă cu totul#
/ Eu mă prinz că 0ocul ăsta are pe dracul într-însul, zise
postelnicul Andronache %uzluc# Auzi acolo? $ăpierz eu zece mii de
lei într-o clipeală de ochi i unde pui bătaie de piept şi de inimă&
unde pui iarăşi acel îndemn nebiruit de a tot cere pe popa şi zece
ochi şi a tot scoate la dodecari din pungă, uitându-te cum se duc la
dracu#
/ Sa să mă ier"i, boierule& banii domniei-tale nu s-au dus la
dracu, ci în pungă la mine, zise baronul#
/ %ot atâta face, arhon baroane, zise beizadeaua cu ironie#
/ Aşa, aşa? adăugă hatmanul 'ărăbuş, cu un râs înghesuit şi
prostatic, ca să linguşească pe beizadeaua#
/ 'ât ai pierdut, cocoane Andronache întrebă treti-logofăt
)ordache 3latonitul, sculându-se după sofaua unde seduse
nemişcat tot timpul cât "inuse 0ocul#
/ Breo zece mii de lei? răspunse fanariotul cu nepăsare#
/ *u"in, foarte pu"in# $ă trăiască isnafurile şi sărăcimea? (-ai
decât să sco"i o cercătură în "ară sau să dai câteva volnicii de furat
pe la ho"i şi banii aceştia vor veni la loc înzecit?###
/ Sravo, 3latonitule, bravo? e;clamă beizadeaua bătând din
palme şi râzând
/ Dar ca un nebun#
bine, măria-ta, suferi să fiu bat0ocorit de acest nemernic
chiar înaintea măriei-tale zise postelnicul rănit la biata cinste#
/ De ce te superi, Andronache (u vezi că el glumeşte
/ Dar domnia-ta, boier *ingelescu, cât ai pierdut întrebă
iarăşi 3latonitul#
/ Breo trei mii de lei#
/ A zecea parte din pre"ul cu care î"i vinzi obicinuit iscăliturile
ce pui pe anaforalele veli"ilor boieri& nu te întrista de această
pierdere, căci din mila lui Dumnezeu pricinile se înmul"esc din zi în
zi#
Puncte de reper *ingelescu plecă capul în 0os şi tăcu& dar 3latonitul se afla în
Ca!itoll al KVlea- <ce$e di$ vervă satirică şi hotărâse să biciuiascăpe to"i fără milă, căci nu trecu
0ia:a social!1 al romanli Ciocoii mult şi se adresă către căminarul $tamate Sirlic+
vechi şi $oi de Nicolae Filimon [ )a spune, arhon căminare, ai pierdut şi domnia-ta ceva
con"ine in1orma"ii des!re !etre [ Breo mie cinci sute de lei& un băgatei#
cerea tim!li li%er n ltimii ani ai [ (u e nimic# 2 să avem câteva podini lipsă la poduri şi vreo
domniilor 1anariote- sco!l atorli sută de oameni cu picioarele scrântite# Dar domnia-voastră, clucer
ăturică şi paharnice ână-lungă, cum sta"i
1iind de c!rin0$toare
cDt mai a o1eri cititorli o ima/ine
#i 3erosimil$ [ (oi am câştigat#
as!ra e!ocii. ;rima !arte a te:tli [ $e vede că Dumnezeu privegează asupra văduvelor şi
3a 1i- tocmai de aceea- strict asupra săracilor, căci de pierdea"i şi voi, apoi negreşit era"i să vă
descri!ti3$- nea3Dnd o le/$tr$ băga"i măturile şi manile voastre cele lungi în lada săracilor şi era"i
!ro!ri0is$ c ac"inea romanli. să le lua"i hrana şi îmbrăcăminte măcar de vreo două-trei luni#
A%ia s!re milocl s$ n indice de Dar domnia ta, arhon baron 'alicevschi, de unde ai venit cu acest
tim! #i de cDte3a in1orma"ii mai 0oc drăcesc, care o să ne ducă în stare să ne pierdem averea,
!recise des!re nl dintre sufletul şi chiar mustrarea de cuget (u ştiai oare că Dumnezeu ne-a
!ersonaele !rinci!ale- Andronac7e pedepsit de a0uns pentru păcatele noastre, dându-ne în mâna
T0lc- !ar a marca re3enirea străinilor care ne-au stricat toate datinile şi obiceiurile noastre cele
te:tli n !lanl 1ic"inii4 în -iua de bune De ce ai mai venit domnia-ta să ne cufunzi în prăpastia
KI noiem$rie, fanariotul f!cea în toţi ticăloşiei prin 0ocul domniei-tale cel sărăcăcios ca şi numele ce
anii mas! mare şi -aiafet în por"i
onoarea sântului Andrei, patronului [ Ei, ei? nebunule, te-ai trecut? zise beizadeaua atins de
s!u. A"uns în culmea favoare/ vorbele cele aspre ale 3latonitului#
domneşti, el voi, în anul în care am [ (u, măria-ta, nu m-am trecut şi nu pot să tac, căci sunt
sosit cu povestirea noastr!, ca român şi văz de acum unde o să ne ducă 0ocul muscalului acestuia#
ser$area s! fie cât se va putea mai Soierimea "ării, atât iubită de norod pentru faptele ei cele frumoase,
str!lucit!. Rostl inter3en"iei n fiii acelor stâlpi ai "ării cari au 0ertfit avu"ia şi şi-au dat chiar via"a
clarG a naratorli L...am sosit cu pentru "ară, o să a0ungă să vânză mere pe pod ca precupe"ii, iar cei
povestirea noastr!...0 se 3a do3edi mai slabi dintre dânşii o să-şi piarză cinstea şi sufletul vânzăndu-se
a 1i ns$ doar de a 1ocali0a la cei ce vor da bani de cheltuială la neavere? Da, boierilor, 0ocul
descrierea as!ra ni as!ect acesta o să vă piarză###
!recis- !etrecerea tim!li li%er n uşcăturile 3latonitului ar fi mers mult mai departe, dacă în
lmea de ssG a nce!tli de
secol al KlKlea. Nici nl dintre
momentul
mosafiri lacând
masă#voia să reînceapă n-ar fi intrat *ăturică, invitând pe
!ersonaele !re0ente e1ecti3 n Saizadeaua se îndreptă către camera de mâncare, urmat de to"i
acest ca!itol n 3a a3ea 3ren rol ceilal"i mosafiri, se puse la masă şi to"i începură a gusta din bucatele
cDt de cDt im!ortant n c!rinsl cele delicate ale grecului şi a bea din vinurile cele mai alese ale "ării#
romanli. Ml"imea detaliilor- n Dar când a0unseră pe la friptură şi poame, începură lăutarii a cânta
sc7im%- le/at$ acm de !re0en"a cele maifumoase şi mai patetice cântice de masă#
concret$ a !ersonaelor- con1er$ %o"i oaspe"ii ascultau pe lăutari cu mai multă sau mai pu"ină
descrierii mai mlt$ 3iat$. băgare de seamă& numai 'aragea şi hatmanul 'ărăbuş păreau mai
agita"i decât to"i ceilal"i# Acestea se vedeau din mişcările capului, din
alterarea fe"ei şi mai cu seamă din desele oftări ce ieşeau din
piepturile lor# Binul cel tămâios de 'ernăteşti, turnat necontenit în
gâtle0ul
până aciboierilor,
mâncau începu
şi beausă-şi facă ca
linişti"i efectul său# 2aspe"ii
cei şapte filozofi noştri cari
ai Eladei,
prinseră la limbă şi deveniră mai zgomotoşi decât nem"ii cei be"i#
=espectul ce aveau asupra beizadelei se mai slăbise& unii cântau, al"ii
îndemnau pe baronul 'alicevschi să înceapă iarăşi minunatul 0oc
care cu pu"in mai înainte le uşurase pungile& numai beizadeaua şedea
liniştit şi din când în când arunca câte o vorbă de spirit în socoteala
bie"ilor oaspe"i, cari, cu toată ame"eala vinului, erau sili"i să sufere,
temându-se de a nu trage asupră-le urgia domească#
)n fine, cina se termină şi mosafirii părăsiră casa# *ostelnicul
Andronache, după ce dete câteva instric"iuni lui *ăturică, se puse
şi el în sanie şi se duse la chera Duduca#
9ICȚIONAR
c%oco%9 s&m& / parvenit din r5ndul arendaşilor, v#tafilor etc& <termen de dispre%=
ter+%-)a:a9 s&m& / staroste de ne!ustori
ca+acl%u9 s&m& / ne!ustor ca6ac, care f#cea comer% cu vinuri,
l#nuri etc& între Fcraina şi Z#rile om5ne
)o1as%er9 s&m& / ne!ustor de articole de manufactur#, în special de
p5n6eturi fine pentru c#ptuşeli de >aine
%)r%m%:%u9 s&m& / faricant sau ne!ustor de irişim <fir de umac
sau de m#tase întreuin%at la cusut sau la rodat=
c%urec2%9 s&n& / pl#cint# cu r5n6#
s%m%7%9 s&m&, pi& / un fel de covri!i f#cu%i din coc# moale şi pres#ra%i
cu semin%e de susan
con7%n(; conc%na9 s&f& /"oc de c#r%i
mar%a:9 s&f& / "oc de noroc în care treuie !>icit# partea pe care
cade o moned# aruncat# în sus <risc#=
curelu:(9 s&f& <diminutiv al lui curea= / "oc care consta în
ascunderea unei cureluşe şi !>icirea persoanei care a ascuns/o
conte:; cont(:9 s&f& / >ain# #r#teasc#, de oicei îml#nit#, scurt# p5n# la r5u
1u1%uman9 s&n& / c#ciul# de samur purtat# de domn şi de oieri, ca
semn al demnit#%ii
)e%+a'ea9 lor domn
s&f& / fiu de
$ere1ea9 s&f& / v#l cu care femeile musulmane îşi acoper# fa%aB >oot
s%pet9 s&n& / cuf#r de lemn <înflorat sau vopsit simplu, cu capac oltit şi
ferecat cu cercuri de fier= în care se p#strea6# >aine sau oiecte de valoare
tum)ac; tom)ac9 s&n& / alia" de cupru cu 6inc, de culoare roşiatic#
antep9 s&m& / vişin turcesc
m%ntean9 s&n& / >ain# #r#teasc# scurt#, cu sau f#r# m5neci, de
oicei împodoit# cu !#itane
)%)%lur%9 s&n&, pi& / dantel# lucrat# cu acul, aplicat# la !uler, la
m5neci sau la poalele c#m#şii
potur%9 s&m&, pi& / pantaloni lar!i în partea de sus şi str5nşi pe pulpe
tur%ec%; tureatc(;
din postav, turetc%9piciorul
care îmrac# s&f, pi& /de
unlafel!le6n#
de ciorap
p5n#f#r# talp#, f#cut
la !enunc>i
%m%ne%9 s&m& / pantofi de mod# turceasc#, cu v5rful ascu%it
+ar$9 s&n& / suport metalic lucrat în fili!ran, pe care se punea
fele!enul sau pa>arul de ceai
$el%1ene; $ele1ean; $ele1ene9 s&n&, pi& / ceaşc# <turceasc#= de cafea,
f#r# toart#
c%u)ucc%u9 s&m& / slu"itor care avea îns#rcinarea s# umple şi s#
aprind# ciuucul domnului şi al oierilor
:atran1e <"ocul de=, s&n& / şa>
otu+)%r <de en!lin!ea=, s&n& /"oc de c#r%i în care cel ce totali6ea6#
trei6eci şi unu de puncte c5şti!# partida
ma2mu'ele9 s/$/9 p%/G 'o'ecar%9 s/m/9 p%/G ru)%ele9 s&f, pi&J
ma>mudea, dodecar, ruia / vec>i monede turceşti de aur
car)oan7e9 s/$9 p%/; car)oan7(9 car)oa&( / moned# ruseasc# de ar!int
pan7arol(9 s&f& /"oc de c#r%i la care particip# trei persoane
stos9 s&n& /"oc de c#r%i
ar2on9 s&m / titlu de polite%e cu care se adresa cineva unui oier
%sna$9 s&n& / reasl#, corpora%ie
cerc(tur(9 s&f& / control domnesc pentru verificarea corectitudinii
încas#rii ta;elor de c#tre slu"aşii statului
ana$orâ9 s&f& / raport scris adresat domnitorului de c#tre un mare dre!#tor
&el%t <oier=, ad"& / care ocup# primul loc în ierar>ia oierilor
E7*/2=A=EA %E7%U/U)
3ilele cele frumoase ale toamnei din anul CNCL###

1& $reci6ea6# tema capitolului al KM/lea, Sce$e di$ "ia8a s#cia2/
2& Ac%iunea romanului este plasat# în ultimii ani ai domniilor fanariote& dentific# în te;t informa%ii
3& care s#/%i permit#

?escrierile s# demonstre6i
pot con%ine acest fapt&
şi ele, camuflat, indici de timp& Selectea6# pasa"ele care con%in descrieri ale
vestimenta%iei, în epoc#&
4& Selectea6# pasa"ele care con%in descrieri ale moilierului&
)& dentific# situa%iiJ persona"e pe care le consideri a apar%ine
universului fictiv, al literaturii&
& dentific# situa%iiJ persona"e pe care le consideri a apar%ine realit#%ii acelor timpuri&
'& Care cre6i c# este motivul acumul#rii acestui tip de informa%ii în te;t7 Ale!e dintre urm#toarele
variante:
/ s# fac# descrierea s# par# verosimil#B
/ s# ofere c5t mai multe detalii despre epoc#B
/ s# dea cititorului posiilitatea de a ale!e versiunea cea mai interesant#B
/ s# cree6e ilu6ia realit#%ii celor relatate&
impul lier
1& Selectea6# pasa"ele în care este descris modul cum petreceau timpul lier locuitorii din clasa de
mi"loc&
2& Irupea6# aceste petreceri în func%ie de v5rsta, meseriile şi ran!urile participan%ilor la aceste
petreceri&
3& Caracteri6ea6#, printr/un sin!ur cuv5nt, atitudinea naratorului fa%# de petrecerile locuitorilor din
clasa de mi"loc& Ar!umentea6#/%i op%iunea&
4& Selectea6# pasa"ele în care este descris modul cum petreceau timpul lier oierii şi oamenii cu
averi mari&
)& Care dintre aceste petreceri consideri c# era cea mai nociv#7 ?iscut# şi compar# r#spunsul t#u cu
acela al cole!uluiprintr/un
& Caracteri6ea6#, de anc#&sin!ur cuv5nt, atitudinea naratorului fa%# de petrecerile celor avu%i&
Ar!umentea6#/%i op%iunea&
?iscuta%i, ar!umenta%i
1& Hormulele de adresare sau de referire pot oferi informa%ii utile
despre partenerii de dialo!& Selectea6# trei / patru formule de adresare pentru a oserva cum
varia6# ele în func%ie de voritor şi de cel c#ruia acesta i se adresea6#& ?escrie raporturile dintre
persona"e, %in5nd seama numai de su!estiile oferite de aceste formule&
2& Comportamentul persona"elor <fictive sau reale= %i se pare
verosimil7 ?iscuta%i între voi şi ar!umenta%i&
3& ?iscuta%i, pe !rupe de patru / cinci cole!i, şi compara%i cele
aflate despre acele timpuri cu lumea de a6i& Cum vi se pare
modul de via%# descris: mai pl#cut ca a6i, mai incomodJ mai
pu%in pl#cut, de neîn%eles, inacceptail, plictisitor, ciudat7 $ute%i
propune şi alte variante&
LIM<Ă ȘI COMUNICARE
EX#RIMAREA !RALĂ
Monolo1ul <vorire neîntrerupt# a cuiva, care nu are în mod oli!atoriu un destinatar pre6ent
sau preci6atB vorire cu sine însuşi=& n monolog accentul cade pe voritor, iar referirile la
situa%ia de comunicare sunt pu%ine&
T%pur% 'e monolo1
D Descrierea orală este o modalitate de e;punere const5nd din repre6entarea unor oiecte,
peisa"e, fenomene sau persona"e prin intermediul lima"ului& între m#rcile descrierii se pot
aminti: frecven%a ad0ectivelor şi a verbelor la pre6ent şi imperfect indicativ, pre6en%a figurilor de
stil, e;isten%a unui ritm particular <diferit de cel al povestirii= datorat pre6en%ei enumer#rii etc&
D %ehnici ale monologului eficient în adecvarea la situa%ia de comunicare <auditoriu, conte;t=&
/ ale!erea tipului de lima"ul <formal, informai= treuie s# %ii seama de auditoriu <v5rst#,
num#rul persoanelor, rela%ia dintre voi, competen%a voastr# în domeniul aordat etc=, dar şi de
conte;tul în care reali6e6i comunicarea <în clas#, în afara clasei, în fa%a unor martori etc=& ste
important s# urm#reşti reac%ia auditoriului pentru a/%i modifica discursul în func%ie de aceasta&
/elemente
pau6e nonverale
în vorire, ritm= <!esturi, mimic#, po6i%ia corpului= şi paraverale <tonalitate, accent,
ste ine s# acor6i aten%ie e!al# at5t comunic#rii verale c5t şi celei nonverale şi paraver/
ale, evident, %in5nd seam# de auditoriu şi de conte;t& Aşadar, privirea treuie s# caute oc>ii per/
soanei c#reia i te adrese6iB dac# sunt mai multe, este preferail s# priveşti alternativ spre fiecareB
tonalitatea, ritmul voririi pot a"uta la sulinierea unor afirma%ii pe care le consideri importanteB
treuie s# te asi!uri c# intensitatea vocii nu este sup#r#toare pentru cei din "ur sau, dimpotriv#,
nu produce disconfort prin tonalitatea sc#6ut#&
1& încerca%i urm#toarea @e;perien%#:

a& ?oi dintre voi vor descrie oral, pe r5nd, în fa%a cole!ilor, distrac%iile copiilor de la începutul seco/
lului al KlK/lea,
Nicolae Hilimon&folosind, în m#sura posiilului, lima"ul epocii şi informa%iile din te;tul lui
& Ceilal%i vor urm#ri cu aten%ie monolo!ul fiec#ruia şi vor nota pe caiete oserva%iile privind:
/ adecvarea la situa%ia de comunicare <conte;tul, adaptareaJ modificarea discursului în func%ie de
reac%ia ascult#torilor, durata=B
/ ale!erea tipului de lima" <formal, informai=B
/ elementele nonverale şi paraverale ale comunic#rii <!esturi, mimic#, tonalitate, ritmul voririi etc=&
c& în final, compara%i, pe a6a oserva%iilor notate, cele dou# descrieri şi tra!e%i conclu6ii în le!#tur#
cu eficien%a comunic#rii, în fiecare ca6 în parte&
2& Irupa%i/v# în perec>i şi descrie%i partenerului un peisa"J oiectJ fenomen astronomic neoişnuit pe
care l/a%i oservat&
T%pur% 'e monolo1

D Argumentarea orală are ca finalitate demonstrarea unei opinii& Acest fapt presupune, de re!u/
l#, parcur!erea urm#torilor paşi: 1& emiterea ipote6eiB 2& motivarea ipote6eiB 3& conclu6ia&
ndiferent de opinia e;primat#, este indicat s# întreuin%e6i, cu prec#dere, vere / a crede, a con-
sidera etcB advere de mod -posibil, probabil, desigur etcB cuvinteJ structuri cu rol ar!umentativ
/ pentru că, încât etcB con"unc%ii coordonatoare conclusive / deci, aşadar, prin urmare# Alte
cuvinteJ structuri recomandate a fi întreuin%ate într/o ar!umentare: în primul rând, în al doilea
rând etc& <pentru a marca succesiunea ar!umentelor=, trebuie să admi"i că, este greu de crezut că <în
ca6ul în care se apelea6# la fapte care %in de e;perien%a nemi"locit# a ascult#torului=&
D %ehnici ale monologului eficient

( adecvarea la scopul comunic#rii <ar!umentareJ persuasiune= n pre!#tirea monolo!ului
treuie s# ai în vedere scopul urm#rit, în acest ca6, ar!umentareaJ persuasiunea& $entru a spori
eficien%a ar!ument#rii, este ine ca num#rul ideilor pe care doreşti s# le de6vol%i s# nu fie prea
mare& ?e asemenea, este mai eficient s#/%i ordone6i ar!umentele de la cele @puternice spre cele
@slae& ste important, de asemenea, s# încerci s# preînt5mpini eventualele contraar!umente ale
partenerului, anticip5ndu/le prin formule de tipul: eu ştiu că###, dar credea###& fără îndoială că###,
însă###
1& Care anume dintre toate acele distrac%ii te/ar tenta şi pe tine, a6i, şi de ce7
a& ?oi dintre voi îşi vor ar!umenta oral, pe r5nd, op%iunea&
& Ceilal%i vor urm#ri cu aten%ie monolo!ul fiec#ruia not5nd pe caiete oserva%iile privind:
/ parcur!erea paşilor care presupun demonstrarea unei opiniiB
/ folosirea lima"ului adecvat e;prim#rii opinieiB
/ calitatea ar!ument#riiJ eficien%a persuasiunii&
c& în final, compara%i, pe a6a oserva%iilor notate, cele dou# @discursuri ar!umentative şi tra!e%i
conclu6ii în le!#tur# cu eficien%a comunic#rii, în fiecare ca6 în parte&
T%pur% 'e monolo1

D *ovestirea4 relatarea orală este o modalitate de e;punere prin care se pre6int# o înşiruire de
înt5mpl#ri& Condi%iile oli!atorii ale povestiriiJ relat#rii sunt: e;isten%a unei succesiuni a eveni
mentelor, aşadar a timpului& pre6en%a unei ac"iuni unitareB plasarea evenimentelor relalate într/un
cadru spa"io-temporal#
1& \ncerca%i aceeaşi @e;perien%# ca la e;erci%iul 1, dar de data aceasta povestind o înt5mplare distrac/
tiv# le!at# de propria e;perien%#& Ceilal%i paşi, a&, &, c& vor fi identici&
Arhaismele sunt forme fonetice sau !rafice, sensuri sau construc%ii !ramaticale apar%in5nd, în
evolu%ia limii, unei perioade dep#şite, dar care continu# s# fie folosite, mai ales cu valoare stilistic#&
Fnele particularit#%i ar>aice s/au mai p#strat în !raiuri& ?e e;emplu, formele verale iotaci6ate de
indicativ şi con"unctiv pre6ent <eu= văz, auz, să spui sau rostirea moldoveneasc# pane, sară, mâni#
1& \ntr/un te;t narativ, lima"ul persona"elor poate fi diferit de cel al naratorului& ;ist# asemenea dife/
ren%e în tip
fiec#rui te;tul lui Nicolae Hilimon7 ?ac# e;ist#, selectea6# c5te un fra!ment care s# corespund#
de lima"&
2& 8otivea6# pre6en%a în num#r mare a ar>aismelor în Sce$e de "ia82 s#cia2/
3& ranspune urm#torul te;t în lima rom5n# contemporan#, actuali6nd !rafia şi lima"ul: 'u unu anu
nainte de ce s-au rădicat Rmil, hatmanul căzăcescu, asupra leşilor, aproape de secere, eram pe atuncea
la şcoală la Saru, în *odoliia, pre cale fiindu de la sat la oraş# (umai ce vădzum despre amiadzădzi
unu nuor, cum să rădică deoparte de ceriu, un nor sau o negură# (e-am gândit că vine o furtună cu
ploaie, deodată, pană ne-am tâmpinat cu nuorul cel de lăcuste, cum vine o oaste stol# )n loc ni s-au luat
soarele de desimea muştelor# 'ele ce zbura mai sus, ca de trei sau patru suli"e nu era mai sus, iară car-
ile era mai gios, de un stat de om şi mai gios zbura de lapământu# Urlet, întunecare asupra omului sosi-
indu, să rădica oarece mai sus, iară multe zbura alăturea cu omul, fără sială de sunet, de ceva# $ă rădi-
ca în sus de la om o bucată mare de ceiapoiadă, şi aşea mergea pe deasupra pământului, ca de doi co"i,
pană în trei suli"e în sus, tot într-o desime şi într-un chip# Un stol "inea un ceas bun şi, dacă trecea acela
stol,
Undelacădea
un ceas şi giumătate
la mas, sosiia
ca albinele de altul, şi aşea stol
gros dzăcea& nicedupă
cădeastol, cât "inea
stolpreste de ce
stol, la trecea
aprândzupănă în deseară#
stol de stol, şi nu să
porniiapănă nu se încăldziia bine soarele spre aprândzu şi călătoriia pană în deseară şi pană la căderea
de mas# 'ădea şi la popasuri, însă unde mânea, rămânea pământul negru, împu"it# (icefrundze, nice
pai, ori de iarbă, ori de sămănătură, nu rămânea# <8iron Costin, !e*#+ise8u &2rii M#d#"ei)
4& dentific"i diferen%ele dintre te;tul dat şi cel o%inut, !rup5ndu/le pe urm#toarele niveluri: fonetic,
orto!rafic şi de punctua%ie, morfosintactic, le;ico/semantic, stilistic&
)& ;prim#/%i opinia despre efectul acestor diferen%e în planul recept#rii te;telor&
%'AL"A$% C"$%#T&
APLICAȚII
1& e6um#, în 2+ / 2) de r5nduri, te;tul&
2& ma!inea6#/%i urm#toarea situa%ie: şti ter6i/aşa şi doreşti s# o%ii o micşorare a ta;elor datorate
între%inerii str#6ii pe care locuieşti& edactea6# o cerere respect5nd toate conven%iile acestui tip de scriere,
utili65nd informa%ii din te;tul lui Nicolae Hilimon: formule de adresare şi finale, nume de persoane sau
de str#6i, ran!uri oiereşti, date calendaristice, cuvinteJ structuri potrivite momentului istoric&
3& Scrie un te;t dialo!at de şase / opt replici, av5nd ca persona"e pe ei6adea C& Cara!ea şi pe !a6da sa,
Andronac>e u6luc, în care s# foloseşti formule adecvate de adresare, de men%inere şi de înc>idere a con/
tactului veral&
4& ;prim#/%i opinia, într/un te;t de 2+ / 3+ de r5nduri, despre modul de petrecere a timpului lier descris
în $cene de via"ă socială# Sulinia6#, în te;tul t#u, toate cuvinteleJ structurile pe care le consideri a fi
adecvate e;prim#rii unei opinii&
)& Completea6# spa%iile punctate indic5nd persoana potrivit# pentru fiecare dintre urm#toarele formule
de adresare: tanti / &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&B nene / &&&&&&&&&B meştere / &&&&&&&&&&&&B ade / &&&&&&&&&&&&B întunecimea ta /
&&&&&&&&&&&B lumin#%ia ta /&&&&&&&&B e;celen%# /&&&&&&&&&&&&&&&B p#rinte /&&&&&&&&&&&&&&&B m# /&&&&&&&&&&&&&&&&B %5c# /&&&&&&&&&&&&&B
re /&&&&&&&&&&&B copile /&&&&&&&&&&&&&&&&&&&B frate /&&&&&&&&&&&&&&&&&B soro /&&&&&&&&&&&&&&&B tu/&&&&&&&&&&&&&&B cucoan#/&&&&&&&&&&&&&
& Selectea6# acele formule pe care consideri c# le/ai putea întreuin%a într/o conversa%ie&
'&
-& ?escrie oral conte;tul
;plic# motivele pentrupentru fiecare
care nu ca6 înc#parte&
consideri ai putea folosi celelalte formule de adresare&
.& Scrie pe fiecare coloan# c5te ) /  termeni apar%in5nd urm#toarelor c5mpuri semantice:
ocupa%ii îmr#c#minte ran!uri distrac%ii
1+& Ale!e unul dintre aceste c5mpuri semantice şi, folosind to%i termenii din coloana respectiv#, scrie c5te
o descriere de ma;imum 1+ r5nduri al c#rei scop s# fie mai înt5i de a informa, iar apoi, de a amu6a&
11& ?escrie,
12& ndic# dou# diferen%e
într/un te;t depecirca
careolepa!in#,
consideri a fi celepl#cut#J
o amintire mai importante,
nepl#cut#între
din cele dou#
ultima tipuride
vacan%# devar#&
te;te&
13& Citeşte cu aten%ie urm#torul anun% pulicitar:
!$ert( spec%al( - Oacant( - Oacant( - Oacant( numa% *n l%m%ta locur%lor '%spon%)%leFQQQ
Vaea Pra.#"ei de a  zile =$ sus *ari3e de a  de ei +e $#a+*eG peisa0 de vis, cazare în vilă de
u *#* c#$3#r*u +ers#$a cai3ica* s#ici*udi$e c#m+e*e$82/ Pe$*ru rezervări, c#$*ac*a8i0$e ur4e$* la
$um2ru de *ee3#$ (6)6///////sau a adresa ```#e;cursii#ro
* f#r# ta;e
I/ ndic# dou# motive care te/ar putea determina s#/%i ro!i p#rin%ii s# dea curs O3er*ei %in5nd seama
numai de informa%iile din te;tul de mai sus&
II/ ndic# dou# informa%ii pe care le consideri utile pentru un eventual client şi care lipsesc din cuprinsul
O3er*ei/
III/ ;prim#/%i opinia despre motivul pentru care nota de susol a O3er*ei <* tar# ta;e= este scris# cu litere
mai mici dec5t restul te;tului&
14& ma!inea6#/%i urm#toarea situa%ie: şti proprietarul unei pensiuniJ case de vacan%# şi doreşti s#/%i faci
cunoscut# oferta turistic# pentru se6onul de var#J iarn#& Scrie un anun% pulicitar de )/1+ r5nduri potrivit
acestei cerin%e&
*I#C!L! *% T%+T
1& ;tra!e din 6iare, reviste, roşuri etc& )/ anun%uri pulicitare şi !rupea6#/le pe dou# cate!orii:
/ cele mai in!enioase
/ cele mai neinspirate&
2& Ale!e unul dintre cele pe care le consideri interesante şi motivea6#/%i opinia într/un scurt te;t&
3& Ale!e unul dintre cele neinspirate şi modific#/1 astfel înc5t s# merite a fi plasat al#turi de cele din prima
!rup#& $o%i ad#u!a desene, po%i folosi culori, po%i varia caracterul literelor etc&
Q(A)(%E DE %E7%
4& Scrie 6ilele s#pt#m5nii în ordinea @cea mai nepl#cut#J @cea mai
pl#cut#, din punctul t#u de vedere&
)& 8otivea6# ale!erea e;tremelor&
& ?escrie oral modul cel mai pl#cut în care î%i ima!ine6i c# ai
putea s# petreci timpul lier, la sf5rşitul s#pt#m5nii& A devenit
vreodat# visul acesta realitate7
Scris# la persoana , sc>i%a con%ine relatarea comic# a mod/

ului în care persona"ul/narator, nenea )ancu a petrecut aşa de
frumos al#turi de c5%iva amici foarte plicitisi"i de repausul
duminical# e;tul se compune dintr/o succesiune de dialo!uri,
al c#ror rol este de a su!era creşterea treptat# a unei dispo6/
i%ii a celor şase amici, întrerupt# de scurte inserturi descriptive&
itlul este înşel#tor, c#ci petrecerea începe într/o "oi, pe 21
mai, de 6iua sf# împăra"i 'onstantin şi Elena# S#r#torile şi
duminicile par îns# la fel de anoste din cau6a lipsei de activi-
tate din oraş& ocmai de aceea, prietinii se vor >ot#rî să lucreze
şi o vor face vreme de cinci ore fără-ntrerupere şi apoi înc#
alte ceasuri, multe, p5n# a doua 6i spre sear#& în fond, te;tul se
dovedeşte a nu fi altceva dec5t ilustrarea comic# a te6ei e;pri/
mate c>iar în primul alineat şi anume c# petrecerile cu mult
înainte pregătite rar se întâmplă să iasă bine& câtă vreme, cele
încinse aşa din întâmplare, pe negândite, aproape totdeauna
izbutesc frumos### ?ar, s# nu uit#m, afirm# naratorul, petre-
cerea nu este ceva atât de neserios cum spun câ"iva în"elep"i,
unii ursu0i şi al"ii fă"arnici#
RE#AUSUL D!MINICAL
'e I/L/ Cara1%ale
*etrecerile cu mult înainte pregătite rar se întâmplă să iasă
!b:er8a ţii pe marginea te>tului bine& câtă vreme, cele încinse aşa din întâmplare, pe negândite,
aproape totdeauna izbutesc frumos###
 ...m! plim$am încet pe Calea De ce oare  De ce, de nece  nu trebuie să ne batem mereu
>ictorieiM calml !ersonal nara capul să filozofam, să tot căutăm cauză la orşice### Destul să con-
tor contrastea0$ c !lictiseala statăm cum se petrec lucrurile, şi din constatarea asta să tragem
e:as!erat$ a amicli Costic$. învă"ătura că+ nici la petreceri de mult puse la cale să nu mergem cu
prea mari închipuiri
negândite, ni se iveştedeprile0
veselie, şi nici să stăm
de petrecere& la îndoială
să mergem când,
cu voie pe
bună,
dacă n-avem altă treabă mai serioasă de făcut - zic mai serioasă,
fiindcă, în via"a noastră scurtă şi trudită, nici petrecerea nu e ceva atât
de neserios cum spun câ"iva în"elep"i, unii ursu0i şi al"ii fă"arnici#
Aşa cel pu"in gândesc eu, şi de aceea am petrecut aşa de frumos
alaltăieri noaptea#
1oia trecută, C mai, neavând treabă, mă plimbam încet pe 'alea
Bictoriei, pe la şapte seara, privind la forfoteala aceea de căleşti,
bir0i, automobile  ce mul"ime? ce elegan"ă? ce belşug?### cum rar se
vede chiar în oraşele cele mai prospere  şi mă gândeam+ cine or fi
aceia care au scornit de la o vreme că-n "ară e sărăcie, că s-a scumpit
traiul şi că suntem amenin"a"i

de o criză agricolă ce
moftangii?
*e când gândeam aşa, iacătă, dau piept în piept cu amicul meu

'ostică *arigoridi - care, contrariu felului său cunoscut de to"i, are
acum aerul unui om prea pu"in vesel#
/ onşer - îmi zice  nevastă-mea s-a dus la "ară cu copiii, la
neamurile ei, tocmai în uscel### Eu n-am vrut să merg### mai întâi, mi-
 2u le tre$uie şi lor o -i de odih# afost lene să mă scol aşa de diminea"ă& şi pe urmă, drept să-"i spun,
n! Remarc$ modl di1erit n nu-mi plac petrecerile patriarhale& eu sunt orăşean& mie-mi place
care cei doi !erce! com!orta oraşul### dar### nu duminicile şi sărbătorile# (-am văzut ceva mai urât
mentl or$#enilor n 0ilele de pe lume decât
prăvăliile un oraş mare
cu obloanele lăsateîncazilele de repaus
pleoapele dominical?
în somn### %oate
'e somn?###
s$r%$toare.
*este tot închis?### $ă vrei să te spânzuri, n-ai de unde să-"i cumperi un
ştreang### /ipsa asta de activitate, de via"ă, de mişcare comercială mă
apasă pe umeri, mă trage şi pe mine la somn& şi nu pot dormi măcar
-parcă sunt în stare de insomnie### i când mai văd şi toată
mitocănimea asta parvenită, prostimea asta elegantă, învârtindu-şi
roatele cu cauciuc în neştire, îmi vin fel de fel de idei###
prime0dioase### De un ceas umblu să dau de un prietin### parcă to"i au
intrat în pământ?
 ...în dreptul lui Capsa... Casa / )ată, m-ai găsit pe mine, îi zic eu#
Ca!sa- cele%r 7otel- co1et$rie Sine că te-am găsit, nene lancule? Afurisit să fie repausul duminical?
#i ca1enea 1ondat$ n anl @',) - Dragă 'ostică, recunosc, în adevăr, că un oraş mare în repaus
de 1ra"ii aromDni Vasile- Anton- dominical nu este aşa de frumos ca în plină activitate& şi mie-mi face
Constantin #i ri/ore- ele3i ai aceeaşi penibilă impresie ca şi "ie### Decât, ia să ne gândim şi la
cele%rli co1etar 1rance0 oamenii care muncesc, o săptămână întreagă, de diminea"ă până
<oissier- !e ;odl Mo/o#oaiei seara târziu### (u le trebuie şi lor o zi de odihnă
5a0i Calea Victoriei8 Da, răspunde amicul meu, dar în loc să se odihnească, îşi fac băşici pe
 ...la lordache, în Covaci# cnos tălpi umblând toată ziua gură-cască, şi seara cad mor"i de oboseală#
ct local de !etrecere- sitat n -Sine& dar s-au recreat### au petrecut###
centrl <cre#tili- !e strada
/ Da? s-au îmbătat?
/ Dar ce să facă### să citească psalmii proorocului David### i
Co3aci.
pe urmă, dă-mi voie să-"i spun că-mi pare rău să aud de tine, spirit
modern, suflet aşa de uman, vorbind astfel despre lumea muncitoa-
re### şi asta numai de necazul urâtului### $ă presupunem că se-mbată
şi poporul### Ei? şi### parcă###
/ în"eleg ce vrei să zici?
/ ###Ei? apoi
/ (u ştiu, monşer& dar sunt plictisit ca un că"el pe care stăpânul
l-a uitat încuiat în casă### îmi vine să urlu de urât### Ai treabă
/ Deloc#
/ Unde mănânci astă-seară
/ )ndiferent#
/ Brei să mâncăm împreună
/ ai ales#
/ Unde zici
/ Unde pofteşti#
*ornim amândoi la vale# *e drum, 'ostică, privind la obloanele
prăvăliilor, bombăneşte mereu### )n dreptul lui 'apsa, întâlnim pe alt
prieten& îl luăm, fără vorbă multă, ca de rechizi"ie& la răspântia
bulevardului, încă doi& îi înhă"ăm& în dreptul lega"iunii ruseşti, încă
unul e prizonier### 'urios lucru? %o"i foarte plictisi"i de repausul
duminical& şi cu cât banda sporeşte, cu atât dispare plictiseala? %o"i
şase - oameni de condi"ie frumoasă în societate  a0ungem, aproape
bine dispuşi, la lordache, în 'ovaci#
$us, pe terasă###
-Domnilor - zice 'ostică - trebuie să şti"i că, gra"ie întâmplării
fericite că v-am întâlnit, mi-au fugit din minte nişte idei foarte
negre### Dacă, adineaori, nu-ntâleampe nenealancu, mergeam, cum
eram de plictisit, drept la gară, să mă arunc subt roatele primului
tren la-ndemână# Bă mul"umesc### $unte"i salvatorii vie"ii părintelui
 U$i0ersul # cotidian %cre# copiilor so"iei mele, care era să citească mâine, la 'âmpulung, în
tean- 1oarte cnosct la nce!tl Fniversul, încă o nouă tragică sinucidere la sta"ia S##?### Ei bine, fap-
sec. al KKlea- conds de Li/i tul acesta, că, din fericire, v-am întâlnit, combinat cu faptul, nu mai pu"in
Ca00a3illan fericit, că astăzi este ziua mea onomastică, sf împăra"i 'onstantin şi
 =f. împ!raţi Constantin şi &lena Elena, ne obligă+ pe mine să vă rog, iar pe dv# să primi"i, a face eu cinste
S$r%$toare reli/ioas$- n )@ astă-seară#
mai. )) sărutăm cu to"ii şi, care mai de care, îi urăm+
-/a mul"i ani, 'ostică? 'u noroc, sănătate şi veselie?## i cinstit
socru, dragă 'ostică?
*e urmă, din parte-mi, îi cer scuze că am uitat să-l felicit, fiind-
 ...nec!-ând su$ prescripţiile că, necăzând sub prescrip"iile legii repausului dominical, nu "in
repaosului duminical...M !entr niciodată socoteala sfin"ilor#
c$ este rentier #i n mnce#te 'ostică se-ntoarce-n loc şi deodată, vesel ca totdeauna, strigă+
niciodat$Q
- Săiete? aperitive, lista şi răcitori în lege? să vie?
tiu c-am petrecut?
'e chef### şi, dacă trebuie să fim drep"i, 'ostică a plătit de două
ori petrecerea improvizată - şi cu bani şi cu spirit / ce vervă?### Din
când în când, constatând că lăsăm Ksă se răceascăMpaharele noas-
tre pline, ne strigă, ridicând pe al său+
- 1os repausul dominical?### $ă lucrăm?### lucra"i, domnilor?
)ar noi împărtăşind părerile lui, lucrăm cu stăruin"ă### 'e activitate?
 Cele cinci ore de mnc$G- pe 'inci ore fără-ntrerupere, pe nerăsuflate###
ner!suflate a l$sat rmeJ e 'am pe la deşteptatul rândunicilor"al?### Aperitive, CN& baterii, N&
ne3oie de sforţ!ri eroice !entr şampanii, C, şi pachete de regale### şi F rânduri de marghilomane#
a !tea articla c3intele. !oarte - cum m-aş putea e;prima în termeni mai aleşi, adică mai
potrivi"i -foarte### gata### coborând frumos, însă pe tăcute -nu o
tăcere lugubră, totuşi solemnă### (e reculegem#
A0ungem 0os, unde mo"ăie câ"iva bir0ari, pândindu-şi prada mati-
nală& ne oprim pu"in să aspirăm până-n adânc praful sănătos ridicat
spre firmament de târnul municipal#
'ostică, după o sfor"are eroică întreabă+
/ Un:e me:gem
(oi medităm un moment### Eu ridic din umeri### 'eilal"i, ca şi mine#
-Si:0ar?
i, câte doi, câte doi, binişor, ne-am aşezat frumuşel în trei bir0i#
Eu cu 'ostică pornim înfrunte### 3ic, eu acuma, lui 'ostică+
- Un:e me:gem
'ostică ridică din umeri, şi pe urmă mă sărută& îi plătesc prompt
cu aceeaşi monedă#
Din 'ovaci, apucăm la dreapta-n sus pân elari& din elari,
apucăm la dreapta pân /ipscani& din /ipscani, la stânga - şi 'ostică
mă sărută şi zice+
-Eş: du :ce, :ne )ancule?
-$ân:tu :tă, 'o:tică?
 ...la Şosea...  oseaa >isele11- - %u:tă du:ce, :ne )ancule?
!rinci!ala 0on$ 3erde a ora#li
i râzi### i, dând să mă pupe încă o dată, nu ştiu cum face, că-mi
!Dn$ a0i- #i loc de !romenad$. ridică pălăria, care-mi
- Si:0ar?### zboară
pă:ria l:nea afară din trăsură, înapoi spre lordache#
)ancu?
 A"unem la +!pt!rie. lin.
2prim### Sir0arul mi-aduce pălăria# 'ostică mi-o pune pe cap###
E3ident- tot c mncitoriGQ mai îndesat### ca să nu-mi zboare### i râzi### i ne pupăm du:ce###
Dar unde ne aflăm *e bulevarvul 'ol"ei, aproape de *ia"a Bictoriei#
/ Une:e me:gem, mă, :mboule ###ştii întreabă 'ostică pe bir0ati
/ /a /ăptărie, conaşule& cum să nu ştiu
- E :mb:avo? îi răspunde 'ostică& şi pe urmă cătră mine+ auzi ce
ide: fumoasă a-vut :mbou?
Dar celelalte două bir0i nu se văd în urma noastră#
/ (e-a t:ădat, ca nişte laşi, :ne )ancule?
Aerul de la osea ne face mult bine# A0ungem la /ăptărie# *lin?

Acolo, cei patru amici, care au sosit, prin 'alea Bictoriei, înain-
 Aerl de la osea- #am!ania la tea noastră, ne aşteaptă& ei nuputeu crede că i-am trădat ca nişte laşi#
$otul calului, ca1eaa tare- #i 'âte un pahar de şampanie, la botul calului? - etc#??? etc#????
1ac e1ectl4 de acm lim%a se $ă se facă ziuă### =ândunelele au şi plecat la vânătoare### =eintrăm
de0lea/$ #i comnicarea re3ine în 'apitală, în căutarea unui0var" cu cognacfin### Am găsit###
normal$G. 'iudat efect face cafeaua tare?### (i s-a dezlegat limba### )eşim###
E lumină mare### 2 aglomera"ie### Un accident### $ă anun"ăm
$alvarea? ###(e apropiem###
Un cetă"ean sade 0os pe marginea trotuarului şi nu vrea să se
scoale, cu toate insisten"ele sergentului#
-'e e întreb pe sergent#
/ E repaosul dominical, domnule+ nu mai poate umbla& trebuie să-l
ridic de-aici, să nu-l calce vreo trăsură### Raide, sus?
i dă să-l ridice& cetă"eanul se lasă greu din balamale, scapă din bra"ele
omului ordinii şi se aşează iar la loc# ))privesc de aproape### îl cunosc###
este un e;celent culegător tipogrcf om în vârstă şi foarte cumsecade# 3ic+
/ $coală, monşer, nu face pentru d-ta să te dai în spectacol### eşti
om serios, tată de familie###
 &fectele nenorocite ale repausu# / Sa, pe tat-tu? răspunde el#
lui duminical snt- e3ident- altele - îmi pare rău - adaug eu - că n-ai în"eles bine morala mea###
decDt cele descrise n !rima Sa am în"eles& dar vorba mea e+ unde găsim noi acuma ciorbă de
burtă
!arte a te:tli4 atnci 1sese
3or%a de !lictiseala amicilor- - D-tale "i-ar trebui acuma un0var" cu cognacfin ###nu ştii ce bine
acm- de %e"ia ti!o/ra1li. "i-arface?
Comicl sita"iei re0lt$ tocmai - oft?### Am băut0var" la 'omşa### ciorbă de burtă? n-auzi
din modl di1erit n care este !er Dar 'ostică, foarte-ncântat de vorbele acestea, zice+
ce!t$ na #i aceea#i sita"ie4 - (:ne )ancule, schembea, ca:va s:zică### tii că are o idee fru
ceea ce este considerat n 3ici
moasă? hai la o schembea?
/-am suit pe cetă"ean în bir0ă şi am pornit la pia"ă# *e drum
n ca0l celorlal"i- de3ine n
cetă"eanul dormea stra0nic în bra"ele lui 'ostică#
com!ortament !er1ect acce!ta%il - Uite la el, în ce hal? zice 'ostică### Uite, domnule, efectele
n ca0l 3or%itorli. nenorocite ale repausului domenical?
 ...în toiul halei...# Halele Cen - Dragă 'ostică - zic eu - oricum, lumea noastră are nevoie şi
trale din ;ia"a Mare sa ;ia"a de asta, de repaus domenical, după atâta trudă### i mai la urmă,
<i%esc Vod$- demolate n anl to"i, to"i suntem nişte### strica"i#
@2'( din ordinl li Nicolae i cu to"ii ne-am dus prin urmare să ne dregem lângă hală#
Cea#esc- data din @'B). Adevărul e că schembeaua dreasă bine cu pu"in ardei roşu, este la
ona a 1ost- !Dn$ n momentl ocazie, superioară cafele cu cognacfin - drege### lucru mare?
demol$rii- !rinci!all 3ad com / După schembea, pe la şapte de diminea"ă, în toiul halei, luăm
ercial al Ca!italei. seama că amicul nostru, culegătorul, a dispărut dintre noi#
/ (e-a trădat, zice 'ostică& amicul d-tale este un laş?
Dar n-apucă să isprăvească vorba, şi iată iar amicul meu, spălat
şi dichisit, cât s-a putut mai bine### a fost la bărbier###
-Ei? acuma, unde mergem îl întreabă 'ostică#
-Eu- răspunde omul nostru - mă duc la atelier### După repausul
dominical, începem la şapte### $unt şef de echipă, nu pot să fac blau#
$-a scuzat dacă ne-a făcut cumva vreo necuviin"ă, ne-a mul"umit
frumos, de cinstea ce i-am făcut şi aplecat la treaba lui#
(oi - am de0unat - mai devreme - la /ăptărie -până seara#
D)'Ț)2(A=
mo$tan1%u9 s&m& / <fam&= om neserios pe care nu se poate conta, fle/

car <şi şmec>er=
mon:er9 s&m / <fran%u6ism fam&= termen familiar cu care o persoan#
se adresea6# unui #rat
m%toc(n%me9 s&f& / mul%ime de mitocani <de la mitocan E suf& /ime=,
om cu comport#ri !rosolane, vul!are, #d#ran
)ater%e9 s&f& / un litru de vin şi o sticl# de sifon luate împreun#

mar12%loman9 s&n& / cafea turceasc# fiart# cu rom sau cu coniac
Concepte opera ţionale &ar79 s&n& / cafea nea!r#, tare
8o$olo. i$'erior  1orm$ de sc2em)ea9 s&f& / cior# de urt#
enn" care n se !ronn"$ c /las a $ace )lau9 e;pr& / a lipsi, a tra!e c>iulul
tare- 1$r$ destinatar adresat- EX#L!RAREA TEXTULUI
a!ar"inDnd ni !ersona. Se ca 1oia trecută, C mai, neavând treabă###
racteri0ea0$ !rin4 tendin"a 1olosirii 1& ?escrie împre"ur#rile înt5lnirii dintre persona"ul/narator şi
tim!li !re0ent #i a !ersoanei I- amicul Costic# $ari!oridi&
!re0en"a nor 3er%e
ândi, a cueta, cte ândire
a "udeca, 5a
a chi$-ui, 2& torul
Selectea6# cele s#u
şi amicul dou# secven%e,
descriu din mul%imii
forfota deutul te;tului,
pe CaleaînMictoriei&
care nara/
a reflecta, a medita etc.8 sa dicen# 3& Compar# modul diferit în care cei doi percep a!ita%ia str#6ii şi
di La -ice, a spune, a r!i, a vor$i, numeşte c5te o tr#s#tur# de caracter a fiec#rui persona", ce poate
a se adresa etc8- a ad3er%elor de fi dedus# din aceste diferen%e de percep%ie&
nt$rire- a e:clama"iilor- a intero 4& 8otivea6#/%i op%iunea pentru fiecare ca6 în parte&
/a"iilor etc. onşer### când mai văd şi toată mitocănimea asta###
Locu'or  termen sinonim c
1& Selectea6# trei / patru formule de adresare pentru a oserva cum
emi"$tor- !ersoan$ care 3or%e#te.
varia6# ele în func%ie de interlocutori&
2& ?escrie raporturile dintre persona"e, %in5nd seama numai de
su!estiile oferite de aceste formule&
3& Selectea6# dou# / trei formule de referire pentru a oserva cum
4& varia6# ele în func%ie

Ce informa%ii de locutor&î%i ofer# asemenea formule7
despre persona"e
8onolo! şi dialo!
1& dentific# o secven%# potrivit# pentru a ilustra conceptul
monolo! interior şi indic# toate caracteristicile acestuia,
pre6ente în te;tul selectat&
2& ?escrie modul în care !5ndeşte locutorul despre persoanele
vi6ate, folosind numai informa%ia oferit# de formulele de
referire selectate&
3& 8otivea6# folosirea în mod repetat a apostrofului în dialo!ul
celor dou# persona"e&
4& Gna!inea6#/%i şi descrie !esturile, mimica, tonalitatea şi ritmul voririi adec/
)& vate conte;tului

;plic# în care
"ocul de se produce
cuvinte dialo!ul dintre
din urm#torul sc>imcelede
dou# persona"e&
replici:
/ Eş: du:ce, :ne )ancule?
/ $ân: tu :tă, 'o :ticăl
/ %u:tă du:ce, :ne )ancule?
Comicul
1& Numeşte modalit#%ile de producere a comicului în sc>i%a lui &G&
Cara!iale&
2&Ar!umentea6#/%i afirma%iile pentru fiecare modalitate identifi/
cat#, în parte&
3& Numeşte mi"loaceleJ procedeele de caracteri6are a persona"elor,
e;istente în te;t& ;emplific# fiecare dintre mi"loaceleJ pro/
cedeele identificate, apel5nd la te;tul lui Cara!iale&
4& ndic# dou# tr#s#turi ale lui Costic# $ari!oridi, respectiv, ale lui
nenea ancu, %in5nd seama numai de lima"ul acestora&
Ar!umentea6#/%i afirma%iile pentru fiecare tr#s#tur#, în parte&
)& ?escrie oral impresia produs# de lectura te;tului&
LIMB& *% C!M"#ICA$%
EX#RIMAREA !RALĂ
D%alo1ul este o convorire între cel pu%in dou# persoane, care se adresea6# alternativ una alteia&
8#rcile sale !rafice sunt linia de dialog sau ghilimelele şi alineatul#
1& ma!inea6#/%i şi descrie, într/un te;t de cel mult cinci r5nduri, cadrul în care ar putea avea loc o dis
cu%ie între urm#torii parteneri de dialo!, av5nd ca tem# petrecerea timpului lier în eeU/end&
$reci6ea6#, de asemenea, şi o posiil# finalitate a acestei discu%ii:
a& doi cole!i de anc#B
& p#rin%i şi cei doi copii ai lorB
c& diri!intele, elevii clasei a K/a CT şi directorul şcolii&
2& Ale!e una dintre cele trei variante de mai sus şi scrie un dialo! format din patru / cinci perec>i de
replici&
T%pur% 'e '%alo1

D 'onversa"ia cotidiană este o form# familiară4 informală de comunicare oral#, dialo!at#& a se
creea6# continuu, prin interac%iunea voritorilor, f#r# a fi !uvernat# de re!uli stricte, tar# limit#ri
în privin%a temelor şi tar# a necesita un cadru special al desf#şur#rii&
D =eguli ale dialogului indiferent de tipul dialo!ului, acesta presupune respectarea c5torva re!u/
li, între care acordarea aten%iei partenerului, pre/luareaJ cedarea cuv5ntului la momentul oportun,
do6area particip#rii la dialo!& ?ialo!ul presupune şi folosirea unor formule de ini"iere 5alo,
buna-ziua, salut etc=, de men"inere 5în"eleg, te ascult, desigur etc&= şi de închidere 5la revedere,
pa, cu bine etc&= a contactului veral& Ca şi în ca6ul monologului <v& pa!& --=, este ine s# acor6i
aten%ie e!al# at5t comunic#rii verale c5t şi celei nonverale şi paraverale, %in5nd seam# toto/
dat# de auditoriu şi de conte;t&
Aten7%eQ vit# s# monopoli6e6i discu%ia, nu da semne de ner#dare <sau de plictiseal#= în timp ce
voreşte partenerul, nu încerca s#/%i demonstre6i cu orice pre% superioritatea&
1& Scrie c5te o posiil# formul# de ini%iere a unei conversa%ii telefonice purtate cu o rud# <unc>iJ
m#tuş#= pe care vrei s# o felici%i de 6iua numelui, respectiv, una de înc>idere&
2& Scrie c5te o formul# de ini%iere şi de înc>idere a unei conversa%ii cu urm#toarele persoane şi în urm#/
toarele conte;te: un t5n#r necunoscut, de aceeaşi v5rst# cu tine, c#ruia îi ceri o informa%ieB o profe/
soar# de la şcoala unde înve%i, pe care o ro!i s#/1 c>eme din cancelarie pe diri!intele t#uB fratele t#u
mai mareJ sora ta mai mare, pe care îl ro!iJ o ro!i s# te a"ute s# re6olvi o tem# dificil# pentru şcoal#B
uniculJ unica pe care îi anun%i la telefon c# le vei face o vi6it# a doua 6i&
D e>nici ale dialo!ului eficient

/ adecvarea la situa%ia de comunicare <partener, conte;t= presupune aceleaşi re!uli precum cele
discutate la monolo! <v& pa!& -.=& Aşadar, aten%ie la ale!erea tipului de lima"ul <formal, infor/
mai=, la auditoriu <v5rst#, num#rul persoanelor, rela%ia dintre voi, competen%a voastr# în dome/
niul aordat etc=, la conte;tul în care se reali6ea6# comunicarea <în clas#, în afara clasei, în fa%a
unor martori etc=, la reac%ia parteneruluiJ partenerilor&
/ elementele nonverale <!esturi, mimic#, po6i%ia corpului= şi paraverale <tonalitate, accent,
pau6e în vorire, ritm=&
/ adecvarea la scopul comunic#rii <informare, ar!umentareJ persuasiune=&
1& nte!rea6# fiecare dintre urm#toarele replici în c5te o construc%ie dialo!at# adecvat# situa%iei de comu
nicare su!erate:
a& / Nici eu nu ştiu ce s# cred despre toate c>estiile astea&
& / Aşadar, pe m5ine&
c& / e aştept de o "um#tate de or#, şi nu e prima oar# c5nd înt5r6iiR
2& #spunde cu ?A sau NF la urm#toarea întreare: Hormula de înc>idere a conversa%iei este adecvat#
formulei de ini%iere7 ?ac# r#spunsul este ?A, motivea6#/%i acordul& în ca6ul în care consideri c# NF
a&este adecvat#,
/ 'âte scrie
ceasuri formula
sunt, pe care o consideri potrivit#&
itică
- 'âte a fost ieri pe vremea asta#
& / Sir0ar? slobod
-Da, conaşule###
- Atunci, du-te acasă#
c& / Pi-aşface curte, domnişoară - zice itică unei tinere telegrafiste - dar vai? n-am cura0& ah? ştiu
cât eşti de crudelă?
/ 'um, domnule itică de unde ştii
/ *arcă eu n-am văzut cum ba"i depeşile?
<&G& Cara!iale, itică6
3& Fneşte cu o linie formula de ini%iere a unei conversa%ii, din prima coloan#, cu formula de înc>idere
potrivit#, din a doua coloan#:
$alut? $ă fii mai atent altă dată?
Sună ziua, domnule? %e pup?
$ăru: mâna? >?
!i"i amabilă, vă rog### ("":?
Rei, tu, ăla de acolo?### ul"umesc, am în"eles?
(u te supăm, spum-niterog### /a revedere#
'e faci, domnule Eşti chior### $ăru: mâna?
Pi-ai făcut tema la chimie ul"umesc?
4& Citeşte cu voce tare urm#toarea replic#:

/ Si:0ar?### pă:ria )u: nea )ancu? 8otivea6# punctua%ia, eviden%iind şi rolul ei în plan stilistic&
)& ma!inea6#/%i c# persoana care rosteşte urm#toarele cuvinte este 5l5it# şi rescrie replica, apel5nd
la semne de punctua%ie adecvate, astfel înc5t s# su!ere6e pe c5t e posiil aceast# caracteristic# a locu/
torului:
/ Rai să mergem la /ăptărie, cu trăsura?
& înlocuieşte replica nonverbală cu una verbală, adecvat# situa%iei de comunicare 5partener, conte;t6+
/ erge"i departe întreabă domnul#
/ De? departe şi nu departe###
/ ###
/ *ână la ărăşeşti###
/ *ână la ărăşeşti?
<&G& Cara!iale, Acceera* $#/ )
'& ma!inea6#/%i şi descrie mimica, !esturile care ar treui s# înso%easc# replica nonveral# de mai sus&
-& econstituie conte;tul <loc, timp, persona"e etc&= în care are loc urm#torul sc>im de replici:
)n fa"ă, la câ"iva centimetri, eraT cuierul cu paltoanele elevilor# *e gulerul unuia mai era prins un
măr"işor# $e întoarse, străbătu încet culoarul între bănci şi se aşeză la catedră# Elevii ridicară capetele
urmărindu-l curioşi# K Unde am rămas M întrebă el# K(u e;istă scriitor valoros care să nu şefi inspirat din
tezaurul de sim"ăminte adânci al crea"iei populare M, citi premianta clasei# KDa, spuse el# Deschide"i cartea
la pagina LO şi face"i e;erci"iul # %oată lumea#M &&&T @ 'e vă uita"i - "ipă el înăl"ând br0isc privirea# %oată
lumea să lucreze?M &&&T
K*oftim M întrebă $ebastian cu glas tare şi-şi luă palmele de la ochi# Din banca întâi, premianta cla-
sei, ridicată în picioare, îl privea cu un zâmbet în"elegător# K $puneam - reluă eleva cu un ton nedumerit, dar
oarecum mândră că tocmai ea are nedumerirea asta - că el nici nu fuge, nici nu se apără# M K 'e e;erci"iu
v-am datM întrebă $ebastian# KE;erci"iul , pagina LOM, răspunse premianta# $ebastian aruncă o privire
spre manual# Kîntr-adevăr, răspunse el, nici nu fuge, nici nu se apără### da, aşa e# M KDe ce M întrebă eleva,
gata să plon0eze spre caiet# &&&T KDeoarece, răspunse $ebastian tare, revenindu-şi şi sculându-se de la ca-
tedră, el face altceva, dragi copii+ el îşi transformă moartea într-o nuntă# M Elevii scriau de0a febril, con-
centra"i# K 2 nuntă mărea"ă, continuă $ebastian păşind printre bănci, o nuntă de propor"ii cosmice la care,
ia să vedem, cine iau parte M i-n timp ce premianta dădea prompt răspunsul &&&T el se afla din nou lângă
cuier###
<oan Iroşan, Marea
am2r2ciu$e) .& ma!inea6# r#spunsul prompt pe care îl fân premianta#
$tructura dialogului
( unitatea minimal# din care se constituie dialo!ul se numeşte replică# eplicile pot fi verbale,
nonverbale sau mi;te# n dialo!, replicile se intercondi"ionează, pot r#m5ne neterminate ori pot
fi continuate de c#tre partenerul de dialo!& le pot fi construite su form# de perechi sau în gru-
pa0e mai ample etc&
;plic# efectul comic produs de urm#toarele replici, din sc>i%a C2dur2 mare de &G& Cara!iale,
f#c5nd oserva%ii
continuate de c#treasupra modului
partenerul cum acestea se intercondi%ionea6#, r#m5n neterminate ori sunt
de dialo!:
Domnul+ /a câte vine d# 'ostică seara la masă
!eciorul+ 'are d# 'ostică
D#+ $tăpânu-tău#
E+ 'are stăpân, domnule
D#+ Al tău### d# 'ostică#
E+ *e stăpânu-meu nu-l cheamă d# 'ostică& eproprietar###
D#+ EB# şi dacă-i proprietar
E+ îl cheamă d# *opescu#
D#+ i mai cum
E+ 'um, mai cum
D#+ !ireşte### *opescu, proprietar### bine### şi mai cum
E+ (u pot să ştiu#
D#+ (u-l cheamă 'ostică *opescu
E+ (u#
D#+ (u se poate#
E+ Sa da, domnule#
D#+ Apoi vezi
E+ 'e să văz
D#+ îl cheamă 'ostică
E+ Sa, itică#
D#+ itică&&& peste poate?### 'e stradă e aici
E+ (umărul CC bis###
D#+ (u e vorba de CC bis#
E+ A zis domnul că nu vrea să puie C, că e fatal#
D#+ (-are a face C### Eu te-ntreb de stradă# 'e stradă e asta
!+ $trada *acien"ii###
D#+ $trada *acien"ii### imposibil?
E+ (u, domnule, e strada *acien"ii#
D#+ Atunci, nu e asta#
!+ Sa-i asta#
D#+(u#
!+ Sa da#
D#+ Eu caut din contră, strada $apientei, CC bis, strada $apien"ii, d# 'ostică *opescu#
2& \mpreun# cu un cole! interpreta%i în fa%a clasei dialo!ul reprodus de mai sus, încerc5nd s# adapta%i
tonul, ritmul voririi, mimica, !esturile la con%inut& Cole!ii v# vor privi şi vor face comentarii asupra
reuşiteiJ nereuşitei interpret#rii voastre&
T%pur% 'e '%alo1

Discu"ia argumentativă, raportat# la conversa%ie, poate fi caracteri6at# prin restric%ii privind
cadrul desf#şur#rii, tematica şi finalitatea#
Argumentare
varea şi contraargumentare
şi concluzia# în dialog
n ceea ce priveşte te>nica şi presupun,
lima"ul, v&înpa!&
!eneral, etape: afirma"ia, moti-
treicontraar!umentarea
--/-. pre/
supune reluarea ar!umentelor partenerului şi comaterea lor punct cu punct, prin demonstrarea
netemeiniciei acestora&
Aten7%eQ ndiferent de opinia ta, evit# tonul e;cesiv, "i!nirea partenerului <care se poate pro/
duce nu doar prin cuvinte, ci şi prin !esturi nepotrivite, prin mimic#, prin lipsa aten%iei ori prin
felul în care îl priveşti=, afişarea unui aer de superioritate etc&
1& Scena reprodus# mai "os, apar%in5nd farsei într/un act C#$u !e#$ida 3a82 cu Reac8iu$ea a lui &G&
Cara!iale, deşi construit# în c>eie comic#, este un un e;emplu pentru aplicarea cunoştin%elor
despre argumentare şi contraargumentare# $reci6ea6# cadrul, tematica şi finalitatea acestei discu%ii&
2& ?elimitea6#, secven%ele care compun, succesiv, etapele argumentării şi ale contraargumentării#
dentific#, apoi, cuvinteleJ structurile specifice ar!ument#rii şi contraar!ument#rii în dialo!&
?iscuta%i pe !rupe de patru / cinci cole!i şi compara%i/v# re6ultatele pentru a constata "uste%ea
oserva%iilor&
SCNA 
fimi%a: I###J /eonido???
SCNA 
Geonida <scul5ndu/se din somn, sp#im5ntat=: :Ai? ce e fimi%a:
/eonido? scoaB că-ifoc, /eonido? Geonida <speriat=: Unde-
ifoc fimi%a: $coaB că-i revulu"ie, bătălie mare afară?
Geonida: Aş? vorbă să fie? 'e te pomeneşti vorbind, domnule
fimi%a: Sătălie la toartă, soro+ pistoale, puşti, tunuri, /eonido, "ipete, chiote, mare lucru, de am sărit
din somn?
Geonida <lu5nd/o cu inişorul=: itule, nu-i nimica& ştii cum eşti dumneata nevricoasă, unde am vorbit
toată seara de politică, te-ifi culcat şi cufa"a-n sus şi ai visat cine ştie ce# fimi%a <impacientat#=:
/eonido, deşteaptă sunt eu acuma Geonida: Apoi de? itule, asta dumneata ştii#
fimi%a <atins#=: Sravos, bobocule? nu m-aşteptam ca tocmai dumneata să te pronun"i cu aşa iluziiV în
contra mea& te credeam mai altfel### îmi pare rău?### 'ucoane /eonido, sunt deşteaptă& am auzit acum
cum te-auz şi m-auzi### revulu"ie, bătălie mare?
Geonida: Sine, itule, stai, nu te importaVV degeaba# De când m-ai deşteptat pe mine, ai mai auzit
ceva
fimi%a: (u#
Geonida: Apoi de? cum vine treaba asta spune matale###
fimi%a <cam în nedomiririe=: De, soro, ştiu şi eu
Geonida: Apoi,
revulu"ie să vezi
fi fost, să Dar###
zicem& s-o
###numai
ştiiluăm şi pe că
dumneata partea
n-areailaltă,
nimini să vedem
voie ce-ai săfocuri
să descarce mai zici# Sine,e ordin
în oraş chiar
de la poli"ie###
fimi%a <aproape r#sconvins#=: De? bobocule, să zic şi eu cum zici, că după cum le spui dumneata, una
şi cu una fac două, n-are de unde să te mai apuce omul### <st5nd la !5nduri şi iar îndoindu/se= Da: bine,
soro, am auzit, am a-u-zit, cum s-auz ce nu era ce-am auzit dacă nu era nimica Geonida: Ei
domnule, câte d-astea n-am citit eu, n-am păr în cap? .lumeşti cu omul? $e-ntâmplă### 5cu tonul unei
teorii sigure6 că fiincă de ce o să mă-ntrebi### 2mul, bunioară, de par egzamplu, dintr-un nu-ştiu-ce
ori ceva, cum e nevricos, de curiozitate, intră la o idee& a intrat la o idee fan-
dacsia e gata& ei? şi după aia din fandacsie cade în ipohondrie# *e urmă, fireşte, şi numica mişcă#
fimi%a: 'omedie, soro? <minun5ndu/se= Aşa o fi?
Geonida: Sunioară şi dumneata acuma, o ipohondrie trecătoare& nu-i nimica### Rai să ne culcăm+
noapte bună, itule?
fimi%a: (oapte bună# 5încă nedomirită oarecum, stinge lampa şi se vâră în pat6
Geonida <dup# o pau6#=: (u te mai culca cufa"a-n sus, itule, că iar visezi#
V alu6ii
** nu te/nfuria, nu te amala
3& Hii atent şi la rolul conectorilor în construirea unei ar!ument#ri& ?e e;emplu, în ?ar&&& s-o mai luăm
şi pe partea ailaltă###, con"unc%ia e;prim# un anumit raport între propo6i%ii, sin!urul posiil în con/
te;t& (ricare alt element de rela%ie ar face enun%ul asurd& Aceeaşi oserva%ie este valail# şi în situ/
a%ii precum: ###am auzit acum cum te-auz şi m-auzi###& Sine, c>iar revulu"ie sz#fi fost, să zicem& ###nu
ştii dumneata că n-are nimini voie să descarce focuri în oraş etc& ;plic# modific#rile de sens care
s/ar produce în ca6ul folosirii altor conectori şi tra!e conclu6ii privind rolul acestora în comunicare:
]i&&& s-o mai luăm şi pe partea ailaltă###&### am auzit acum cum te-auz sau m-auzi& Sine, c>iar revu-
lu"ie şa fi fost, să zicem& &&&de ce nu ştii dumneata că n-are nimini voie să descarce focuri în oraş
%'AL"A$% C"$%#T&
1& e6um# sc>i%a Re+ausu d#mi$ica în ma;imum cincispre6ece r5nduri&
APLICAȚII
2& Scrie o continuare de ) / 1+ cuvinte a primei replici, adecvat# conte;tului şi situa%iei de comunicare:
/ $ă presupunem că se-mbată şi poporul### Ei? i### parcă# &&&&&T
/ în"eleg ce vrei să zici?
3& ;plic# "ocul de cuvinte din enun%ul: Din când în când, constatând că lăsăm Ksă se răceascăM
paharele noastre pline, ne strigă, ridicând pe al său####
4& ;prim#/%i opinia despre semnifica%ia punctua%iei propo6i%iei finale a sc>i%ei: (oi - am de0unat - mai
devreme / la /ăptărie - până seara#
)& Selectea6#, din lista urm#toare, toate elementele de rela%ie care ar putea fi plasate în spa%iile
punctate: sau, şi, dar, iar, ori, deci, aşadar# ;plic# motivele care te/au determinat s# faci aceast#
selec%ie& ma!inea6#
Am cump#rat conte;te în care ar putea fi întreuin%ate şi celelalte elemente de rela%ie&
mere&&&&&&&pere&
Cump#r mere&&&&&&&pere&
Moi cump#ra mere&&&&& &pere&
& Nara%iunea este reali6at# numai la persoana , din perspectiva persona"ului/narator, nenea )ancu#
;prim#/%i opinia, într/un te;t de 2+ / 3+ de r5nduri, despre raportul dintre fic%iune şi realitate în
sc>i%a lui Cara!iale& ste util s# apele6i în te;tul t#u şi la informa%iile despre fic"iune şi verosimil,
din manual&
'& Scrie o caracteri6are de ma;imum o pa!in# a persona"ului/narator&
*I#C!L! *% T%+T
1& Citeşte urm#toarele sc>i%e ale lui &G& Cara!iale: Ta !a M#<i M#<ii (Tab2 de ma*erii) Fi"e
#Jc#c9/
2& Notea6#, su forma unui "urnal de lectur# de trei / patru pa!ini, impresii despre aceste te;te <te po%i referi la
tem#, motiv, vi6iune despre lume, lima", tipuri de persona"e, modalit#%i de reali6are a comicului etc=&
3& Consideri c# aceste cinci sc>i%e au ceva în comun7 ?ac# da, încearc# s# staileşti ce anume&
4& Caut#, împreun# cu al%i cole!i, foto!rafii, ilustra%ii, documente, oiecte diverse de la începutul secolu/
lui al KK/lea, cu a"utorul c#rora a%i putea s# reconstitui%i, fie şi sumar, atmosfera acelor timpuri, pen/
tru a reali6a un portofoliu tematic& I#si%i un nume potrivit pentru tema acestui portofoliu&
=C&2& D32 >3A?A D& 3&@3 Şl D& A3

TEXTE AUXILIARE
57 Căline:cu 5@'22  @2(,8- aomanul Car*ea

Capitalei $u$8ii
din anii ^3+&aduce
roii,întinerii
prim plan
Gola,via%a
?ora,trepidant#
oW,
!ro0ator- critic #i istoric literar- !oet- 8edW, 9im şi Mera, mer! la cinemato!raf, la ar, la ştrand sau
dramatr/- eseist. Con1eren"iar de la meciuri de o;, voresc la telefon şi se folosesc de auto/
estetic$ #i critic$ literar$ la Uni3er moil pentru a face escapade prin oraş sau a c#l#tori la mare,
sitatea din la#i #i- n ltimii ani ai tr#ind o via%# profund diferit# de cea a #tr5nilor locatari ai
3ie"ii- !ro1esor onori1ic la Uni casei cu molii, profesorul Silivestru, m#tuşile A!epsina,
3ersitatea din <cre#ti. 9in @2*2 I>enca, 8a!dalina sau aa C>iva& C>iar şi simpla lectur# a
este director al Instittli de Istorie numelor este edificatoare în aceast# privin%#& ns# pe acest
Literar$ #i Folclor al Academiei. fundal ostentativ modern, dac# îl compar#m cu al celor mai
Ator al monmentalei Is'oria multe dintre romanele epocii, se înfirip# şi se împlineşte o
li'era'urii ro"5$e de la ori.i$i istorie vec>e de c5nd lumea, iuirea dintre 9im şi Mera& ste,
5$! &$ re,e$' 5@2*@8 #i al altor în fond, clasica poveste a lui ?ap>nis şi C>loe transpus# în
lcr$ri im!ortante de critic$ #i istorie ucureştiul interelic&
literar$- ntre care Via:a lui 8i$ai
E"i$escu 5@2&)8- Oera lui 8i7ai
E"i$escu 5@2&*  @2&(8 #i Via:a
lui Io$ Crea$.! 5@2&'8. Ca !ro0a CAA NFN
_
tor de%tea0$ c romanl Car'ea
$u$:ii 5@2&&8. Vor rma E$i."a de Ieor!e C#linescu
O'iliei 5@2&'8- 2ie'ul loa$ide G(GA, ?(A Ş 8?`
5@2,&8 #i <cri$ul $e.ru -./<?27 <fra!ment=
A doua zi 1im sări în sus, deşteptat de cotcodăcitul alarmat al
găinilor,
limba speriate
muzicii cine
la ora ştie cânta
nouă, de ce#mărunt
'easornicul de pe
din "iteră scrin, uitat
prăfuitul vals#cu
1im se sim"i sănătos şi tânăr ca un arc# De bucuria pe care
soarele i-o aprindea în artere, făcu o săritură atletică peste tăblia
de fier a patului şi căzând în fa"a oglinzii emise din toată
adâncimea gâtle0ului, baritonând, primele note ale marşului din
Aida&
(u era închipuit şi nu se credea frumos, dar un instinct de con-
servare fizică îl făcu să-şi umfle bicepşii şi coşul pieptului şi să fan-
deze plastic cu piciorul drept înainte, pentru a ob"ine ma;imul de
volum al pulpei# Era îmbrăcat americăneşte într-un combinezon de
crep, ceea ce-i dădea aerul unui sportiv# 'a să-şi atenueze pu"in
trepida"ia sângelui, începu să facă figurile gimnastice din 8on sWs/
teme& $e răsuci din şale cu mâinele în sus, de 0ur împre0urul bazi-
nului, se lăsă, îndoind genunchii, pe vârful picioarelor, cu pumnii
strânşi, fanda înainte, înapoi, la dreapta şi la stânga# încheieturile
îi trosneau, dându-i o senza"ie de liberare a membrelor# 'ând vru să se
aşeze pe spate, spre a încerca în aer suple"ea picioarelor, praful din
covoarele vechi ale tantei agdalina îi înnecă răsuflarea# Bru să-şi
încerce puterea bra"elor rezemându-se cu toată greutatea trupului pe
speteaza unui scaun, dar acesta trosni aşa de tare, încât, spre a evita un
accident, 1im renun"ă şi se mul"umi să bo;eze arcurile desfundate ale
canapelei şi pernele din pat#
Com!letea0 $ "i cno # tin "ele ncălzit de mişcare, 1im se îndreptă spre lavoar să se spele# )i
trebuia apă multă, un lac, un bazin, o baie largă de por"elan cel
...!o3estea de dra/oste a li
pu"in, să se simtă năvălit de apă până şi-n nări şi-n urechi, să simtă
9a1nis #i Cloe  !ersonaele
în"epătura deasă a duşului rece# 'asa cu molii n-avea însă aseme-
!rinci!ale ale romanli c
acela#i nme- atri%it scriitorli nea instala"ii moderne, pe care tanti .henca le dispre"uia, zicând+
/rec Lon/os 5sec. III IV8. K)aca, şi bunicul au trăit şi fără baie în casă şi a fost bine? A"i venit
...primele note ale marşului din dumneavoastră mai cu mo"?M )bricul con"inea atâta apă cât să îşi
Aida  mar#l trim1al din o!era stropească
ochiM# 3ărindobrazul,
pe babaadică,
'hivaînprin
termeni
curte,patriarhali,
1im îi făcu să se spele Kpe
semn#
li Verdi.
...fiurile imnastice din Mon / Adu-mi apă, 'hivo, îi zise el, când aceasta intră râzând
ssteme  ansam%l de e:erci"ii prosteşte de costumul lui#
s!orti3e 1oarte a!reciate n / *ăi n-ai apă 'e-"i mai trebuie alta
!erioada inter%elic$. ...costumul / îmi trebuie apă multă, nu pe fundul ibricului# Apoi, iluminat
de stof! <r%err sto1$ de o idee genială+ $ă-mi aduci stropitoarea plină cu apă rece#
en/le0easc$ 1in$- la mod$ n / 'e stai de vorbeşti se scandaliza baba# 'um s-aduc eu stro-
e!oc$. pitoarea în casă
...de"unul adus pe o ta%le a / $ă mi-o aduci, că altfel nu e de trăit cu mine?
rolette  m$s"$ !e ro"i. .. Saba ieşi crucindu-se şi mirându-se cu un Kaica ta,
.porţelan de =a:a # !or"elan 1in 'ristoase?M de acest bizar capriciu# *este câteva minute apăru
de cloare al%$- !rods n
ermania- ntrna dintre cele însă cu apa, intimidată oarecum de a fi complice la o astfel de trăs-
mai renmite #i mai 3ec7i ma
naie# )nten"ia ei evidentă fu de a aştepta lângă prag consumarea
n1actri din Ero!a 5al$tri de faptei, dar 1im o învârti pe uşă afară şi întoarse cheia în broască#
9el1t- din Olanda #i Se3res- din $tătu pu"in să se gândească, fiindcă nu vedea încă modul de între-
Fran"a8. buin"are# $ă atârne stropitoarea de cuiul din tavan, şi apoi să-i dea
.. .palatele Ciclop şi Ndo # cl$diri înclinare deasupra capului, n-avea nici cu ce-o lega şi îi era teamă
ltramoderne ale <cre#tili să nu se surpe cumva tavanul# $ă toarne apa în lighean, ligheanul
anilor =&+- e:istente #i a0i. ...in era prea mic# Alese solu"ia cea mai simplă# *use ligheanul în
faţa automatului ;restoE #!riml mi0locul casei, acolo unde covorul i se părea mai pre"ios tantei
%aratomat din <cre#ti- a1lat agdalina, intră cu picioarele în el, se dezbrăcă de combinezon şi,
la !arterl %locli Aro 5a0i "inând stropitoarea cu mâinile întinse deasupra capului, lăsă să-i
;atria8-
lonesc. !e <le3ardl Tae curgă1impeste
ieşi fa"ă, ceafaînviorat,
din baie şi de-a lungul trupului
dar odaia tanteifirele reci ale nu
agdalina apei#
era
pregătită pentru instala"ii de genul acesta# Apa căzută mai toată pe 0os
se îndrepta în râuri repezi pe sub pat şi scrin, şi din cauza udăturii
duşumeaua mirosea a colb plouat#
'a să-şi salveze tălpile din mlaştină, 1im se urcă în pat, şi
acolo, în picioare, fredonând aria din 9eannine, îşi continua toale-
ta, privind în oglinda ce era atârnată pe peretele dimpotrivă, dea-
supra scrinului# îşi linse părul cu peria neted peste cap, îşi înnodă
cravata şi puse costumul de stofă urerrW, a cărui culoare aspră
de frunză uscată îi dădea o siluetă foarte londoneză# Deşi bine
aşezate de cu seară peste umărul unui scaun, hainele îl
nemul"umeau prin mirosul de naftalină ce îl luaseră din odaie#
'ând replica din oglindă a persoanei sale i se păru satisfăcătoare,
făcu un calcul vizual şi sări cu tălpile drept în pantofi, spre a evita
umezeala# %anti agdalina s-ar fi îngălbenit ca de priveliştea unei
crime dacă l-ar fi văzut cum îşi cufundă piciorul în inima fotoliului
dezacordat ca să-şi lege şireturile de la pantofi#
Din fericire, însă, 1im avu vremea să părăsească locul crimei
înainte de venirea cuiva şi să se refugieze în K refectoriu M# Acolo pahare
cu resturi de lapte, ceşti de cafea, fărâmituri de cornuri şi pâine pră0ită
risipite pe masă trădau reuniunea matinală a celor din casă#
Acelaşi sim" de igienă corporală, care îl făcuse pe 1im să trans-

forme odaia de dormit în sală de duş, îl dezgusta aici la vederea
mesei cu resturi de mâncare, deşi şalul turcesc de pe perete, iata-
ganele şi un dulap de nuc dădeau încăperii oarecare elegan"ă
arhaică# Boia pere"i netezi, lumina"i din col"uri de sub plăci
ascunse de sticlă, fotolii confortabile de nichel, foarte înclinate pe
spate, ca scaunele de clinică, mobile 0oase, masive, geometrice#
Aştepta de0unul adus pe o tale 5 roulettes din planuri de cristal
gros, în boluri şi recipiente masive şi cu tacâmuri neprevăzute şi
decorative ca nişte instrumente chirurgicale# Boia, fireşte, o subretă
în stilul mobilei+ tunsă mărunt, cu fa"a ovală de por"elan de $a;a,
în uniformă de satin fin negru şi cu ciorapi negri aşa de metalici,
încât mâna să alunece cu gândul pe ei ca pe rezemătoarea de
nichel a fotoliului# Aprins de asemenea deziderate de lu; igieni-co-
estetice, nu putu decât să deteste apari"ia babei 'hiva cu un pahar
de lapte cu cafea, pe care scria+ K $uvenir din 'ălimăneştiM, pus pe
o tavă ruginită#
[ Pi-am adus şi nişte ouă - zise baba 'hiva  că ştiu că n-ai
mâncat aseară#
[ (eufs 5 la coue7 declară 1im glumind#
/ 'um le coc /e fierb, nu le coc? rămase nedumerită baba#
-Ah, babă 'hivo - continuă el mai mult pentru sine decât pen-
tru babă / când o să fiu eu servit cu mare ceremonial pe platouri
de argint+ sandìch-uri savant combinate de barmani în smoching
şi subrete în lame, după re"ete de laborator, bunăoară+
C>ar!e6 la tartelette avec du "amon en morceau;B remplisse6
avec de la fondue, caWenee6B !ratine6 a la salamandre, Gaitance de
>aren! sale >ac>ee avec des noi; et de la pomme reinnette &
Breau nişte tartalette inedite, pricepi, nişte canapes absurde?
/ Borbeşti
cucoanele, de canapea
că era zise aiurită baba 'hiva# A scos-o
plină de ploşni"e#
1im sorbi laptele dintr-o înghi"itură, râzând, şi trimise pe babă
să-i aducă cheia lacătului de la magazie# 'ând avu cheia, o luă
spre fundul cur"ii, unde lângă cote"ele de păsări se aflau trei
şoproane închise cu por"i late, prevăzute cu mari răsuflători# Unul
din ele servea drept hangar K maşiniiM sale# %rase cu zgomot uşa
grea şi privi din prag înăuntru, unde între mormane de lemne de
fag pentru foc sta"iona un minuscul K*eugeotM prăfuit# Abia apucă
să pună mâna pe clan"a cupeului, şi o cloşcă năpârlită "âşni de pe
fotoliul de piele, umplând curtea de vaiete şi cotcodăceli# 1im
aruncă cu un lemn după ea şi scoase din inima caldă încă a pernei
trei ouă gălbicioase şi mân0ite#
K aşina M lui 1im era, în fond, o hodorogitură lovită şi zgâriată,
cumpărată pe nimic şi în rate de la un prieten# Dar scundă şi
solidă, rezista în chip uimitor la toate e;perien"ele, mergea mărunt
ca o broască-"estoasă, ieşea nevătămată din hopuri şi se hrănea cu
benzină pu"ină# Deşi ruşinat de înfă"işarea ei mizerabilă, 1im o
bătu cu familiaritare pe pneuri şi o ciupi amical de cla;on# %imp de
o 0umătate de ceas o supuse unui minu"ios e;amen medical# =idică
un capac să vadă cilindrii, inspecta bateriile şi radiatorul, vâră
capul sub şasiu şi puse la încercare trăinicia caroseriei, se sui la
volan şi pilotă ro"ile pe loc, cu picioarele înfipte în pedale#

'onvingându-se că măruntaiele maşinii erau intacte, îşi scoase
haina de pe el şi procedă la lubrificare, trimi"ând în acelaşi timp pe
baba 'hiva, cu un bidon, să-i aducă benzină de la un depozit din
apropiere#
Un ceas mai târziu, cei şase cilindri pocneau repede în magazia
de lemn, spre îngri0orarea regală a cocoşului# 1im porni cu 0ucăria
lui spre poarta
vanilor# )n mersdeschisă
dărâmă deun babă, săltând
leandru înfipt în sus din
într-un cauzalabolo-
hârdău uşa
tantei 'aterina#
- !i-"i-ar maşina afurisită? blestemă aceasta din dosul perdelei,
dar 1im ieşise în stradă#
%recu cla;onând pe lângă prispa bisericii, ocoli rondul fără
iarbă din pia"ă şi se îndreptă spre /ucaci cu inten"ia de a merge în
centru###
KAh, gândea 1im, de-aş avea un >$port@ elebant, un =enault
măcar, un ercedes Senz tip >$tuttgard G[@M, un $toeèr N
cilindri tip Xabriolett, ori un .raham-*aige, galben, enorm şi
turtit ca o şalupă, alergând silen"ios pe asfalt, sans ruit
et sans >eurt& M
i se vedea înfundat aproape cu totul în moalele capitona0, mo-
noclat sub pălăria de fetru gri şi manevrând negli0ent volanul, cu
o mână vârâtă pe 0umătate într-o mănuşă K(icoletM# /a pârâitul
surd al pneurilor, fetele ar fi întors capul cu invidie, dar el le-ar fi
privit flegmatic, ca prin"ul de ]alles# %ocmai când îi era visul mai
dulce şi maşina .raham-*aige se transformase într-un $umbeam
de curse, verde şi lung ca o torpilă, un stop îi tăie calea şi un agent
de circula"ie imită cu emfază înaintea sa nişte semnalizări savante
de poli"ist german# !rână scurt şi rămase între celelalte automo-
bile, ca un cărucior de copil printre locomotive affei#
După trei (umeroase
moderniza"i# ani de lipsă construc"ii
din "ară, Sucureştii i sepresărau
moderniste părură uimitor
oraşul de
cu
pun"i de vapor şi cuburi albe# *alatul Asigurării .enerale se ridi-
ca în chipul unui masiv de sare babilonică spre cer, transformând
bulevardul, împreună cu palatele 'iclop şi /ido, în arteră de mare
metropolă# )n 0osul peretelui drept şi ame"itor al enormului turn,
scundele clădiri vecine păreau barăci de scânduri# icul zgârie-
nori în fier şi blocuri de piatră al *alatului $ocietă"ii de %elefoane
aruncase pe por"iunea strâmtă a 'ăii Bictoriei o umbră de
SroadàZ# !erestrele scunde şi late de cabină de vapor, planurile
suprapuse, cu acoperiş plat, barele de fier alb, suprafe"ele colorate
în terrasit cafeniu sau albastru, vitrinele enorme încon0urate cu
plăci de sticlă colorată, barurile automate, toate acestea erau ele-
mentele unei lumi noi iubind spa"iul alb, igienic, interiorul mar-
morean al unor terme simplificate, sticla, nichelul, lemnul neted,
neornamentat, lumina prelingându-se pe pere"i# )n acest decor de
monumente geometrice, mi0locul de locomo"ie cerut de ochi era
/incolul spa"ios, corespunzând în severitatea lui mecanică vechiu-
lui landou#
ai mult din curiozitate decât din nevoie, 1im stopa în fa"a
automatului K *resto M# /uciditatea ghe"oasă a interiorului îi dădu
fiorul intrării într-un bazin translucid# 'oloanele de aluminiu, de-
cora"iile pe sticlă, mesele de cristal, scaunele de nichel păreau

piesele unui laborator lu;os# îndărătul unor sicrie mari de sticlă,
aburite de intestinele unui frigider, gra"ioase infirmiere în uniforme
verzi împăr"eau în boluri groase felurite licori# 1im se opri în fa"a
unei etuvededeînghe"ată#
varietă"i por"elan şi metal emailat
*rezentă în care
gra"ioasei se conservau
subrete câteva
fişa, şi aceasta,
luând între degetele ei sub"iri, cu unghii lăcuite, un instrument de
metal semănând a lingură sferică şi a forceps, îl introduse într-o
urnă congelată, închisă ermetic, ca un safe# Solidul de ghea"ă nu i
se păru însă lui 1im la înăl"imea recipientelor ce-l con"inuse, dar
spre a privi cât mai mult în ochii albaştri ai subretei, îl consumă
încet, rezemat de aripa de sticlă a contoarului#
3ărind uşa unei cabine de telefon, 1im se instala curând după
aceea înaintea aparatului şi caută adresa Dorei, singura cu telefon
dintre cele trei prietene pe care dorea să le vadă# 'ând a0unse cu
degetul în dreptul numelui $chulz 5tatăl Dorei era medic, austriac
de origine6, ridică receptorul de pe furcă, combină numărul şi
aşteptă#
 Alool se auzi un glas pi"igăiat, pierdut în depărtare#
Puncte de reper / Alo? ă rog, domnişoara $chulz )nima îi bătea cu emo"ie#

/ 'hiar dânsa?
;roas!$t sosit de la stdii din
ermania- contaminat de no- tDn$rl / Aşa Aici sunt chiar eu?
6im 5Ion Marinesc8 se tre0e#te n / 'hiar cine Alo? ă rog, cu cine dori"i să vorbi"i
3ec7ea cas! cu molii a m$t#ilor sale- / 'hiar cu tine?
atDt de di1erit$ de re3eriile li occiden / 'ine eşti zise înciudată convorbitoarea#
tale. Nimic n se !otri3e#te aici c 1im imită glasul spicheri"ei de la postul radiofonic+
lmea nc7i!it$
re#i s$#i o1ere de el. In3enti3-
m$car 3a
il0ia nei / A-ten"iune? $e transmit salutări de la 1im prin doză electro-
magnetică?
asemenea 3ie"i. Ca!itoll al IVlea- / 1im? 'e bine-mi pare, ce bine-mi pare? se auzi glasul afectuos al
Lola1 Dora *i 8ed( este edi1icator n fetei, şi un zgomot surd de tropăituri pe duşumea# Bino la patru la /ola?
acest sens. Este o 1rmoas$ dimi (eapărat? Bine şi edZ?
nea"$ de 3ar$- iar 6im are tim! li%er Apoi ieşi din bar, se urcă în maşină şi porni vesel spre bulevard,
din %el#/. 9ar cDt de di1erit #i încercând să concureze în viteză cu un tramvai electric#
dore#te s$l !etreac$- n com!ara"ie
c eroii sc7i"ei Reausul do"i$ical9 1& (u# fierte moi7 <fr&=
i cDt de mlt sa sc7im%at ora#l. 2& Fmple%i tarta cu uc#%i de "amonB pune%i peste ea "um#ri cu r5n6#B
Tradi"ionalele/anta Calea Victoriei- coace%i/o a la salamandre, lap%i de scrumie s#ra%i, toca%i cu nuci şi mere
neli!sit$ n te:tele li Cara/iale- este cre%eşti& <fir&=
!omenit$ doar n treac$t #i nmai 3& Aperitiv specific fran%u6esc&
!entr a !tea 1i men"ionat ltramo 4& H#r# 6!omot şi f#r# i6ituri&
dernl 0/Drienori al ;alatli Socie ?CȚ(NA
t$"ii de Tele1oane- a%ia constrit- care %iter#, s&f& / instrument mu6ical av5nd coarde de metal, puse în vira%ie
con1er$ 0onei n aer de <road?a. prin atin!erea cu o lam# de os sau de metal crep sat%nF9 s&n& / %es#tur# cu
Inima ora#li !lsea0$ acm !e nol una dintre fe%e mat# şi cealalt# lucioas#
<le3ard Tac7e lonesc 5a0i- re$ector%u9 s&n& / sal# de m5ncare într/un internat, într/o m#n#stire etc&
<le3ardl Ma/7er8- !res$rat de )ol9 s&n& / vas de form# semisferic# cu sau f#r# picior $etru9 s&n& / stofa
constrc"ii moderniste. Iar %arl cu %es#tur# deas# întreuin%at# în special la confec%ionarea p#l#riilor
atomat ;restoE n este decDt nl lan'ou9 s&n& / c#rucior pentru copii, mare şi acoperit contoar9
dintre sim%olrile sale. Mar/7iloma s&n& / mas#, te"!>ea spic>eri%#, s&f& / crainic# la o sta%ie de
nele- a!eriti3ele- %ateriile #i sc7em radio
%eaa de la lordac7e a 1ost nlocite
de et3a de !or"elan #i metal emailat
nde se conser3$ di3erse 3arier$"i de
n/7e"at$- %irele a dis!$rt #i ele-
1iind nlocite de Mercedes <en0l ti!
;=tuttart FI< ori de Stoe?erl de '
cilindri ti! a%riolett. 9oar rlarea lor
silen"ioas$ !e as1alt mai aminte#te de
roatele de cacic ale mscalilor de la
nce!tl secolli. C7iar #i lim%al e
altl- !res$rat de neolo/isme n !as
c not$"ile te7nice ale tim!li.
%+PL!$A$%A
T%+T"L"I
( lume @modern#
1& dentific#, în te;t, detalii care s# permit# încadrarea ac%iunii în
anii ^2+ / ^3+ ai secolului trecut&
2& ranscrie, pe dou# coloane, dup# modelul de mai "os, trei
secven%e care descriu visul de modernitate al lui 9im şi contra/
pune/le alte trei secven%e care surprind realitatea @casei cu
molii, pentru a putea compara cele dou# lumi&
Boia, fireşte, o subretă în stilul ###nu putu decât să deteste
mobilei+ tunsă mărunt, cu fa"a apari"ia babei 'hiva cu un pahar
ovală de por"elan de $a;a, în uni- de lapte cu cafea, pe care scria+
formă de satin fin negru şi cu cio- ,,$uvenir din 'ălimăneştiM, pus pe o
rapi negri aşa de metalici încât tavă de tablă ruginită#
mâna să alunece cu gândul pe ei ca
pe rezemătoarea de nichel a
fotoliului#
3& ndic#, în ordine descresc#toare, primele trei dorin%e ale lui 9im
în acea diminea%# de var#&
4& ranscrie opt / 6ece neolo!isme şi !rupea6#/le pe c5mpuri
semantice& Ce informa%ii asupra te;tului ai putea o%ine astfel7
)& contactului
Selectea6# formulele de ini"iere,
veral în dialo!ul de men"inere
telefonic şi de
dintre 9im închidere a
şi ?ora&
& ma!inea6#/%i c# aceeaşi convorire ar avea loc în 6iua de a6i&
8odific# formulele de ini%iere, de men%inere şi de înc>idere a
contactului veral, adapt5ndu/le pre6entului&
%'AL"A$% C"$%#TA
APLICAȚII
1& Scrie o caracteri6are a lui 9im, de dou#6eci / dou#6eci şi cinci

de r5nduri, valorific5nd doar informa%iile oferite de te;tul repro/
dus mai sus&
2& ;prim#/%i opinia, într/un te;t de circa o pa!in#, despre via%a
modern# a Capitalei, aşa cum apare ea descris# în pa!inile lui
I& C#linescu&
3& ?escrie via%a din localitatea ta, într/o 6i de duminic#&
=C&2& D32 >3A?A D& 3&@3 Şl D& A3

HCZFN Ș) =EA/)%A%E
Q(A)(%E DE %E7%
)maginăm vacan"a ca timp al perfec"iunii noastre# %ot ce n-am

izbutit în restul anului tocmai acum vom face, dovedind neaşteptate
energii care, altminteri, par să nu ne fi stat în fire# )n chip miraculos,
desăvârşirea va veni de la sine, fiindcă e;act în acest interval visăm
Ksă nu facemnumai
sculându-ne nimicM, să trăim
la masă# Darfără
de ce,gri0ă,
dacădormind ca lemnul
n-ar fi vorba şi
decât de
un răgaz recuperator, nu ne putem închipui Kvacan"a M unui tigru sau
a unei vrăbii *oate pentru că ea nu "ine numai de regulile
supravie"uirii, odihnă între două prăzi la adăpostul lipsit de prime0-
dii# Dacă am privi-o doar astfel, riscăm să-i răpim misterul şi nos-
talgia, s-o dezumanizăm#
Doamna 3oe 'antacuzino, căreia o e;isten"ă longevivă şi o
bună memorie a amănuntelor îi permit opinii avizate asupra
subiectului, a avut bunăvoin"a să poarte un dialog cu noi pe
această temă& îi mul"umim# <ita C>iper=
Puncte de reper
 Remarc$ 1a!tl c$ re!orterl- ?iscu%ia unei
ima!inea cu doamna
lumi şi aQoe
unei Cantacu6ino aduce
vie%i KnormaleM, rutalînîntrerupte
prim plan în
in1ormat n !reala%il n le/$tr$ c anii ^)+ de comunism& S# te ve6i dat afar# de la cooperativa
!ersoana inter3ie3at$- n inter3ine ,16rum nouM- unde treuia s# scoat# c#m#şi la propria maşin#
decDt atDt cDt este necesar ca s$ adus# de acas#, pentru a putea supravie%ui / de c#tre Kşefa de
,,împin!E disc"ia mai de!arte. catedră:, dup# ce ai tr#it o via%# în prea"ma unor personalit#%i ale
 Roll re!orterli n este s$ secolului precum itu 8aiorescu, Simion 8e>edin%i, ?imitrie
se !n$ !e sine n 3aloare- ci s$ $ompei, ?inu Gipatti şi înc# al%ii nu este o e;perien%# uşor de
stimle0e !ersoana inter3ie3at$ s$ trecut& reuie remarcat îns# c# aceast# sc>imare rutal# şi
dea r$s!nsri cDt mai com!lete. profund nedreapt# a e;isten%ei nu i/a alterat cu nimic fiin%a, c#ci
 9e#i ar !$rea c$ toat$ omul adev#rat îşi p#strea6# demnitatea şi naturale%ea indiferent
disc"ia e3olea0$ !rin 7a0ard- este de împre"ur#rile trec#toare ale vie%ii, iar un refu!iu în fa%a
inva6iei rutale a ur5tului poate fi amintirea copil#riei şi mai
e3ident
rm$reasc$c$ re!orterl
n !lantre%ie s$
!re/$tit ales a celor mai frumoase momente ale ei, 6ilele de vacan%#&
!reala%il.
 Re!orterl !oate marca an AMINTIRI DIN IUA A ŞA#TEA
mite sec3en"e !rin s%titlri- dar / de vor# cu doamna Qoe Cantacu6ino /
nmai c acordl !ersoanei inter
3ie3ate.
interviu reali6at de ita C>iper
%OSTA!IA CRICOVU!UI
S*ima*2 d#am$2 Ca$*acu1i$# de ce $0a"em se$*ime$*u
"aca$8ei c-$d $e +e*recem *im+u iber acas2 #ric-* de u$4 ar 3i
e <i #ric-* de 32r2 4ri7i $e0am sim8i?

,#e Ca$*acu1i$#' Acasă-i obişnuin"a, rutina, lucrurile ştiute#
Bacan"a începe când schimbi peisa0ul# )eşi din KcunoscutM, faci ce-"i
trece prin cap, ce-"i place, vezi altă lume# *entru noi în copilărie şi
în tinere"e vacan"a era la 'ioceni, în *rahova, o moşie pe unde tre-
cea 'ricovul# 'ând ne-am făcut mai mari, nu prea în"elegeam de
ce puteam să ne placă atâta K+a7aL de-acolo# ai ales că înainte
Completeaz ă 9ţi cuno ş tin ţele să a0ungem la 'ioceni, ne duceam un timp la mare, la 'armen
 ...ne duceam un timp la mare, la $Zlva, la pensiunea ovilă# (u mai ştiu cât stăteam acolo# *e urmă
Carmen =lva...# sta"ine !e mergeam la munte, la $inaia, natural, unde-n toate vilele erau
litorall M$rii Ne/rere%ote0at$ de oameni cunoscu"i# *entru noi copiii, cea mai mare distrac"ie era să
comni#ti n anii= ,+ Vasile Roait$. mergem la cofetăria \alimtzachis, care făcea o înghe"ată teribil de
Ast$0i se nme#te E1orie. bună# După ce stăm cât stăm la $inaia, plecam la 'ioceni, în ade-
 ...noi fetele înv!ţam acas!, vărata vacan"ă# Acolo eram de capul nostru, eram ferici"i#
meream la şcoal! numai s! I$ s3-r<i* =$ $a*ur2 sc2+a8i de 1idurie #ra<uui de <c#a2///
d!m (u, că noi, fetele, soră-mea şi cu mine, învă"am acasă, mergeam
e:amenele  sisteml de la şcoală numai când dam e;amene& fra"ii mei, da, ei se duceau zi
n3$"$mDnt de !Dn$ la al doilea de zi la liceu# /ocuiam pe atunci în str# Aurel Blaicu, într-o casă cu
r$0%oi mondial !ermitea #i grădină mare, teren de tenis, piscină, aşa că oraşul nu-l sim"eam
!re/$tirea ele3ilor n !articlar- prea apăsător# )n familia .receanu eram cinci copii, aveam rude şi
sin prieteni, casa era veselă, mereu plină de lume# /a un momet dat
/ra o%li/a"ie a acestora 1iind tata organiza la noi nişte conferin"e "inute de copii mai mari, prile0
ss"inerea e:amenelor de s1Dr#it să-nve"e băie"ii, mai ales, dar şi fetele să vorbească-n public+
de venea iti .erota, venea .eorges 'antacuzino, viitorul meu so",
an la o #coal$ de stat. venea şi ica ehedin"i, fiica profesorului $imion ehedin"i, pe
 profesorul =imion 'ehedinţi care fra"ii mei o găseau foarte frumoasă# El ne plăcea, ea mai
#/eo/ra1 renmit pu"in# 'ând veneau la tata, $imion ehedin"i şi Dimitrie *ompei
 Dimithe ompei#
4itu 'aiorescu matematician
5@'*+ @2@B8  crit ne chemau şiineatunci
matematică# pisaucând
cu întrebări+
auzeam căunul
o săla sosească,
geografie,fugeam
ălălaltdin
cu
ic literar #i estetician- ntemeietorl vreme, ne ascundeam, ne suiam prin pomi, era o întregă poveste
societ$"ii 6nimea. până ne prindea şi ne aducea în fa"a lor# /a matematică eram bună,
 Ciu &n +ai# condc$tor al ;artid dar la geografie nu mă descurcam deloc# 'ine ne plăcea când
li Comnist C7ine0- n anii B+. A venea la tata era %itu aiorescu, foarte drăgu" ca om# i mai era
3i0itat RomDnia #i a a3t rela"ii cineva pe care-l simpatizam+ iron 'ristea# Biitorul *atriarh a fost
cordiale c Nicolae Cea#esc. mult timp secretarul bunicului meu, genealogistul tefan .receanu,
 prinţul 2icolae  1il re/eli şi rămăsese prietenul casei# )ntr-o zi mama a avut buna idee să-i
Ferdinand I. arate o poezie de-a soră-mii 5ea se ascunsese de emo"ie6,, F#ricica
 Dinu +Jpatti # !ianist de renme "ie8ii meeAm "e$i* s2 m#r cu *i$e M, sau aşa ceva# iron 'ristea
ero!ean- ele3 al li eor/e îi spunea de atunci Kmica +#e*2iN - Didi cred c-avea G ani - dar
Enesc.
 Şefa de cadre care ne#a dat asta a rămas
'ioceni singura,,
scăpăm a ei,
#+er2Lfi;,
de program de n-aperseverat# 'um de
lec"ii, de profesori, î"i regulile
spui, la
afar!...  n !erioada comnista
pe care le făceau cei mari, părin"ii în primul rând#
ser3icil de cadreG se oc!a c
s!ra3e/7erea salaria"ilor-
Dar ac## *#* cu ei mer4ea8i/
Acolo şi ei mi se păreau mai destinşi, mai altfel# %ata adora caii
lcrDnd mDn$ n mDn$ c
şi aveam foarte mul"i+ de călărie, de trăsură# )i plăcea să mâne O
secritatea #i c !artidl.
 ...în rim!verii... # 0on$ re0i
cai înaintaşi, uneori G# (e lua şi pe noi să ne-nve"e să conducem,
den"ial$ a <cre#tili nde-
dar numai doi cai înhăma"i la o cabrioletă# .rozav? Dar mult mai
d!$ @2*'- a locit elita de !artid.
palpitante erau e;erci"iile de călărie# *arcă văd şi-acum tabloul+ tata
 ...vân-!toare de ciorapi la
în şa, noi pe alt cal şi o curea agă"ată de căpăstrul calului nostru, pe
;=oraE...  cnosct ma/a0in care tata o "inea cu mână sigură, să n-o luăm razna# *ân:ce-am
;universali 3ad comercial renmit
n 0ona $rii
<cre#ti- de Nordcomnist$.
n !erioada din
învă"at cape urmă### Una două porneam călări la 'ornu, la vecini+

la ircea 5la ichi6 'antacuzino, căsătorit cu tefana .olescu
unde ne întâlneam cu rude sau prieteni, care pe urmă, veneau şi ei
la noi, şi era o mare distrac"ie pentru to"i# După ce-a murit tata
şi-am plecat cu mama la *aris, pot spune că una din nostalgiile
noastre era K"ara a 8ar2L/
A *r2i a Paris $u se c#$3u$da cu ima4i$ea u$ei "aca$8e ide0
ae?
Acolo aveam treabă, program# !rate-meu mai mare, =adu,
făcea *olithehnica& era o facultate serioasă, de renume, veneau
acolo studen"i din toată lumea# Unul din colegii săi, un chinez, a
devenit mai târziu premierul 'iu En /ai& frate-meu aşa zicea, dar
cum în familia .receanu umorul era la mare pre", eu am ceva
dubii# E drept că erau cam de-o vârstă şi unele amănunte ar cores-
punde adevărului+ mai ştii
%EPREV,UTU! FIECREI ,I!E
Concepte operaţionale De ce $i se +2rea c2 ade"2ra*ee =$*-m+2ri +i$e de .a1 <i de

I$'er0iul 5media8  este o con sur+ri12 se +#* +e*rece $umai =$ "aca$82?
3or%ire ntre do$ !ersoane- a3Dnd 'red că atuncea suntem foarte naturali şi asta ne face mai aten"i
dre!t sco! o%"inerea de in1orma"ie la ce-i în0ur# Altfel de ce ne-am aminti de nişte nimicuri, sau ne-ar
n %ene1icil nei adien"e amuza chiar peripe"iile neplăcute înainte să mă căsătoresc
ne3$0teJ p. e:t. te:t al acestei con hotărâsem cu fratele meu cu ichi 'antacuzino şi cu toată
3or%iri- a!$rt n !res$ sa di10at K.olescăriaM tânără, să facem o e;cursie la )stambul# Bara, cald, de
!rin radio sa tele3i0ine. ce să luăm noi cabine Bacan"a înseamnă aventură# Aşa că am
luat şezlonguri pe punte# A fost o furtună mare de-a căzut şi coşul
vaporului& şezlongurile se închideau brusc, nouă ne era rău,
cădeam pe punte, bietul ichi, singurul care se "inea
http://slidepdf.com/reader/full/art-limba-si-literatura-romana-ix-561a8263003b7 mai bine,118/22
abia apuca să ne adune şi să ne

aşeze pe şezlonguri, că iar
nimeream pe 0os# %ot drumul a
fost un calvar# întoarcerea însă
a fost un vis& marea lină,
căpitanul adorabil, noi - cu
amintiri din câteva zile ca
dintr-un an întreg# Asta o "in
minte, fiindcă-i o peripe"ie# Dar
î"i rămân în minte şi fleacuri
sau întâmplări care doar pentru
tine par vesele# /a 'ioceni
aveam şi crescătorie de vaci de
rasă şi de bivoli"e# !iecare
turmă ieşea cu taurul respectiv,
totul era să nu se nimerească
amândoi deodată# *entru noi
însă, o zi foarte norocoasă când
auzeam urlete-n toată curtea+
Ka sc2+a* *auriiii> M###
*asionant# /umea se agita,
alerga, şi noi / adăposti"i pe
după gard, urmăream scena+ ce
fac $e-ncaieră 'are-i mai
tare %ot de-acolo îmi amintesc
de-o vânătoare de dropii, prima
şi singura din via"a mea# După
multe rugămin"i, probabil,
fuseserăm lua"i şi noi, frate-
meu Sibi şi cu mine# Bânătorii
au început să înainteze târâş
prin mirişte& o vreme ne-am
chinuit
Dar credşicănoi,
eramurmând
foarte regula#
curioşi
să vedem misterioasele păsări,
de care auzisem atâtea, sau ne-
om fi plictisit, aşa că ne-am
ridicat amândoi deodată# i
când i-am văzut pe to"i cei mari
pe burtă, înaintând caraghios,
ne-a bufnit râsul de nu ne mai
puteam opri# Am fost foarte
certa"i acasă, fiindcă din cauza
noastră s-a ratat vânătoarea#
Cu$#<*eam
di$ 7ur c-$dmai bi$e =$
su$*em +e cei
"aca$82?
$igur# 'ând ne duceam la
"ară, ne făceam acolo o
mul"ime de prieteni noi#
Duminica mergeam la biserică,
după amiaza ne întâlneam la
horă# îmbrăcam costum
na"ional şi dansam cu copiii
din
sat, petreceam de minune# De altfel, în vacan"ă î"i şi creezi prile0uri

de petrecere, inventând evenimente# într-un an eram în oldova, la
a;ut, o proprietate de-a mamei, moştenirea ei din moşia .hica-
Deleni# !ratele mai mare al bunicului meu primise casa impună-
toare, palat de piatră maiestuos, dar cam sumbru# 'ea a bunicului
era o casă de cu totul alt gen+ veselă, plină de flori# /a a;ut
pasiunea celor mari era vânătoarea# )ntr-o vară a venit şi prin"ul
(icolae, de care eu şi sora mea eram amorezate, îl găseam foarte
bine, rasat# Eram cam de-o vârstă cu sora lui, prin"esa )leana
5maica Ale;andra6, pe care-am mai apucat s-o văd, când a venit în
Sucureşti, după :NH, şi am fost s-o întâmpin la avion, ca ,, u*ima
+rie*e$2 di$ c#+i2rieL de la Sucureşti# Ei, şi la a;ut, în fiecare
diminea"ă se făcea o masă lungă, unde toată lumea lua micul
de0un# *rin"ul (icolae mânca totdeauna mămăligu"ă cu lapte# i
noi găseam că e bună, dar chiar în fiecare diminea"ă### )ntr-o zi
vede el că noi fetele eram cam agitate şi se interesează ce-i+ Ka"em
*reab2 c2 a1i Didi =<i b#*ea12 +2+u<aL/ KA <i $u +#* s2 asis* <i
eu? M/-am poftit şi-a participat la botez cu toată seriozitatea# (u
mai "in minte cum se chema păpuşa, dar noi ne-am distrat foarte
bine cu ocazia aia#
$ "aca$82 ui*2m de#sebirie de "-rs*2 e42m +rie*e$ii
$ea<*e+*a*e/ &i$e8i mi$*e "reu$ aseme$ea e+is#d?
Da, întâlnirea cu un băie"el palid, timid, care se 0uca la mare,
la 'armen $Zlva, în prea0ma noastră# Dar pu"in, fiindcă mereu îl
chema taică-su în casă, să e;erseze la pian# (ouă ne era milă+
înve"i în cursul anului, da:n vacan"ă $ă te lase-n pace? i-ntr-o zi
am găsit undeva un pian şi l-am chemat pe copil să vină cu noi# )-
am pus pe scaun nişte căr"i, să stea mai bine, fiindcă arăta foarte
mic# Eram curioşi să-l auzim+ $u "rei s2 $e c-$8i <i $#u2 ce"a?ii
KA de ce $u? M# -a-nceput repede şi vesel acompaniindu-se vocal+
!a Bac2u a Bac2u=$*r0# ma.aa/// M $căpase, pentru moment
de e;erci"iile clasice, cânta ca-n 0oacă, îşi,, d2dea drumuL/ tii
cine era băie"elul Dinu /ipatti#
%ICIODAT %0AM AVUT CO%CEDIUL

A+ar8i$e8i u$ei ca*e4#rii des+re care se s+u$ea +e "remuri c2
$u 32cea $imic' de ce ar mai 3i a"u* $e"#ie de "aca$82?
(u era deloc aşa# Asta se credea în anii :F[, când m-au dat
afară pe mine de la cooperativa Drum $#uL/ ă anga0aseră
fiindcă aveam maşină de cusut# !ăceam cămăşi bărbăteşti# tefana
'antacuzino 5.olescu6 cosea nasturi, ea nu adusese de acasă
decât scaunul de lucru# 'um să nu fi făcut nimic pe vremea noas-
tră 'opiiimama
bunicului, învă"au, tata de
se ocupa continua lucrările
opere de de genealogie
binefacere, ale
a creat,, micie
ma*er$i*28iM, în diferite cartiere ale Sucureştilor, unde se puteau
duce femeile să nască gratuit# /a una era şef dr# Ascupie`schi, la
alta dr# Sogdanovici, medici cu renume# efa de cadre care ne-a
dat afară pe mine şi pe tefana, habar n-avearh de astea - şi să-i fi
spus nu credea  şi a zis că,, des*u am su+* s-$4ee +#+#ruui M,
de mâine să nu ne mai vadă# /ucru de aşteptat pe vremurile ace-
lea# De aia nici nu plecasem de trei ani în concediu, că mi-era
teamă să nu vie vreo dispozi"ie de dare afară în lipsa mea şi să
pierd maşina de cusut, s-o confişte acolo# A doua zi, m-am dus de
cu noaptea la cooperativă cu un ta;i şi am luat-o# (oroc că şi

şeful de sec"ie şi muncitoarele erau persoane de treabă, fără ei n-aş
fi putut-o căra de la eta0 şi s-o-ncarc repede în maşină# (e în"ele-
sesem bine cât lucrasem acolo# $eara târziu mi-a telefonat o fată
din echipă şi mi-a spus ce scandal a fost după aia& deşi nimeni nu
recunoscuse că mi-a dat a0utor, m-a sfătuit să pitesc totuşi maşina,
că nu
Cumse ştie###
ar2*au 1iee d"s/ de #di.$2 =$ acei a$i?
'e să vorbim uncisem ici-colo vreo C[ ani, nici vorbă de pen-
sie### Aşa că am început să dau lec"ii de franceză şi de engleză&
aveam elevi din Salta Albă şi de la $tadionul  August până în
*rimăverii# 'ând intrau ei în vacan"ă pentru mine era un timp sec,
nu mai câştigam nimic# (e-ntâlneam când începea şcoala, ei
regretând că s-a sfârşit vacan"a, eu bucuroasă că s-a terminat#
Aveam un elev, =adu, care-mi spunea ce frumos a fost la bunică-sa,
la !ieni# 'e era acolo KAc##0i u$ +#m mare eu m2 urc =$ e
s*au sus0sus <i "ise1L/ )ntr-un an au tăiat copacul# Şi cu emi0au
*2ia* *#a*e "iseeL 5*ricepi ce e;presie la un copil de N anii6#
Altădată un băiat de ştabi, mama mai ales era Kmare M, îmi povestea
cât de bucuros este el când se duce într-un sat din )alomi"a, la bu-
nici, unde deshamă caii de la căru"ă, încalecă şi goneşte la trap# KŞa
de u$de iei?L KCare şaM# )-am spus că ar putea, dacă-i pasionat
de asta, să găsească în Sucureşti un mane0# Aveam un alt elev care
mergea la KS*eauaL la călărie# /e-am făcut legătura şi, spre
neplăcerea mamei lui, care probabil îi vedea alt viitor, băiatul s-a
specializat în echita"ie, a făcut şi )'E!-ul# A fost trimis şi în
străinătate# Din prima deplasare, în %urcia, mi-a trimis o vedere să
ştiu cât e el de fericit#
Fiica d"s/ I#a$a a ucra* =$ mu*e #curi 0 <i ca a7u*#r de
eec*ricia$ <i ca "#+si*#are de ca#ri3ere <i ca "-$12*#are de ci#0
ra+i a KS#raL/ (KTa$*i d2 <i mie dJ2i cu s4-rciL eas*ic) <i ca
dese$a*#are/ Şi0a 32cu* "re#da*2 c#$cediu cu bie* #b8i$u* +ri$
si$dica*?
Bacan"a o petreci cu rudele, cu prietenii, nu cu cei cu care
lucrezi# $e-ntâmplă şi aşa, însă# (-a fost cazul# 'ând a avut zile
libere, )oana aplecat totdeauna fără program, pe spezele ei#
ca)r%olet(9 s&f& / tr#suric# uşoar#, cu dou# ro%i, tras# de oicei de

un sin!ur calB rişc#
rasat9 ad"& / <livr&= de ras#
1enealo1%e9 s&f& / disciplin# au;iliar# a istoriei care se ocup# cu
studiul filia%iei e;istente între memrii unor familii marcante
<familii domnitoare, noiliare= pentru a staili ori!inea şi !radul lor
de înrudire
:ta)9 s&m& / <fam&= persoan# de va6# pe plan socialB şef, conduc#tor
mane9 s&n& / loc special amena"at unde se dresea6# sau se antrenea6#
caii, unde se înva%# c#l#ria etc&
ec2%ta7%e9 s&f& / <sport&= c#l#rie
spe+e9 s&f& / c>eltuieli
%+PL!ATA$%A
T%+T"L"I
$timată doamnă###
1& $timată doamnă, formula de adresare ofer# de la început m#sura
rela%iei dintre reporter şi persoana intervievat#& a nu poate fi
înso%it# dec5t de vere folosite la plural şi de pronume de
polite%e&
mai ine Selectea6# asemenea
rela%ia dintre emi"ătore;emple pentru a putea în%ele!e
şi receptor#
2& $re6int# modul cum sunt aplicate re!ulile dialo!ului <despre
care ai înv#%at la pa!& .= în acest interviu&
3& încadrea6# acest te;t într/unui dintre cele dou# tipuri, fic"ional /
nonfic"ional, şi ar!umentea6#/%i op%iunea&
4& Ale!e una dintre urm#toarele func%ii ale comunic#rii care %i se
pare a fi predominant# în te;t, e;presivă, de apel, poetică, şi
selectea6# dou# / trei pasa"e prin care s# o po%i ilustra&
)& Ce alte func%ii ale comunic#rii consideri c# mai sunt pre6ente în
te;t7
###în
1& anii :F[ când
Amintirea m-au daturmea6#
intervievatei afară### pro!resia timpului: copil#rie,
adolescen%#, tinere%e, maturitate& ?elimitea6# în te;t aceste
momente şi enumera c5teva dintre înt5mpl#rile fiec#rei v5rste,
descrise&
2& dentific# momentul în care cursul normal al e;isten%ei doamnei
Cantacu6ino a fost rutal şi definitiv sc>imat&
3& Care este atitudinea sa despre aceast# sc>imare7
4& ;prim#/%i p#rerea despre @(JV8J care se afl# în spatele acestor
evoc#ri, enumer5nd totodat# c5teva dintre tr#s#turile pe care le/ai
putut desprinde citindu/i interviul&
%'AL"A$% C"$%#TA
APLICAȚII
1& Hormulea6# dou# între#ri pe care i le/ai fi adresat doamnei 3oe
'antacuzino, dac# ai fi fost reporter&
2& Ale!e din interviu înt5mplarea care %i s/a p#rut cea mai pl#cut#
şi repovesteşte/o în fa%a clasei, încerc5nd s# aplici cunoştin%ele
c#p#tate la capitolul despre tehnici ale monologului eficient#
3& Mia%a oamenilor, aşa cum a fost descris# în acest interviu, vi s/a
p#rut fascinant#, normal#, plicticoas#, !reu de "udecat de c#tre cei
de a6i <pute%i propune şi alte variante=& ?iscuta%i, pe !rupe de
patru / cinci
una dintre elecole!i, despre aceste
şi motiva%i/v# variante pentru a putea ale!e
apoi op%iunea&
*I#C!L! *% T%+T
1& Ale!e una dintre persoanele amintite în Ami$*iri di$ 1iua a
<a+*ea şi documentea6#/te în le!#tur# cu via%a şi activitatea sa,
în vederea unui interviu&
2& Hormulea6# un set de patru / cinci între#ri pe care i le/ai fi
adresat acestei persoane, dac# ai fi fost reporter&
3& ma!inea6# şi un titlu pentru acest interviu&
=C&2& D32 >3A?A D& 3&@3 Şl D& A3

TEXTE AUXILIARE
Ceea ce caracteri6ea6# cu prec#dere te;tele de tip "urnalis/

tic este amestecul de limba0e, folosirea limbii literare alături de
formulări tipice ale limba0ului cotidian şi varietatea limba0ului#
Num#rul mare de neologisme, adeseori în comina%ii şi c>iar
!rafii surprin6#toare, poate fi, de asemenea, o tr#s#tur# demn#
de men%ionat& n ciuda acestor caracteristici, un asemenea te;t
treuie s# fie totuşi uşor accesibil, pentru c# el se adresea6# unui
pulic/%int# divers şi, evident, neunitar&
oate aceste tr#s#turi se re!#sesc şi în De a P#ia$a
&a+uui a S9a*e Par9 în care autoarea descrie c5teva iposta6e
ale petrecerii timpului lier @a6i& ?e la început treuie remar/
cat# evidenta sa antipatie pentru un anume mod de via%#, su/
liniat# prin ironia unor comentarii, dar mai ales prin transcrierea
c5t mai
fond, fidel# aînlima"ului&
@domnul slip ai c#ruiNucopii
v5rsta este important#
se zbenguie aici <în
într-o *rahova
murdară-murdară pare a apar%ine aceleiaşi !enera%ii cu a tat#lui
lui ?inu <14, cel care 1/a ini%iat acum trei ani în mersul pe role=,
ci altceva, nespus direct, dar nu c>iar dificil de în%eles: educa%ia,
în ca6ul lui Giviu <24=, este uşor de !>icit care dintre cei doi ar
fi putut s#/i fie tat#R otuşi te;tul nu/şi propune s# morali6e6e, ci
doar s# constate şi, de ce nu, s# pun# cititorilor c5te o o!lind# în
fa%a oc>ilor& F în care dintre ele te recunoşti7
DE LA #!IANA ŢA#ULUI LA SKATE #ARK
Completeaz ă 9ţi cuno ş tin ţele 'e Laura O%:an

*lăcerea de a Kpune grătarulM nu "ine cont de vârstă
De la oia$a Ţaului la <@a'e K*ropunerea postelnicului se primi de toată lumea# $e prepară

ar@ de Lara Vi#an a 1ost două trăsuri pentru dame# 3oe se sui într-o trăsură cu principesa
re!rods din Dile"a1 Anl IK- nr. şi cu =anu, în cealaltă trăsură se urcă Elena cu 'aterina#
*),- )+)( a!rilie )++@. Ale;andru şi .eorge se urcară pe capra caleştei# După două ore
trăsurile intrară în 'âmpina& de aici luară către Srebu#
'am o!i"iu
diminea"a, sută(6)
patruzeci de ani
şi prietenii lui semai târziu, şiîntr-o
pregăteau ei de sâmbătă
plecare,
dar nu cu trăsura, ci cu Kdinozauru: )u: tataM, o Dacie de prin
optzeci şi ceva, şi cu /ada verde-praz a lui /ucian# Aceştia vor
părăsi pentru o zi atmosfera prăfoasă din Drumul %aberei, căutân-
du-şi fericirea pe Argeş în 0os, pe un mal frumos, unde Kochim un
loc bun, fără tufe sau alte necazuri d-astea, punem grătaru: şi îl
ungem cu seu# *unem ceva iarbă uscată, nişte crăcu"e şi la urmă
un buştean mai gros şi le dăm foc M# Acolo se vor perpeli multe şi
frumoase fleici de porc K aia de vită nu-i bună, că se face greu M 
după care se aşează la bronzat mititeii# KDup-aia o baie în Argeş,
un badmington, mai facem o carte, căutăm un loc ferit şi mergem
cu gagicile### M
*lăcerea de a Kpune grătarulM nu "ine însă cont de vârstă#

A0unge să treci o singură dată, vara, pe drumul spre 'abana .ura-
Diham din Suşteni sau spre *oiana Papului ca să te convingi de
acest K adevăr fundamentalM# Acolo este fieful mic-burghezimii
grobiene şi agresive, unde bărbatul în slip răcoreşte caltaboşii de
pe grătar cu %a*i#$auJ iar nevastă-sa, pe care abia o mai încape
şezlongul, stă la soare, după ce s-a uns cu ulei de pla0ă care o face
să semene cu o focă sastisită# =adioului din maşina familiei, dat la
ma;im, îi pocneşte difuzorul de atâtea Andre sau /#A#, spre
încântarea copiilor care se zbenguie într-o *rahova murdară-mur-
dară, în care după-masă urmează ritualul spălării cu detergent a
farfuriilor de plastic de unică folosin"ă#
E;istă totuşi în lumea asta şi oameni pe care perspectiva unei
asemenea distrac"ii domestice îi lasă indiferen"i# Aşa sunt, de
e;emplu, cei care frecventează $Xate *arX-ul din Rerăstrău# *e o
tablă aşezată în fa"a dughenei din lemn unde se vând snaXs-uri,
floricele şi suc cineva a lipit un afiş cu K coala de role M, organi-
zată de A$A=  Aggressive $Xating Association =omânia# /a cur-
surile acestea înve"i primii paşi pe role, mersul cu fa"a, apoi mer-
sul cu spatele, opririle, iar dacă ai chef de ceva mai complicat, n-ai
decât să te înscrii la KAggressive $treetM - curburi, sărituri, grab
 sau K Ralf *ipe M  înăl"ime, rota"ii, flipuri, grind etc#
Di$u () un băiat cu ochi mari, albaştri, a învă"at rolele de
la tatăl său, acum trei ani, iar de un an şi 0umătate practică roll-ul
agresiv# $pre regretul lui, K în =omânia nu se poate face perfor-
man"ă, şi oricum sportul ăsta e;istă de pu"in timp la noiM# Săiatul
poate să se dea peste cap, să facă grind-uri  K adică sar şi cobor M,
sau o grămadă de alte chestii care i-ar îngălbeni probabil de invi-
die pe to"i puştii care ies cu rolele în fa"a blocului# De ce preferă să
vină aici în loc să meargă la film, la )nternet sau cu grătăritul
K*entru că asta mă reprezintă, ceva din mine spune că asta trebuie
să fac M, îmi răspunde zâmbind, cu o frază desprinsă parcă dintr-un
film american
situa"i, undedeodrasla
dar obtuzi, încearcă
ce preferă să-şi
să intre convingăînpărin"ii
în marină, bine
loc să devi-
nă avocat, aşa cum ar dori aceştia#
Dinu se declară fan al acestui Kstil de via"ăM, aşa cum plin de
importan"ă îl numeşte# îi place muzica pe care o ascultă practican"ii
KroiiM-ului - el e mort după Eminem, !ugees, Dr# Dre, dar şi /imp
SizXit# )i plac hainele reslei, deşi se plânge că e cam greu să găseşti
la noi "oale adevărate, el a văzut doar la K 'astelM nişte chestii mai
interesante, dar cel mai bine este să "i le cumperi de la cineva care
le-a adus K de-afarăM# Dinu poartă un sèt`r negru şi nişte blugi
largi şi prăfui"i, ai căror genunchi sunt rup"i, semn al nenumăratelor
căzături pe care le-o fi luat proprietarul lor# Dacă totuşi la $Xate
*arX apare
ironizat, vreun roller
cu condi"ia să fiecu gaşcă ma'e
de haine şi să n-aibă tupeu#acesta nu este
in urUeW,
*uştiul din fa"a mea are şi un model în via"ă# !ireşte, nu poate fi
vorba despre vreun român, ci despre 1ohn Elliot# K $e scrie 1 o h n M,
îmi e;plică Dinu competent# K ama lui a fost negresă, iar taică-su
american, băga 6%)l%% clandestin în Austria, şti"i, le punea sub
scaunul autobuzului cu care intrau în "arăM# (u ştiu ce mutră oi fi
făcut în momentul în care admiratorul lui Elliot îmi povestea
despre contrabanda asta originală, dar cert e că puştiul a încercat
să-şi întărească afirma"iile+ KDacă vă spun, am citit eu într-o
revistă străină?M#
K(ea Sebe, hai te rog io schimbă odată muzica aia şi pune case-
ta aia pe care am adus-o de la a; M, strigă brusc Dinu spre băr-
batul cu aer de tată de familie care păstoreşte căbănu"a din lemn de
vis-a-vis de $Xate *arX-ul propriu-zis# Difuzoarele unui radio-
casetofon obosit, aflat pe o te0ghea de lângă nea Sebe, tocmai
încercau să-i convingă pe roller-ii din Rerăstrău sau pe cei veni"i
să caşte gura la ei că, muuuzica buuunăăă trăieşte mai muuult,
=adio %otal, aşa cum spune vocea 0ingle, în timp ce pierde progre-
siv din intensitate, astfel că ultimul cuvânt pare a fi fost rostit de un
astmatic aflat în criză de aer#
*ână să apuce nea Sebe să pună caseta cu pricina, Dinu îmi
spune că el vine la $Xate *arX în fiecare èeX-end şi după-amiaza
în cursul săptămânii# Ar veni mai des, dar K şti"i, sunt la şcoală şi
mai am şi lec"ii de făcutM, oftează el# )) văd că s-a plictisit de vorbă,
aşa că n-am decât să-i mul"umesc puştiului şi să-l las să se îndrepte
spre locul lui preferat, căruia îi dăruieşte timpul său liber#
%+PL!$A$%A
Giviu <24=
T%+T"L"I
1& e;tul descrie iposta6e ale petrecerii timpului lier Kiert, dar
mai ales KaziM# ?elimitea6#/le în te;t&
2& dentific# structuriJ cuvinte pe care le consideri caracteristice
pentru fiecare dintre iposta6ele delimitate&
3& ;prim#/%i opinia despre su!estiile privind felul de a fi al vor/
itorilor, oferite de forme ale e;prim#rii orale precum dinozau-
ru:, )u:, grătaru:, %a8i#$aiiJ/
4& dentific# situa%ii în care autoarea îşi însuşeşte lima"ul @per/
sona"elor&
)& ?e ce cre6i c# procedea6# astfel7
?inu <14=
1& Selectea6# informa%ii despre ?inu care s#/%i permit# s#/i
creione6i un portret&
2& î%i !#seşti vreo asem#nare cu felul de a fi al lui ?inu7 ndiferent
dac# r#spunsul este ?A sau NF, motivea6#&
%'AL"A$% C"$%#T&
APLICAȚII
1& edactea6# o caracteri6are a lui ?inu, utili65nd informa%iile
2& oferite de te;t& urm#toarea situa%ie: Ai aflat adresa lui Dinu şi

ma!inea6#/%i
doreşti să corespondezi cu el# edactea6# o scrisoare adecvat#
acestui scop, de 2+ / 2) de r5nduri, în care s#/i propui şi c5teva
teme pentru un viitor dialo!&
3& Scrie un reporta" de 2)+ / 3++ de cuvinte despre modul de a/şi
petrece timpul lier tinerii de v5rsta ta, pe care s#/l po%i pulica,
eventual, în revista liceului&
4& eali6ea6# un interviu cu unul dintre cole!ii t#i de clas#& ema
interviului este la ale!erea ta <de e;emplu: petrecerea timpului
lier, lecturi preferate, >oW/uri etc=&
<CENE DIN VIAŢA DE IERI Şl DE A?I

LITERATURA ŞI ALTE ARTE
Puncte de reper !i*era*ur2 şi ci$ema*#4ra3ie

Nae irimea- fri-er şi su$firur,
este amantl Mi"ei <aston care- la ?ou# proleme treuie avute în vedere cu prioritate
rDndl ei este amanta li Mac7e atunci c5nd este vora despre raportul dintre literatur# şi
Ra0ac7esc- ce#i mai -ice şi cinemato!rafie&
Cr$c$nel. n !r$3$lia li Nae- Mi"a l $rima este aceea a fidelit#%ii scenariului de film fa%# de
ntDlne#te ntDm!l$tor !e lanc te;tul literar ce se vrea a fi ecrani6at& Hidelitatea adapt#rii
;am!on- 3enit s$ dea de rma ni cinemato!rafice, c>iar şi a unei capodopere, nu poate con/
oarecare Bi$icul !e care l stitui o !aran%ie a valorii artistice a filmului re6ultat& ;ist#
%$nie#te a 1i amantl amantei suficiente e;emple de c#r%i valoroase care, prin ecrani6are,
sale- 9idina Ra0. 9isc"ia c au !enerat filme mediocre, dar şi de te;te @anonime care au
;am!on #i n %ilet de amor /$sit de stat la a6a unor filme celere& ar cau6a nu este le!at#
acesta %Bi$icule, 'anafaua pleac! numai de talentul re!i6orului sau al actorilor, ci mai cu
mâine la loieşti, remâi sinur! şi seam# de tipul diferit de comunicare al celor dou# crea%ii&
am$etat!* sunt foarte r!u $olnav!M C#ci nu este vora de o simpl# transpunere a te;tului într/un
vino nereşit, am poft! s!#i traem
alt sistem
un chef... A ta adorat!, 'iţa...0 o
înt5i, de o de semne a<cuv5ntul
decodare mesa"uluicare devinedeima!ine=,
şi, apoi, ci,ceea
o recodare, mai
determin$ !e Mi"a s$l %$niasc$ !e
ce implic#, în fond, o recreare a operei literare& Hilmul poate
Nae- c$reia c7iar ea i scrisese %ile
propune astfel un cu totul alt mesa" dec5t cel al c#r%ii&
tl- c$ o traduce c 9idina. Vor rma
Cea de a doua prolem# este le!at# de ale!erea şi de
o serie de ncrc$tri- rm$riri #i
"ocul actorilor& 8ai ales în ca6ul crea%iilor dramatice cunos/
con10ii !etrecte la n %al mascat
cute, cum este şi ca6ul celei de care ne vom ocupa în conti/
de ma7ala- n care mai snt im!lica"i
nuare, poate e;ista adeseori un model mental al spectatorului,
lordac7e- calf! la )irimea #i un
le!at de interpre%ii persona"elor, care s# ac%ione6e oprimant
Catindat de la percepţie, totl
c>iar şi asupra re!i6orului& ?e e;emplu, în ca6ul comediilor
s1Dr#indse c o m!$care /eneral$
lui Cara!iale, putem vori de adev#ra%i actori/cult precum
#i o !etrecere la 1ri0eria li Nae.
adu eli!an, Iri!ore Masiliu/irlic, Ale;andru Iiu!aru,
NiUi Atanasiu, Ştefan #nic# sau oma Cara!iu, care, în timp,
au a"uns s# se confunde în ima!ina%ia spectatorilor cu
persona"ele pe care le/au

încarnat, dar şi de
re!i6ori celeri ca 9ean
Ieor!escu, Giviu Ciulei
sau Gucian $intilie care
vor r#m5ne mult# vreme
etaloane în aprecierea
valoric# a noilor
spectacole, fie ele de
teatru, fie
cinemato!rafice&
?/AG
CANAMA
GFGF
<fra!ment=
de &G& Cara!iale
Actul 
Scena
$A8$(N, K
COCONG
COCONG <din fund,
dreapta=: (u pot să dau de
nenea lancu, şi
l-am pierdut şipefrate-său###
<v#65nd pe $ampon= *e ăsta
nu l-am
cercetat### Acuma îl văz întâi#
<$ampon ate iar în mas#B
Cr#c#nel
cooar# doi paşi, tare şi cu ton
de sfidare melodramatic#= Eu
sunt
Si-bi-cul###
$A8$(N <tres#rind=: Sibicul?
COCONG: Da, Sibicul, nene )ancule? <îşi scoate masca= nu mai

pofteşti
$A8$(N <îşi scoate masca, fioros, !ata s# se repea6#=: A? care va
să zică mă căutai, Sibicule
COCONG <potrivindu/se s#/şi ia av5nt de sc#pare=: Da, nene
)ancule###
$A8$(N <acelaşi "oc crescendo=: i eu te căutam, Sibicule <se
repede=
COCONG <d5ndu/se dup# o mas#=: $ă nu dai? să nu dai? fac
scandal### 'hem poli"ia### stai să ne desluşim?
$A8$(N: işelule, să ne desluşim, :ai După ce mă ataci la
sacrul meu amor& amăgeşti o fiin"ă nevinovată### o femeie###
femeie? ochi alunecoşi, inimă zburdalnică?###
COCONG <urm5ndu/şi "ocul=: Eu amăgesc o femeie### Eu nu
am amăgit nici o femeie& ele m-a amăgit pe mine### şi multe& nu ştiu
nimic la sufletul meu#
$A8$(N: in"i?
COCONG: (u mint### (u da? nu da? că fac scandal# $ă ne
Com!letea0$"i cno#tin"ele desluşim, e încurcătură la mi0loc### $pune care femeie###
 â la carte  a comanda la $A8$(N: 2 ştii bine, Didina###
ale/ere- n meni 1i: 5de o%icei COCONG: (u cunosc nici o Didină# *e amanta mea o cheamă
la restarante8 i"ă###
$A8$(N: Da, pe amanta ta o cheamă i"a& dar, ca un mişel ce
eşti, nu te-ai mul"umit cu o amantă### Ai atacat şi pe amanta mea
Didina### Ai nenorocit-o?
COCONG: (u-i adevărat?
$A8$(N: Am dovezi+ ai uitat la Didina un bilet de abonament la
frizerie#
COCONG: (u-i adevărat? eu nu mă raz cu abonament, eu mă raz
a la carte&
$A8$(N: i un bilet de la amanta ta###
COCONG: De la amanta mea )"i spui eu că e încurcătură#
$A8$(N: (u e nici o încurcătură, mişelule? Amanta ta, i"a, î"i
scrisese de miercuri că te aşteaptă, că angafaua pleacă la
*loieşti#
COCONG: iercuri### *loieşti### angafaua###
$A8$(N: Da, şi tu, Sibicule, în loc să te duci la ea, o părăseşti şi
te dai pe furiş la amanta mea, la Didina# <se repede= 2 să-"i rup
oasele### 2asele am să "i le rup?
COCONG <ap#r5ndu/se= $tai? să nu dai, că fac scandal? i-e
frică de o nenorocire?### <îşi pune m5na la inim# s# o ast5mpere=
$A8$(N: Da? să-"i fie frică de o nenorocire& pentru că precum ai
vrut tu să nenoroceşti pe Didina### o femeie? ochi alunecoşi, inimă
zburdalnică?### asemenea să ştii că o să te nenorocesc eu pe tine# <se
repede=
COCONG <acelaşi "oc=: $tai? stai, omule, pentru Dumnezeu?###
i"a miercuri *loieşti angafaua### Dumnezeule? am o
bănuială### Arată-mi biletul### Eu am fost miercuri la *loieşti###
$A8$(N: /a *loieşti
COCONG: Da, la *loieşti### $ă fie cu putin"ă### i"a a
opta### Arată biletul?
$A8$(N: )acătă-l biletul <Cr#c#nel se apropie s# va6# iletulB
$ampon îl apuc# cu m5na st5n!#, şi cu dreapta/i arat# >5rtia= A?
vrei să mă înşeli <îl 6!uduie=
CACANG <sf5rşindu/se de la inim#, se moaie din alamale şi

cade pe scaun=: i"a? m-a tradus? Apă? Apă?### angafaua### eu###
eu sunt?
 fiindc! eu eram de la început
pentru convenţie...# Con3en"ia $A8$(N: angafaua
rs$  romDn$ semnat$ la CACANG: Da, angafaua?### eu### A opta oară tradus?
<cre#ti la * a!rilie @'BB- !rin <ridic5nd m5inile la cer= Este cu putin"ă, domnule $A8$(N: A
care se !ermitea tr!elor rse#ti opta oară <sade l5n!# el=
s$ treac$ !rin
<alcani- RomDnia c$tre
/arantDndse n COCONG
male, domnule,<de6olat=: (usă
numai una "i le
"i-omai spui
spui, al p-alelalte,
şaptelea cazcă de
sunt hali-
traduce-
sc7im% res!ectarea dre!trilor re### în vremea războiului### $A8$(N: 'u un muscal
!olitice ale statli romDn #i !$s
trarea inte/rit$"ii sale teritoriale. COCONG <plin de oid#=: (u m-arfi costisit atâta să fi fost cu
un muscal, fiindcă eu eram de la început pentru conven"ie### ştii,
muscalii luptau pentru cauza sfântă a eliberării popoarelor de sub
0ugul semilunii barbare### Dar cu un neam", domnule?### $A8$(N:
'u un neam" COCONG: !ă-"i idee, domnule, ce traducere?
$A8$(N: Ei şi
COCONG <pl5n!5nd=: Am plâns, cum plâng şi acuma, căci eu
"in mult la amor& am plâns şi am iertat-o### pe urmă am prins-o iar,
şi iar am plâns, şi iar am iertat-o& nu de multe ori, dar cam des###
aşa
tale+cam de vreo
femeie? ochi cinci, şase ori###
alunecoşi### 'e-mi ziceam
$A8$(N: eu Borba dumi-
)nimă zburdalnică?###
COCONG: *ână când, într-o seară, mă duc, domnule, ca de
obicei acasă& intru în sală, deşchiz uşa iatacului### întunerec###K%e-ai
culcatM nu răspunde nimini# )nima începe să bată rău& aprinz
...şi m#am înrolat de lumânarea, şi ce găsesc pe masă, domnule $A8$(N: 'e
$un!voie...în arda naţional! COCONG: Un răvăşel+ Kache, m-am plictisit să mai trăiesc
#instit"ie !aramilitar$ n1iin"at$ cu o rublă ştearsă ca dumneatale# (u mă căuta& am trecut cu
n @'*'- reor/ani0at$ o1icial n nem"ul meu în Sulgaria### M
@'(( #i des1iin"at$ n @''*. $A8$(N: )n Sulgaria 'e căuta nem"ul în Sulgaria
COCONG <de6olat=: (u ştiu? Ei? ce te faci, ache### de des-
perare, ce am zis eu daca n-am avut parte de ce mi-a fost drag pe
lume, încai să mă fac martiriu al independen"ii### şi m-am înrolat
de bunăvoie### $A8$(N: Bolintir###
COCONG: )n garda na"ională### tii, pentru ca să-mi mai uit
focul### <pl5n!e= i închipuieşte-"i d-ta acum şi i"a? <pl5n!e= şi
garda na"ională s-a desfiin"at?### $A8$(N: 'are va să zică este
un Sibicul### COCONG: $e-n"elege& n-ai văzut biletul
$A8$(N: 'are va să zică este un Sibicul, care devine în chestie
de traducere şi pentru mine şi pentru d-ta### COCONG:
!ireşte###
$A8$(N <cu t#rie=: (u mai plânge, nu sade frumos, un volintir ca d-ta###
COCONG: Dacă nu pot să mă stăpânesc? mi-e naturelul sim"itor###
$A8$(N: %rebuie să-l găsim? (u plânge, nu-i frumos? un volintir?
%rebuie să-l regulăm pe Sibicul### Auzi d-ta Două? COCONG:
'um să-l găsim
$A8$(N: '' găsesc eu, n-ai grife& eu ştiu politica poli"iei# (u
plânge+ eşti volintir? Sibicul nostru e aici în bal### Didina mea este
aici în bal###
COCONG: *oate şi i"a mea###

$A8$(N: Da### COCONG: Da
$A8$(N <repede=: Adică nu? în sfârşit, ce-"ipasă? vino cu mine###
(ici o vorbă să nu zici# /asă-mă pe mine, să vezi cum îl înha" eu#
:Aide### nu plânge+ eşti volintir? pune-"i masca, şi :aide? <îşi pune
masca=
COCONG: i"a i"a### <>ot#r5t= (u?### o mai iert acum, dar
daca s-o mai întâmpla încă o dată##& hotărât mă însor? <îşi pune masca=
$A8$(N: Raide### nu, nu plânge, eştivolintir?### şi nici un cuvânt?
A? Sibicule? <ies am5ndoi în al=
ACFG 
Scena M
8ZA, sin!ur# în costumul de la al, apoi ??NA asemenea
&&&T 8ZA: A? <aparte= 2 femeie? dama de verde? <tare= A? în

sfârşit?
??NA
femeie? e <d5nd un %ip#t de surprindere, se întoarce=: A? <aparte= 2
republicana?
8ZA <fier5nd=: B-a"i speriat pardon? ă recomand? i"a
Saston#
??NA <cu contenen%#=: ersi? şi eu Didina azu# 8ZA <"ocul
crescendo=: 'e cau"i aici, madamă ??NA <cu un ton mai sus=:
Da: d-ta ce cau"i aici, madamo 8ZA <"ocul crescendo=: Eu sunt
la amantul meu? ??NA <foarte de sus=: i eu sunt la amantul
meu? 8ZA <i6ucnind=: /a amantul d-tale### Amantul d-tale### a
fost### era### este### amantul meu? D-ta, ca o imfamă, mi l-ai răpit?
<lu5nd o po6# de atac şi cu tonul tra!ic= Una din noi două trebuie
să moară?
??NA
se repede <pre!#tindu/se care se $ă
de lupt#=:
turat# la ?idina, vedem
repede care###
şi ea *oftim? <8i%a
şi o înt5mpin#&
Am5ndou# %ip# şi se încleştea6#, spum5nd, una de alta=
DICȚI!NAR
man!afa, s#f - <fam&= om care nu merit# nici o considera%ieB om
m#r!init, le!, prost, n#t5n!
2al%ma9 s#f# / povestire, înt5mplare complicat#, încurcat#, e;traor/
dinar#, cu multe peripe%ii, <fi!&= situa%ie încurcat#, amestec#tur#,
confu6ie
a tra'uce9 vb# - <fi!&= a înşela
muscal9 s#m# /rus
EX#L!REREA
TEXTULUI
/ L%teratur(
Eu sunt Si-bi-cul###
1& Numeşte c5te dou# tr#s#turi ale fiec#rui persona", ce pot fi
deduse folosind numai informa%iile oferite de fra!mentul repro/
2& dus mai sus& şi descrie înf#%işarea lui $ampon şi a lui Cr#c#nel,
ma!inea6#/%i
în scena de mai sus, !>id5ndu/te dup# indica%iile scenice şi dup#
replicile celor dou# persona"e&
3& ma!inea6#/%i c# eşti re!i6or&
?escrie decorul şi costumele care %i s/ar p#rea potrivite pentru
aceast# scen#&
4& ?escrie şi costumele&
)& Cre6i c# ar fi necesar şi un fond mu6ical7 8otivea6#/%i r#spun/
sul, oricare ar fi acesta&
& împreun# cu un cole!, interpreta%i urm#toarea perec>e de repli/
ci, folosind tonul şi !estica pe care le considera%i adecvate:
COCONG: iercuri&&& *loieşti### angafaua###
$A8$(N: Da, şi tu, Sibicule, în loc să te duci la ea, o părăseşti
şi te dai pe furiş la amanta mea, la Didina# <se repede= 2 să-"i
rup oasele### 2asele am să "i le rup?
(u mai plânge, nu sade frumos, un volintir ca d-ta###
1& în scena K, rela%ia dintre cele dou# persona"e se sc>im# de mai
multe ori& dentific#, în te;t, momentele c5nd se produc aceste
sc>im#ri şi indic# motivele, pentru fiecare ca6 în parte&
2& ?e fapt, at5t $ampon c5t şi Cr#c#nel descoper# c# au fost traduşi
de amante& Şi totuşi, pentru spectator situa%ia este în mod cert
comic#& ?ac# ai fi re!i6or, ce indica%ii ai da actorilor care ar
interpreta aceast# secven%#7
3& al
C#ror cole!i le/ai
lui Cr#c#nel şi alpropune
8i%ei7 s# interprete6e rolurile lui $ampon,
4& ?intre actorii pe care îi cunoşti, cui ai încredin%a rolurile lui
$ampon şi Cr#c#nel7 ?ar al 8i%ei7
/%lm
$entru acest capitol folosim secven%e, însum5nd  minute şi 4+
de secunde din filmul D0ae car$a"auui <1.)-=& le au ca punct
de plecare scena K, actul  şi scena M, actul &
e!ia: I>eor!>e Na!>i
în rolurile principale: Ale;andru Iiu!aru, Iri!ore Masiliu/
irlic, Masilica astaman, on Gucian şi Aurel Cioranu&
Ar fi util s# consul%i şi Micu dic8i#$ar +e$*ru u1u ci$e3ii#r
de la pa!& 3'/3-&
$ă nu dai> să nu dai>
1& 2 sală de o parte a unui bufet într-un bal mascat de mahala
<secundele 1 / 2)+=& Hii atent la interpretarea lui Iiu!aruJ
$ampon din primele secunde ale secven%ei: e nervos, soare
furios, mut# astonul din st5n!a în dreapta, pentru a/i fi mai la
îndem5n#& oate aceste detalii %in de interpretarea actoricească,
dar şi de modul specific în care se reali6ea6# transpunerea unui
te;t literar într/un alt lima", în acest ca6, cel cinemato!rafic,
prin intermediul scenariului# Camera îl urm#reşte acum doar pe
el, folosind un plan apropiat de filmare, iar coloana sonoră su/
linia6# nervo6itatea persona"ului&
2& Hii atent şi la interpretarea lui irlicJ Cr#c#nel, între secundele
)+ şi )) ale secven%ei: fu!e în "urul mesei pentru a se pune la
ad#post de furia lui $ampon, dar mut# şi pa>arul de pe mas#
pentru a nu/1 v#rsaR Se o%ine în acest mod o varia%ie în mişcarea
altfel previ6iil# a persona"elor& emarc# şi faptul c#, deşi
întrea!a secven%# este filmat# dintr/un plan apropiat, e;ist# şi
un planul îndepărtat în care descoperim pe c5%iva dintre partici/
pan%ii la al, pentru ca spectatorul s# îşi dea seama mai lesne de
locul unde se petrece scena&
3& între secundele + şi , $ampon este filmat din spate, iar
Cr#c#nel din fa%#, pentru c#, deşi nu voreşte, mimica lui este
mai important# în aceste momente dec5t replicile partenerului&
Se foloseşte îns# planul apropiat şi nu prim-planul pentru a
putea fi oservat# simultan mişcarea amelor persona"e&
4& n secunda '+ se produce trecerea rusc# de la filmarea de
ansamblu la focalizarea pe c>ipul lui $ampon& 8odalitatea este
tăietura de monta0, astfel înc5t, deşi camera se mişc# pu%in,
scena este totuşi dinamic#& ste momentul c5nd Iiu!aru
rosteşte amenin%#tor: 2 să-"i rup oasele### 2asele am să "i le
rup? Frm#reşte prim-planul cu mimica persona"ului pentru a
constata dac# este în acord cu replica rostit#& (serv# totodat#
)& şi c# prim-planul
?up# cuprindegenerale,
mai multe planuri at5t fa%a, în
c5tsecundele
şi linia umerilor&
1+- / 111 ca/
mera se apropie iar#şi rusc pentru a da spectatorilor posiili/
tatea s# urm#reasc# "ocul actorilor, mprim-plan#
& ?in secunda 12+ p5n# la finalul secven%ei <secunda 1.+=, ca/
mera de filmat este mai pu%in moil#, întruc5t cei doi s/au împ#/
cat şi >ot#r#sc s# se coali6e6e împotriva iicului& Scena nu
este totuşi static#, dar dinamismul se o%ine prin monta0+ se trece
rapid de la un prim-plan la altul, iar coloana sonoră cuprinde
at5t rumoarea alului, c5t şi mu6ic#, aceasta av5nd drept scop s#
sulinie6e starea de spirit a persona"elor& emarc# îns# faptul
c#, deşi în planul îndepărtat se afl# o sal# de al, în ma"oritatea
timpului ceea cealsec#rui
niament sonor auderol
nueste
estes#
mu6ica alului,
sulinie6e ci undeacompa/
starea spirit a
persona"elor& n aceast# ultim# secven%# importante sunt totuşi
mimica şi tonalitatea vocilor actorilor&
O FEMEIE> dama de "erde>

/ )n fa"a frizeriei lui (ae .irimea şi apoi în salon <secundele 2)+
/ 2+=& Se aude c5ntecul !reierilor& (serv# c# este prima oar#
p5n# acum c5nd în film îşi fac apari%ia sunete @naturale&
2& ?in momentul în care cele dou# rivale s/au recunoscut <secun
da 2-=, coloana sonor# încearc# s# sulinia6# tensiunea&
Secven%a nu este îns# deloc dramatic#, iar mu6ica, voit teatral#,

are rolul de a accentua comicul situa%iei& 3& $reludiul încleştării
<între secundele 31+ şi 322= este filmat cu o camer# moil#
conferind scenei dinamism& 8u6ica devine mai teatral#& Şi pe
aceast# cale re!i6orul amplific# efectul comic&
%'AL"A$% C"$%#T&
APLICAȚII
1& n !rupe de c5te patru / cinci cole!i, discuta%i şi întocmi%i o list#
de dou# / trei opere literare care au stat la a6a unor crea%ii cine/
mato!rafice pe care le/a%i vi6ionat&
2& ;tinde%i discu%ia la nivelul între!ii clase& Care dintre cele dou#
crea%ii o considera%i mai reuşit#, pentru fiecare ca6 în parte:
cartea sau filmul7
3& 8otiva%i/v# op%iunea, indiferent care a fost aceasta, prin ar!u/
mente care s# ai# în vedere, în ca6ul crea%iei literare, tema,
motivul, viziunea despre lume, elementele de construc"ie a
subiectului şi a persona0elor, iar în ca6ul crea%iei cine/
mato!rafice, scenariul, regia, imaginea, coloana sonoră şi 0ocul
actorilor#
4& Scrie%i o cronic# cinemato!rafic# de ma;imum 3+ de r5nduri
despre un film vi6ionat în ultima lun#, care s# poat# fi eventual
pulicat# în revista liceului vostruJ sau despre filmul D0ae car0
$a"auui <1.)-=&
)& Oree un film cu (icole \idman, 1ulianne oore, erZl $treep,
Ed Rarris, 1eff Daniels#
*almaresul filmului este impresionant+ şapte nominalizări şi
două .loburi de Aur, pentru cel mai bun film-dramă şi pentru cea
mai bună actri"ă în rol principal 5(icole \idman6# (ominalizat de
nouă ori la 2scar, a câştigat tot pentru cea mai bună interpretare
a rolului principal feminin 5(icole \idman6# *rintr-un bine condus
monta0 paralel, asistăm la întâmplările petrecute în câte o singură
zi din via"a a trei femei care trăiesc în epoci diferite# Această zi este
definitorie pentru destinul celor trei protagoniste, evenimentele
trăite oferind revela"ia motivului pentru care, într-o societate do-
minată de pre0udecă"i şi false principii morale, le lipseşte capaci-
tatea să se bucure de dragostea so"ilor şi copiilor lor# Un 0oc
actoricesc de cea mai înaltă clasă, un scenariu de e;cep"ie 5adap-
tat după romanul de succes, Oree al lui ichael 'unningham,
publicat în =omânia
poate auzi, de Editura
fac din acest *olirom6 şi
film o delectare o coloană
pentru orice sonoră ceun
cinefil şi se
eveniment cultural care nu trebuie ratat#
a& dentific# dou# informa%ii pe care le consideri a fi importante,
din punctul de vedere al unui spectator, şi "ustific#/%i ale!erea
pentru fiecare ca6 în parte&
& ndic# dou# motive pentru care ai dori s# vi6ione6iJ nu ai dori
s# vi6ione6i filmul Oree utili65nd numai informa%ii oferite de
te;tul de mai sus&
/ I$ c2u*area ui %em# un nou succes de anima"ie al stu-

diourilor *i;ar4 DisneZ, un film care a avut încasări mai mari
decât Ma*ri Re#aded/ *ovestea unui peştişor care a0unge
într-un acvariu şi care va face tot posibilul să se întoarcă acasă#
$UA [[# =egia+ Andre` $tanton# Boci+ Albert SrooXs, Ellen
De.eneres, .eoffreZ =ush# Anima"ie# Durata+ C[C minute#
a& dentific# dou# informa%ii pe care le consideri a fi impor
tante, dinpentru
punctul de vedere
ca6 înalparte&
unui spectator, şi "ustific#/%i
ale!erea fiecare
& ndic# dou# motive pentru care ai dori s# vi6ione6iJ nu ai
dori s# vi6ione6i filmul I$ c2u*area ui %em# utili65nd
numai informa%ii oferite de te;tul de mai sus&
CR!NICA DE ILM
%itlu original+ ACE; !

.en+ ac"iune4 thriller
=egia+ 1ohn ]oo Durata+
CN minute *roduc"ie+ U$A,
CHHL
Face O33 are ca punct de plecare ideea unei opera"ii estetice
radicale prin care fa"a agentului !S) $ean Archer 51ohn %ravolta6
este schimbată la propriu cu aceea a lui 'astor %roZ 5(icolas
'age6, terorist interna"ional imprevizibil şi sofisticat, amator de
puneri baroce în scenă ale propriilor atentate# %ransferul de
chipuri creează însă o situa"ie insuportabilă+ cei doi sunt nevoi"i să
trăiască purtând fiecare chipul duşmanului său de moarte# De unde
şi titlul original, echivalat în româneşte printr-un nefericit Fa82 =$
3a82 mai potrivit pentru afişul unei produc"ii cu /orenzo /amas
decât pentru un film al hongXonghezului ]oo#
Dincolo
strează însă de
că această premisă
filmul Kde artăM cam elucubrantă,nu]oo
şi locUusterul sunt demon-
tocmai
ireconciliabile şi că e;plozia roşie a unei bărci cu motor pe fondul
unui cer azuriu poate declanşa şi alt tip de emo"ii decât cele provo-
cate de creşterea nivelului de adrenalină# )n ultimii ani o asemenea
performan"ă n-a mai reuşit decât Srian de *alma cu al său
Missi#$' Im+#ssibie în care neverosimilul scenariului era în per-
manen"ă compensat de formalismul estetizant al scenelor de ac"i-
une#
Dar ceea ce izbutea de *alma printr-o rigoare elegantă şi pe
alocuri impersonală, ]oo reuşeşte prin teatralism voit# 'ele mai
bune momente ale filmului sunt acelea în care imagina"ia saflam-
boaiantă pare să uite de orice conven"ii, dând naştere unor
îngemănări delirante de situa"ii# 2 confruntare sângeroasă are loc
într-o biserică plină de porumbei, o şalupă în flăcări plon0ează
vertical în apă, iar 'age4 %roZ e KsuptM într-un tunel metalic de
paletele unui uriaş ventilator# 'eva mai târziu acelaşi 'age,
devenit între timp $ean Archer, prote0ează un băie"el de infernul
unui violent schimb de focuri, punându-i pe urechi căştile unui
casetofon& copilul se plimbă printre gloan"e şi cadavre mutilate,
ascultând S#meQ.ere #"er *.e Rai$b#Q iar melodia se substituie
treptat zgomotului asurzitor al pistoalelor#
]oo mizează de altfel foarte mult pe teatralismul voit al situa"i-

ilor, dar reuşeşte mereu să se men"ină pe acea linie greu sesizabilă
care desparte drama de melodramă şi arta de clişeu# =itmul este şi
ei riguros controlat# !ilmul este construit dintr-o serie de acu-
mulări progresive de tensiune rezolvate prin reprize de ac"iune
e;plozivă 5la propriu şi la figurat?6, desfăşurate de fiecare dată, cu
e;cep"ia confruntării finale, în spa"ii închise şi labirintice# )ar
rezultatul este absolut remarcabil# $upravegherea riguroasă a
mişcărilor camerei şi monta0ul devin astfel esen"iale#
arele merit al lui ]oo rămâne totuşi alegerea actorilor 5dintr-un
interviu al său aflăm că producătorii se gândiseră ini"ial la ###Alee
Saldìn, ideea de a-l folosi pe 'age apar"inându-i6# $căpa"i, unul
din dramoletele sub"irele şi comedioarele insipide gen
P.e$#me$#$ şi Mic.ae celălalt din uniforma Kmaieu-mulat-pe-
muşchi-de-o"elM, obligatorie în închisorile lui 1errZ SrucXenheimer,
%ravolta şi 'age fac aici două dintre cele mai bune roluri ale lor# )n
unul dintre cele mai frumoase momente, 'age4 Archer repetă
obsedan5n6t sintagma-titlu&
elegantă a mâinii privirea parcă
cu care încearcă lui halucinată şi teatralitatea
să-şi scoată o mască de
pe fa"ă concentrează într-o scenă de câteva secunde întregul spirit
al filmului# *rin contrast, %ravolta4 %roZ preferă registrul ironiei
fine, pe linia Pu+ Fic*i#$ şi e* S.#r*;/ *andant al suferin"ei
înnăbuşite a lui 'age, =ăul n-afost niciodată atât de fermecător
5vezi scena dezamorsării bombei în pas de dans6& cu atât mai mult
cu cât %ravolta îşi deconstruieşte permanent propria imagine de
star 5căci marile dezavanta0e ale lui %roZ sunt### bărbia
insuportabilă şi vocea?6#
)n fond, filmul mizează nu atât pe simpla schimbare a regis-
trelor eroul pozitiv care devine negativ şi viceversa, ci mai ales pe
amestecul lor# 'ăci Archer4 'age descoperă cruzimea lui 'astor
%roZ, dar şi ataşamentul acestuia pentru fratele retardat, în vreme
ce %ravolta4 %roZ are prile0ul să e;perimenteze dragostea paternă#
Astfel, FaceO33 ar putea fi modelul ideal al unei pelicule â tiroirs+
un film care să vină în întâmpinarea ,,orizonturilor de aşteptareM
ale fiecărui spectator, fie că ele cuprind ac"iunea pură sau analiza
de caracter cu accente metafizice# 5# ), C#*idia$u Anul B))), (r#
F 5[[F6, vineri G martie, CHHN, p# G6
*I#C!L! *% T%+T
Acum, c# a%i vi6ionat şi secven%ele filmate, discuta%i între voi,
pe !rupe, pentru a vedea c5te dintre r#spunsurile la între#rile de la
pa!ina 121 au fost confirmate de montarea lui I>eor!>e Na!>i&
Me%i putea astfel constata mai uşor c# nu e;ist# o modalitate unic#
de transpunere a literaturii în film, esen%ial# fiind, de fiecare dat#,
viziunea re!i6oral#& $ute%i face o compara%ie şi cu De ce *ra4
c#+#*ee Mi*ic2>, filmul lui Gucian $intilie care are ca punct de
plecare aceeaşi comedie a lui &G& Cara!iale&
%'AL"A$% "MATI'&
Compar#, într/un eseu structurat de dou# / trei pa!ini, modalit#%ile de petrecere a timpului lier
descrise de Nicolae Hilimon în Sce$e di$ "ia8a s#cia2 şi de &G& Cara!iale în Re+ausu d#mi$ica/ Mei
avea în vedere:
/ descrierea conte;tului istoric în care sunt plasate înt5mpl#rile din cele dou# te;te şi eviden%ierea
diferen%elor dintre lumile

/ pre6entarea a cel înf#%işateB
pu%in patru situa%ii concrete de via%# care s# ilustre6e aceste diferen%eB
/ eviden%ierea atitudinii naratorilor fa%# de cele povestiteB
/ e;primarea propriului t#u punct de vedere despre cele cititeB
/ inte!rarea adecvat#, în con%inutul eseului, a minimum patru concepte opera%ionaleJ structuri,
selectate din urm#toarea list#, pe care s# le evidentie6i prin suliniere: comic, conversa"ie cotidiană, dia-
log, fic"iune, locutor, monolog, monolog interior, replică 5verbală, nonverbală, mi;tă6, schi"ă, verosimil#
Not(Q Se recomand# ca eseul s# se încadre6e în dou# / trei pa!ini& (rdinea inte!r#rii reperelor în
cuprinsul lucr#rii este la ale!ere& $entru con7%nutul eseului, vei primi 2+ de puncte <c5te 4 puncte pen/
tru fiecare cerin%#J reper=B pentru re'actarea eseului, vei primi 2+ de puncte 9organizarea ideilor în
scris  4 puncteB utilizarea limbii literare [ 4 puncteB abilită"i de analiză şi de argumentare  4 puncteB
ortografia  3 puncteB punctua"ia  3 puncteB aşezarea în pagină, lizibilitatea   puncte=&
*n &e'erea acor'(r%% punctaulu% pentru re'actare9 eseul tre)u%e s( a%)( m%n%mum 'ou( pa1%n%/
AVENTURĂ1 CĂLĂTORIE
Moto4 în orice c!l!torie, mai important decât toate priveliştile, peisaiile şi minunile
naturii, r!mâne omul.
5Li3i Re%rean8
FICŢIUNEA LITERARĂ
.7@Atracţia !rientului
W
2al'a4Alb! de Vasile Alecsandri

Rece!tarea di3erselor ti!ri de mesae4 sc7ema comnic$rii conce!t$ de Roman 6ao%son- 1actori
care nlesnesc sa !ertr%$ rece!tarea- !rinci!iile asclt$rii acti3e
;o3estirea
7 ,a:cinaţia
I
trecutului
Fra:ii Jderi1 8oi7 I3 Uce$icia lui lo$u:1 cap7 +I deLim%$
Mi7ail#i Sado3ean
comnicare
Ar7aisme #i re/ionalisme
Re0matl
FICŢIUNE Şl REALITATE ;
Miraul !ccidentului
8e'roole 4 aris de Li3i Re%rean 5te:te memorialistice4 memoriall8
Jur$al de Li3i Re%rean 5te:te memorialistice4 rnall de c$l$torie8
TE%TE AU%ILIARE
$elaţia cultură 9 ficţiune 9 publicitate 5te:te rnalistice4 ann"l8
8area ca +ac'or siri'ual de Nicolae Manolesc 5te:te ar/mentati3e4 esel8
A>&24N@Ă, CĂ+Ă4O@3&
ICŢIUNEA LITERARA
A*rac8ia Orie$*uui
Completeaz ă 9ţi cuno ş tin ţele

Te>te ficţionale şi nonficţionale 1& Cuvintele din lista de mai "os apar%in c5mpului semantic al călă
pe tema călătoriei= toriei# Asocia6# verul corespun6#tor fiec#ruia dintre ele, pen
 roman de a3entri tru a descoperi scopul c#l#toriei&
 !o3estire / e;plorare /&&&&&&&&&&&&
 !o3estire S.F.P roman S.F. / c#utare /&&&&&&&&&&&&
 c$l$torie !arodic$ / cucerire /&&&&&&&&&&&&
 rnal 5note8 de c$l$torie / distrac%ie /&&&&&&&&&&&&
 rnal de %ord / aventur# /&&&&&&&&&&&&
 memorial 5amintiri8 de c$l$torie / cunoaştere /&&&&&&&&&&&&
 re!orta 2& ?escrie oral locul <real sau ima!inar=, timpul şi scopul unei
 itinerar c#l#torii pe care %i/ai dori s# o reali6e6i&
 /7id tristic 3& în func%ie de scopul c#l#toriei pe care o doreşti, plasea6#/te într/una
dintre cate!oriile: e;ploratorul, savantul, cuceritorul, căutătorul
de comori, 0usti"iarul, misionarul, novicele, solul4 diplomatul,
negustorul, vânătorul, navigatorul, 0urnalistul, turistul, hoinarul#
4& Alc#tui%i ec>ipe de  eleviB consulta%i/v# pentru a completa
spa%iile liere de mai "os, pe a6a e;perien%ei personale, a
c#r%ilor sau a filmelor de aventuri şi de c#l#torie cunoscute de
voi& Compara%i re6ultatele o%inute de fiecare ec>ip#&
$ovestirea Ba*a0Ab2 este istoria voia0ului de O de ceasuri al unui zugravi pictor france6, la alta/
Al#, în Mala>ia, la mi"locul secolului al KlK/lea, %inut plin de contrasturi originale# @Aventura are
dou# p#r%i: drumul parcurs p5n# la alta/Al# <fra!mentul reprodus în manual= şi descrierea societ#%ii
pe care persona"ul/narator o descoper# acolob=

Cititorul contemporan al povestirii reali6ea6#, împreun# cu t5n#rul france6, o c#l#torie într/un
spa%iu necunoscut& în plus, lectura povestirii îi ofer# şi posiilitatea de a c#l#tori în timp& Ga
diferen%ele de ordin cultural eviden%iate în povestire, se adau!# diferen%ele de ordin istoric, dintre
aspectele lumii înf#%işate în te;t şi ale lumii cunoscute de cititor&
'a:ile Alec:andri 5@'@'XP
@')@@'2+8- !oet- !ro0ator #i dra AGA/AGA
matr/. ;ersonalitatea sa domin$
<1-4'=
!erioada !a#o!tist$- n !lan literar <fra!ment=
#i cltral. ;rin 3arietatea temelor de Masile Alecsandri
a%ordate- !rin di3ersi1icarea s!eci
ilor n toate /enrile literare- el a )ntr-o sară din luna trecută eram aduna"i mai mul"i prietini, to"i
contri%it n nmai la de03oltarea lungi"i pe divanuri, după obiceiul oriental, şi înarma"i cu ciubuce mari,
literatrii romDne- ci #i la edcarea carele producea o atmosferă de fum vrednică de sala selam/licului a
!%licli ce rma s$ o rece!te0e. unui paşă# Afară cerul era învălit de nori vine"i, care se spărgea
;oate 1i considerat n !recrsor n deasupra laşului &&&T&
di1erite domenii ale literatrii. *intre noi se găsea un tânăr zugrav fran"ei, care pentru întâia
9e#i a 1ost considerat- n e!oc$- dată ieşise din "ara lui spre a face un voia0 în 2rient#
!oet re!re0entati3 al /enera"iei [ Domnilor, ne zise el, vă mărturisesc cu ruşine, că, păn-a nu veni
!a#o!tiste #i nl dintre "ările d-voastre, nici nu prepuneam că se afla în Evropa o oldavie ş
ntemeietorii teatrli romDnesc- Balahie# Dar nu mă plâng nicidecum, de vreme ce, ca un nou 'olumb,
lterior- 5. C$linesc a!recia0$ avut plăcere a descoperi eu însumi aceste frumoase păr"i a lumei şi a
!ro0a drept cea mai dura$ila încredin"a că, departe de a fi locuite de antropofagi, ele cuprind în sânul
parte a operei li Alecsandri. 9e o societate foarte plăcută#
asemenea- criticl o%ser3$ c$ în [ Domnu
su$stanţ! toate naraţiunile sale răspunse unul din noi, nu te încrede aşa lesne în descoperirea d-tale,
sunt "urnale de c!l!torie, /en la pentru că cine ştie dacă păn-în sfârşit nu-i fi pus în frigare şi ospătat de
mod$ !e atnci- n care #i re3ars$ sălbaticii acestor "ări
toate darurileM umor, pictur!, [ &&&T 'u toate aceste, păn-a nu mă face 0ertfa descoperirei
înlesnire oriental! de povestitor. mele, da"i-mi voie să vă istorisesc şi eu partea cea mai curioasă din
C$l$torim!resiile
trans!ne !asionat- nAlecsandri #i
rnale sa călătoria mea*aris spre a întreprinde un voia0 în 2rient, lucru ce,
*lecând din
memorii de c$l$torie des!re s!a"il precum şti"i, s-au făcut astăzi de modă, am agiuns bun sănătos la
romDnesc -! ri"blare la "u$:i) Biena& şi de aici m-am îmbarcat pe un vas de vapor cu gând de a
sa des!re "intrile e:otice coborî Dunărea păn-în area (eagră, far-a mă opri nicăire# I###J
3C!l!'orie &$ A+rica)B chiar #i !ro0a Boi mărturisi însă că, cu cât mă depărtam de centrul Europei şi
de 1ic"ine are n !nct de mă apropiam de "ările d-voastre, curiozitatea mea creştea# în toate
!lecare memorialistic #i tristic e păr"ile videam o altă lume pe care nici o visasem# Din toate păr"ile
5n3elei 2uc7e'iera de la auzeam răsunând pe podul vaporului cuvintele+ valah, Balahia şi, în
Flore$:a1 2orsec1 !o3estirea neştiin"a mea vrednică de veacul de aur, nu în"ălegeam ce însămna
2al'a4Alb!1 nce!tl de roman acele enigme, pentru că eu eram încredin"at că, de la grani"a
Dridri etc.8 nem"ască şi pană în area (eagră, se întindea numai %urcia
Evropei#
)n sfârşit căpitanul, ce vorbea pu"in fran"uzeşte, îmi tălmăci că
pământul ce se videa de-a stânga noastră se numea Balahia şi că
era locuit de un neam de oamini cu totul străini de na"ia otomană?###
Puncte de reper
;entr scriitorii romantici din =! v!numai
spun mirarea mea c!,
la aceast! descoperire e peste
!rima m$tate a secolli al KlKlea- Atâta voi m!rturisi de#aşfi avut atunci su$ mân! putin
pe p
tema c$l$toriei red$ dorin"a de fesorul meu de orPfie, l#aş fi aruncat în Dun!re/
e3adare din cotidian #i o modalitate Din ceasul acela m! sâmţii cuprins de un dor nem!rinit de ştiin
de c$tare a noli. Atrac"ia şi hotarâi a studia cu de#am!runtul aceast! ţar! necunoscut! mie
Orientli re1lect$ crio0itatea !enW acel neam de oamini atât de nou pentru mine.7...8
tr teritorii necnoscte- nde!$r Oprindu#se vaporul la Br!ila, m! hotar âi a m! co$orî pe uscat ş
tate- !line de mister #i de !itoresc. întrerupe c!l!toria mea în Orient, pentru a m! r!t!ci câtâva vreme
;o3estirea 2al'a4Alb! este n câmpiile >alahiei. =peram s! întru într#o viaţ! nou! şi plin!
te:t 1ic"ional- scris n @'*B #i ins!irat întâmpl!ri oriinale. '! pre!team a#mi ap!ra -ilele împotr
din im!resiile !e care i le las$ !erioa fearelor prime"dioase şi a cetelor de hoţi ce ândeam c! aş întâlni
da de odi7n$ !etrect$ n acest loc calea mea. îmi înc!rcai deci pistoalele şi s!rii din cora$ie pe p!mânt,
atorli- ntors recent dintro c$l$to
rie n Occident. n !o3estire- roll ând de adin
2ici unul r!sturna
oaminiiios pe celpedintâi
adunaţi mal >alah
nu m!ce s#arînînainta
$!! sam! spreşi, înmine
loc
naratorli este con1erit ni c$l$tor
str$in- -uravul 53ec7e denmire
duşmani, m! tre-ii faţ!#n faţ! cu consulul franţe- din Br!ila, care
!entr pictor0 1rance0. cunoscându#m! de compatriot, m! pofti la dânsul acas!.
;rin tili0area moti3li literar al +a consulat se afla adunaţi mai mulţi str!ini care vor$ea cu ma
c$l$torli str$inG- im!s n scrierile entu-iasm de o $alt! f!c!toare de minuni ce se descoperise
ilmini#tilor 1rance0i din secoll al >alahia, de vro câţiva ani, şi care se numea Balta#Al$!.
KVIIIlea 5MontesYie- <crisori er4 Dup! -isa acelor prietini a domnului consul, peste -ece mii
sa$e)1 Alecsandri atri%ie o%ser3area oamini se !sea acum împreiurul acelei $!lţi şi se lecuia, v!-ându#i
critic$ #i satiric$ a !ro!riei lmi 5orien ochii, de tot soiul de patimi. în acel i-vor de t!m!duire or$ii câşti
tate8 nei !ers!ecti3e e:terioare #i vederile, sur-ii au-ul, oloii picioarele, $!trânii puterile/ ş. c. P.
!rin com!ara"ie c alt$ lme %occi# Cum au-ii pomenind de o asemine minune, ruai pe d. consul s!#
dental!0. înlesneasc! vreun chip de a m! duce îndat! la Balta#Al$! şi, peste
C$l$torl 1rance0- ie#it din "in ium!tate de ceas, un arn!ut într! în salon vestindu#mi c! tr!sura e
trile natale- tra3ersea0$ s!a"ii ata. îmi luai un sac de drum şi m! co$orâi iute în uliţ!.
necnoscte- ntDlne#te o alt$ ci3i Când acole, ce s! v!d... 3n loc de malposf, sau de dilient!
li0a"ie ale c$rei caracteristici Lidenti# cutioar! plin! de fân, pe patru roţi de lemn cu schiţile stricate. a
tate0 le recnoa#te ca di1erite 5aPte cai mici, numai oasele şi pelea, pe care erau s!pate urme adânci
ritate0 n ra!ort c ale !ro!riei ci3i $ici, şi un om s!l$atic, $!r$os, strenţeros şi înarmat cu un harapn
li0a"ii. lun de un stân"in/... Acesta era echipa"ul meu/ @!m!sei încremenit
;ersonal com!lementar o aşa ciudat! privelişte, dar consulul ce se co$orâse dup! mi
c$l$torli str$inG este %nl s$l începu a râde şi, încredinţându#m! c! acela era chipul de a c!l!t
%aticG- !erec7e ce !roiectea0$ o în >alahia, m! îndemn! a m! sui în c!ruţ!.
ima/ine a alterit$"ii n ni3ersl Q 2#ai ri"!, ad!u! el* cu tr!sura aceasta primitiv! şi cu c
1ic"ional. aceştia care sam!n! mai mult a nişte mâţe postite, îi face un drum
care ţi#i aduce aminte c!t îi tr!i. ?ine#te $ine, îns!/ R
rimii aceste sfaturi ca o lum! din partea compatriotului meu
cl!tinând din cap, drept s!mn de îndoial!, m! aruncai în cut
striând la poştaş4 Allons)Q
Deodat! c!ruţa fui de su$ mine ca un şerpe/ iar eu, f!când în a
o tum$! neaşteptat!, m! tre-ii pe pave. Ce se întâmplase nu şt
Atâta numai îmi aduc aminte c!, în vreme cât m#am sculat din co
ameţit şi -druncinat, echipa"ul meu se f!cuse nev!-ut.
Consulul îşi ţinea şoldurile de râs, şi oamenii din uliţ!, care fusese
faţ! la aceast! întâmplare comic!, -iceau hohotindM neam"o& dracoli.
este -ece minute c!ruţa veni înapoi c! s! m! ieie de a do
oar!. oştaşul se -$uciuma de râs pe cal* iar eu, astfel eram de t
$urat, încât mi se p!rea c! şi roţile râdea scârţâind de mine/
'! urcai în sfârşit de / 'e să vă spun domnilor### De când sunt nu mi-am închipuit o
i-noav!pe cui$ul acel de alergare aşa de infernală, un lucru atât de original?
fân* dar de ast! dat! m! într-un nor de colb ce sbura pe fa"a pământului, caii alerga ca
apucai cu manile ţap!n de şi când a fi întrat dracul într-înşii& căru"a fugea încât nu mai avea
c!ruţ!M AllonsQ vreme să scâr"ie& ro"ile se alunga, săltând din hopuri în hopuri şi
Alon- domnleQ stri! azvârlindu-mă în sus ca pe o minge& surugiul "ipa, vorbea, pocnea
poştaşul şi, înţepenindu#se în de asurzea câmpii& iar eu### dacă mi-ar fi fost cu putin"ă să mă las
sc!ri, şi chiuind ca un furios, şi cu mâna de trăsură şi s-o bag în buzunariul cu pistoalele, aş fi întrat
pocnind ro-av din harapnic, într-un păcat, negreşit# Un vârte0 grozav mă cuprinsese în sânul
el porni ca o $om$!. acelui steple/c>asse4 diavolesc& ochii îmi ieşea din cap, crierii mi se
clătina ca urechile
clăn"ănea, o apă într-o garafă,
îmi tiuia& şi de şoldurile
câte ori mămăvăităm
durea, din"ii hop
la vreun îmi
mai adânc, de câte ori strigam+ ai, aiR poştaşul îmi răspundea+ >ai,
>ai, domnuleR şi bătea caii din nou, şi chiuia încă mai sălbatic, şi
Conce!te o!era"ionale căru"a fugea încă mai iute, şi eu ame"eam încă mai tare#I###J 
ovestirea  s!ecie a /enli $oarele acum asfin"ise, şi luna împreună cu stelele se arătaseră pe
e!ic n !ro0$. Este o nara"ine cer, întocmai ca nişte privitori pe băncile unui teatru# i se părea că
s%iecti3i0at$ 51$ct$ din n/7il toate planetele se uita cu ochii strălucitori la mine şi asista la
!o3estitorli- im!licat ca martor epizodul voia0ului meu ca la cea mai poznaşă comedie de pe fa"a
sa ca !rota/onist al ntDm!l$rii8- pământului# i astfel îmi vuia capul din pricina zdruncinărilor ce
care se limitea0$ la relatarea ni sufeream, că mi se părea că aud din vreme în vreme un hohot lung
sin/r 1a!t e!ic. n !o3estire- se şi răsunător deasupra capului meu?
acord$ im!ortan"$ naratorli #i 'u toate aceste, târziu, pe la vro zece ceasuri de noapte, am agiuns
actli nar$rii. ntDm!l$rile #i pe malurile unei băl"i late, care sfeclea ca o tabla de argint la razele
sita"iile 5neori neo%i#nite8- n lunii# *oştaşul mă întrebă prin sămne unde să mă ducă Eu, care
care snt im!licate !"ine !ersonae- credeam că alta/Al# era numele unui târg, precum arienbad, sau
snt sitate ntrn !lan al trectli- Ems, sau Saden, îi răspunsei+ a alta/Al#& i mărturisesc că în acest
!rinci!ala caracteristic$ a !o3estirii răspuns erau cuprinse toate sperările mele+ sperarea de a scăpa de
1iind e3ocarea. salturile mortale a căru"ii& sperarea de a mânca un biftec la tractir şi mai
Rela"ia naratorrece!tor este ales dulcea sperare de a mă odihni o noapte întreagă pe un pat elastic ş#
strDns$ #i !res!ne4 c# )# Uitasem acum că mă găseam într-o parte a lumii în care, cu câteva
 oralitate  a!aren"a de dialo/ ceasuri mai înainte, visasem lupte cu sălbatici şi cu feare răpitoare#
ntre Qncă o fugă bună de cal şi am sosit într-un sat alcătuit de bordeie diU:v
narator  rece!torP asclt$tor- nara"i coperite cu stuh şi coronate de cuiburi de cocostârci# !orma bizară a acelo
nea la !ersoana IJ im!ortan"a ele locuin"i, pintre care se înăl"a o mul"ime de cumpene de fântâni, ca nişte
mentelor non3er%ale #i !ara3er%aleJ gâturi
borzelordecare-şi
cucoare daurieşe& urletul
capul pe spatecânilor ce lunii
la razele alerga
şi,pe sub garduri&
într-un cuvânt, ciocăni
 ceremonial  dialo/l este
ss"int de n sistem de con3en"ii
amestecul acel de umbră şi de lumină, care da lucrurilor o privire fantastic
5a!ari"ia !o3estitorli- m!rer$rile
mă făcură să mă cred în altă lume# 'ând mă trezii însă din acea uimire
care declan#ea0$ !o3estirea- 1or
plăcută, mă văzui sângur în mi0locul unei pie"e neregulate şi plină de schi
mlele de adresare etc8J
*oştaşul îmi descărcase baga0ul lângă mine şi se făcu nevăzut cu căru"ă cu
tot#
 atmosfer!  naratorl re/i
Qnchipui"i-vă, domnilor, pozi"ia mea# $trăin, într-un col" de pământ necunos
0ea0$G o anmit$ tensine- ntre"ine
mie, rătăcit într-un sat unde nu se zărea nici "ipenie de om, încungiurat de vro
ss!ansl !e tot !arcrsl !o3es
douăzeci de câni care voia numaidecât să afle ce gust are carnea de fran"ez
tirii- !entr a ca!ta aten"ia #i intere
neştiind nici limba, nici obiceiurile locului? )nchipui"i-vă toate aceste împre0ur
sl rece!torli 5asclt$torli- citi
pe capul unui om şi mă ve"i crede lesne dacă v-oi spune că admirarea poetică
torli8. ce mă cuprinsese deocamdată, se prefăcu într-o gri0ă, vară primară cu spaima
!iind însă că "ălul meu, viind la Salta-Albă, nu era de a petrece noaptea
;ncte de re!er în convorbire sufletească cu stelele, îmi făcui drum cu bă"ul printre claia de
@. Identi1ic$- n !riml !ara/ra1 câni ce îmi a"inea calea şi mă hotărâi a-mi căuta, eu sângur, vreo ospe"ie#
5descrierea ini"ial$8- elemente care *ornii deci pin sat, "iindu-mi sacul de drum într-os mână şi având drept tovără
s/erea0$ atmos1era 1a3ora%il$ un escadron de câni ce-mi arăta din"iil lor ascu"i"i, ca dovadă de plăcerea ce
!o3estirii nei ntDm!l$ri fi avut a-i înfige în mine#
neo%i#nite.
). O%ser3$ n sec3en"a dialo/at$
1ormle de adresare 5de ini"iere sa
de men"inere a contactli 3er%al8 ti
li0ate de 1rance0. E:!lic$ roll lor n
ceremoniall !o3estirii.
Fn ceas întreg am umblat ca o nălucă pintre gardurile satului,

când sărind peste o vacă culcată în mi0locul uli"ii, când trezind
vreun cucoş adormit, care sărea spăriet de pe gard pe casă, când
împedecându-mă de giugul unui car lăsat în drum, când ferindu-mă
de a pica într-o fântână, pentru că am păcatul de a nu videa prea
bine noaptea# Dar în zădar? nici una din acele case nu avea
înfă"oşam de tractir& şi, după o lungă primblare, rămăsei încredin-
"at că ceea ce căutam nu se afla în Salta-Albă?
@?ialeR) ziceam în mine, se vede că sunt osândit a împlini, în
astă noapte, rolul lui Acteon din mitologie?M i de ciudă începusem
a-mi descărca mânia asupra cânilor ce se obrăznicea mai mult în
privirea persoanei mele, când deodată zării o caleaşca cu şese cai
şi întovărăşită de un călăre" care venea în partea mea#
Abie avui vreme a mă da în lături, şi echipa0ul şi omul cel călare
trecură ca un fulger pe lângă mine, lăsând în văzduh câteva note
armonioase de glasuri femeeşti şi câteva fragmente de o veselă con-
vorbire ce mă pătrunseră de mirare şi de bucurie### Acele cuvinte ce
auzisem în treacătul trăsurii erau fran"eze?
Ah, domnilor? nu poate cineva să-şi închipuiască fericirea ce
umple inima unui om rătăcit într-o "ară străină, când el aude deo-
dată limbac>armantR
@a>, cêst patriei sale?### Eu am nebunit
cêst adoraleR când amMauzit
cêst ori!inalR şi, înfără veste+
e;altarea
mea, am început a alerga după caleaşca, răcnind+ @arrşte6R MG
Echipa0ul nu se opri, dar cavalerul se întoarse înapoi şi,
alergând spre mine, strigă+ @ui appele7'
[ Fn compatriote, îi răspunsei, un
francaisR 'avalerul se apropie#
[ 'e pofteşti mă întrebă el#
[ )ubite compatriotule, îi zisei, fiindcă Dumnezău au
binevoit ca să ne întâlnim în fundul Evropei şi într-un pustiu ca
acesta, îndreap-tă-mă, te rog, la vreun tractir, pentru că de vro
două ceasuri, de când am sosit aici, nu am întâlnit altă zidire
însufle"ită
[ decât cânii de nu
Domnule, caream
măonor
vezi încungiurat#
a fi compatriotul d-tale şi
totodată nu pot să te duc la tractir, după cum doreşti, pentru că nu
s-au rădicat nici unul păn-acum la Salta-Albă& dar dacă vrei să
găzduieşti într-o casă "ărănească, ca toată lumea, pot să te slu0esc#
[ 'um nu, domnule î"i voi rămânea prea recunoscător,
mai ales că m-am săturat de stele#
%ânărul cavaler puse atunci manile la gură informă de trombă şi
strigă+ @str#"erR /a răcnind lui cânii lătrară din toate păr"ile, cocostârcii
spărie"i ciocăniră în toate cuiburile şi un om se ivi de după un gard& ce
om? o matahală naltă, groasă, spătoasă, bărboasă, fioroasă?
Acea nălucă, înarmată cu un ciomag cu care ar fi turtit un buhai,
îşi scoase căciula dinaintea noastră şi ascultă poroncile călăre"ului
cu un aer de supunere, aruncând din vreme în vreme o căutătură
sălbatică în partea mea#
'e vorbeau amândoi împreună 'e puneau ei la cale pentru
mine (u ştiu& dar căutăturile posomorâte a stră0erului deşteptară
în inima mea oarecare sâm"iri de îndoială şi mă siliră a băga mâna
în buzunariul cu pistoalele#
*este câteva minute, călăre"ul îmi zise+ KDomnule, altă casă
neocupată nu se află acum aici decât bordeiul acestui stră0er& mergi
cu dânsul şi noapte bunăM# După aceste, el se închină zâmbind,
răpezi calul în galop şi se depărta în câmpii, fără a-mi da măcar
vreme de a-i multămi#
Concepte operaţionale )ată-mă-s de a doua oară într-o pozi"ie destul de critică& fa"ă-n
Iro$ia  1orm$ a comicliJ con fa"ă cu un soi de urieş îngrozitor, care câta la mine, pare că ar fi
st$ n contrastl dintre ceea ce vroit să mă înghită dintr-o îmbucătură# Dar nu-mi perdui cumpătul
s!ne a!arent n enn" #i ade astă dată, căci, făcând două păsuri îndărăpt, mă pusei într-o poză
3$ratl li sens !e care destinatarl teatrală şi-l măsurai cu ochii de câteva ori, vroind a-l face să
mesali l desci1rea0$ c atorl în"ăleagă că nu-mi era frică de dânsul# El, însă, nebăgând în samă
conte:tli #i al tonliJ pantomima ce făceam, se porni cu mare linişte cătră casa lui, zicân-
du-mi ca poştaşul+ @>ai, domnuleR
!nct simlarea
de 3edere alacordli c este
c$ri ridicol n @ai, domnuleR îi răspunsei dârz şi cu un glas pe care căutam
ast1el mai !re/nant scos n e3i a-l face cât se putea mai gros, şi mă dusei pe urma lui# Agiunserăm
den"$J curând la un bordei a cărui descriere nu voi face-o, pentru că, dintăi, mi-
 !rin ironie- 3or%itorl las$ s$ ar fi peste putin"ă, şi, al doile, fiindcă pentru d-voastă ea ar de prisos#
se s%n"elea/$ contraril a ceea 'ât în privirea impresiilor ce-mi făcu acea locuin"ă primitivă, vi le pot
ce s!neJ atitdinea ironic$ este lesne tălmăci, fiindcă şi acum păstrez suvenire proaspete de ele# i spre
critic$. dovadă vă rog, domnilor, să privi"i somnul roş care îmi decorează
Au'oiro$ia # 1orm$ a ironiei n fruntea#
care 3or%itorl- con#tient de !ro!riile Această impresie am primit-o când am întrat înlăuntrul casei
de1ecte- le ia n derDdere- dar sati stră0erului# Uşa fiind prea gios şi fruntea mea prea sus, amândouă
ri0ea0$ indirect #i de1ectele altora. s-au ciocnit ca două bile pe un biliard, făcând un carambol, care,
prin efectul său retrograd, m-au trimis să cad în ogradă, cu zece
păsuri în urmă#
Ame"it de această lovire neaşteptată, am întrat şovăind în sân-
gura cameră ce alcătuia apartamentul stră0erului şi bo0băind pin
întuneric, m-am aruncat cu desperare pe sângurul pat ce-i slu0ea de
mobile& dar îndată am şi răcnit aşa de tare, încât stră0erul au aler-
gat lângă mine, spăriet şi cu un tăciune aprins în mână### îmi s4ar-
masem toate ciolanele din trup, căci patul era din lemn, fără aşter-
nut, fără perne, fără nimic?
$tră0erul, însă, în"ălegând pricina văitărilor mele, începu a râde
ca un urs, zicând+ @nu/i nimic, nu/i nimic, aduse din tindă un "ol
şi o cergă, pe care le aşternu pe scândurile patului# *e urmă ieşi din
casă, adăugând iar+ @Neam%o dracoliR şi se depărta în sat# El îşi
făcuse
noapte datoria de gazdă&
un#R 'e-mi îmimai
trebuia dase tot ce avea+ cas#, pat, aşternut şi
mult
Această de pe urmă gândire şi mai ales truda ce pă"isem toată
ziua mă făcură să mă liniştesc peste câteva minute& şi dar, înar-
mându-mă cu răbdare, stâlcit, flămând, năcă0it, îmi aşezai sacul de
voia0 drept pernă şi mă culcai încet, ca şi când aş fi fost de sticlă#
Un somn adânc mă şi cuprinse îndată şi mă prefăcu într-un butuc
păn-a doua zi# I###J
)ată, domnilor, istoria voia0ului meu la Salta-Albă# )n O de ceasuri
am văzut atâtea lucruri nepotrivite, atâtea contrasturi originale, că
nu ştiu nici acum dacă Balahia este o parte a lumii civilizata sau de
este o provincie sălbatică?
1& malpost <în fr&= / tr#sur# de curs#, oişnuit# în epoc#, în %#rile din Apus
2& allons? <în france6#= / >aidemR
3& neam" / denumire dat# occidentalilor în secolul al K?C/lea, în %#rile romane
4& steple-chasse <în en!le6#, steeple-chase6 - curs# cu ostacole
F#Diable?-âracT
G#arretez? - opri"i?
'& _ui appele / cine stri!#7
Completează9ţi cunoştinţele
Cristofor Colum$ 5@*,@@,+(8 '%&an9 '%&ane9 s&n& / 1& canapea f#r# sp#tar c%u)uc9 c%u)uce9 s& n& /
n$sct n eno3a- na3i/ator cele 1& pip# <oriental#= cu %eava lun!# selaml%c; selamlâc9 selamlâcur%9
%rJ sta%ilit ini"ial n ;ort/alia- s&n& <înv&= / parte re6ervat# #ra%ilor şi musafirilor în casele
trece n sl%a re/eli S!anieiJ turceşti +u1ra&9 s&m& <înv&= / pictor <de iserici= antropo$a19 s&m& /
!orne#te n c$tarea Indiilor #i canial en%1m(9 s&f& / tain#, mister
desco!er$ America- la @) '%l%1ent(9 '%l%1ente9 s&f& / tr#sur# mare, acoperit#, cu care se f#cea
octom%rie @*2)- 1$r$ a a3ea în trecut
lun!iB transportul re!ulat de poşt# şi de c#l#tori pe distan%e mai
poştalion
con#tiin"a desco!eririi sale. ntre
@*2)@,+*- ntre!rinde !atr c$l$ 2arapn%c9 s&n& <re!&= /ici mare împletit din c5nep# sau din curele,
torii- n rma c$rora desco!er$ cu codiriştea scurt# şi cu şfic>i de m#tase la v5rf
maoritatea inslelor din America stânen9 stânen%9 s&m& / unitate de m#sur# pentru lun!ime, folosit#
Centrala #i din America de Sd înainte de introducerea sistemului metric, de apro;imativ 2 m
5<a7amas- C%a- Haiti- adal!e- suru1%u9 s&m& / vi6itiu care conducea <c#lare pe unul dintre cai=
6amaica8. dili!entele, poştalioanele sau tr#surile oiereşti
veacul de aur  e!oc$ de come'%e9 come'%%9 s&f& <pop& şi fam&= / 1& înt5mplare ciudat# şi
n1lorire a ci3ili0a"iei s!aniole- n >a6lie& 2& Spectacol pulic cu numere de circ , c#luşei etc&
secoll al KVIlea- n 1actor 1a3ora )%$tec9 )%$tecur%9 s&n& / felie de carne de vac# fript#
%il 1iind desco!eririle /eo/ra1ice. tract%r9 tract%re9 s&n& <înv&= / >anB irt
esca'ron9 s&n& / suunitate a unui re!iment de cavalerie, corespun/
'arien$ad,
#localit$"i &ms, sta"ini
c a!e termale- Baden
de 65nd unei companii de infanterie
tratament n ermania. )u2a%9 s& m& <re!&= / taur
Acteon  !ersona din mitolo/ia pantom%m(9 s&f& / !en de repre6enta%ie teatral# în care actorii
/reac$J !lecat la 3Dn$toare- este e;prim# diverse ac%iuni dramatice prin !esturi sau mimic#
trans1ormat de Artemis n cer% #i
s1D#iat de cDinii s$i- dre!t !edea!s$
!entr ndr$0neala de a o 1i !ri3it !e
0ei"$.
Completează9ţi cunoştinţele
alteritate 5din lat. alteritas, r$d.
alter# altl8J identitate #i alteritate
noi #i ceilal"i
e:otic, ad.  care se a1l$ ntro
re/ine 1oarte nde!$rtat$ #i care
im!resionea0$ !rin as!ectele
neo%i#nite- cidate
e:otism, s.n.  tendin"$ n arta #i
n literatra ero!ean$- mai ales
romantic$- de a descrie !ri3eli#ti #i
o%iceiri din "$ri e:otice
$lec5nd din $aris spre a

întreprinde un voia" în (rient&&&
1& ?ovedeşte c# ai fost atent la
prima lectur# a te;tului,
r#spun65nd corect la cel
pu%in trei dintre urm#toarele
între#ri: cine povesteşte
c#l#toria, cine c#l#toreşte,
c5nd c#l#toreşte, în ce scop,
de unde pleac#, în ce direc%ie
<destina%ia şi itinerarul=,
unde a"un!e de fapt, cu ce
mi"loace de transport
c#l#toreşte&
2& $re6int# oral un motiv pentru
care %i/ar fi pl#cut şi un motiv
pentru care nu %i/ar fi pl#cut
s# te !#seşti în locul
c#l#torului din nara%iunea
citit#&
3& Consideri c# prin
întreruperea la r#ila a
voia"ului spre (rient, t5n#rul
se dovedeşte un c#l#tor cu
metod# sau cu fante6ie7
8otivea6#/%i op%iunea&
$reci6ea6# c#rui moment al
suiectului îi corespunde
secven%a dearc#rii la r#ila&
4& $reci6ea6# cele trei p#r%i ale
itinerarului parcurs de
6u!ravul france6, în c#l#toria
sa din @e;otice&
%inuturile (ccident spre
)& 8odificarea treptat# a
scopului c#l#toriei în (rient,
de la @mod# <snoism,
plictiseal#=, la c#utarea
aventurii, este redat# în te;t
prin cuvinte sau sinta!me
care e;prim# atitudinile
str#inului fa%# Mala>ia, unde
>ot#r#şte s# fac# o oprire
neprev#6ut# ini%ial& eciteşte
prima pa!in# a nara%iunii şi
selectea6# patru asemenea
sinta!me, adecvate unor
atitudini diferite&
& ?elimitea6# în te;tul citit
episoadele relat#rii t5n#rului
c#l#tor&
'& Staileşte ideile principale
pentru episoadele delimitate&
-& e6um# în scris, în 2+/2) de
r5nduri, fra!mentul din manual&
o0es'ire &$ ra"! Speram s# intru într/o via%# nou# şi plin# de înt5mpl#ri ori!inale&
 Form$ de ncadrare a neia sa 1& Nara%iunea este construit# pe contrastul comic dintre ceea ce
a mai mltor nara"ini de sine st$t$ @sper# eroul aventurilor c# va descoperi în noul spa%iu în care
toare ntro sita"ie de comnicare p#trunde şi ceea ce înt5lneşte aici& Selectea6# sinta!me care
sa n alt$ nara"ine- care constitie e;prim# st#rile sufleteşti contradictorii încercate de c#l#torul
rama acestoraJ inser"iaP inclderea france6 în diferite situa%ii&
nei nara"ini n alta 5rama8 este 2& $reci6ea6# tipul uman
vedere al ocupa%iei, c#ruia îişi apar%ine
al v5rstei c#l#torul
al ori!inii din punctul
sale& ;plic# de
în ce fel
ann"at$ !rin 1ormle de adresare
s!eci1ice Ldaţi#mi voie s! v! perspectiva sa asupra c#l#toriei este influen%at# de aceste tr#s#/
istorisesc turi&
şi eu partea cea mai curioas! din
c!l!toria mea0. &&&da%i/mi voie s# v# istorisesc şi eu partea cea mai curioas# din
 Te7nic$ narati3$ tili0at$ n c#l#toria mea
cle/erea de %asme orientale O "ie 1& $reci6ea6# modul de e;punere predominant în povestirea citit#&
şi 2& ?iscuta%i în perec>i despre ceea ce crede%i c# face farmecul poves/
u$a de $o sau, n s!a"il occidental- tirii citite: înt5mpl#rile în sine <suiectul= sau modul în care sunt
n Decameronul de . <occaccio. povestite <actul nar#rii=& 8otiva%i/v# ale!erea prin e;emple din te;t&
3& n povestirea Ba*a0Ab2 e;ist# doi naratori& $rimul este un local/
nic
t5n#rcufrance6,
identitate nepreci6at# 9noi6,
persona"/narator în timp ce alsale
al e;perien%elor doilea este un
în Mala>ia&
$rimul narator fi;ea6# cadrul favorail <timp, loc, atmosfer#,
ascult#tori= pentru ca al doilea narator s# relate6e la persoana  o
înt5mplare neoişnuit#, la care a participat ca prota!onist&
Consideri c# persona"ul/narator ofer# o perspectiv# suiectiv# sau
oiectiv# asupra înt5mpl#rii derulate în trecutul s#u apropiat7
8otivea6#/%i op%iunea prin e;emple din te;t&
4& olul descrierii într/un te;t epic poate fi de:
/ a crea atmosfer# <descrierea ini%ial#=B
/ a crea suspans <pau6a descriptiv#, în interiorul unei nara%iuni=B
/ a portreti6a un persona" <în interiorul unei nara%iuni=&
Selectea6#, din te;t, c5te un pasa" descriptiv pentru a ilustra
fiecare rol şi !#seşte c5te un titlu potrivit&
)& ;plic# rolul procedeelor artistice <personificarea, >iperola= în
taloul nocturn&
& Selectea6# fra!mente în care sunt eviden%iate elementele ver/
ale, nonverale şi paraverale, cu rol în sus%inerea oral%t(7%%/
&& &îi face un drum de care %d[i aduce aminte c#t îi tr#i& Zine/te ine, îns#R
1& Com%cul presupune atitudinea critic# a autorului fa%# de un
defect uman sau de moravuri sociale& $reci6ea6# un defect uman
şi un aspect al societ#%ii a c#ror critic# se reali6ea6# în povestire
în mod indirect&
2& $reci6ea6#, în ordine, situa%iile comice la care particip# persona/
"ul/narator şi reac%iile acestuia în fiecare situa%ie&
3& Comentea6# oral fra!mentul de descriere a @ec>ipa"ului, av5nd
în vedere rolul e;presiv al ad"ectivelor şi comicul de situa%ie&
4& $re6int# efectul e;presiv al verelor în descrierea !oanei noc/
turne în c#ru%#&
)& Selectea6# din descrierea satului alta/Al# dou# pasa"e în care
este pre6ent# %ron%a sau auto%ron%a/
& Scrie patru sinonime ale cuv5ntului localnic#
'& dentific# fi!urile de stil utili6ate în portretul unuia dintre localnici
<vi6itiul, str#"erul=&
-& Selectea6#, din te;t, scurte fra!mente sau sinta!me care e;prim# opinia @c#l#torului str#in fa%# de
@s#latici şi invers&
.& numera c5teva tr#s#turi ale t5n#rului c#l#tor, eviden%iate în diferite momente ale suiectului sau
etape ale @aventurii&
1+& $ornind de la afirma%ia ini%ial# a 6u!ravului france6 5ca un nou 'olumb am avut plăcere a
descoperi eu însumi aceste frumoase păr"i ale lumii6, preci6ea6# tipul de c#l#tor în care el se
plasea6#& eciteşte conte;tul afirma%iei pentru a în%ele!e dac# persona"ul e;prim# ideea sau contra
riul ideii în care crede de fapt&
11& eplica pe care un localnic o adresea6# c#l#torului france6 confirm# opinia acestuia fa%# de ori!i
nalitatea lumii descoperite, care const# în coe;isten%a civili6a%iei şi a s#l#ticiei&
/ )ată, domnule, o lume nouă, vrednică de a deştepta închipuirea d-tale de artist# &&&T )ată o lume ce
în ochii d-tale pare a fi sălbatică, dar care are soiul ei de civiliza"ie deosebită# Aici ne găsim în
împără"ia contrasturilor celor mai originale& aici lu;ul şi sărăcia, durerea şi veselia, ideile noi şi ideile
vechi, costumele Europei şi costumele româneşti, toate sunt &&&T mestecate la un loc şi produc un efect
neînchipuit atât ochilor cât şi min"ii#
;emplific#, pe a6a te;tului, rela%ia dintre civili6a%ie şi s#l#ticie în Mala>ia secolului al KlK/lea,
dintre pre"udecata str#inului şi realit#%ile locului&
12& I#seşte un alt titlu potrivit povestirii citite, din punctul de vedere:
/ al înt5mpl#rilor relatate
// al
al tipolo!iei
propriilor persona"ului principal
impresii de lectur#&
Po8e:tirea
.7 mod :ubiecti8 de comunicare3 de tran:mitere a unei e>perienţe3 a unei DntEmplări
). !o3estireP nara"ine  mod de e:!nere s!eci1ic /enli e!ic
&. s!ecie literar$
#o&est%rea / nararea unor fapte sau înt5mpl#ri care s/au petrecut de"a, în succesiunea lor, prin/
cipala caracteristic# a povestirii fiind evocareaB naratorul povesteşte viu, colorat, pentru ca recep/
torul s#/şi poat# repre6enta faptele&
#o&est%rea oral(
ma!inea6#/%i urm#toarea situa%ie:

şti provocat de cole!i la o întrecere& Hiecare dintre voi treuie s# povesteasc# o călătorie cu
peripe"ii, pornind de la o e;perien%# personal# <real# sau ima!inar#= neoişnuit#&
nainte de !o3estirea ta- !re/$te#tete re1lectDnd cDte3a minte la rm$toarele as!ecte4

 Ce 3ei !o3estiX 5e3enimentl ales- sccesinea ntDm!l$rilor- rm$rile ntDm!l$rii n !lanl e:!erien"ei
!ersonale8
 CEnd #i nde are loc e3enimentlX 5locl #i tim!l ac"inii8
Z Care este roll t$X 5!rota/onist- narator- narator  !ersona sa martor8
Z Cine !artici!$ la ac"ineX 5!ersoanele- rela"iile dintre ele8
 Cum 3ei !o3estiX 5!nctl de 3edereJ dis!nerea sec3en"elor narati3e- descri!ti3e sa dialo/ateJ corecti
tdinea e:!rim$rii #i claritatea enn"rilor- ale/erea ni re/istr stilistic adec3at ntDm!l$rii4 comic- so%r-
maca%r- deta#at etcJ tili0area elementelor de comnicare non3er%al$  /estri- mimic$ #i !ara3er%al$  ton-
intona"ie- accent- !a0e.
$entru a impresiona auditorul, treuie s# urme6i o serie de re!uli / c>ei ale succesului unui
povestitor:
/ s# ale!i o situa%ie corespun6#toare <o c#l#torie neoişnuit#= şi s# o plase6i într/un cadru adecvatB
/ s# capte6i aten%ia ascult#torilor prin modul în care vei începe <o !lum#, un prover, o afir/
ma%ie incitant#, o întreare, ne!area unui fapt unanim acceptatB de e;emplu: (-am crezut vreo-
dată că ###& 'rede"i că ceea ce vedem în filmele $#!# este e;agerat Ei bine, vă voi povesti ce mi
s-a întâmplat şi ve"i vedea că### etc=B
/ s# ordone6i lo!ic şi cronolo!ic înt5mpl#rile narate, astfel înc5t ascult#torii s# poat# urm#ri
firul epicB
/ s# respec%i ec>ilirul între p#r%ile unei povestirii <rela%ia introducere / cuprins / înc>eiere:
începutul şi finalul sunt reduse, în favoarea derul#rii evenimentelor=B
/ s# marc>e6i trecerea de la un moment la altul prin cuvinte cu valoare temporal# 5la început,
deodată, pe neaşteptate, tocmai când, apoi, atunci, după un timp, chiar atunci, în cele din urmă
etc=, care între%in şi aten%ia ascult#torilorB
/ s# utili6e6i adecvat timpurile verale <imperfectul este folosit în evocare, în pre6entarea
cadrului sau a persona"elorB perfectul compus sau pre6entul indic# momente precise ale înt5m/
pl#riiB perfectul simplu red# rapiditatea cu care se petrece evenimentulB mai mult ca perfectul
indic# o ac%iune trecut# petrecut# înaintea altei ac%iuni trecute etc=, dar s# opte6i pentru predomi/
narea unui timp trecutB
tele/para6ite
s# evi%i 5deci,
repeti%iile,
adică, şi6& prelun!ite de !5ndire şi sunetele para6ite asociate 5ă, î6 sau cuvin/
pau6ele
/ s# opte6i pentru un stil narativ adecvat înt5mpl#rii şi personalit#%ii tale <comic, soru,
macaru, detaşat etc=, dar re%ine c# umorul este cel mai potrivit c5nd scopul comunic#rii este
divertismentul <ca în povestirea Salta-Albă6&
/ în povestire, ca tip al monolo!ului oral, treuie s# respec%i re!ulile acestuia <p#strarea con/
tactului vi6ual cu ascult#torii, raportarea la reac%iile auditoriului=, pentru a/%i autore!laJ adapta pe
parcurs discursul&
Ai avut succes cu povestirea ta7 Care a fost c>eia succesului t#u7

Ascultarea povestirii
Hii atent c5nd ascul%i povestirile orale ale cole!ilor t#iR Frm#reşte ideile e;puse şi în ce
m#sur# re!ulile de mai sus sunt respectate& ifea6# aceste re!uli pe mar!inea pa!inii& e%ine alte
@formule de succesJ strate!ii de comunicare oral# utili6ate de cole!i, pentru a le prelua şi tu&
?ac# povestirea oral# a cole!ilor nu %i/a tre6it interesul sau nu %i/a pl#cut, identific# în lista de mai
sus re!ulile de care nu s/a %inut cont& dentific# şi alte posiile cau6e ale insuccesului lor&
Fii n asclt$tor acti3Q
@. ;ri3e#teI c interes #i %n$3oin"$ !e cel c care 3or%e#ti sa !e care l ascl"i !o3estind.
). TaciQ N ntrer!e 3or%itorlQ Dnde#tete ce "i sar ntDm!la dac$ ai 1i ntrer!t de n asclt$tor. ;o"i comenta
sa !ne ntre%$ri la s1Dr#itl !re0ent$rii cole/li.
&. Ai r$%dareQ E3it$ s$ tra/i concl0iiJ asclt$l !e cel care 3or%e#teJ 1ormlea0$"i r$s!nsl doar d!$ ce e#ti
si/r c$ ai a0it ntre/l mesa.
*. Cat$ ideile !rinci!aleQ E3it$ s$ 1ii distras de detaliiJ concentrea0$te !e !ro%lemelec7eie.
,. L$mre#te ce cre-i c$ ai a0it4 !ne ntre%$riJ o%"ine de la 3or%itor con1irmarea a ceea ce a s!s de 1a!tJ re1or
mlea0$ ceea ce cre0i c$ a s!s 3or%itorl- !entr a te asi/ra c$ ai inter!retat corect.
(. F$ a%strac"ie de orice %ria 5e:terior  0/omote sa interior  !ro!riile atitdini- !redec$"i #i reac"ii emo"ionale
la mesa8.
B. Asclt$G simltan la cele trei ni3elri4 3er%al- !ara3er%al- non3er%al. Un 0Dm%et- n /est !ot s!neG altce3a
decDt comnicarea 3er%al$.
'. n3a"$ s$ ascl"i4 au-irea este !asi3$J ascultarea este acti3$- cerDnd e1ort intelectal #i aten"ie.
#o&est%rea scr%s(
Scrie o povestire cu titlul 2 călătorie cu peripe"ii despre o e;perien%# personal# <real# sau ima!i/
nar#=, care apar%ine sen6a%ionalului&
n reali6area povestirii, vei avea în vedere:
// pre6entarea cadrului,
îminarea cele a înt5mpl#rii
trei moduri propriu/6ise,
de e;punere: a urm#rilor
nara%iunea, înt5mpl#riiB
descrierea, dialo!ulB
/ utili6area stilului şi a lima"ului adecvate&
;entr a reda n scris !o3estirea e:!s$ mai ntDi oral- tre%ie s$ rme0i alte reguli şi etape=
9 Pregăteşte9ţi redactarea 5ale/erea e3enimentli sen0a"ional des!re care rmea0$ s$ !o3este#ti #i a tonli
!o3estiriiJ locl- tim!l- !artici!an"ii- roll t$ n !o3estire4 !ersona- narator etcJ semni1ica"ia ntDm!l$rii8.
 Alcătuieşte planul de idei con1orm !$r"ilor nei com!neri4 ordonarea ntDm!l$rilor- introdcerea 5cadrl8-
c!rinsl 5sccesinea ntDm!l$rilor8- nc7eierea 51inall ntDm!l$rilor #i e1ectl lor as!ra ta8.
 $edactează prima formă a po8e:tirii 5ciorna8- a3Dnd n 3edere cerin"ele #i rela"ia dintre con"int 5!re0entarea
cadrli- a ntDm!l$rii !ro!ri0ise- a rm$rilor ntDm!l$rii8 #i e:!rimare 5m%inarea cele trei modri de
e:!nere4 nara"inea- descrierea- dialo/lJ tili0area stilli #i a lim%ali adec3ate8.
 'erifică; reciteşte te>tul3 rm$rind4 claritatea e:!nerii ideilor- nl$n"irea lor lo/ic$- marcat$ !rin !ara/ra1e-
e1ectl incitant al !rimli !ara/ra1- men"inerea ss!ansli- semni1ica"ia 1inalliJ corectarea e:!rim$rii- a
orto/ra1iei #i a !ncta"iei 5dac$ snt a%ateri de la norm$8.
 %laborează forma finală 5de1initi3area #i transcrierea n caiet a ltimei 1orme a te:tli8.
Receptarea '%&erselor t%pur% 'e mesae
A/ Sc2ema comun%c(r%% Roman Hao)sonF

Componentele :% $unc7%%le actulu% 'e comun%care
E:!lica"ia etimolo/ic$ a termenli4 comunicare !ro3ine din lim%a latin$ --commnisG- care nseamn$ --a !ne
de acordG- --a 1i n le/$tr$ cG sa --a 1i n rela"ieG- de#i termenl circla n 3oca%larl anticilor c sensl de --a
transmite #i celorlal"iG- --a m!$rt$#i ce3a celorlal"iG.
1& eali6ea6# o list# de 1+ cuvinte <sustantive, vere, ad"ective şi advere= pe care le asocie6i ter/
menului comun%care/
Comun%carea este procesul de transmitere a unui mesa <informa%ii, idei, opinii, p#reri, sen/
timente= de la emi%#tor <individ sau !rup= spre receptor <individ sau !rup=, cu a"utorul unui co'
<lima" veral sau nonveral= şi utili65nd un canal <comunicare oral# sau scris#=&
Actul 'e comun%care se reali6ea6# în pre6en%a a şase factori: em%7(tor9 receptor9 mesa9 co'9
canal9 conte=t/
Em%7(torul este cel care transmite un mesa" c#tre receptor9 destinatarul acelui mesa"&
Mesaul repre6int# o unitate între con%inut şi form# de e;presie& l const# în !5nduri, senti/
mente, idei desprinse din realitate sau rod al ima!ina%iei emi%#torului, care pentru a a"un!e la
receptor, sunteceptorul
într/un co'/ codificate,treuie
adic# s#
transformate în invers#,
fac# opera%ia semnale deverale sauJ pentru
decodare, şi nonverale,
a în%ele!eor!ani6ate
mesa"ul&
Codul treuie s# fie cunoscut celor doi participan%i la procesul de comunicare&
$entru a a"un!e de la emi%#tor la receptor, mesa"ul este transmis pe un canal <mediu=&
S%tua7%a 'e comun%care repre6int# conte=tul <fi6ic, temporal, social, psi>olo!ic, cultural etc&=
în care se staileşte interac%iunea dintre participan%i, cadrul comunic#rii:
D rela%ia dintre voritori este influen%at# de identitatea lor social#: rolul şi statutul social,
norme, oiceiuri, repre6ent#ri, mentalit#%i, aştept#ri, e;perien%# de via%#B
D locul şi momentul comunic#rii&
2& Irupa%i/v# c5te doi& Ale!e%i/v# rolurile adecvate unei situa%ii din via%# <şcoala, familia, vi6itarea unei
e;po6i%ii, c#l#toria cu autou6ul etc&= şi purta%i o conversa%ie pe o tem# adecvat# conte;tului&
?e e;emplu: situa%ia / în familieB rolurile / mama, fiul de 1) aniB tema de discu%ie / pre!#tirea
anivers#rii fiului&
C#mu$icarea i$*er+ers#$a2 presupune doi participan%i <emi%#torul şi receptorul=, care îşi pot
sc>ima rolurile <comunicare ilateral#, reversiil#=&
?in punctul
/ veral# de vedere
/ cuv5ntul, limaalcunoscut#
codului, eideutili6ea6# elemente
participan%ii dede
la actul comunicare:
comunicareB
/ nonveral# <!esturi, mimic#, priviri, atitudine= şi paraveral# <intona%ie, ton, timru, intensi/
tate, accent, pau6e, t#cere=B
/ mi;t# / cominarea elementelor de comunicare veral# cu elemente de comunicare nonveral#B
între comunicarea nonveral# şi comunicarea veral# pot e;ista urm#toarele raporturi: accen/
tuarea, înt#rirea, repetarea, contra6icerea, sustituirea&
3& @radu r#spunsul din dialo!ul urm#tor prin alte patru enun%uri, în func%ie de tonul posiil adoptat
de voritor:
/ ă a0u"i 
/ Sineîn"eles?
?e e;emplu: (u văd cum te-ai descurca fără mine?& (ici nu mă gândesc? etc&
Scopul comunic#rii interpersonale poate fi:
/ transmiterea sau sc>imul de informa ii, opiniiB
/ persuadarea <convin!erea= interlocutoruluiB sc>imarea atitudinilor, convin!erilor, credin%elor
celuilaltB
/ descoperirea lumii e;terioareB
/ autocunoaştereaB
/ stailirea şi men%inerea de rela%ii socialeB
/ a"utorarea semenilorB
/"ocul <de e;emplu: "ocul de cuvinte=&
4& Irupa%i/v# în perec>i şi purta%i o scurt# conversa%ie al c#rei scop s# fie unul dintre cele de mai sus&
$otrivit lin!vistului oman 9aUoson, cele şase $unc7%% ale comunic#rii se asocia6# compo/
nentelor actului de comunicare& în orice act de comunicare, func%iile coe;ist#, dar importan%a lor
difer# dup# scopul comunic#rii <de e;emplu: informativ, persuasiv etc=& Structura veral# a unui
mesa" depinde de func%ia predominant#&
C(NK
Hunc%ia referen%ial#
=/
8ZO( 8SA9 Hunc%ia C$(
Hunc%ia emotiv# poetic#
? Hunc%ia conativ#
CANAG
Hunc%ia fatic#
C(?
Hunc%ia metalin!vistic#
Sc>ema comunic#rii verale / & 9aUoson
Hunc%ia emotivă 5e;presivă6 a comunic#rii const# în eviden%ierea st#rilor afective sau a reac%i/
ilor sufleteşti ale em%7(torulu% la contactul cu o anumit# realitate& 8#rcile lin!vistice sunt: inter/
"ec%ii, unele forme verale, e;presii, ad"ective cu valoare de epitet, mi"loace stilistice&
Hunc%ia conativă 5persuasivă4 retorică6 se refer# la efectul de convin!ere pe care mesa"ul tre/
uie s#/1 ai# asupra 'est%natarulu%9 de la care se inten%ionea6# s# se o%in# un anumit tip de
r#spuns <veral, comportamental=& 8odul imperativ este specific func%iei conative&
Hunc%ia poetică este centrat# asupra formei mesaulu%9 şi nu asupra con%inutului comunic#rii&
Spre deoseire de lima"ul ştiin%ific, pentru care contea6# cu prec#dere con%inutul mesa"ului, lim/
a"ul poetic pune accentul pe e;presie&
Hunc%ia referen"ială este a;at# pe:
/ re$erentul mesa"ului <oiectul comunic#rii: despre ce element al realit#%ii se voreşte=B
/ conte=tul <situa%ia= în care are loc transmiterea mesa"ului&
Hunc%ia metalingvistică se manifest# c5nd apare necesitatea de a se atra!e aten%ia asupra co'u-
lu% utili6at în cadrul comunic#rii& Ftili6area e;plica%iilor, a !esturilor sau a tonului indic# recep/
torului sensul în care treuie decodificat mesa"ul&
Hunc%ia fatică are în vedere stailirea şi men%inerea contactului între emi%#tor şi receptor,
controlul unei func%ion#ri a canalulu%/ Ga începutul unei convoriri telefonice se rosteşte acel
@AloR, prin care se desc>ide comunicarea, iar pe parcurs se verific# men%inerea contactului prin
între#ri precum: @în%ele!i7, @8# au6i7, @Ai în%eles7& ( func%ie asem#n#toare au formulele de
salut sau !esturile,
contactului, acordulconfirm#ri veale
/ de6acordul, sau mişc#ri
interesul ale capului&
/ de6interesul, 9ocul/ privirilor
aten%ia neaten%ia,confirm# p#strarea
dorin%a de partic/
ipare sau plictiseala, oferindu/i voritorului posiilitatea de a/şi re!la @din mers discursul&
)& Asocia6# fiec#rui enun% de mai "os func%ia comunic#rii adecvat# mesa"ului, duc5nd o s#!eat#:
/ 8# au6i7 D func%ia emotiv#
/ ?espre ce vei vori7 D func%ia conativ#
/Scrie aşa cum î%i spunR D func%ia poetic#
/ A>R ce fericit suntR îmi pare foarte ineR
tr#sur# / ve>icul cu patru ro%i, pe arcuri, tras de D func%ia referen%ial#
cai şi folosit pentru transportul persoanelor D func%ia metalin!vistic#
*rimăvară
violet### - o pictură parfumată cu vibrări de D func%ia fatic#
<I& acovia=
& Zi s/a înt5mplat vreodat# s# @traduci !reşit sensul unui comportament nonveral7 ?escrie situa%ia&
'& dentific# elementele de comunicare nonveral# din urm#torul fra!ment şi e;plic# semnifica%ia lor:
'e vorbeau amândoi împreună 'e puneau ei la cale pentru mine (u ştiu& dar căutăturile poso-
morâte a stră0erului deşteptară în inima mea oarecare sâm"iri de îndoială şi mă siliră a băga mâna
în buzunariul cu pistoalele# <Masile Alecsandri, Ba*a0Ab2)
6/ Rela7%a em%7(tor - receptor *n te=tul ep%c
e;tul epic presupune un act de comunicare comple; care se instituie între emi%#tor <autorul=
şi receptor <cititorul=, mesa"ul fiind transpus în te;tul literar& Comunicarea nu se reali6ea6# în
mod direct, ci indirect, prin te;tul scris, fiind mediat# de instan%ele comunic#rii narative: narator,
persona"e& n povestire, specie epic# a6at# pe conven%ia nara%iunii adresate unor ascult#tori,
actul de comunicare este dulu&
n planul realit#%ii: autor / cititori <rela%ie unilateral#J ireversiil#=B mesa"ul se transmite într/un
sensB receptorul nu poate deveni emi%#tor&
n planul fic%iunii: narator / ascult#tori <rela%ie ilateral#J reversiil#=B rolurile emi%#tor/recep/
tor se pot sc>ima în secven%a dialo!at#&
MESAH" povestirea Ba*a0Ab2

EMIŢĂT!R -.. MESAH" relatarea c#l#toriei str#inului ./ #CrCDT8#
_  KCutrlUK
NAA(<= [b ASCFGO( C(
AF(
1& N( <- @mai mul%i prietini
2& F <SONFG= -V @domnilor
CANAL" relatare oral#
CANAL" comunicare scris#
C/ actor%% care *nlesnesc sau pertur)( receptarea
1omotul; )ru%aul se refer# la factorii perturatori ai mesa"elor care pot interveni în orice
proces de comunicare, pe traseul de la emi%#tor la receptor& $erturarea poate avea o asemenea
intensitate,
Cau6ele înc5t
pot fiîntre mesa"ul transmis şi mesa"ul primit s# e;iste diferen%e vi6iile&
de natur#:
/ intern# / factori fi6iolo!ici <percep%ie alterat#=, factori semantici <din cau6a necunoaşterii
sensurilor cuvintelor=, factori personali <emo%ii, repre6ent#ri, pre"udec#%i, e;perien%#, v5rst#=B
/ e;tern# / mediul fi6ic în care are loc comunicarea <acustica s#lii, caracteristicile vocale ale vor/
itorilor, poluarea fonic# puternic#, întreruperile succesive ale procesului de comunicare=&
actor%% care pertur# receptarea mesa"elor se !rupea6# în func%ie de cod, canal şi conte;t&
Co' / $entru a în%ele!e mesa"ul, receptorul treuie s# utili6e6e acelaşi cod ca emi%#torul&
Neîn%ele!erile survenite ca urmare a codurilor diferite cu care operea6# cei doi participan%i la actul
de comunicare pot apar%ine domeniului:  veral <de la necunoaşterea unei limi comune, p5n# la
atriuirea de sensuri diferite aceloraşi
cuvinte=B  nonveral <!esturi, mimic#, po6i%ii ale corpului, semnale sonore în alfaetul 8orse,
simoluri
!rafice cum sunt semnele de circula%ie=&
1& eciteşte fra!mentul de mai "os pentru a oserva modul în care confu6ia determinat# de utili6area unor
coduri lin!vistice diferite constituie cau6a !oanei infernale din povestirea Ba*a0Ab2 de M& Alecsandri&
###şi de câte ori strigam+ ai, ai, poştaşul îmi răspundea+ >ai, >ai, domnuleR şi bătea caii din nou şi
chiuia încă mai sălbatic şi căru"a fugea încă mai iute şi eu ame"eam încă mai tare#
2& dentific# în urm#torul fra!ment sinta!ma prin care france6ul traduce e;presia (eam"o dracoli? ros/
tit# de str#"er:
$tră0erul însă, în"elegând pricina văitârilor mele, începu a râde ca un urs şi zicând+ Nu/i nimic, nu/i
nimicR
adăugând aduse
iar+un "ol şi dracoliR
Neam%o o cergă şi
pesecare le aşternu
depărta în sat# pe scândurile
El îşi patului#
făcuse datoria de*e urmăîmi
gazdă& ieşidase
dintot
casă
ce
avea+ cas#, pat, aşternut şi noapte un#R 'e-mi trebuia mai mult
3& Confu6iile la nivelul codului lin!vistic pot avea efect comic& $reci6ea6# sensul corect, respectiv, sen
sul atriuit de voritor cuv5ntului suliniat din enun%ul de mai "os:
(oi### eu### nu recunosc, nu voi să recunosc epitropia bucureştenilor, ca+i*ai<*i#r asupra noastră#
<&G& Cara!iale, O scris#are +ierdu*2)
4& n !eneral, e;primarea ne!a%iei se face prin mişc#ri ori6ontale din cap& ;cep%ia o repre6int#
popoarele din 6ona alcanic# <ul!arii, turcii europeni, !recii din 8acedonia=& ma!inea6#/%i şi
povesteşte o situa%ie comic# determinat# de o asemenea confu6ie&
Canal / ndiferent de distan%a fi6ic# dintre emi%#tor şi receptor, mesa"ul se transmite printr/un
mediu&
'omunicarea directă <fa%# în fa%#=, pe cale oral#, poate fi împiedicat# de 6!omote diferite
<!#l#!ia din clas#, tumultul mul%imii pe stadion, vuietul furtunii, mu6ica dat# prea tare, tuşea
inten%ionat#, f5s5itul aparatului telefonic= sau, dimpotriv#, de linişte <vorirea în şoapt#, c#ciula
tras# pe urec>i, sur6enia=&
'omunicarea indirectă <la distan%#=, în scris, este în!reunat# de pete, şters#turi, scris ili6iil,
!reşeli de tipar,<calculator,
suport te>nic de scriere sau de e;primare&
mi"loace n comunicarea
audio/video, indirect#,
internet= asi!ur# canaleletransmiterii
rapiditatea de comunicare cu
infor/
ma%iei, dar au de6avanta"ul c# în ca6ul unei pene de curent comunicarea se întrerupe&
Strata!ema utili6at# de Flise, eroul din epopeea 2diseea de omer, pentru ca tovar#şii s#i s#
nu cad# prad# c5ntecului sirenelor este ruia"ul canalului: marinarii îşi pun cear# în urec>i, ca s#
nu aud#& Flise se las# le!at de catar!ul cor#iei, înc5t, c>iar dac# ascult# c5ntecul minunat, nu se
poate arunca în valuri <nu @ruia6# canalul, dar împiedic# @r#spunsul la mesa"=&
Apoi când noi trecurăm mai departe de n-auzeam nici cântecul, nici viersul
$irenelor, iubi"ii mei tovarăşi şi-au destupat urechile de ceară 'u care le-
astupasem, iar pe mine mă desfăcură şi mă sloboziră#
<omer, Odiseea C-$*u XII) &
Citeşte
începu te;tul urm#tor&prin
să se plimbe dentific#
cameră,şi e;plic# rolul din te;t
încet, tacticos, aşa al unuia
cum dintre factorii
obişnuia sau func%iile
întotdeauna, punând comunic#rii&
mâna pe
toate lucrurile mele de pe birou sau de pe scrin şi uitându-se la ele# întotdeauna făcea aşa# amă, ce
mă călca pe nervi#
- 'um a fost la scrimă m-a întrebat#
Boia cu tot dinadinsul să mă împiedice să citesc şi să-mi strice tot cheful# De scrimă nici nu-i
păsat
/ 'ine a câştigat, noi sau ceilal"i
/ (imeni? i-am răspuns fără să ridic capul#
/ 'ee
întotdeauna te silea să repe"i lucrurile#
- (-a câştigat nimeni, i-am spus, aruncându-i o privire pe furiş, ca să văd tot ce făcea în drep
tul scrinului#
$e uita la poza fetei cu care umblam la (e` WorX, $allZ RaZes# De când o primisem, cred că se
uitase la nenorocita aia de fotografie de cel pu"in cinci mii de ori# i de câte ori o punea la loc,
greşea şi opunea într-altă parte# 2 făcea dinadins# $e vedea cât de colo#
/ (-a câştigat nimeni 'um asta
/ Am uitat blestematele alea de florete şi echipamentul în metrou# 'ontinuam să stau cu ochii pe carte#
/ )n metrou, Dumnezeule? Brei să spui că le-ai pierdut
/ (e-am urcat greşit în alt metrou şi a trebuit să mă scol mereu şi să mă tot uit la o hartă
nenorocită de pe perete?
$e apropie de mine şi se aşeză în dreptul ferestrei, luându-mi lumina#
/ Ascultă, i-am zis# De când ai intrat am citit de douăzeci de ori aceeaşi frază#
2ricine, în afară de AcXleZ, ar fi în"eles aluzia# 2ricine, dar el nu#
/ 'rezi c-o să te pună să plăteşti
- (u ştiu, şi nu-mi pasă? Dar ce-arfi să te aşezi, pe un scaun sau undeva, AcXleZ, puştiule îmi
iei toată lumina#
(u-i plăcea când i se spunea Kpuştiule M# ie mereu îmi spunea că sunt un puşti nenorocit, fiind-
că aveam şaisprezece ani, şi el avea optsprezece# Dar când îi spuneam eu ,,puştiuleM, se înfuria
îngrozitor#
=ămăsese "intuit în mi0locul camerei# Era e;act genul de om care nu se dădea la o parte din
lumină, când îl rugai# *ână la urmă tot se dădea, dar când îl rugai se lăsa mult mai greu#
/ 'e naiba citeşti acolo mă întrebă el#
/ (u vezi 2 carte?
<9& ?& Sallin!er, De "e4.e =$ a$u de secar2)
%'AL"A$% C"$%#T&
APLICAȚII
1& edactea6# o scrisoare de circa 2) de r5nduri adresat# c#l#torului france6 din secolul al KlK/lea, în
care s# descrii contraste ale lumii de ast#6i, din spa%iul auto>ton&
2& eali6ea6# o 'escr%ere9 de 1+/2+ de r5nduri, în stil ştiin%ific, a unei o sta%iuni alneo/climaterice&
$entru aceasta,redact#rii
a/ pre!#tirea vei respecta etapele re'act(r%%
<documentarea=: unu%
cule!erea te=t cu scopprin
informa%iilor, %n$ormat%&"
consultarea unor lucr#ri <c#r%i,
articole= de specialitateB
& alc#tuirea planului de idei: aşe6are, relief, tipul de lac, e;ploatarea turistic# a 6onei etcB
c& redactarea: ordonarea informa%iilorB utili6area termenilor de specialitate, a cuvintelor cu sens pro
priuB stilul oiectiv, impersonal <de e;emplu: $ituat pe malul stâng al râului Suzău, Salta-Albă
este un liman fluviatil, cu apă salmastră şi mâl cu valoare terapeutică#6&
d& verificarea şi corectarea: recitirea te;tului redactat, urm#rind corectitudinea informa%iilor ştiin%i
fice, a e;prim#rii, dispunerea ideilor şi a informa%iilorB corectarea eventualelor erori ştiin%ifice sau
aateri de la normele de e;primare, orto!rafie sau punctua%ieB
e& elaorarea formei finale&
3& eferirea la profesorul de !eo!rafie su!erea6# cau6a i!noran%ei persona"ului/narator şi sus%ine rolul
4& educativ al c#l#toriei&

;prim#/%i Ce feldorul
opinia despre de @şcoal# consideri
de aventur# c# îi e;otice,
în spa%ii ofer# c#l#toria unui despre
respectiv, t5n#r7 dorul de locurile
natale& $o%i avea în vedere e;perien%a personal# sau povestirea france6ului şi afirma%ia sa: Ah, dom-
nilor? nu poate cineva să-şi închipuiască fericirea ce umple inima unui om rătăcit într-o "ară
străină, când el aude deodată limba patriei sale?### #
*I#C!L! *% T%+T
1& Se d# te;tul:
Adevăratul călător e acela care, când porneşte la un drum, îşi propune să meargă unde l-a duce
fantezia lui, astăzi spre răsărit, mâine spre apus, astăzi pe mare, mâine pe uscat# )ar cât pe acela
care se 0ertfeşte de bună voie unui "el întocmit după harta geografică, acela îl socot un curier însăr-
cinat de a se purta pe sineşi ca pe un pachet dintr-un loc într-altul#
*entru ca să nu intru şi eu în categoria plicurilor de poştă, dă-mi voie să urmez după placul
meu şi să mă rătăcesc pe unde m-a duce condeiul# /a aceasta mi-i zice că un bun călăre" trebuie să
ştie a stăpâni zburdările calului său& dar oi răspunde şi eu că din toate lighioanele lumii, condeiul
este cel mai greu de cârmuit şi că ades e răsturnat cine vrea să-l înfrâneze#
<Masile Alecsandri, )aşii în CNOO6
a& Scrie, în coloane diferite, însuşiri ale @adev#ratului c#l#tor în opinia lui Masile Alecsandri,
respectiv, în opinia ta& Ce asem#n#ri sau deoseiri oservi7
& Hra!mentul dat este un te;t ar!umentativ, deoarece con%ine e;primarea unei opinii despre @ade
v#ratul c#l#tor şi un ar!ument& Hormulea6# alt ar!ument potrivit pentru sus%inerea opiniei e;pri
mate&
c& ;plic# semnifica%ia compara%iei dintre scriitor şi c#l#re%&
2& eali6ea6#, pe o pa!in#, un te=t cu scop %n$ormat%&9 despre evolu%ia mi"loacelor de transportB com/
pletea6#/1 cu ilustra%ii potrivite&
Fasci$a8ia *recu*uui
INAINTE 9E TEKT
Mihail ado8eanu 5@''+
@2(@8- !ro0ator. Ator al nei o!ere
1& Numeşte trei tr#s#turi pe care le consideri definitorii pentru
care c!rinde toate
se des1$#oar$ dea s!eciile e!ice #i
ln/l !rimelor v5rsta maturit#%ii&
#ase decenii din secoll KK- este 2& (ptea6# pentru una dintre afirma%iile de mai "os şi e;pune oral
contem!oran c marii re!re0entan"i propriul punct de vedere în le!#tur# cu aceasta: Doresc să devin
ai romanli modern4 T7omas matur5ă6 pentru că astfel aş putea să###& Doresc să devin
Mann- Hermann Hesse- Andre matur5ă6, chiar dacă astfel nu voi mai putea să###
Malra:- Al%ert Cams. 9e#i o!era 3& ?# e;emplu de persona"e, din te;tele epice studiate în !imna6iu
sa mer/e s!re alte 1ormle e!ice- sau din lectura personal#, pentru care parcur!erea unui drum <o
neliniştile spiritului modern 5E/en c#l#torie= constituie şi un mi"loc de maturi6are& Irupea6# per/
Simion8 ni snt str$ine. sona"ele în func%ie de o tr#s#tur# comun# <de e;emplu: ocupa%ie,
Ori/inalitatea crea"iei sado3e v5rst#, cate!orie social#, nume=&
niene const$ n maniera de
4& Citeşte listele de mai "os& Irupea6# în perec>i numele autorului
0/r$3ire a s1letli romDnesc-
ceea ce !res!ne4 di3ersitatea şi titlurile romanelor istorice
scrise dedeacesta,
aventuri <de s#!e%i:
duc5nd cap# şi spad#=
tematic$- !roiec"ia e!o!eic$- mitic$
#i tra/ic$ a e!icli- 1armecl lim%a Valter Scott D Re4ii bes*ema8i (Cri$u <i eu
li- de o ceremonie şi inenuitate <1''1/1-32= C-$d u$ re4e +ierde Fra$8a)
arhaic! 5. C$linesc8. Al& ?umas / tat#l D Pri$ 3#c <i sabie P#*#+u
Coordonatele tematice !e care <1-+2/1-'+= Ca"aerii *eu*#$i
se nscri c$r"ile sado3eniene snt4 D enrWU SienUieic6 D Re4i$a Mar4#*
e3ocarea trectli istoric- natra- <1-4/1.1= Du+2 d#u21eci de a$i
as!ectele sociale- de la ni3ersl D 8aurice ?ruon <n& D I"a$.#e R#b R#;
rral 53ia"a a/rar$- 3ia"a !astoral$8- 1.1-= ue$*i$ DurQard
!Dn$ la ni3ersl nc7is al tDr/rilor
de !ro3incie. Niciodat$ ns$ o carte
n e constrit$ !e o sin/r$ tem$- 8i>ail Sadoveanu este creatorul romanului rom5nesc de
ci !e do$ sa trei- ca- de e:em!l-
romanl 2al'a.ul9 Al$tri de coordo
evocare istoric#, în care documentul se îmin# cu elemente
natele tematice ale o!erei- !ot 1i de fic%iune&
identi1icate #i teme !recm4 1amilia- ?eşi purt#tor al unor semnifica%ii profunde, romanul
i%irea- adolescen"a- c$l$toria- istoric sadovenian nu e;clude aventura sau c#l#toria&
n"ele!cinea- r$0%oil. omanul Fra8ii :deri a c#rui ac%iune este plasat# în tim/
pul domniei lui Ştefan cel 8are, ofer# modele de comporta/
ment, iar persona"ele au calit#%i e;cep%ionale, ce reflect#
idealul cavaleresc, pun5ndu/şi loialitatea, cura"ul şi nole%ea
în slu"a domniei& Hra%ii 9deri sunt cei cinci fii ai comisului
de la imiş, 8anole $#r/Ne!ru, 6is 9der& Comisul este
marele
domneşti&dre!#tor
Simion, în
fiulacel
c#rui sarcin#
mai mare, estesunt caiişi şi
oştean !ra"durile
moştenitor al
func%iei tat#lui& ?#mian este ne!u%#tor şi, uml5nd dup# m#rfuri
pe drumurile uropei, este şi spion al domnului& Cristea este
vistiernic şi ail diplomat& Nicodim este numele mona>al al lui
Nicoar#, c#lu!#r înv#%at, care consemnea6# în cronic# faptele
domnitorului, dar ştie s# m5nuiasc# şi saia, lupt5nd în #t#lia
de la Maslui& Cel mai mic dintre fra%i este onu% 9der&
O !articlaritate a !ro0ei
sado3eniene o constitie distinc"ia $rimul volum al trilo!iei Fra8ii :deri intitulat Ucenicia
ntre4 ui I#$u8 este un roman istoric de aventuri, asem#n#tor cu
 romanele istorice care e3oc$
Cei *rei mu<c.e*ari de Al/ ?umas/tat#l& Uce$icia ui I#$u8
ima/inea Moldo3ei n e3l medi
romDnesc  secolele KV- KVI- KVII
este şi )%l'un1sroman <roman al form#rii unei personalit#%i=,
5romanele 3Drstei de ar4 Nu$'a deoarece surprinde modalit#%ile specifice epocii, de educare
do"$i:ei Ru/a$dra1 Fra:ii JderiB şi de formare a unui t5n#r oier& Hiind ales de domnitor s#/1
romanele dec$derii Şoi"ii1 Nea4 înso%easc#, slu"itor şi prieten, pe coconul <fiul= domnesc
"ul Şoi"!re*'ilor1 ?odia Ca$ce4 Ale;andrei, onu% 9der str#ate drumul maturi6#rii, devenind
rului1 Nicoar! o'coa0!)B din adolescent, oştean& ?rumul desc>ide calea ini%ierii pentru
 sita c$r"ilor de c$l$torie- acest erou sadovenian, ca o adev#rat# şcoal# a vie%ii& oman
3Dn$toare #i !escit 3Ţara de di$4 de ini%iere, proele prin care trece onu% par a avea un model
colo de $e.ur!1 &"!r!:ia aelor1 mitic: muncile lui ercule&
No:ile de <5$,ie$e1 Valea
Fru"oasei1 Oc7i de urs9
HAZ 9?
Capitolul K
I#$u8 :der a32 # ca+ca$2 42*i*2 s*2+-$uui s2u
<fra!ment=
de 8i>ail Sadoveanu
După cel dintâi avânt al cailor în drumul mare, 1der rândui lui
'oman să fie călăuză înainte şi lui Sotezatu să rămâie pază
îndărăt# 'urgerea ploii aproape contenise şi rămăsese numai negu-
ra, plutind peste fânaturi, peste iazuri şi dumbrăvi# 2 lumină
palidă de lună se cernea prin pâclă#
Era poate cătră a treia stra0ă a nop"ii, după socoteala pe care
o făcea )onu" timpului# *e când umbla în prea0ma stăpânului său şi
era cu urechea a"intită cătră zvonurile dindărăt, în"elese că vine cu
grabă dintr-acolo %ătarul# îşi grăbi calul înainte, spre călăuză#
'ând Sotezatu îl a0unse, îl opri, aşteptând vestea rea#
(e caută călăre"i din urmă, îi zise slu0itorul# /e-am auzit
tropotele şi chemările# *ar a fi mai mul"i decât noi#
1der fluieră încet / ca şi cum pierdea în acea clipă toate+ năde0de,
dragoste şi via"ă# Acum întăia oară se afla într-o prime0die adevărată
şi-şi mărturisea cu umilin"ă că frica lui e fără cusur, cu mult mai
aspră decât atunci când văzuse iepurele de o sută de aniC# 'u toată
această frică, pe care o sim"ea ca pe o arşi"ă a trupului, 0udecata
îi rămânea întreagă şi lucra cu hărnicie# *rivind în dreapta şi
văzând locurile prin lucirea slabă a negurii, cunoscu unde se află&
căci toate acele
rămăseseră încântate
întipărite privelişti
în fundul ochilor,din prea0ma
ca să le poatădragostei
avea în ellui
şi-nîi
ceasul mor"ii# tia că are în dreapta un rediu prăpăstios, lângă o
baltă fără stuh# )n acel rediu era o curmătură de ape de ploi, pe
unde se hrănea balta aceea# (u putea fi în altă parte şi mai grab-
nic o altă apărare mai spri0inită dindărăt şi din laturi# Deci ocoli
în dreapta, călăuzind într-acolo slu0itorii cu Domnul său#
*orunci celor doi slu0itori+
- /epăda"i grabnic cuvânt la oameni că avem o prime0die
asupra noastră şi să-şi gătească armele# (e aşezăm în curmătura
dealului& şi hotărăsc lui 'oman să treacă pe alăturea înainte, ca să
caute a0utor la cel dintâi sat#
)onu" se întoarse spre stăpânul său# .ăsi şi pe 'rivă" medel-
nicer lângă Ale;ăndrel-Bodă# Amândoi aceştia în"elegeau
http://slidepdf.com/reader/full/art-limba-si-literatura-romana-ix-561a8263003b7 ceva, 156/2
dar nu desluşeau bine ce putea să fie#
Puncte de reper / (e caută altă poruncă a măriei sale întrebă coconul# De ce

n ca!itoll KI lo$u: Jder a+l! o ne ferim de dânsa 'ăci eu vreau să mărturisesc părintelui meu tot
caca$! .!'i'! s'!5$ului s!u1 ce-am săvârşit fără ştirea măriei sale#
adolescen"ii Ale:$ndrelVod$ #i / 2f? şi iar of? măria ta, se tângui 1der cel mititel# Dacă ar fi
lon" 6der se a1l$ ntro sita"ielimi numai asta, am da pinteni cailor şi ne-am tot duce# )nsă află
t$4 d#manii domnitorli te1an cel acuma, măria ta, că de la hotarul leşesc vin asupra noastră
Mare ntind o crs$ !entr al duşmani# Dumnealui 'rivă" medelnicer ar putea în"elege mai bine,
dacă şi-ar aduce aminte mai bine de raiul nostru de la târgul
!rinde !e Cm
tronli. 1il acestia-
misineamo#tenitorl
li lon" $ucevii şi de ispita şarpelui de acolo # Aşa ar spune bădi"a meu
este de al a!$ra c orice !re" !e
(icodim monahul#
/ 'are rai şi care şarpe îşi încrucişa ochii cu o nemaipomenită
coconl domnesc- con1rntarea c
uimire medelnicerul#
ad3ersarii de3ine o !ro%$ a cali - i pan )ohan şi pana ina, cinstite medelnicer, stau în
t$"ilor sale de o#tean n de3enire. popreală la 'etate şi au să-şi deie samă de vina lor# (e-om da şi
A1lDnd de ca!cana !re/$tit$- el noi samă de slăbiciunile noastre# 'ăci de la noi, şi mai vârtos de la
or/ani0ea0$ a!$rarea 1ili de domnia ta, s-a ştiut de umbletele măriei sale# Duşmanii lui Bodă
domn #i !artici!$ la l!t$. vor fi oblicit şi mi-i frică tare că urmările au să se vădească
Nara"inea se reali0ea0$ la !er numaidecât#
soana a llla- iar naratorl este 'oconul se miră cu seme"ie+
omniscient #i omni!re0ent. Nara / 'e spui domnia ta, lonu" 'ine poate îndrăzni să se atingă de mine
"inea se m%in$ c dialo/l #i c
descrierea. / $e găsesc,
îndoieşti# 'um ammăria
aflat,ta,am
oameni fără de
venit într-o ruşine, desăasta
întinsoare, să nu de
te înlătur te
la pierzare#
/ 'um atuncea nu-i porunca măriei sale părintelui meu
/ E tot o poruncă, măria ta, pe care nu se poate s-o lepăd de la mine#
- 'um se poate una ca asta, 1der se răsuci în şa, 0ignit,
coconul Ale;andrei# *entru asta ai cutezat să mă tragi de picioare
şi să mă mâi de spate afară Ai să dai samă de cele săvârşite#
- ustră-mă, măria ta, îi întoarse cu îndărătnicie cuvânt lonu"#
$ă nu-mi iei însă capul, deoarece am acuma nevoie de el# *oate că
nu mult va trece şi am să-lpun pentru via"a măriei tale#
)n vremea acestui schimb de vorbe, 0umătate glume"e, 0umătate
întărâtate, slu0itorii intrau în curmătura dealului, descălecând şi
gătindu-şi
'el maiarmele#
umilit medelnicer Dumitru 'rivă" izbuti să se rupă din
mişelnica sa mirare& îşi smulse sabia şi făcu doi paşi împotriva
prime0diei încă necunoscute# Avu un rân0et mânios#
/ $ocot eu acuma, mărite stăpâne şi pretine lonu", că mi s-a
încheiat veleatul aici, plătind prostia de care sunt vinovat# $e mai
dovedeşte încă odată lumii, care-i pricina nenorocirii bărba"ilor#
'oconul domnesc se frământa încă în şa, cu supărare#
/ )"i poruncesc, lonu", strigă el, lămurire deplină#
)n acea clipă sună un corn cătră şosea#
- *ofteşte, măria ta, şi ascultă, şopti 1der, dintr-o dată liniştit#
/ovită de acel sunet, frica lui fu înlocuită de o luare-aminte ageră#
După corn, se înăl"ă glasul gros al unui crainic# $triga leşeşte#
1der nu în"elegea#
medelnicerul Dar coconul Ale;andrei şi Dumitru 'rivă"
în"elegeau#
- *oftim pe măria sa Ale;ăndrel-Bodă să se deie prins# Avem
poruncă să nu i se pricinuiască nici o stricăciune& dar dacă nu se
supune, noi nu putem răspunde de via"a măriei sale#
1der se roti cu bra"ele în 0urul lui, "istuind şi poruncind tăcere#
(imene nu răspunse crainicului#
1upan Dumitru 'rivă" lămuri în şoaptă lui lonu" în"elesul vor-
belor strigate şi se miră cătră sine însuşi#
- P"? cum a putut în"elege şi cunoaşte ce are să se întâmple un
fecioraş ca acesta, mai bine decât oameni în vârstă şi în"elep"i?
Completează9ţi cunoştinţele Deoarece bătrânii sunt nevrednici, sunt nevrednici şi păcătoşi?

Ale:!ndrel#>od!  1il din !rima  1upâne medelnicer, se mărturisi cu îndrăzneală 1der,
c$s$torie a domnitorli te1an cel înăl"ând
MareJ consemnat n istorie !entr
fruntea& cei tineri sunt şi ei păcătoşi, căci au fra"i monahi împotri
va cărora au pus prefăcătorie şi minciună?
le/$tra dinastic$ reali0at$ ntre
$trăpuns de înfrângere, mezinul comisului se închină făcându-şi
Moldo3a #i Transil3ania- n @*'2- cruce şi îngenunche, având în toată fiin"a un cutremur de rugăciune
!rin c$s$toria c 1iica 3oie3odli tăcută# 'um se umili astfel, închizând ochii, i se arătă în întunericul
<artolome 9ra/11J n domne#te
n Moldo3a- deoarece moare n pleoapei maică-sa comisoaia#
Deci va vedea pe 0upâneasa )lisafta şi-l va mustra pentru
@*2(- naintea li te1an. fărădelegile lui? Dintr-o dată se sim"i alinat şi, săltând în picioare,
reasfinţitul Amfilohie Şendrea îşi cercetă la coburi armele şi uneltele# %rase săge"i din cucură şi
 s1etnicl li te1an cel Mare. cercă struna arcului# .ăsi lemnuşe muiate în pucioasă topită, cu
care avea el meşteşug să aprindă foc# 'ercetă toate cu luare-aminte,
pândind pieziş cătră partea de unde se auziseră vră0maşii#
- ăria ta, se răsuci el deodată către stăpânul său, cuprinzându-i
mâna şi ducând-o la fruntea sa, iartă-mă dacă "i-am greşit cu ceva?
Ale;ăndrel-Bodă îl trase lângă sine îmbră"işându-l# 1der sus-
pină# Apoi se închină spre cocon#
 ăria ta, şopti el cu îndrăzneală, dă-ne poruncă# $ă iasă
înainte cei şase arcaşi pe care-i avem# Aici e loc strâmt& nu se poate
că"ăra nimeni la spatele nostru în pisc& nici pe laturi nu poate răzbi
nimeni spre noi# Din fa"ă, orice îmbulzeală ar fi cu suferin"ă şi
pagubă# Dacă întârzie ei, ne vine nouă a0utor# (u pot eu deocam
dată în"elege ce au să facă& se cuvine să fim cu băgare de samă la
orice scornitură a lor# Dacă totuşi dau cumva năvală şi nu se
opresc la săge"i, îi putem bate cu sabia#
%oate socotelile acestea murmurate ale lui 1der, medelnicerul le
asculta cu mirare, aducându-şi aminte de vorbele şi pildele prea-
sfin"itului Amfilohie endrea# )n vremea asta deasupra oamenilor
Concepte operaţionale__________ de 0os, care se pândeau unii pe al"ii în tăcere, începură a se mişca
$elaţia realitate i:torică 9 ficţiune negurile, măturând luciul iezerului# /una începu a se desluşi ca
Dn literatură prin nişte perdele străvezii# Atunci coconul domnesc şi slu0itorii lui
 te:tl
realitatea literar!rin
istoric$ se distan"ea0$ de
a!ell la +ic:i4 văzură
ori cea dintâioameni
doisprezece înaintare furişată
care a urmăritorilor
înaintau ghemui"i pelor# Erau prin
brânci, zece
u$e #i !rin 0i,iu$ea au'orului1 fâna"# )n urma lor, înnegreau alte mogâlde"e, gata să sară şi să
 are ca tem$ e0ocarea artis spri0ine pe cei dinainte#
tic$ a nei !erioade din istoria )n această repede luminare a locului, )onu" îşi încorda arcul şi
na"ional$- locl #i tim!l ac"inii trimese o săgeată# După întâia, urmă îndată a doua# /a treizeci depăşi,
1iind !reci0ateJ oamenii lovi"i se zvârcoliră, înăbuşindu-şi cu obrazul în pământ vaietele#
 s%iectl !re0int$ ntDm!l$ri Alte săge"i vâ0âiră de la arcaşi# Bră0maşii se tupilară în0ugă îndărăpt#
care a ca !nct de !lecare e3eni
1der rân0i cătră 'rivă"+
- $pune-le, 0upâne medelnicer, să-şi cru"e vie"ile, până ce vin
mente consemnate de istorie
oameni din sat şi oşteni, în spri0inul nostru#
5cronici- lcr$ri #tiin"i1ice8J Dumitru 'rivă" strigă spre 0oimiri această veste, c-un glas gros,
 nele erso$a>e m!rmt$ cu mult mai amenin"ător decât al crainicului leah#
nmele- nele tr$s$tri #i ac"ini
ale nor erso$ali'!:i is'orice1 dar -Aşteptăm
pofti"i şi noi a0utor?
să vă supune"i răspunse
de bunăvoie, dintr-acolo
suntem nevoi"iacelaşi crainic#înDacă
să vă înşirăm suli"i#nu
ela%orarea lor se reali0ea0$ !rin )onu" ascultă cu a"â"are tălmăcirea vorbelor# )n acest timp
trans1i/rare artistic$- n con1ormi Ale;ăndrel-Bodă lepăda dulama şi primea de la un slu0itor sabia&
tate c 3i0inea atorliJ se întorsese cătră amenin"ări zâmbind cu nepăsare# Dintr-o dată în
 reconstitirea artistic$ a înfă"işare i se arătă seme"ia şi-i sclipeau în aburul lunii ochii,
e!ocii se reali0ea0$ #i !rin pândind vânătoreşte şi pieziş#
culoarea locală 5mentalit$"i- com 1der se "inea cu mult mai umilit în fa"a unei prime0dii viitoare,
!ortamente- rela"ii sociale- o%i îşi ferise calul în tufe, îşi descânta uneltele aplecându-se asupra
ceiri- 3estimenta"ie- lim%a8 n lor# 'a şi oştenii de meserie, se dosise după un copac al dumbrăvii#
nara"ine #i descriere. )nsă voievozii au altă rânduială în lume, se gândi el, şi trebuie să
se "ie în orice împre0urare cu multă fală?
Completează9ţi cunoştinţele După o aşteptare neclintită de 0umătate de ceas, oamenii

podgheazului îşi dovediră iar hotărârea de a-şi lua prada de care
lonuţ !r#2eru -is Jder cel mic, aveau nevoie înainte de revărsarea zorilor# ult nu mai puteau
fiu al unui comis din vremea lui Ştefan# întârzia# !iin"a lor nu se mai vedea în noaptea limpezită# Beneau
vod! cel 'are, se îndr!osteşte de o totuşi mişcându-se domol în dosul unui car încărcat cu snopi, pe
"upâniţ! c!reia îi d! târcoale, f!r! care-l întorseseră şi îl împingeau din oişte# Astfel se adăposteau de
ânduri adânci, însoţit de Ale:andru, săge"i, şi puteau înainta până în ruptura malului# De-acolo nu le
fiul domnului. B!iatul e fiul unui vitea- rămânea decât să deie un iurăş grabnic cu suli"ile# !iind astfel în
cu alţi feciori
credinţa pentrutotdomn.
atât 4at!l
de aprii
are în
în putere, nădă0duiau
strigătele să audă
de supunere alecu oştenilor
mult înainte de a ieşi'ăci
domneşti# la năvală
lotrii
pa-a lui caii lui vod! şi îndeose$i pe podgheazurilor, ca şi tătarii, nu mai cru"au după aceea nici un suflet
unul al$ din seminţia c!ruia ies de om# 'rainicul mai porunci o dată supunere din depărtare, pe când
n!-dr!vani pe care încalec! Ştefan căru"a încărcată cu snopi îşi făcea încet, pas cu pas, înaintarea#
şi f!r! de care n#ar fi ferit de soart!. Atunci 1der îşi trase scăpărătorile şi zbătu o"elul în cremene,
>in furi s! ucid! acest cal şi toţi aprinzând iasca# De la cărbunaşul de iască aprinse un lemnuş cu
Jderii se ap!r! cu mult! chi$-uinţ!. pucioasă# /egă de săgeată acest lemnuş de pucioasă c-unfir uscat de
Duşmani ai domniei chitesc s!#l iarbă# %rimise din arc în snopi acea flacără albăstrie, care trecu abia
fure şi pe Ale:andru, coconul văzută, ca un licurici zburător# Aceeaşi lucrare o săvârşi cu al doilea
domnesc, care $ate imprudent lemnuş# Aşteptă câteva clipe să vadă aprinzându-se snopii#
drumurile la "upâniţ!. Jder cel mic se - %reaba asta, 0upâne lonu", îi dădu sfat râzând şi crişcând de
lupt! vite"eşte şi scap! pe mânie cel mai umilit medelnicer, e mai bună pe vreme uscată decât
Ale:andru. Apoi afl! c! pe "upâniţ! pe ploaie# Dacă nu s-aprind snopii a treia oară, atuncea să ştii că
Lpe nume 2asta0 au luat#o în ro$ie
blăstăma"ii ne răzbesc# Sinevoieşte, te rog, a-mi da mie aceste be"e
cu pucioasă, căci am şi eu un meşteşug mai bun decât arcul# $e
t!tarii. Ca orice tân!r îndr!ostit, Jder
cuvine să-mi plătesc pe loc datoriile mele pentru păcatul ce am
cel mic nu#şi !seşte locul de dorinţa
săvârşit împotriva stăpânului meu#
de a#şi sc!pa iu$ita, şi în ciuda 1upan Dumitru 'rivă" medelnicerul prinse liniştit între degetele
sfaturilor chi$-uite, alear! cu un mânii stângi un mănunchi de lemnuşe aprinse# îşi lepădă de pe
slu"itor credincios pe urmele ei. 2u plete cuşma# îşi cumpăni în dreapta sabia şi-şi făcu cu ea cruce#
mai puţin inimoşi, toţi ceilalţi Jderi îi *ăşi repede în linie dreaptă şi în salturi asupra căru"ii mişcătoare
vin în urm!, cu învoirea lui vod!. Din şi înfundă adânc în snopi, la uscăciune, semin"ele focului#
nefericire vite"ia desf!şurat! este /otrii podgheazului sim"iră zguduitura carului# )eşiră dindărăt
-adarnic!, deoarece 2asta se şi cunoscură că le-a venit duşman# îşi sclipiră asupra lui penele
aruncase în mare din cora$ia care o săbiilor# 'ând izbucni dintr-o dată focul în vâlvătăi, glasurile lor
ducea. se înăl"ară şi ele cu mânie# Săteau în medelnicer, care se retrăgea
5. C$linesc- Is'oria li'era4 pas cu pas apărându-se# *ătrunsese între ei săge"i de la 1der şi de
'urii ro"5$e de la ori.i$i la arcaşi# *o0arul se risipea în sus şi în laturi ca o cunună uriaşă#
5$! &$ re,e$') 'ei care înaintau adăposti"i se risipiră retrăgându-se cu grăbire#
'el mai umilit medelnicer rămase rănit de moarte lângă foc# Un
timp po0arul fu o oprelişte cu limbi şi şfichiuiri vii, prin care lotrii
nu mai puteau pătrunde#
/a răsărit începu a creşte geană de ziuă#
1& Copil fiind, lonu% se speriase pe întuneric de un m#!ar pe care îl

cre6use, din cau6a urec>ilor lun!i, un iepure de o sut# de ani&
2& Alu6ia ilic#, în e;primare metaforic#, se refer# la faptul c#, la
Suceava, medelnicerul ?umitru Criv#% cedase ispitei e;ercitate de fru/
moasa polon# 8ina& 8ai ales el, dar şi lonu% d#duse informa%ii pre%ioase
celor doi spioni polone6i, pan o>an şi pana 8ina, despre vi6itele
lui Ale;andrei/Mod# la on#şeni&
9ICȚIONAR
stra(9 s&f& <înv&= / fiecare dintre cele patru unit#%i de timp în care
se împ#r%ea noaptea <potrivit cu sc>imarea str#"erilor=B interval de
timp c5t f#cea de stra"# un ostaş
pan9 pan%9 s&m& <din pol& pan6 - denumire dat# <în evul mediu=
noililor polone6iB aici, domn, doamn#
me'eln%cer s&m& / titlu dat în evul mediu, în Zara om5neasc# şi
8oldova, oierului care turna domnului ap# ca s# se spele pe m5ini,
punea sarea şi servea ucateleB oier care avea acest titlu re'%u9
re'%ur%9 s&n& <re!&= / p#dure mic# şi t5n#r# a o)l%c%9 v& <înv& şi
pop&= / 1& a diui, a descoperi, a !#siB 2& a afla, a prinde de veste, a
au6i
a &('%9 v& / 1& a face s# fie evident, a dovedi, a demonstra, a ar#taB
2& a da pe fa%#, a denun%a, a demasca
&(leat; &eleat9 &eleatur%9 s&m& <înv& şi pop&= / 1& timp fi;at, >ot#r5t pen/
tru reali6area a cevaB dat#, termenB e;pr& a-i trece4a i se încheia <cuiva=
veleatul - a/i trece <cuiva= vremea, timpulB 2& durat# a vie%ii, trai
cra%n%c / s&m&
anului sau ale <înv&= persoan#vestitor
autorit#%ilor, care anun%a
lea29 mul%imii
Ie:%9 s&m&poruncile
şi f& <înv&=suver/
/
polone6
le:e:te adv& <înv&= / ca polone6ii, ca leşii, în felul polone6ilor
co)ur9 s&m& <pop&= / toc de piele at5rnat de şa, în care se purta de
oicei pistolul
cucur#, s&f& <înv&= / tol# de s#!e%i
scorn%tur(9 s&f& / 2& <pop&= ceea ce pl#smuieşte, inventea6#, con/
cepe cineva
o%m%r9 s&m& <înv&= / mercenar polone6
po'12ea+; po'12%a+9 po12%a+9 po12%a+ur%9 s&n& <înv& şi re!&= / unitate
militar# trimis# într/o %ar# str#in# ca s# pradeB ceat# de "efuitori lotru9
s&m& <înv&
din%i şi pop&=
de ciud#, etc& a crâ:ca9 v& <re!&= / a scr5şni din
/ >o%, t5l>ar
de m5nie
EX#L!RAREA TEXTULUI
n te:tele narati3e- ad3er%ele de
tim! #i de loc- tim!rile 3er%ale-
3er%ele de mi#care snt modali
t$"ile lin/3istice !rin care se sta
%ilesc rela:iile sa:iale *i 'e"o4
rale1 semni1icati3e n reali0area
cadrli #i a sccesinii ntDm
!l$rilor.
?espre ce se povesteşte7
1& ?rumul pe care îl parcur!e
onu% are drept scop salvarea
coconului domnesc din
capcana întins# de polone6i
<eşi=& Ale!e
din list# elementele care
confi!urea6# rolul popasului:
// odi>na
proareac#l#torilorB
virtu%ilor
r#6oiniceB
/ atacarea adversarilorB
/ adoptarea unei tactici
militareB
/ înt5lnirea cu prieteniiB
/ sc>imarea cailorB
/ ap#rarea st#p5nuluiB
/ lupta cu atacatorii&
2& eciteşte prima pa!in# a
nara%iunii pentru a selecta
cuvintele care desemnea6#
locul şi timpul derul#rii
evenimentelor& Consideri c#
elementele cadrului natural
sunt favoraile celor ataca%i
sau atacatorilor7
3& Selectea6#, din între!ul fra!ment,
cuvintele <advere sau locu%iuni
adveriale= cu valoare temporal#,
care marc>ea6# trecerea de la un
moment la altul al nara%iunii&
;plic# efectul utili6#rii lor
asupra cititorului&
@aventurii
4& ?elimitea6#
celor
secven%ele
doi
adolescen%i&
)& Asocia6# fiec#rei secven%e narative un titlu potrivit&

& e6um# în scris scena de lupt#, respect5nd ordinea evenimentelor&
Completează9ţi cunoştinţele ?espre cine se povesteşte7

entru fiii no$ililor, un centru de 1& Nara%iunea este construit# în "urul conflictului dintre dou# !rupuri de
educaţie îl constituia curtea reelui persona"e& $reci6ea6# cele dou# !rupuri implicate şi natura conflictului&
Lsau a principelui0* dar nu de edu# 2& ranscrie termenii care desemnea6# statutul social pe care îl au
caţie intelectual!, ci de instruire mi#
persona"ele individuale sau colective& (serv# ponderea ar>ais/
litar! cavalereasc!, de iniţiere în
melor sau a re!ionalismelor şi rolul lor în evocarea istoric#&
3& $reci6ea6# care dintre persona"e, fiul domnitorului sau t5n#rul
practicile administrative şi de con#
oştean îns#rcinat cu misiunea de a/1 ap#ra, are rolul principal în
duit! monden!. Când li se d!dea, fra!mentul citit& 8otivea6#/%i op%iunea&
totuşi, şi o instrucţie Lelementar!0, 4& Numeşte modul de formare a sustantivelor proprii )onu" şi
te:tele dup! care înv!ţau s! Ale;andrei# ?# o e;plica%ie pentru utili6area acestor forme în
citeasc! erau # la fel ca pentru conte;t, şi nu a formelor de a6#&
clerici şi c!lu!ri # cartea de ru!# )& în asm, lupta eroului cu adversarii are rolul unei proe, iar tre/
ciuni sau o culeere de psalmi. cerea acesteia constituie o etap# în metamorfo6a interioar# a
5O3idi 9rim%a- Is'oria cul'urii prota!onistului&
*i a ci0ili,a:iei1 2 Alc#tui%i !rupe de patru/cinci cole!i, pentru a c#uta asem#n#ri,
respectiv, deoseiri între modul în care eroul unui asm studiat în
!imna6iu şi onu% 9der trec proa de cura" şi de îndem5nare în
folosirea armelor& Me%i avea în vedere: scopul luptei, participan%i
direc%i, a"utoare, calit#%i dovedite& J(leciteşte para!raful în care
9der în%ele!e c# întâia oară se află într-o prime0die adevărată#
?iscuta%i în perec>i despre faptul c# acesta marc>ea6# începutul
maturi6#rii persona"ului, ar!ument5nd su dou# aspecte:
/ maturi6area ca desp#r%ire de copil#rieB
/ maturi6area ca transformare a t5n#rului într/un oştean responsail&
'& Selectea6#, din fra!mentul citat, cuvinte şi sinta!me care e;prim#
evolu%ia st#rilor sufleteşti ale lui onu% în situa%ia/limit# pre6entat#&
Concepte opera ţionale - Horma%i şase !rupe, în care s# discuta%i unul dintre elementele
necesare pentru caracteri6area persona"ului onu% 9der:
F 8i>loace de carac'eri,are a
u$ui erso$a>- / încadrarea persona"ului într/o tipolo!ie <v5rst#, statut social,
 caracteri0are direct$ importan%a în ac%iune=B
 caracteri0are indirect$ / calit#%ile care ies în eviden%# în situa%ia pre6entat#B
/ diversitatea tr#irilor sufleteşti încercate în diferite momente
F rocedee de carac'eri,are a ale nara%iuniiB
u$ui erso$a>- / mi"loace şi procedee de caracteri6are / e;emplificarea lor
# de c$tre narator- de alte !er prin citate sau prin referire la înt5mpl#ri care eviden%ia6#
sonae- atocaracteri0areaJ
tr#s#turile persona"uluiB
/ evolu%ia persona"ului de la naivitate la asumarea responsa/
 !rin4 1a!te- lim%a- atitdini-
ilit#%ii <maturi6area într/o situa%ie/limit#=&
com!ortament- rela"ii c alte $re6enta%i conclu6iile discu%iilor <oral sau pe tal#=& eali6ea6# în
!ersonae- /estri- atitdine- scris, pe a6a fra!mentului citit, caracteri6area persona"ului onu% 9der,
3estimenta"ie- statt social-
nme. av5nd în vedere
para!rafele elementele
de mai "os: de la e;erci%iul anterior& 1+& eciteşte
)n acest timp Ale;ăndrel-Bodă lepăda dulama şi primea de
la un slu0itor sabia& se întorsese cătră amenin"ări zâmbind cu
nepăsare# Dintrodată în înfă"işare i se arătă seme"ia şi-i scli-
peau în aburul lunii ochii, pândind vânătoreşte şi pieziş#
1der se "inea cu mult mai umilit în fa"a unei prime0dii
viitoare# îşi ferise calul în tufe, îşi descânta uneltele aplecându-se
asupra lor# 'a şi oştenii de meserie se dosise după un copac al
dumbrăvii# )nsă voievozii au altă rânduială în lume, se gândi el,
şi trebuie să se "ie în orice împre0urare cu multă fală?
Compar# atitudinea lui Ale;andrei/Mod#, respectiv, a lui onu% în

fa%a prime"diei, referindu/te la unul dintre urm#toarele aspecte:
/ statutul social pe care îl reflect# fiecare portret
/ tr#s#tura moral# eviden%iat# <pentru fiecare persona"=
/ procedeele de caracteri6are <!esturile şi mimica fiec#ruia=
/ fi!uri de stil utili6ate pentru fiecare portret
/ semnifica%ia reflec%iei lui onu% <monolo!ul interior=
11& în urm#torul capitol al romanului <K=, un lotruJ un adversar îi
caracteri6ea6# în mod direct pe cei doi adolescen%i:
###nici n-am crezut noi vreodată să avem asemenea năcaz cu
nişte fecioraşi nebuni# Este mai cu samă unul la care am stat şi
ne-am uitat ca la Selzebut# Brednic şi cu seme"ie se "ine coconul,
iar noi nu-i putem face nici o stricăciune# )nsă tovarăşul său are
într-insul 0ăratic şi piper#
Av5nd în vedere aceast# m#rturie, preci6ea6# tr#s#tura domi/
nant# a fiec#ruia dintre cei doi adolescen%i& Cine cre6i c# a
învins în lupt#: tinerii moldoveni sau adversarii lor7
12& $lasa%i/v# în dou# taere şi c#uta%i ar!umente pentru una din
tre cele dou# iposta6e implicate de comportamentul medel/
nicerului în evenimentele la care ia parte: tr('(tor sau erou/
Me%i avea în vedere e;plica%iile date pe mar!inea te;tului şi afir
ma%ia persona"ului: $e cuvine să plătesc pe loc datoriile mele
pentru păcatul ce am săvârşit împotriva stăpânului meu# I#si%i
o conclu6ie comun#&
13Selectea6# dintre elementele de mai "os, pre6ente în te;tul
fic%ional citit <te;t literar de inspira%ie istoric#=, numai pe acelea
care ar putea s# fi!ure6e într/un te;t nonfic%ional <te;t ştiin%ific
din domeniul istorie=:
/ Ale;andrei, fiul lui Ştefan cel 8areB
/ dialo!urile din te;tB
/ conflictul dintre domnitor şi oierii moldoveni refu!ia%i în $oloniaB
/ încercarea de r#pire a moştenitorului tronuluiB
ac%iuni9der,
/ onu% ale unor spioni polone6i
Coman, <eşi=pana
ote6atu, în 8oldova, în secolul allisafta&
8ina, "up5neasa KM/leaB
Cum se povesteşte7
1& Nara%iunea se îmin# cu dialo!ul şi descrierea, în fra!mentul
citit& ;prim#/%i opinia despre rolul fiec#rui mod de e;punere în
pre6entarea ac%iunii din acest fra!ment&
2& itmul alert al nara%iunii este sus%inut de timpul veral predominant&
$eguli de tran:formare a 8or9 Care este acesta: imperfect, perfect simplu sau perfect compus7
birii directe Dn 8orbire indirectă 3& ranscrie, dintr/un fra!ment descriptiv <talou=, pe trei coloane,
 !$strarea sensli 1iec$ri compara%ii, epitete, metafore&
enn"J 4& ransform# vorirea direct#, din sc>imul de replici dintre
 tili0area e:clsi3$ a !ersoanei onu% 9der şi Ale;#ndrel/Mod#, în vorire indirect#, respect5nd
a lllaJ re!ulile specifice&
 tili0area !ro!o0i"iilor s%ordo )& I& C#linescu consider# c# savoarea lima"ului sadovenian con/
nate- rmDnd 3er%elor dicendi 5a st# în ceremonia şi ingenuitatea arhaică# Selectea6# formulele
spune, a r!spunde, a între$a0* de adresare ceremonioas# folosite în dialo! de Ale;andrei, onu%
 a%sen"a citatelor- a c3intelor şi ?umitru Criv#%, prin care se eviden%ia6# rela%iile dintre per/
s!eci1ice adres$rii directe sona"e şi statutul lor social&
53ocati3e- interec"ii- !ronme #i & ;plic# diferen%a de sens dintre e;presiile a lua capul şi a-şi
3er%e la !ersoana I #i a lla8- a pune capul, din r#spunsul dat de onu% coconului domnesc& ?#
semnelor de !ncta"ie 5linie de e;emple alte dou# perec>i de e;presiiJ locu%iuni care presupun
dialo/- do$ !ncte- semnl un "oc de cuvinte asem#n#tor&
ntre%$rii #i al e:clam$rii8.
Ar2a%smele sunt cuvinte vec>i, ieşite din u6ul limii literare actuale fie pentru c# no%iunile, insti/
tu%iile, func%iile denumite au disp#rut <de e;emplu: agă, arnăut, medelnicer, hatman6, fie pentru c#
au fost înl#turate de sinonimele lor mai noi <de e;emplu: din seria făcaş, lotru, ho" se p#strea6# numai
ultimulB buche a fost înlocuit prin literă, iscoadă cu spion, slobozenie cu libertate6#
'ategorii de arhaisme
1& fonetice: a îmbla <a umla=, părete <perete=, samă <seam#=
2& le;icale: argat, bir, grămătie, stolnic
3& sematice: a tăbărî- sensul vec>i / a-şi instala tabăra& sensul actual: a da năvală asupra cuiva
mândru - sensul vec>i / în"elept, sensul actual: trufaş, falnic
4& !ramaticale: inime <inimi=, ruinuri <ruine=, văzum <v#6ur#m=B
dativ cu valoare atriutiv# / Kpreot deştept#rii noastreM <8& minescu=
Re1%onal%smele sunt cuvinte cu o r#sp5ndire !eo!rafic# limitat#, specifice !raiului dintr/o anu/
mit# 6on#& în lima rom5n# e;ist# cinci !raiuri corespun6#toare unor re!iuni ale %#rii: muntenesc,
moldovenesc, maramureşean, crişean, #n#%ean&
'ategorii de re4i#$aisme
1& fonetice -frunce <frunte=, stânge <stin!e=, cătră <c#tre=B
2& le;icale / curechi <var6#=, păpuşoi <porum=, ai <usturoi=B
3& semantice / gazdă <!ospodar, om o!at=B
4& !ramaticale / o fost <a îo6,fusei <am fost=&
1& \n te;tul citit, nara%iunea se reali6ea6# la persoana a l/a& Gima"ul naratorului nu se diferen%ia6# de
al persona"elor, fiind caracteri6at de acelaşi amestec de lim# cronic#reasc# şi isericeasc#, de pre
dominarea re!istrului ar>aic şi popular, cu elemente re!ionale, ceea ce confer# culoarea local#,
atmosfera de epoc# în romanul de inspira%ie istoric#&
a& $reci6ea6# re!istrele stilistice valorificate în te;tul sadovenian, pornind de la lista de cuvinte
e;plicate la dic%ionar&
& ;tra!e din ultima pa!in# de te;t <ultimele cinci para!rafe=, pe coloane, cuvinte ar>aice şi, respec
tiv, re!ionale, !rup5ndu/le dup# nivelul lin!vistic: fonetic, !ramatical, le;ico/semantic&
c& Comentea6# oserva%iile asupra cate!oriilor care predomin#&
2& ranscrie,
a& termeniidin secven%a
prin luptei:
care sunt desemna%i adversarii moldovenilorB
& termenii care apar%in c5mpului semantic al cuv5ntului arme#
3& Ale!e una dintre variantele de mai "os despre rolul ar>aismelor în te;t şi motivea6#/%i ale!erea:
/ ar>aismele în!reunea6# în%ele!erea mesa"uluiB
/ ar>aismele contriuie la reconstituirea atmosferei de epoc#&
4& Scrie forma literar# a cuvintelor din urm#toarea list#, consult5nd ?((8: cel dintâi, cătră, ai să dai
samă, cercă, trimese, îndărăpt, să deie, iurăş, <asupra= căru"ii#
)& Ga ale!ere:
a& Alc#tuieşte trei propo6i%ii pentru a ilustra polisemantismul cuv5ntului strună, în urma consult#rii ?K&
& Scrie trei locu%iuni care au în componen%a lor cuv5ntul strună#
Re+umatul / tip de te;t, oral sau scris, în care se pre6int# succint şi o)%ect%&9 datele esen%iale ale
unor fapte sau din con%inutul unui te;t dat&
Se !ot re0ma4
 ntDm!l$ri din !ro!ria e:!erien"$J
 emisini radio sa de tele3i0ineJ
 1ilme- s!ectacole de teatrJ
 te:te #tiin"i1ice- rnalistice- administrati3e- ar/mentati3eJ
 te:te literare 5e!ice #i dramatice8.
\n ca6ul te;tului literar epic, re6umarea este o activitate esen%ial#, pre!#titoare în vederea rea/
li6#rii altor tipuri de compuneri şcolare <anali6a literar#, caracteri6area persona"elor, eseu struc/
turat pe o tem# dat#=, deoarece ea are în vedere în%ele!erea con%inutului operei literare
<pre6entarea pe scurt a faptelor=&
Re+umatul scr%s
/ eciteşte fra!mentul reprodus în manual din capitolul K, I#$u8 :der a32 # ca+ca$2 42*i*2 s*2+-$u0
ui s2u pentru a/1 re6uma în scris, în ma;imum 2) de r5nduri& Mei respecta etapele şi re!ulile de mai
"os&
Etapele :% re1ul%le re+umatulu%

/ #re1(t%rea re+umatulu%
a& 'iteşte te;tul dat spre rezumare, încercând+
/ s# identifici, la prima lectur#, tema acestuia <ideea central#=, locul, timpul, persona"ele pre6enteB
/ s# se!mente6i te;tul în fra!mente <secven%ele importante, corespun6#toare ideilor principale=&
& =eciteşte
secundare&fiecare secven"ă
po"i reveni identificată
asupra de tine
segmentării pentruînacazul
ini"iale, formula ideea
în care principală
observi şi ideile
la a doua lectură
că o idee este dezvoltată în mai multe paragrafe#
c& $crie planul de idei principale şi secundare& formularea lor se poate face în enun"uri sau sub
formă de titlu 5cuvinte-cheie6#
d& Berifică planul de idei, în vederea eliminării informa"iilor mai pu"in importante şi a păstrării
ideilor necesare pentru în"elegerea con"inutului te;tului citit#
4/ Re'actarea re+umatulu%
$crie rezumatul, pe baza planului alcătuit, respectând următoarele reguli+
/ concentrarea informa%iilor într/un spa%iu restr5ns, în raport cu dimensiunea te;tului citit sau
respectarea limitei de spa%iu impuse prin cerin%#B
/ dispunerea, în para!rafe, a informa%iilor esen%iale, în ordinea din planul de idei <respectarea
ordinii desf#şur#rii evenimentelor=B
/ corectitudinea asocierii dintre numele persona"elor şi faptele lor, în ordinea apari%iei în te;tul cititB
/ e;primarea ideilor în cuvinte propriiB
/ relatarea <e;clusiv= la persoana a l/a, la timpul pre6ent al modului indicativ sau la perfect
compus <evitarea perfectului simplu şi a imperfectului, timpuri verale specifice povestirii=B
/ relatarea oiectiv# presupune asen%a urm#toarelor aspecte: e;primarea opiniilor personale,
calificarea ac%iunilor sau a persona"elor, m#rcile afective, formul#ri precum @autorul ne pre/
6int#, @ac%iunea începe cu, ar>aisme sau re!ionalisme din te;tul cititB
/ eliminarea citatelor, a fi!urilor de stil, a elementelor retorice sau e;presive, a descrierilorB
/ transformarea voririi directe în vorire indirect# <asen%a dialo!ului=B
/ unitatea compo6i%iei prin dispunerea ideilorJ or!ani6area para!rafelor în introducere, cuprins,
înc>eiereB aşe6area corect# a te;tului în pa!in#B
/ asi!urarea coeren%ei te;tuluiB respectarea normelor de e;primare, de orto!rafie şi de punctua%ie&
@/ Auto&er%$%carea :% corectarea re+umatulu%
'iteşte rezumatul scris de tine, având în vedere următoarele întrebări+
/ înt5mpl#rile sunt pre6entate clar, coerent şi lo!ic, înc5t pot fi în%elese de cineva care nu a citit te;tul de a6#7
/ Am ar#tat numai ce se povesteşte, nu şi cum se povesteşte7
/ Comparativ cu te;tul de a6#, am pre6entat esen%ialul, dar nu am omisiuni sau confu6ii7
/ Am respectat re!ulile de redactare în totalitateJ par%ial7
/ Ce treuie s# corecte6, s# elimin sau s# adau!7
</ De$%n%t%&area re+umatulu%/

%ranscrie rezumatul# Sc>im#/1 cu un cole!& Citi%i re6umatele individual, dar urm#ri%i între/
#rile de la auto&er%$%care şi nota%i/v# oserva%iile& ?iscuta%i oserva%iileB re%ine%i ce ar fi treuit
s# e;iste în fiecare dintre re6umate pentru a fi corecte şi de ce mai treuie s# %ine%i cont în scrierea
altor re6umate&
'iteşte în clasă rezumatul tău# Notea6#/%i oserva%iile pe care %i le fac cole!ii în le!#tur# cu
respectarea re!ulilor de alc#tuire a re6umatului& ?iscut# cu ei despre valailitatea oserva%iilor
f#cute&
1& Citeşte pre6entarea primului volum al trilo!iei Fra8ii :deri de 8i>ail Sadoveanu, Uce$icia ui
I#$u8 aflat# în manual la pa!ina 14.&
(serv# în ce m#sur# sunt respectate re!ulile de redactare a re6umatului& ;ist# aateri la nivelul
e;prim#rii, fa%# de lista de re!uli date7
Selectea6#, din re6umatul citat, enun%urile corespun6#toare capitolului din care face parte fra!men/
tul reprodus în manual&
2& Citeşte pre6entarea filmului Pri1#$ierii *im+uui <S&H&=, ecrani6are a est/seller/ului Timei$e de
8ic>ael Cric>ton, reali6at# în 2++3 de re!i6orul american ic>ard ?onner&
Pri1#$ierii *im+uui e povestea misterioasă a unei ec2%pe 'e stu
'en7% ar2eolo1% care, împreună cu profesorul lor, $ac s(p(tur% *ntr-un
vechi ora: al
*n secolul me'%e&al/
XlO-lea,înceea
modce-i
subit, pro$esorul
determină '%spare9
pe ele&%% întorcându-se
s(% s( porneasc(
*ntr-o c(l(tor%e periculoasă# )n încercarea lor de a-:% sal&a
*n'rum(torul din mi0locul luptelor feudale, nu numai că re'escope
r( trecutul9 dar îl şi retrăiesc, fiind arunca"i e;act în vâltoarea
e&en%mentelor/ 5Şa+*e
seri6
ransform# pre6entarea dat# <te;t cu scop persuasiv= în re6umat

<te;t cu scop informativ=& Mei avea în vedere informa%iile esen%iale,
marcate în te;t, şi respectarea re!ulilor re6umatului&
Compar# re6umatul reali6at de tine cu e;emplul de mai "os:
2 echipă în
întorcându-se desecolul
studen"ialarheologi face săpături
7lB-lea# *entru într-un
a-l salva, oraş pornesc
studen"ii medieval# *rofesorul
într-o lorîndispare,
călătorie trecut,
unde trăiesc evenimentele din epocă#
Re+umatul oral
/ $re6int# oral <la ale!ere= re6umatul fra!mentului reprodus în manual din romanul Fra8ii :deri de
8i>ail Sadoveanu sau din Cei *rei mu<c.e*ari de Al& ?umas/tat#l, de la pa!& 1)/1)- &
$entru a re6uma oral un te;t sau un eveniment, vei avea în vedere:
/ clarificarea r#spunsurilor la urm#toarele între#ri: cine7 c5nd7 unde7 ce face7B
/ selectarea elementelor importante, eliminarea detaliilorB
/ reali6area unui plan al ideilor <al înt5mpl#rilor=B
/ respectarea cronolo!ieiB
/ e;primarea corect#B preci6ia, claritatea, conci6ia, oiectivitatea stilului <asen%a m#rcilor afective=&
2& e6um# oral, în ) minute, ultimul roman citit&
3& $re6int# oral re6umatul unui articol din 6iar sau al unui eveniment aflat de la televi6or, indiferent de
domeniu: social, politic, economic, cultural, sportiv&
Fii atent la modl 5ideal8 de transmitere a nei #tiri la radio sa la tele3i0or4 con"int esen"iali0at- !re0entat
o%iecti3- c o e:!rimare corect$ /ramatical #i 1lent$- 1$r$ %ria sonor.
n e:!rimarea oral$- e3it$- !e cDt !osi%il- snetele 5$- P8 #i c3intele !ara0ite Ldeci, adic!, şi0 a c$ror tili0are
e:cesi3$ %ria0$ rece!tarea mesali- ntocmai ca 1DsDitl n transmiterea la distan"$ a nei comnic$ri 3er
%ale 5la radio- la tele3i0or sa !rin tele1on8. Asclt$torl 3a 1i mai atent la 1rec3en"a 1actorilor de %ria decDt la
sensl mesali.
4& ;prim#/%i opinia despre rolul re6umatului în pre!#tirea individual# pentru diferite discipline: litera/
tura rom5n#, istorie, !eo!rafie, iolo!ie&
)& Consideri c# dovedeşti una în%ele!ere a unei c#r%i de literatur#:
/ prin reali6area unui re6umat corect7
/ prin memorarea unor opinii critice despre aceast# carte7 8otivea6#/%i op%iunea&
%'AL"A$% C"$%#T&
APLICA
1& Scrie, pornind de la o e;perien%# personal#, un te;t <scrisoare familial# sau pa!in#
ȚII
de "urnal= despre
întâmplarea care m-a făcut să devin mai matur5ă6# Mei avea în vedere:
/ cadrul, înt5mplarea propriu/6is#, urm#rile înt5mpl#riiB
/ stilul, lima"ul, modurile de e;punere&
2& ma!inea6#/%i c# eşti onu% 9der& edactea6# o scrisoare, de ma;imum 2) de r5nduri, adresat# mamei,
c#reia s# îi relate6i la persoana  înt5mpl#rile la care ai participat& încearc# s# utili6e6i elemente de
lima" ar>aic şi fi!urat, din te;tul citit&
Eta!ele redact$rii nei scrisori4
a. !re/$tirea redact$rii 5docmentarea84 ale/erea ntDm!l$rilor !e care le 3ei !o3esti #i a c3intelor !e care le
3ei inte/raJ
%. alc$tirea !lanli de idei- distri%irea ideilor con1orm !lanli nei com!neriP !$r"ilor scrisoriiJ
c. redactarea4 ordonarea in1orma"iilorJ tili0area elementelor de lim%a ar7aic #i 1i/ratJ res!ectarea con3en"i
ilor s!eci1ice scrisorii 5data- locl- semn$tra- 1ormla de adresare #i 1ormla de nc7eiere- dis!nerea n
!a/in$8J tili0area re/istrli 1amilialJ
d. 3eri1icarea #i corectarea4 recitirea te:tli redactat- rm$rind ordinea lo/ic$ #i cronolo/ic$ a ideilor- corecti
tdinea e:!rim$riiJ corectarea e3entalelor erori sa a%ateri de la normele de e:!rimare- de orto/ra1ie sa
de !ncta"ieJ
e. ela%orarea 1ormei 1inale.
*I#C!L! *% T%+T
1& Citeşte fra!mentul, de mai "os, din romanul Cei *rei mu<c.e*ari de Al& ?umas/tat#l, pentru a/1 com/
para cu fra!mentul din Fra8ii :deri reprodus în manual&
a& dentific# o tem# comun# celor dou# fra!mente&
& Alc#tui%i !rupuri de patru elevi& Ale!e%i unul dintre aspectele de mai "os pentru a discuta com
parativ <asem#n#ri şi deoseiri= modul în care este înf#%işat# tema comun#, în fiecare dintre cele
dou# fra!mente apar%in5nd unor romane istorice de aventuri:
/ elementele realit#%ii istorice şi elemente de fic%iune în fiecare dintre cele dou# te;teB
/ persona"ele implicate <!rupurile adverse=B !rupul de partea c#ruia lupt# t5n#rul aflat într/o
situa%ie/limit#B
/ descrierea luptei în care t5n#rul îşi dovedeşte calit#%ile de r#6oinic conform codului cavaleresc al %#rii saleB
/ discutarea importan%ei spiritului de ec>ip# pentru i65nda !rupuluiB rela%ia erou / !rupJ ec>ip#B
/ mi"loacele de e;presie specifice fiec#rei crea%iiB stilul <pute%i valorifica afirma%ia lui I& C#linescu:
=omanele lui Al# Dumas-tatăl nu au nevoie de stil# E foarte cu putin"ă ca străinul care ar citi numai
ideile te;tului să rămână oarecum mirat de sărăcia lor epică şi chiar cu un sentiment de monotonie#
/imba0ul e aici în parte chiar con"inutul operei, ca la 'reangă, ca la 'aragiale, o conduită a oame-
nilor# Descărcat de savoarea lingvistică, fondul se împu"inează, căci ceremonia şi ingenuitatea
arhaică sunt în bună măsură figurate prin limbă#6
c& $re6enta%i oral oserva%iile voastre asupra aspectului discutat şi punctul vostru de vedere asupra
particularit#%ilor de reali6are a temei în fiecare dintre cele dou# fra!mente de romane&
)ntr-o clipă, Athos, *orthos şi Aramis se apropiam unul de celălalt, în vreme ce 1ussac îşi alinia solda"ii#
Acea singură clipă îi a0unse lui d:Artagnan ca să ia o hotărâre# Era una din acele întâmplări de care
atârnă via"a unui om& trebuia să aleagă între rege şi cardinal, şi odată alegerea făcută trebuia să meargă
înainte# A se bate însemna a călca legea, însemna a-şipune via"a în prime0die, însemna a şi-lface dintr-o
dată duşman pe un ministru mai puternic decât însuşi regele, iată ce întrezări tânărul& totuşi, s-o spunem
spre lauda lui, nu şovăi nici o singură clipă# )ntorcându-se spre Athos şi prietenii lui, le şopti+
- Domnilor, îngădui"i-mi să îndrept ceva în cuvintele dumneavoastră# A"i spus adineauri că nu sun
te"i decât trei, mie mi se pare însă că suntem patru#
/ Dar dumneata nu eşti de-ai noştri, răspunse *orthos#

/ E adevărat, - stărui d:Artagnan,  nu am haina, dar am sufletul dumneavoastră& inima mea e de
muşchetar, aşa simt eu, domnule, şi ăsta-i un imbold pentru mine#
/ Dă-te la o parte, tinere? îi strigă 1ussac lui d:Artagnan# După gesturi şi căutătură, îi în"elesese
gândul# *o"i să te retragi, î"i dau voie# $capă-"i pielea# Raide, mai repede?
D :Artagnan nu se mişcă din loc#
/ Rotărât lucru, eşti un băiat de inimă, şopti Athos, strângând mâna tânărului#
/ Raide, haide, hotărâ"i-vă odată? se răsti 1ussac#
/ %rebuie să facem într-un fel, şoptiră *orthos şi Aramis#
/ Domnul eplin de mărinimie, rosti Athos#
%o"i trei se gândeau însă la tinere"ea lui d:Artagnan şi la lipsa lui de e;perien"ă#
/ (-am fi decât trei, dintre care unul rănit, plus un copil,  socoti Athos,  şi se va spune totuşi că
am fost patru bărba"i#
/ Dar şi să dăm îndărăt? adăugă *orthos#
/ 'am greu, încuviin"ă Athos#
D :Artagnan le pricepu nehotărârea+
-Domnilor, pune"i-mă la încercare, şi vă 0ur pe cinstea mea mea că nu plec de aici dacă suntem învinşi#
- 'um te numeşti, viteazule întrebă Athos#
-D:Artagnan, domnule#
/ Ei bine? Athos, *orthos, Aramis şi d:Artagnan, înainte? strigă Athos#
/ 'e face"i, domnilor (u vă hotărâ"i oare să vă hotărâ"i strigă a treia oară 1ussac#
/ $-a făcut, domnule, zise Athos#
/ i ce hotărâre a"i luat întrebă 1ussac#
/ Bom avea cinstea să şar0ăm, răspunse Aramis, sco"ându-şi pălăria cu o mână şi spada cu cealaltă#
/ Ba să zică vă împotrivi"i, răcni 1ussac#
/ ii de draci? Asta vă miră strigă şi *orthos#
'ei nouă luptători se năpustiră unii asupra celorlal"i cu o furie care nu înlătura însă o oarecare metodă#
Athos luă în primire pe un oarecare 'ahusac, favoritul cardinalului& *orthos, pe unul Sicarat, iar
Aramis se văzu în fa"a a doi adversari# 'ât priveşte pe d:Artagnan, se trezi luptând cu însuşi 1ussac#
)nima tânărului gascon bătea de parcă ar fi vrut să-i iasă din piept, nu de frică, ferească sfântul,
căci nu-i era câtuşi de pu"in frică, ci din dorin"a de a fi la înăl"imea celorlal"i& se bătea ca un tigru înfu-
riat, învârtindu-se de zece ori în 0urul adversarului, schimbându-şi de douăzeci de ori pozi"ia şi locul#
1ussac
greu săera se -apere
cum seîmpotriva
spunea atunci - îndrăgostit
unui adversar care,deuşor
spadăşi şisăltăre",
o mânuisese adesea, totuşi
îndepărta îi veneaclipă
în fiecare grozav
de de
la
regulile obişnuite, atacând din toate păr"ile şi ferindu-se totodată, ca unul ce păstrează mare respect
pielii sale#
Qn cele din urmă, această luptă îl scoase pe 1ussac din răbdări# !urios de a fi "inut pe loc de acela
pe care-l socotea drept un copil, se înfierbântă şi începu să facă greşeli# D:Artagnan, care în lipsa lui
de e;perien"ă avea temeinice cunoştin"e teoretice, îşi îndoi iu"eala# 1ussac vru să sfârşească odată, se
năpusti cu o lovitură groaznică asupra adversarului, atacând în plin& d:Artagnan pară însă lovitura, şi
în vreme ce 1ussac îşi lua din nou pozi"ia ini"ială, d:Artagnan strecurându-se ca un şarpe sub spada
lui, i-o înfipse pe a sa în corp# 1ussac se prăbuşi grămadă la pământ#
D :Artagnan aruncă atunci la repezeală o privire îngri0orată asupra câmpului de luptă#
Aramis omorâse pe unul din cei doi potrivnici ai lui, dar celălalt nu-i dădea răgaz o clipă# %otuşi,
eraSiscarat
într-o situa"ie bunăîşişidăduseră
şi *orthos putea să se apere
unul încă#
altuia lovituri# *orthos primise o lovitură în bra" şi Siscarat una
în coapsă# Dar nici una din răni nu era gravă, aşa că se băteau mai departe, şi mai înverşunat încă#
=ănit a doua oară de 'ahusac, Athos pălea văzând cu ochii, dar nu dădea înapoi un singur pas&
schimbase doar spada dintr-o mână în alta şi se bătea cu mâna stângă#
*otrivit legilor duelului în acea vreme, d:Artagnan putea să vină în a0utorul unuia dintre luptători&
în vreme ce căuta cu ochii care dintre camarazi avea nevoie de a0utorul lui, surprinse o privire a lui
Athos# Această privire era mai mult decât îngri0orătoare# Athos ar fi murit mai curând decât să cheme
în a0utor& totuşi, îi era îngăduit să privească, şi cu privirea să ceară un spri0in# D :Artgnan îl în"elese,
făcu o săritură grozavă şi îi căzu în coastă lui 'ahusac, strigând+
- $pre mine, domnule, că te omor?
'ahusac se întoarse& tocmai la vreme, căci Athos, pe care numai cura0ul lui neasemuit îl sus"inea,
căzu într-un genunchi#
 /a naiba? - îi strigă lui d:Artagnan, - nu-l ucide, te rog? Am eu ceva de împăr"it cu el când m-oi
vindeca şi-oi fi sănătos# *resează-l, dezarmează-l? Aşa? Sine? !oarte bine?
$trigătele acestea le smulse spada lui 'ahusac, care sărise la douăzeci depăşi de el# D Artagnan şi
'ahusac se repeziră amândoi într-un suflet, unul ca s-o "ie, celălalt ca s-o ridice& dar d Artagnan, mai
sprinten, sosi cel dintâi şi puse piciorul pe desupra#
<Al& ?umas/tat#l, Cei *rei mu<c.e*ari I9 cap& O/ Mu<c.e*arii re4eui <i 42r1ie d#m$uui cardi$a)
4/ eali6ea6# un re$erat :t%%n7%$%c9 de una/dou# pa!ini, despre o personalitate istoric# pe care o admiri&
Completea6# te;tul documentar cu o list# ilio!rafic# <numele şi prenumele autorului, titlul
lucr#rii, editura, anul pulic#rii= şi cu o ilustra%ie adecvat# <de e;emplu: >art#, portret, arore
!enealo!ic etc=&
%tapele redactării unui referat ştiinţific=
a7 !re/$tirea redact$rii 5docmentarea84 ale/erea !ersonalit$"ii istorice- consltarea nei %i%lio/ra1ii cores
!n0$toare- selectarea datelor #i a in1orma"iilor istoriceJ
%. alc$tirea !lanli de idei4 ordonarea in1orma"iilor #i distri%irea ideilor con1orm !lanli nei com!neriJ
c. redactarea4 !re0entarea in1orma"iilor n ordine lo/ic$J tili0area terminolo/iei de s!ecialitateJ res!ectarea
caracteristicilor stilli #tiin"i1ic 5corectitdine- o%iecti3itate8J
d. 3eri1icarea #i corectarea4 recitirea te:tli redactat- rm$rind ordinea lo/ic$ a ideilor- corectitdinea
e:!rim$riiJ corectarea e3entalelor a%ateri de la normele de e:!rimare- de orto/ra1ie sa de !ncta"ieJ
e. ela%orarea 1ormei 1inale.
3& ?e6atere oral# <la ale!ere=:

a& ;prima%i/v# punctul de vedere despre ne&o%a 'e ero% a omului contemporan, reflectat# în
romanele, filmele de inspira%ie istoric# sau în mesa"ele pulicitare&
& recutul e;ercit# o fascina%ie asupra omului contemporan, reflectat# în diferite forme de e;pre
sie: romane, filme de inspira%ie istoric#, mu6ic#, te;te pulicitare& Irupa%i/v# c5te patru şi iden
tifica%i posiile motive ale fascina%iei pentru trecut&
A>&24N@Ă, CA+Ă 4O@3&

ICŢIUNE Ș) =EA/)%A%E
Mira7u Occide$*uui I%AI%TE DE TEXT
1& I#seşte dou# motive posiile pentru atrac%ia pe care mira"ului

(ccidentului o are asupra rom5nilor&
2& ?escrie oral oraşul occidental pe care doreşti s#/1 vi6ite6i&
$reci6ea6# motivul pentru care l/ai ales şi sursele informa%iilor
tale <lecturi, filme, relat#ri ale unor vi6itatori sau localnici=&
3& Ale!e, din lista
informa%ii, de mai sau
înt5mpl#ri "os, impresii
una dintredespre
cau6ele consemn#rii
locuri vi6itate,unor
su
forma notelor de c#l#torie& 8otivea6#/%i ale!erea&
/ util pentru al%iiB
/ necesar pentru cel care vi6itea6#B
/ important pentru al%iiB
/ important pentru cel care vi6itea6#&
den"$- memoriale de c$l$torie-
Li8iu $ebreanu 5@'',  @2**8-

!ro0ator #i dramatr/- academi
cian- !re#edinte
rilor romDni- al Societ$"ii
director scriito
al Teatrli
Na"ional din <cre#ti. 9e%tea0$
c n3ele de atmos1er$- de o%ser
3a"ie social$ #i de anali0$ !si7olo
/ic$- relie1Dnd as!ecte din 3ia"a
satli #i a !eri1eriei %cre#tene
3Fr!"5$'!ri1 =ola$ii1 R!+uiala)
sa tra/ice sita"ii /enerate de
r$0%oi Ca'as'ro+a1 I:ic Ş'rul de4
,er'or)9 E:celent creator de ti!ri-
st$!Dn !e arta com!o0i"iei- sa
remarcat ns$ ca romancier !oli3a
lent4 romanl o%iecti3 de ins!ira"ie
rral$ Io$1 romanl de anali0$
!si7olo/ic$ !durea s5$,ura4
:ilor1 romanl1resc$ al re3oltei
R!scoala1 romanl meta1i0ic Ada"
*i E0a1 romanl o%sesiei !atolo/ice
Ciulea$dra1 romanl istoric Cr!i4
*orul1 romanl !oli"ist A"5$doi9
Scrierile c caracter !%licistic
com!letea0$ o!era acesti mare
ator din !erioada inter%elic$4
cronici dramatice- articole literare #i
social!olitice- inter3iri- cores!on
=omânii călătoresc pu"in, iar când pornesc peste grani"ă, se

M duc negreşit la *aris# ira0ul *arisului de altfel ademeneşte pe to"i
E oamenii dornici de mai multă civiliza"ie din toate col"urile globului
pământesc# *rintr-un consens universal, *arisul este ceea ce a fost
T =oma în culmea gloriei ei# 'apitala lumii# !ără să fie Kcel maiM în
R nici o privin"ă specială, e totuşi oraşul visat de to"i în toate
! privin"ele, metropola luminii şi a civiliza"iei#
Bagonul nostru porneşte ti;it# îmi închipuiam că ne vom rări pe
# drum# /a frontieră însă am văzut că to"i mergem la *aris# Un
! vagon întreg de români?
L Din clipa când am observat că avem aceeaşi "intă, ne-am
apropiat ca pelerinii# Eram de toate categoriile#I###J
E 'el mai taciturn a fost toată vremea un aprod care mergea la
*aris cu nevastă-sa, să facă avere, l-a spus lui un prieten că la
# *aris un om muncitor ca el, în câ"iva ani, se îmbogă"eşte sigur# i-a
lăsat deci slu0ba ce-o avea la un minister, şi-a vândut căsu"a de
A zestre şi ce mai agonisise şi a pornit să-şi încerce norocul cel mare#
R *entru chestie de obraz a luat bilete de clasa a doua până la Biena#
I (evastă-sa, înfricoşată de boierimea din compartiment şi mai cu
seamă de strâmbările din nas ale celor două nemul"umite aristo-
1.2' S crate,
am ieşitşedea zgulită
din "ară, în col"ul
aprodul ei şi nu
se dădea 0osscotea nicigară
în fiecare un cuvânt# *ână
mai mare să
'e L%&%u Re)reanu cumpere când de mâncare, când de băutură# erindea o păstra
pentru străinătate, unde n-are să mai poată cumpăra aşa fiindcă nu
U$ "a4#$ de r#m-$i cunoştea nici o limbă străină#
Puncte de reper / Dacă vreai câştig bun mai bine ai merge la America unde
Li8iu $ebreanu c$l$tore#te la oamenii iste"i pot face bani mai repede?
;aris n @2)B- @2)' #i @2)2- din îndemnul acesta venea de la un român american care fusese în
moti3e 1amiliale sa o1iciale. "ară să-şi vază neamurile şi acum se întorcea la (e`-WorX# Era
Cnosct n !reala%il !e cale pantofar de lu; şi tocmai povestise că se agoniseşte bine cu mese-
li3resc$- ;arisl este desco!erit- c ria lui în America şi că a adunat părălu"e#
aceste oca0ii- !e %a0a nei Aprodul însă nu părea deloc iste"# !ără să se uite la americanul
temeinice docment$ri. binevoitor, a continuat un răstimp să molfăie tacticos halca de câr-
Notele de c$l$torie consemnate nat, apoi a înghi"it a0utându-se şi cu o întindere a gâtului, a mai
0ilnic- n rnal 5@2)B8- a 1ost !rel tras o duşcă de şpri" din sticla de rezervă ca să-i alunece mânca-
crate lterior n memoriall de c$l$ rea, şi tocmai pe urmă a mormăit ursuz+
torie 8e'roole 2erli$ 4 Ro"a - /asă că ştiu eu mai bine### &&&T
4aris1 !%licat n @2&@.
3nteresul 8e'roole4lor este Paris>

c!utarea în painile lor a romancie#
rului +iviu @e$reanu. în descrierea $-a întunecat# %renul goneşte vertiginos# .ări mari, pete de
unui pasaiu sau a unei situaţii, lumină şi de zgomot, rămân în urmă# ai sunt două ceasuri# ai
+iviu
realist,@e$reanu aparecuviuros
creând viaţ! şi
minunat este un ceas# Douăzeci de minute# Un conductor bla0in, discret, se
strecoară pe coridor, murmurând în fiecare compartiment+
meşteşu, aşa ca în Io$ sau în - *aris, messieursl### *aris?###
!durea s5$,ura:ilor9 &:erciţiul Am o strângere de inimă# Aş vrea să-l văd de departe# Aplecat pe
de c!utare şi descoperire a ro# fereastra vagonului, cu ochii lacomi, scrutez mereu zarea# )ntunerecul,
mancierului în materialul de notaţii punctat de sclipirea stelelor, nu scoate în relief decât vacarmul metalic
şi impresii noi este de un deose$it al trenului care parcă niciodată n-afost atât de aprig# în zare, în stân-
interes. 5Octa3 l"i- @2&@8
ga, apar câteva pâlpâiri de lumină şi se sting îndată#
%renul apoi îşi încetinează mersul# %recem un răstimp printre
entru a reali-a un volum $un
schele şi mormane de fier şi de piatră# ai aleargă grăbit câteva
de impresii de c!l!torii, tre$uie cali#
minute peste încrucişări de şine pe lângă semafoare multe şi deo-
t!ţi de reporter. 'arii c!l!tori ai lite#
dată zgomotul devine mai asurzitor+ am intrat sub bolta uriaşă,
raturii universale actuale Laul
'orand, între alţii0 aplic! reţetele înnegrită de fum, a gării#
clasice ale unui $un reporta"M vi-iune
'obor uluit, uitându-mă în toate păr"ile# ă "in aproape de
rapid!, simţ al detaliilor celor mai hamalul care mi-a luat baga0ul# Un şir lung de ta;imetre într-o
caracteristice, stil so$ru, vioi, colo# pia"ă animată# Ramalul profită că sunt străin şi-mi cere o ta;ă
rat. &ste loc, în aplicarea acestor înzecită# aşina porneşte în goana mare spre Sd# de $ebastopol#
reţete, pentru aprecieri şi considera# *rivirile mele curioase şi avide aşteaptă minuni şi întâlnesc numai
ţii cât de personale şi oriinale. & un bulevard ca toate, cu palate şi prăvălii ca pretutindeni, cu o
nevoie, numai s! fii capa$il de astfel mişcare obişnuită# /a încrucişarea cu =ue de =ivoli întâlnesc în
de apreciri şi consideraţii. Ca ori# sfârşit o cunoştin"ă, turnul $t# 1ac_ues, retras modest în întunerecul
unde, tre$uie s! ai ceva de spus. Dl. unui scuar# Apoi, pu"in mai înainte, pline de lumină, teatrele
@e$reanu are multe lucruri de spus. 'hâtelet şi $ar ah Sernhardt# înainte de-a trece $ena, de pe *ont au
lat! de ce 8e'roole este o carte 'hange, văd conturul greu al *alatului de 1usti"ie cu turnul
mereu vie şi interesant!. 2rologiului şi mai
colo de intrarea ales cu 'onciergerie#
principală a palatului, seDe pe Sd#turnul
zăreşte du *alais,
ascu"itdin-
al
5ALA. ;7ili!!ide- @2&@8
'apelei $finte, iar de pe *ont $t# ichel, în stânga, departe, do-
Concepte operaţionale__________ mină ca o stăpână bătrâna (âtre-Dame#
Li'era'ura de +ro$'ier! con"ine4 i totuşi eram decep"ionat# (u ştiu ce aşteptam, ce speram#
"iteratra m$rtrisirilor4Q memorii- *oate prea mult# *oate o impresie strivitoare cu lumini orbitoare
amintiri- cores!ondenta- rnall şi furnicar de oameni neobişnui"i sau cu străzi şi case rânduite alt-
intim- con1esinileJ. fel decât în alte oraşe
AT61er$"r$=de c$l$toriernall Am stat îndelung la fereastra deschisă a camerei de hotel, dând
de %ord- nsemn$rile de c$l$torie- spre Sd# $t# ichel, nedumerit, murmurând mereu+
memoriall de c$l$torie- re!ortal. -*aris### *aris###I###J
Concepte operaţionale A doua zi, dis-de-dminea"ă, am pornit să descopăr *arisul# *e

8e"orialis'ic!  /en literar de 0os, cu itinerarul întocmit în grabă, să pot cuprinde cât mai repede
/rani"$- !rin interesl docmentar #i şi cât mai mult# (u mă las la voia întâmplării# întâi să mă
caracterl delecta%ilJ consemnarea lămuresc şi pe urmă să caut surprize#
ne6[:!eIeTte[!ersonale[decr *lec pe Sd# $t# .ermain, liniştit, nobil, pe lângă statuia lui
sl nei !erioade istorice- ntro Danton, până la $ena, în fa"a *alatului Sourbon, sediul 'amerei
relatare coerent$- adeseori c 3aloa Deputa"ilor# ă strecor prin vălmăşagul de maşini şi de oameni,
re estetic$- !nDnd n e3iden"$ sem
ni1ica"iile morale- 5de e:em!l N. peste *ont de la 'oncorde, în cea mai frumoasă, mai armonioasă
şi mai impresionantă pia"ă, desigur, din lume, a 'oncordiei, în
Stein7ardt- Jur$alul +ericirii) mi0locul căreia superbul obelisc pare a indica respect şi admira"ie#
Dincolo de un scuar, în stânga, se ridică cupolele celor două palate
No'ele de c!l!'orie  con colosale# )ntru, pu"ine minute numai, în grădina %uileriilor, până
semnarea 0ilnic$ #i cronolo/ic$ a aproape de aripile /uvrului parcă ostenit de glorie& mă întorc
o%ser3a"iilor #i a e3enimentelor înapoi pe lângă gra"iosul 1eu de *aume unde tocmai e o e;pozi"ie
dintro c$l$torie- !e !arcrsl de artă românească# Arunc o privire pe 'hamps-ElZsees în fundul
des1$#r$rii eiJ nota"ii ra!ide. căruia se zăreşte conturul masiv al Arcului de%riumf %rec anevoie
printre miile de maşini neastâmpărate, dincolo, pe trotuarul ani-
Reor'a> # s!ecie de /rani"$- matei =ue de =ivoli pe care o urmez, cu ochii prin galantarele
ntre docment #i literatr$- descinde chemătoare, până la *lace du *alais =oZal, în fa"a pasagiului
din literatra
#i din notelememorialistic$- din rnal
de c$l$torieJ 1orm$ de /uvrului# *e lângă magazinul /ouvre şi pe dinaintea cunoscutului
*alais =oZal, ocolesc la 'omedia !ranceză# *e afiş nemeresc două
!%licistic$ strict docmentar$-
nume româneşti+ Bentura şi Wonnel# )n col"ul pie"ei, 'omediei, sta-
a!elDnd adesea la modalit$"i literare
tuia lui usset& de ce n-o fi a lui oliere lângă casa lui####
de e:!resie- are sco! in1ormati3 n
%raversez pia"a, aruncând o privire pe Avenue de l :2pera, şi o iau
le/$tr$ c sita"ii- e3enimente de
pe =ue $t# Ronore, pe care au făcut ultimul lor drum pământesc to"i
interes /eneral sa oca0ional-
realit$"i /eo/ra1ice- etno/ra1ice-
eroii marei revolu"ii# ă opresc la no# [N, la casa tâmplarului
economice etc- clese de la 1a"a
DuplaZ, unde a stat =obespierre până la sfârşit& caut zadarnic vreo
locli #i nre/istrate o%iecti3-
placă, vreo lămurire# =obespierre, incoruptibilul, încă n-a fost
asemenea instantaneelor 1oto/ra1iceJ reabilitat, încă n-a redevenit popular ca Danton# *e =ue de
na dintre cele mai !o!lare s!ecii 'astiglione ies în *lace Bendome, octogonală, încon0urată cu
!%licistice- do%Dnde#te 3aloare clădiri uniforme, având în mi0loc faimoasa coloană pe care se
literar$ s% condeil nor atori înal"ă statuia
după care împăratului#
oftează 'ontinui
toate cochetele plimbarea*lace
universului# pe =ue
de lde la *ai;,
:2pera, în
3aloro#i 5eo <o/0a- <rneaFo:8J
te7nica re!ortali in1len"ea0$ care sfârşeşte strada elegantelor feminine, te copleşeşte întâi prin
literatra secolli al KKlea- n sensl circula"ia permanent vertiginoasă, cea mai mare aglomera"ie
tendin"ei de atenticitate 5Hemin/?a- mişcătoare de pietoni şi vehicule din câte am văzut în toată Europa#
Malra:- E. M. RemarYe- Camil *alatul 2perei ari constituie un fundal de artă în fa"a căruia se
;etresc8. agită veşnic o mul"ime savant regizată de cerberii circula"iei
pariziene# ă uit pu"in pe Sd# de 'apucines spre adeleine şi apoi
Co$+esiu$e # scriere literar$ trec pe Sd# des )taliens, ontmartre, *oissonniere, Sonne
care con"ine m$rtrisirea nor /Dn (ouvelle, $t# artin, cu mici opriri pe terasele nenumăratelor
dri #i sentimente le/ate de 3ia"a cafenele de unde ai o privelişte pitorească a anima"iei bule-
intim$ a atorliJ relat$ri !ersonale vardiere# ai înaintez pu"in să văd cele două arcuri de triumfale
#i s%iecti3e ale nor e:!erien"e- =egelui
3iua $oare, întâicu
s-a sfârşit, *orte $t# artin,
tramvaiul pe de
din Sd# urmă *orte $t#a0ung
$ebastopol Denis#
acasă
sentimente sa idei.
mai obosit de câte înregistrasem în suflet decât de for"ările fizice#
Acuma descoperisem *arisul# Acuma sim"eam farmecul lui spe-
cial# Acuma, după ce o zi întreagă am hoinărit pe străzile lui, care
nici una nu seamănă cu cealaltă, după ce m-am pierdut prin
mul"imea grăbită, zgomotoasă care e cea mai eterogenă şi totuşi
cea mai simpatică dintre toate mul"imile orăşeneşti, după ce am
respirat aerul deosebit, după ce am căscat gura în fa"a surprizelor
care "i se oferă la fiece pas###
1nceputul e un loc strateic al

te:tului, a c!rui importanţ! n#o
inor! nici autorii, nici cititorii. Cei
dintâi, conştienţi c! primul contact e EK;LORAREA TEKTULUI
adesea hot!râtor, urm!resc s!
convin! prin ceea ce anunţ!.
Ceilalţi ştiu c! pentru a#şi amorti-a Un &a1on 'e român%
şocul instal!rii într#o lume modelat!
altfel decât cea cotidian!, tre$uie s! /dentific#, în primul para!raf,
afirma%ia: *rintr-un dou# sinta!me
consens universal, prineste
*arisul careceea
se sus%ine
ce a
inspecte-e cu cea mai mare luare#
fost =oma în culmea gloriei ei# 'apitala lumii#
aminte primele fra-eM ele constituie
2& ;plic# rolul primului para!raf pentru ansamlul te;tului,
cartea de vi-it! a autorului şi sunt
ale!5nd dintre urm#toarele:
creditate cu prestiiul momentului
/ sus%ine autenticitatea celor relatate în continuare
inauural. Nn soi de contract tacit le
/ indic# motivul c#l#toriei la $aris
impune unora s!#şi ela$ore-e înri#
/ e;pune tema te;tului
"it fra-ele şi s!#şi premedite-e atent
/ urm#reşte s# c5şti!e aten%ia cititorilor&
efectele, celorlalţi s! se apropie de
3& $reci6ea6# motivul pentru care aprodul mer!e la $aris şi dou#
te:t cu $un!voinţ!, într#un spirit de
tr#s#turi pe care comportamentul acestuia, în tren, le pune în
verita$il! cooperare.
eviden%#&
Dac!, în diverse tipuri de te:te
non#literare, secvenţa iniţial! 4& Citeşte replicaAtitudinea
despre acesta& rom5nuluiautorului
americanfa%#şi decomentariul autorului
acest emi!rant este:
îndeplineşte de o$icei o sarcin!
aproare, ironie, respect, mil# sau simpatie7 8otivea6#/%i op%i/
mediatoare sau introductiv! L;cap#
unea, pe a6a te;tului&
tatio $enevolentiaeE, e:punerea
)& I#seşte alt titlu potrivit fra!mentului citit&
condensat! a temei sau a ideii prin#
cipale, tran-iţia de la cunoştinţele #ar%sQ
cititorului pre-umat c!tre necunos#
1& eciteşte fra!mentele reproduse în manual din capitolul intitu/
cutele te:tului0, în literatur!, în spe#
lat U$ "a4#$ de r#m-$i respectiv, din capitolul Paris> pentru
cial cea epic!, funcţiile ei se diversi#
a completa spa%iile liere din urm#torul tael:
fic!.
2& (serv# în care capitol implicarea afectiv# a memorialistului
5;al Cornea- I$'roducere &$
este mai puternic# şi ofer# o e;plica%ie pentru acest lucru&
'eoria lec'urii)
Criteriul de compara%ie U$ "a4#$ de r#m-$i Paris>
referentul <oiectul= rom5nii care c#l#toresc
comunic#rii cu trenul spre $aris
oserva%ii din perspectiva suiectiv#
8e"orialul {de c!l!'orie)
4s!ecie literar$ n care atorl persoana veral# persoana a l/a sin!ular,
consemnea0$ retros!ecti3 o%ser persoana  plural
3a"ii- amintiri ori im!resii as!ra
e3enimentelor sa 1a!telor la care 3& ranscrie, din primul fra!ment al capitolului Paris sinta!me
a 1ost martor n 3ia"a sa- descrieri sau scurte enun%uri care e;prim# st#rile sufleteşti ale c#l#torului
de c$l$torie 5de e:em!l4 9inic la primul contact cu $arisul&
4& $reci6ea6# identitatea social# a primilor france6i înt5lni%i de
olesc- &$se"$are
"ele1 r. a c!l!'oriei
Ale:andresc- c#l#torul str#in şi o tr#s#tur# moral# asociat# lor&
8e"orial de c!l!'orie1 #7 lor/a- )& $reci6ea6# tr#s#turile şi st#rile c#l#torului, su!erate de sinta!me
ri0eli*'i di$ :ar!)9 utili6ate în confesiunea lui:
& eali6ea6# itinerarul primei 6ile de c#l#torie în $aris, pe a6a
consemn#rilor din te;t& Care consideri c# este motivul unui
dis-de-dim inea"ă ner#d#tor
am pornit să descopăr *arisul
pe 0os
cu itinerarul întocmit în grabă
nu mă las la voia întâmplării c#l#tor @cu metod#
întâi să mă lămuresc şi pe urmă Frec3en"a itinerar at5t de înc#rcat7

să caut surprize# 3er%elor #i tili0area '& $reci6ea6# şi e;emplific# patru fi!uri de
lor la tim!l !re0ent stil valorificate în
ss"in ritml alert al descrierea c#l#toriei din prima 6i la
relat$rii. $aris&
-& ;plic# semnifica%ia enumera%iei în
pre6entarea plim#rii
pari6iene& 6ece vere la persoana 
.& Selectea6#
sin!ular care e;prim# ac%iu
nile c#l#torului rom5n prin $aris&
Concepte 1+& $reci6ea6# care dintre caracteristicile
opera ţionale memorialisticii e;ist# în
Caracteri:tici ale urm#torul fra!ment:
memoriali:ticii= *lace de B 2pera, în care sfârşeşte
 modalit$"i literare de strada elegantelor feminine, te
e:!resieJ copleşeşte întâi prin circula"ia
 sco! in1ormati3J permanent vertiginoasă, cea mai mare
 as!ecte ale aglomera"ie mişcătoare de pietoni şi
vehicule din câte am văzut în toată
ci3ili0a"ieiP realit$"i-
in1orma"ii clese de la Europa# *alatul 2perei ari constituie
1a"a locli #i un fundal de artă în fa"a căruia se agită
nre/istrate o%iecti3J veşnic o mul"ime savant regizată de
 consemn$ri cerberii circula"iei pariziene#
retros!ecti3e ale nor 11& 8en%ionea6# dou# ar!umente menite a
o%ser3a"ii- amintiri ori sus%ine apartenen%a te;tului dat de un
im!resii de memorial de c#l#torie&
c$l$torieJ 12&;prima%i opinia despre descoperirea
 atorl a 1ost la $aris a unor pre6en%e ale culturii
martor al e3eni rom5neşti&
mentelor sa 1a!telor 13&ifea6#, în lista de mai "os, func%iile
consemnate comunic#rii care coe;ist# în fra!mentul
5con1esinea8J citit& încercuieşte func%ia predominant#
 narati3i0area în raport cu scopul comunic#rii în acest
amintirilorJ te;t&
 te:t de interes / func%ia emotiv#B / func%ia
docmentar #i literar- conativ#B
n acela#i tim!J / func%ia poetic#B / func%ia
 relatarea !ne n referen%ial#B
e3iden"$ semni1ica"ii / func%ia metalin!vistic#B / func%ia
/enerale ale fatic#&
elementelor s!a"ili MAGFA CFNO
!re0entat. A$GCAȚ
1&eciteşte m#rturisirea c#l#torului la
înt5lnirea cu $arisul:
decep"ionat# i aşteptam,
(u ştiu ce totuşi eram
ce
speram# *oate prea mult# *oate o
impresie strivitoare cu lumini orbitoare şi
furnicar de oameni neobişnui"i sau cu
străzi şi case rânduite altfel decât în alte
orăşel
elatea6# o e;perien%# din via%a ta, care
a confirmat diferen%a dintre aspectele
ima!inate despre un fapt, un loc sau o
persoan# şi realitatea descoperit#&
?NC(G( ? K
http://slidepdf.com/reader/full/art-limba-si-literatura-romana-ix-561a8263003b7 1& Ale!e un sustantiv propriu 176/2

l pari6ian al c#l#torului
rom5n& Scrie un referat de o
pa!in# <apro;imativ 2) de
r5nduri=
despre acest loc, utili65nd
informa%ii o%inute:
/ prin accesarea unei adrese
<unui site= de pe internet <de
e;em/
plu: &paris&or!,
&louvre&fr=B
/ prin consultarea unui
!>id turistic <de e;emplu:
!>idul
Mic.ei$)/
2& ?escrie parcur!erea unui
itinerar prin oraşul în care
locuieşti sau
pe care/1 iueşti, cu
preci6area numelor de str#6i
şi de institu%ii&
NAN ? K
1& Citeşte urm#toarele opinii despre "urnal:
Dacă e;istă o e;perien"ă la îndemână, aceea e recitirea pro
priului 0urnal# 'u condi"ia să fi trecut ceva timp, ai toate şanse
le să faci descoperiri şi să ai surprize / decep"ii, mai ales# $unt
lucruri pe care le-ai uitat / altele, dimpotrivă, pe care le "ii
minte precis, dar asupra cărora n-ai suflat o vorbă# 1urnalul
intim aruncă asupra trecutului nostru o lumină neaşteptată# El
lasă în umbră ceea ce ai fi vrut să revezi şi pune sub lupă detalii
ciudate, pe care nu le căutai# <Norert ?odille=
'ineva mi-a zis odată că eu nu mă iubesc pe mine# I###J 2are din
cauza asta nu "in un 0urnal 2ricum, ideea de consemnare a
vie"ii mele de zi cu zi, ordonat, cu tenacitate, ca semnarea unei
condici, îmi repugnă# ă încurcă, aş zice, şi faptul că sînt
conştientă că acest frumos, cîndva, obicei al vremurilor 0ur
nalelor intime s-a convertit într-o industrie a subiectivită"ii &&&T
(u înseamnă că nu notez din cînd în cînd tot felul de lucruri
care-mi trec prin minte şi care nici nu ştiu dacă vor folosi vreo
dată la ceva# 2 fac dezordonat, nu pun nicăieri data, nici măcar
nu elaborez fraze ,,frumoaseM, uneori nici nu îmi în"eleg scrisul#
Ele se cer, totuşi, notate sub impulsul unor senza"ii e;trem de
puternice, care cred că au legătură cu via"a mea adevărată şi pe
care le numesc micile iluminări# <Simona $opescu=
a& $reci6ea6# con%inutul unui "urnal intim, în opinia autorilor celor
dou# te;te&
& Hormulea6# o posiil# defini%ie a "urnalului, valorific5nd infor
ma%iile din te;te&
c& ;prim#/%i opinia despre necesitatea sau despre inutilitatea
scrierii unui "urnal&
Concepte operaţionale 9FNAG

Jur$al4 s!ecie a memorialisticii de Giviu ereanu
care const$ n nsemn$rile 0ilnice
ale nei !ersoane des!re anmite
$aris
e3enimente le/ate- de o%icei- de 1.2'
3ia"a sa 5caracter con1esi38. Nota *aris, 0oi,  noiembrie CHL
distincti3$ a rnalli este atentici Aseară, miercuri, la ora C[ precis 5ora franceză6, am sosit în
tatea tr$irilor-
mentelor nre/istrarea
n momentl e3eni
!rodcerii lor sfârşit în 2raşul-lumină,
cu trenul, în .ara
destul de obositor de Est,
şi totuşi după un drum
suportabil# de FH adefost+
)tinerarul ore
5concomitenta dintre tr$irea 1a!tli Sucureşti, %eiuş, Arad, 'urtici, /dXoshăza, $zolnoX, Sudapesta,
#i consemnarea li8- s!re deose%ire .Zor, RergZeshalom, Biena, Amstetten, Rieflau, 3ellam-$ee,
de amintiri sa memorii- n care Sischofshofen, )nnsbrucX, /andecX, Sludenz, !eldXirch, /ustenau,
e3enimentele snt rememorate n $t# argerit, $anXt .allen, Berùsth, 3iirich, Sasel, ulhouse,
tim!- im!licDnd selec"ia #i a!ro:i AltXirch, Selfort, Besoul, /angres, %roZes, *aris# &&&T
ma"ia. =omânii mei s-au mai risipit, dar în vagonul meu au rămas
încă destui, iar ceilal"i se plimbă mereu pe coridor dintr-un vagon
într-altul, parcă ei ar fi stăpâni#
*arisul se înfă"işează întâi sub formă de lumini în întunerec
care se multiplică mereu, fără totuşi a face impresia de ceva
nemaivăzut# .ara de Est sobră,

dimensiuni potrivite, fără ceva
monumental deosebit# Ramalul, fireşte, mă înşeală+ în loc de  fr#

îmi cere [ şi de-abia se mul"umeşte cu CF& mă vede străin& ca la
noi# %a;iul aleargă pe Sd# $ebastopol, soseşte în *lace du 'hâtelet,
trece $ena şi / :)le $t# /ouis& în beznă apar turnurile (otre-Dame&
nonumentul des Bictories îşi arată sfincşii& *lace $t# ichel cu
faimoasa fântână, Sd# $t# ichel, Sd# $t# .ermain şi KRotel des
Caracteri:ticile urnalului= Etrangers M# mă înşeală, ca la noi+ deşi hotelul e aproape gol, îmi
consemn$ri 0ilnice 5calendarl Rotelierul
e3enimentelor8J închiriază camera cea mai scumpă#
tim!l consemn$rii4 !re0entlJ (e-am culcat însă, frân"i de osteneală#
e:!rimare s!ontan$- ra!id$- nee i m-am sculat azi dis-de-diminea"ă#
la%orat$J *rimul drum pe =ue des Ecoles+ intrarea în $orbona# Apoi înapoi în
sinceritate #i s%iecti3itateJ de Sd# $t# ichel pe 0os înainte până în =ue de =ivoli# Bedem mai bine
o%icei- caracter intim 51$r$ (otre-Dame, şi *alatul de 1usti"ie, şi *refectura *oli"iei, şi *lace du
destinatar e:tern8. 'hâtelet cu cele două teatre fa"ă-n fa"ă, şi monumentul Bictoriilor#
*e rue de =ivoli+ ,,/a $amaritaineM, /uvrul, inisterul de
Ceea ce !rimea0$ este4 n
!inan"e, magazinul K/uvru M, *lace du *alais =oZal, până la rue
rnall de c$l$torie  interesl
de 'astiglione, unde mergem până la *lace Bendome, cu coloana
pe care comunarzii au răsturnat-o şi în vârful căreia (apoleon face
!entr consemnarea in1orma"iilor
#i a tr$irilor atentice- n mai bună figură ca împăra"ii romani# Apoi pe =ue de la *ai;, până
la *lace de B2pera &&&T&
momentl !rodcerii lor 51nc"ia E7*/2=A=EA %E7%U/U)
re1eren"ial$ #i emoti3$8J n 1& ;primarea spontan#, rapid#, neelaorat# şi consemnarea
memorial  rememorarea e3eni 6ilnic# a
mentelor- distan"area tem!oral$- evenimentelor, cu preci6area datei, este specific# "urnalului&
e:!rimarea literar$ 51nc"ia emo a& $reci6ea6# tipul de informa%ii înre!istrate în primul para!raf
ti3$- e:!resi3$8.
al "urnalului de c#l#torie& Compar# cu tipul de informa%ii din
primul para!raf al memorialului&
& $reci6ea6# particularit#%ile lin!vistice, din fra!mentul referi
tor la intrarea în $aris sau la descrierea I#rii de st, prin care
sunt reali6ate func%iile comunic#rii, în "urnal, respectiv, în
memorial&
2& Citeşte portretul colectiv al rom5nilor din tren şi identific# tr#s#/
tura pe care o înre!istrea6# autorul "urnalului& Compar# acest
portret cu portretele rom5nilor din memorialul de c#l#torie
etropole, urm#rind: amploarea descrierii, detaliile, tr#s#turile
fi6ice sau morale&
3& numera ocupa%iile primilor pari6ieni cu care vine în contact
c#l#torul str#in& Ce fel de informa%ii notea6# autorul în "urnal
despre aceşti primi localnici 7
?NC(G( ? K
1&Alc#tuieşte propriul itinerar al unei c#l#torii reali6ate de"a sau

pe care inten%ione6i s# o faci&
2& edactea6# un "urnal <la ale!ere: intim, anecdotic, de c#l#torie=,
în care s# consemne6i succint, timp de o s#pt#m5n#, înt5mpl#ri
semnificative sau impresii&
A>&24N@Ă, CĂ+Ă4O@3&
4&54& AN53+3A@&
Rea8ia cu*ur2 03ic8iu$e 0+ubici*a*e
Puncte de reper
Acest docment !%licitar !entr o

colec"ie de c$r"i a editrii 4ime#+ife
#i a%ordea0$ cititorl s% 1orma Dragă cititorule,
nei scrisori #i cat$ s$l sedc$
1$cDnd a!el la 1ic"ine- e:otism-
Ai putea să-"i imaginezi că î"i rişti via"a pentru câteva Xilo-
1ascina"ia trectli #i c7iar la grame de ceai, nişte nucşoară şi nişte vaze de por"elan chinezesc
as!ectl ns#i al c$r"ii.
i totuşi pentru mărfuri, considerate astăzi banale, timp de trei
secole, cei mai buni marinari englezi, francezi, olandezi şi por-
tughezi au dus oc2*re
'u Drumu luptăI$dii
crâncenă pe toate
vei retrăi oceanele
această lumii#
epocă de e;pansiune
şi de îmbogă"ire fabuloasă# Bei aplauda isprăvile de vite0ie de la
$urcouf, vei asista la naşterea celebrei 'ompanii a )ndiilor, vei fi
martorul multor bătălii şi al multor naufragii, apoi### te vei
întoarce în port, având o singură dorin"ă+ să pleci din nou?
După ce vei face o pasiune pentru Drumu c2*re I$dii primul
volum al colec"iei A=EA ABE(%U=A A A=)), vei putea să
descoperi şi să e;aminezi, gratuit, la tine acasă, celelalte opere ale
colec"iei, care te vor încânta#
'u a0utorul E+#+eii Vi9i$4 vei vedea oameni uriaşi şi păroşi
sărind din vapoarele lor lungi şi negre pentru a omorî, 0efui, incen-
dia### dar aceşti combatan"i neînfrica"i au fost şi cei care au pus
bazele unei noi civiliza"ii#
Marii $a"i4a*#ri cuprinde povestirea aventurilor incredibile
ale lui 'ristofor 'olumb, agellan, Basco da .ama#
Concepte operaţionale Dacă deschizi Re4i$a +ac.eb#*uui te vei urca la bordul
A$u$:ul ublici'ar este n te:t lu;oaselor transatlantice, vei participa la concursurile de elegan"ă
rnalistic- c !articlarit$"i s!eci de pe punte#
1ice4 com%inarea com!onentelor Apoi vei citi, cu inima la gură, Pira8ii <i c#rsarii Vase de i$ie
intelectal$ #i a1ecti3$- tili0area Ci+eree a.*uri de curs2 etc# şi fiecare te va face să trăieşti
ni le:ic 1i/rat- nso"irea te:tli emo"ii noi şi descoperiri bogate#
de miloace e:tralin/3istice. Dar A=EA ABE(%U=A A A=)) este de asemenea o colec"ie
Te:tl #i strctra ann"li de opere superbe?
!%licitar se reali0ea0$ n 1nc"ie de Bei fi mai întâi uimit de elegan"a formatului+ , F 7 N,F cm# i
canal4 scris- radio- t3. apoi, la privirea şi la atingerea căr"ilor, te va cuceri modul în care
sunt legate+ materialul granulos precum pielea şi fine"ea titlurilor

aurite te vor face să te gândeşti la vechile 0urnale de bord# *aginile
de gardă reproduc hăr"i vechi şi fiecare carte abundă în ilustra"ii
de epocă, portrete, fotografii ale unor vapoare superbe, scene
navale, cea mai mare parte în culori# )n sfârşit, lucrările se termină
printr-o bibliografie şi un inde;, absolut indispensabile#
*entru fiecare volum, vei dispune de C[ zile de e;aminare gra-
Completeaz ă 9ţi cuno ş tin ţele
tuită# Bei consulta fiecare lucrare din colec"ia A=EA ABE(%U=A
E1icien"a ni te>t publicitar de A A=)), le vei păstra numai pe cele pe care doreşti să le ai în bi-
ti! scrisoare de 3Dn0are const$ n bliotecă şi vei avea C[ zile de gândire#
res!ectarea celor !atr !rinci!ii4
aten"ie- interes- dorin"$- ac"ine- Atunci, nimic mai uşor decât să descoperi cât mai
de03oltate la ni3ell te:tli #i al repede Drumu c2*re I$dii' trimite chiar azi cartea poştală
ilstra"iei. E1ectl !ersasi3 al te:t de e;aminare gratuită# (oi î"i vom trimite Drumu c2*re I$dii
li4 rece!torl s$ treac$ la ac"ine-
pentru a-"i da timp de e;aminare gratuită timp de C[ zile# Bei
adic$ s$ cm!ere !rodsl.
citi cartea# 2 vei 0udeca# Dacă nu î"i va conveni, ne-o vei
Te:tl !%licitar con"ine ele
mente care !n n e3iden"$4 înapoia, fără nici o problemă, înainte de e;pirarea termenu-
 :copul informati8= detalii de lui de gândire# Dacă decizi să o păstrezi, va fi suficient să
calitate- elemente de notate- loc achi"i factura care înso"eşte cartea#
de des1acere- acces la srse de Dacă păstrezi Drumu c2*re I$dii noi î"i vom trimite
distri%"ie- modalit$"i de !lat$- 1aci volumele următoare pe măsura apari"iei lor, adică o carte
lit$"i de cm!$rare- !er1orman"e- la şase săptămâni# Bom respecta bineîn"eles aceleaşi condi"ii
!re"- renmele 1irmei o1ertante- de e;amen gratuit timp de zece zile, fără obliga"ia de
a3antae 1a"$ de concren"$J cumpărare#
 :copul per:ua:i8= strctra
te:tli ar/mentati3- ar/mentele Bei avea aceleaşi drepturi de a ne înapoia fiecare volum după
adse n s!riinl o1ertei- a!ell la ce l-ai consultat şi vei putea oricând opri livrarea căr"ilor prin
com!onenta emo"ional$ 5s!eran"e- trimiterea unei simple scrisori# (u rezista la chemarea aventurii+
dorin"e- as!ira"iile !%licli8. nu vei regreta? *e curând#
9ean 8ic>el Gatour

$&S& 2 dată cu e;emplarul tău din Drumu c2*re I$dii vei primi şi
un
natecadou+ o superbă
bărci cu pânze# imapă
dacăcon"inând O reproduceri
ne răspunzi înainte de C[ale unor
zile, vei minu-
primi
în plus un cadou suplimentar+ O minunate facsimile de hăr"i vechi#
E7*/2=A=EA
%E7%U/U)
1& 8en%ionea6# elementele prin care anun%ul pulicitar te/a con/

vins s# cumperi colec%ia A=EA ABE(%U=A A =))#
$reci6ea6# factorul care te/ar împiedica s# cumperi aceste c#r%i&
2& dentific# cuvintele care desemnea6# emi%#torul şi receptorul
mesa"ului în te;tul dat&
3& Av5nd în vedere con%inutul mesa"ului, preci6ea6# caracteristicile
<personalitate, nivel de educa%ie, v5rst#, venit= poten%ialilor
cump#r#tori <pulicul / %int#=&
4& ?e oicei, te;tul pulicitar presupune o comunicare unilateral#:
receptorul nu poate deveni emi%#tor, mesa"ul transmi%5ndu/se
într/un sin!ur sens& Selectea6#, din te;t, modalit#%ile prin care
poate r#spunde receptorul la mesa"ul te;tului pulicitar de tip
scrisoare de v5n6are&
)& Ale!e, din list#, scopul mesa"ului citit: a influen%a, a distra, a
crea interes, a stimula dorin%a de a avea un oiect, a determina
o ac%iune de cump#rare& 8otivea6#/%i ale!erea, pe a6a te;tului&
n te:tele rnalistice- funcţia & în te;tul pulicitar, o condi%ie a succesului comunic#rii este uti/
fatică este 1ndamental$4 ale/erea li6area unor concepte/c>eie& dentific# produsul promovat şi
canalli- sta%ilirea #i men"inerea conceptele/c>eie asociate, în te;tul dat&
contactli emi"$torrece!torela '& Irupa%i/v# în perec>i şi selecta%i din te;t elementele corespun/
%orarea ann"li !%licitar n 6#toare scopului informativ sau celui persuasiv&
1nc"ie de canal7 -& Irupa%i/v# c5te patru, ale!e%i una dintre func%iile comunic#rii şi
n !resa scris$- mesal !%lici discuta%i prin ce elemente se reali6ea6# aceasta în anun%ul puli/
tar con"ine4 titll- slo/anl- te:tl- citar dat:
concl0ia. / func%ia referen%ial# / care este referentul mesa"uluiJ despre ce
n 1nc"ie de canal 5!rodc"ie voreşte mesa"ul7
de carte- !res$ scris$- transmisii de / func%ia emotiv# / ce comunic# despre sine emi%#torul mesa"ului7
radio sa de tele3i0ine8- te:tl / func%ia persuasiv# / la ce idei şi sentimente ale cititorului face
!%licitar !oate interac"iona c apel te;tul pulicitar7
ima/inea- m0ica- /estrile- ntrn / func%ia poetic# / cum se e;prim# ideile mesa"ului <particulari/
mesa com!le:- caracteri0at !rin t#%i de lima", stil=7
sincretism 5simltaneitatea lim%a / func%ia fatic# / cum se staileşte şi se men%ine comunicarea,
elor ntrn act de comnicare8. pe ce canal7 Compara%i oserva%iile voastre, pentru a
identifica func%ia principal#, cele suordonate si func%iile care
lipsesc în mesa"ul
.& ;emplific# dou# citit&
procedee ale oralit#%ii e;istente în te;tul dat&
;rocedeele oralit$"ii n te:tl 1+& $re6int# rela%ia dintre te;t şi ilustra%ie& ;prim#/%i opinia despre
!%licitar4 importan%a ilustra%iei în acest anun% pulicitar&
 adresarea la !ersoana a lla 11& Structura anun%ului pulicitar este a unui te;t ar!umentativ& Ale!e, din
sin/lar 5stil 1amiliar8 sa !lral- lista de mai "os, elementele e;istente în anun%ul pulicitar dat:
!ronmele de !olite"e 5stil re3e / punctul de plecare <pentru a atra!e aten%ia receptorului=: struc/
ren"ios8J constrc"iile e:clamati3e tura intero!a%ie retoric# / r#spuns e;clamativB
5neori eli!tice8 sa im!erati3e- / ar!umente pre6entate unitar, decur!5nd unul din altulB
destinate in1len"$rii rece!torliJ / e;punerea îl incit# pe receptor, determin5ndu/1 s# urm#reasc#
 strctra dialo/li 5!erec7ea firul eiB
ntre%are  r$s!ns8J simlarea dia / repetarea ideilor, dar în mod diferitB
lo/li !rin 1olosirea intero/a"iei
retorice ini"iale- care !ro%lema // utili6area fi!urilor personal#
apel la e;perien%a de stil: personificarea, antite6a etcB
a destinataruluiB
ti0ea0$- 1iind rmat$ de o descriere / ar!umentele ra%ionale se a6ea6# în permanen%# pe cele emo%ionaleB
a !rodsli !romo3at. / e;ist# unitate lo!ic# între p#r%ile te;tuluiB
/ se asi!ur# claritatea şi în%ele!erea mesa"uluiB
/ apel la elemente cunoscute şi dra!i tuturor&
MAREA CA ACT!R S#IRITUAL

'e Nicolae Manolescu
(u vreau să mă refer la mare ca determinant aşa zicând
geografic, în opera unor scriitori născu"i în vecinătatea ei& nici la
mare ca temă, în sensul comun al cuvântului, în poezii, povestiri
sau romane# *roblema însemnărilor de fa"ă este aceea pe care o
#icolae Manole:cu 5n. @2&28- critic arată titlul lor cam preten"ios &&&T&
#i istoric literar- eseist. Comentarii 'ând eram student, am citit nuvela care i-a adus lui RemingàZ
as!ra 1enomenli literar contem premiul (obel+ B2*r-$u <i Marea/ Am văzut mai târziu şi filmul cu
!oran- atDt n 3olme {Lec'uri i$+i4 $pencer %racZ bazat pe această nuvelă# (uvela mi-a plăcut şi nu
dele1 Te"e l4Vii)1 cDt #i n !este mi-a plăcut# &&&T JJ socoteam foarte modern, prin aceea că se
trei0eci de ani de cronic$ literar$ n mul"umea să sugereze ce se petrece în sufletul oamenilor, cu
re3iste %Contemporanul, apoi oamenii, interesându-se e;clusiv de gesturile şi cuvintele lor# Era şi
@omânia literar!0. Lcr$ri de re1e cel mai aproape de imagine, de cinematograf, pe care un adoles-
rin"$4 Arca lui Noe1 Is'oria cri'ic! a cent din anii F[ nu se putea să nu le aprecieze ca pe cele mai
li'era'urii ro"5$e1 mono/ra1ii potrivite forme de e;primare artistică# (uvela ,2+e1ie de +e
{Co$'radic:ia lui 8aiorescu1 iima$d7ar# tradusă prin CHFO în vechea colec"ie KeridianeM,
<ado0ea$u sau u'oia c!r:ii)9 mi se părea o culme a artei narative, pe cât de simplă, pe atât de
emo"ionantă#
ştiu B2*r-$u
că ea depăşea <i Marea
nivelul m-amele
percep"iei dezamăgit pu"intel#
literare, Astăzi
propunând o
simbolistică prea abstractă pentru nevoile mele spirituale din acea
vreme# (u mai eram  îmi place să cred  un cititor chiar atât de
naiv, încât să caut în proză doar partea de aventură, dar probabil
că lipsa completă de dinamism e;terior din aventurile marine ale
pescarului lui RemingàZ a 0ucat un oarecare rol, mai mult
inconştient, în nemul"umirea mea# Aventura eroului hemingàZan
se petrecea în alt plan decât acela la care mă aşteptam eu, se petre-
cea într-un plan spiritual profund, şi avea un sens care îmi scăpa
în cea mai mare parte# Am recitit B2*r-$u <i Marea după vreo
douăzeci de ani, stimulat de M#b; Dic9 celebrul roman al lui
elville# i mi s-a părut o nuvelă e;traordinară#
otivul
carea lui se acestei
află în prefaceri a gustului
centrul acestor meu, mai bine spus, 0ustifi-
însemnări#
E;perien"a m-a învă"at că marea a produs în general două
feluri de literatură, diferite ca importan"ă şi chiar ca natură# *e o
treaptă estetică inferioară, se află acele căr"i pe care, cu o anumită
Puncte de reper condescen"ă, le numim e;otice# /iteratura lumii este plină de ele#
Esel 8area ca +ac'or siri'ual *e mare şi sub ea se întâmplă toate e;traordinarele pă"anii cu
1ace !arte din 3olml ! u*! abia marinari, cu pira"i, cu submarine 5Do; e cel mai faimos, iar
&$'redesc7is! {Te"e ) -./0<27 (autilius al căpitanului (emo cel mai adânc scufundat în fantezia
noastră6, care ne-au încântat copilăria# &&&T
)mitând pe 1ules Berne, am scris şi eu în adolescen"ă câteva
povestiri de acest fel, folosind un atlas geografic -pe care bunicul
meu mi l-a cumpărat prin CHF cu imensa, pe atunci, sumă de O[
de
de lei / şi imagina"ie,
orice un vocabularcăci
de împrumut, caresămiaud
era suficient se părea că precum
cuvinte "ine loc
provă, nord, catarg sau bastinga0 ca să cad în cea mai voluptoasă
euforie din câte mi-a procurat vreodată scrisul# area a reprezen-
tat pentru mine, la început, o pură realitate lingvistică# înainte de
a o vedea, am stăbătut-o în lung şi-n lat, măsurând distan"ele şi
fi;ându-mi reperele de care aveam nevoie cu a0utorul paralelelor
şi meridianelor# 'a fenicienii, mă orientam după steaua polară+
ieşeam seara în grădina casei bunicilor mei de pe strada tefan
Com!letea0 $"i cno #tin"ele Ernest .heorghiu 5fostă 'arol, viitoare Argeş6, din =âmnicu Bâlcea şi mă
Hemin/?a 5@'2'@2(@8- !ro0ator uitam pe cer în căutarea ei# 'u vârsta, pasiunea aceasta m-a
american- !ersonalitate maor$ a părăsit şi nu m-am mai întors niciodată la ea# Am încuiat într-un
literatrii inter%elice- ntro !ro0$ sertar manuscrisele şi am renun"at să mai răsfoiesc 6/ de
ener/ic$- dr$- ss"int$ de n stil e4.e sub m2ri I$sua mis*eri#as2 şi celelalte adorabile fic"iuni
de o mare sim!litate- !ersonaele- legate de e;otica mare#
oameni o%i#ni"i #i rele3$ Dar literatura mării nu se limitează la acestea# (uvela lui
dimensinea eroic$- /stl riscli-
RemingàZ a fost cea dintâi carte citită de mine în care marea
cral. avea altă înfă"işare
dat seama şi alte
dintr-o dată derosturi decât$ă
acest fapt# cele ştiute înainte#
reamintesc (u mi-am
subiectul Un
$omane= Adio ar"e1 e$'ru ci$e pescar bătrân prinde un peşte colosal, cu care se luptă ore şi zile
ba' cloo'ele1 Fies'a9 #u8ele şi în şir, fără a reuşi să-l captureze, dar de care nici nu se lasă învins#
po8e:tiri= 2!'r5$ul *i "area1 $e întoarce la "ărm cu scheletul pre"ios al peştelui, pre"ios nu pen-
?!e,ile de e Gili"a$>aro1 tru că i-ar mai putea slu0i drept hrană, în sensul propriu, ci fiindcă
C5*'i.!'orul $u ia $i"ic9 ;remil reprezintă dovada luptei lui pe via"ă şi pe moarte cu fabuloasa
No%el 5@2,*8. fiin"ă a apei# 'e concluzie putem desprinde de aici Una singură+
că RemingàZ a interpretat întâlnirea dintre om şi peşte ca pe o
Herman Mel3ille 5@'@2@'2@8- înfruntare dintre om şi natură# *eştele este simbolul naturii care nu
!ro0ator #i !oet american. poate fi biruită, dar merită să fie înfruntată, iar pescarul sim-
Creator al nor ti!ri mane de bolizează condi"ia omului care dă bărbăteşte piept cu ea#
!ternic$ 3italitate- ntro !ro0$ de 'e simplu? i, totodată, ce profundă este această intui"ie a scri-
a3entr$ #i c$l$torie- n1$"i#Dnd itorului american? El a sim"it, ca şi elville scriindu-şi capodo-
!eisal marin #i e:otic- n care 1a! pera, că, pe treapta de sus, dincolo de e;otismul superficial, marea
tl de 3ia"$ atin/e dimensini sim apare în literatură ca unul dintre cele mai uriaşe şi profunde sim-
%olice sa ale/orice. boluri ale e;tra-umanului# &&&T
$omane= Redbur$1 ri"a lui area îndrumă imagina"ia spre e;terior şi spre ac"iune# Din
c!l!'orie1 8ardi *i o c!l!'orie ac"iune s-au născut operele aventurilor e;otice# )ar celelalte,
5$! acolo1 8ob( Dic@9 operele aventurilor spirituale, au văzut în mare tărâmul e;tra-
uman absolut, care poate simboliza tot ce omul întâlneşte mai
deosebit de el însuşi în natura încon0urătoare, termenul celui mai
deplin contrast, alteritatea desăvârşită# &&&T
6les Verne 5@')'@2+,8- ro0$ M#b; Dic9 B2*r-$u <i Marea sunt operele fundamentale ale
tor 1rance0. acestei confruntări, în care marea şi peştele colosal sunt simboluri
ale celui mai străin şi mai cutremurător element din câte i-aufost
Romane
ci!a"ie de a3entri
#tiin"i1ic$- rod al #inei
de anti
nei date omului să cunoască#
ima/ina"ii 1antastice 3i0ionare 1$r$
EXP!ORAREA TEXTU!UI
egal Dn epocă= C!l!'orie sre ce$4
'rul !"5$'ului1 De la !"5$' la
Lu$!1 H  de le.7e sub "!ri1
Ocolul !"5$'ului &$  de ,ile1 1& Care erau @cele mai potrivite forme de e;primare artistic# pen/
I$sula "is'erioas!9 tru un adolescent din anii )+7 ?ar pentru adolescentul de ast#6i7
2& $reci6ea6# ce c#uta cititorul naiv în nuvela B2*r-$u şi Marea
şi ce a !#sit cititorul matur în aceeaşi nuvel#&
3& Care sunt, potrivit opiniei autorului, cele dou# feluri de literatur#
pe care le/a produs marea7
4& Adolescentul evocat îl imita pe 9ules Merne, scriind fic%iuni
despre mare& elatea6# oral despre efectul pe care lectura unei
c#r%i 1/a avut asupra comportamentului t#u&
)& 8otivea6#, pe a6a te;tului citit şi a e;perien%ei personale, una
dintre ideile de mai "os& $entru a în%ele!e sensul unor c#r%i în
planul @spiritual, cititorul treuie s# ai#:
/ o anumit# v5rst#B / o anumit# e;perien%# de lectur#B
/ o anumit# cultur#B / pl#cerea de a citiB
/ talent de scriitorB / dorin%a de a cunoaşte lucruri noi&
'& ?elimitea6# te;tul citit potrivit p#r%ilor unui te;t ar!umentativ:
ipote6#, ar!umente, conclu6ie&
-& Hormulea6# un ar!ument pentru a sus%ine ideea c# este necesar
s# citeşti o carte care a fost ecrani6at#&
%'AL"A$% "MATI'&
C%te:te te=tul 'e ma% os9 $ra1ment '%n partea %ntro'uct%&( a &olumulu% Me*r#+#e Beri$
0R#ma 0 Paris pentru a re+ol&a urm(toarele cer%n7e"
1& Hormulea6# ideile principale din te;t& < puncte
2& eali6ea6# re6umatul te;tului dat& B puncte
3& Ale!e una dintre ideile te;tului& ;prim#/%i opinia fa%# de aceasta, prin pre6entarea unui ar!ument
pro şi a unui ar!ument contra# < puncte
4& ;plic# sensul afirma%iei: *rin vălmăşagul unei metropole, în mi0locul necunoscut şi al noută"ii se
lărgeşte perspectiva spre tine însu"i# < puncte
)& Alc#tuieşte o list# de cinci între#ri despre con%inutul te;tului citit& < puncte
& Selectea6#, din te;t, denumirile mi"loacelor de comunicare la distan%# a informa%iilor, în secolul KK&
< puncte
?/ ;prim#/%i opinia despre actualitatea oserva%iilor din te;t& B puncte
)n orice călătorie, mai important decât toate priveliştile, peisagiile şi minunile naturii, rămâne
omul# (atura în sine nu e nici frumoasă, nici urâtă, nici măcar interesantă# (umai sufletul omului îi
împrumută via"ă# &&&T
'ândtipografice
ducerile avem manuale de dispozi"ia
pun la călătorie,oricui
făcutetot
cuce
minu"iozitate ştiin"ifică,
e vrednic de-a fi văzut şipecând cinematograful,
cuprinsul repro-
civilizat al globu-
lui, călătorul cu impresii nu mai poate fi ispitit să descrie pentru al"ii minunile văzute prin "ări străine#
De aceea amatorii de e;otisme trebuie să umble pe drumuri pe care SaedeXer încă nu le-a sistemati-
zat+ $umatra, 'ongo, *olul (ord### &&&T
Acest nou e;otism a stârnit o avalanşă de însemnări ale tuturor călătorilor prin "ări străine# Dar
însemnările călătorilor de azi nu se prea aseamănă cu ale celor de odinioară# !ireşte, cele într-adevăr
de azi# !rumuse"ile naturii nu mai interesează decât strict în măsura în care ar putea e;plica taina omu-
lui# $e înregistrează cu predilec"ie lucrurile ce nu se pot cunoaşte nici citind ziarele, nici din fotografii,
nici prin radiofonie şi nici din statistici ori alte căr"i savante, adică lucrurile mărunte, momentele fugi-
tive mai mult sau mai pu"in caracteristice pentru felul de a gândi şi a sim"i al oamenilor şi în care se
manifestă mai plastic sufletul oricărui popor#I###J
$tăm cu ochii mereu "inti"i spre Apus, spre civiliza"ia cea cristalizată în tipare pe care le râvnim şi
chiar le imităm cu frenezie# i cu cât izbutim să ne însuşim, măcar superficial, mai multe,,rezultateM
ale altora, cu atât ne sim"im mai îndreptă"i"i a privi cu milă, dacă nu şi cu dispre", toate străduin"ele
noastre de acasă#
'ălătorul român vede în general în culori trandafirii tot ce e străin şi în negru tot ce are aparen"ă
românească# i, făcând aşa, se crede foarte occidental şi foarte civilizat# 'eea ce însă nu l-a împiedicat,
toată vremea cât a umblat printre minună"iile civiliza"iei străine, să ofteze adânc după na"ionalii mititei#
E;cesivul nostru autocriticism în toate domeniile e cel mai inofensiv verbalism# De aceea nici nu e
luat în serios de nimeni, nici măcar de criticii respectivi#
%otuşi, călătoria, chiar fără voin"a călătorului, devine o e;plorare# /a Serlin, la =oma, la *aris duci
cu tine toată "ara ta cuprinsă în sufletul tău# )n vălmăşagul unei metropole, în mi0locul necunoscutului
şi al noută"ii "i se lărgeşte perspectiva spre tine însu"i#
<Giviu ereanu, Me*r#+#e Beri$ 0 R#ma 0 Paris)
ER<ONALITĂŢI1 E%E8LE1 8ODELE
FICŢIUNEA LITERARA
A7 Le'oise:ul Ţ!rii 8oldo0ei de ri/ore Urec7e
B7 Aici se ara'! u$ 0oie0od "are *i u$ >der "i'i'el
51ra/ment din Ca!itoll II al romanli Fra:ii Jderi1 I2 de Mi7ail Sado3ean
Folosirea !lralli n locl sin/larli
Scrierea c mascl$
Ale/a$dru re+u,5$d aa de te1an A/stin 9oina#
Lim%$ #i comnicare Roll semnelor orto/ra1ice #i de !ncta"ie n
n"ele/erea mesaelor scrise
TE%TE AU%ILIARE O sa"! de
cu0i$'e de loan Neclce
8i7ai E"i$escu 4 Ti'u 8aiorescu 5te:te e!istolare4 cores!onden"$ !ri3at$8
Cores!onden"a !ri3at$ #i o1icial$
TE%TE AU%ILIARE
Discurs ros'i' la asocia:ia bri'a$ic! de boli $euro4"o'orii di$ 2ir"i$.7a" &$
oc'o"brie KM de Ste!7en . Ha?in/ 5te:te ar/mentati3e4Lim%$
discrsl
#i comni
oratoric8
care
9iscrsl oratoric
&@=O2A+34Ă?3
FICȚIUNEA LITERARĂ
Moto4 >oiti s! cunoaşteţi un om uneti#3 într#un ran mare, cu puteri mari.
5;ittacs- (,+  ,(2 . H7.8
INAINTE 9E TEKT
1& $e !rupe de trei / patru, discuta%i şi e;prima%i/v# opinia despre

cu!etarea lui $ittacus, reprodus# mai sus&
2& Numi%i c5te dou# / trei personalit#%i ale vie%ii culturale, respectiv,
politice, militare şi sportive rom5neşti&
3& Ce criterii au stat la a6a op%iunilor voastre7
4& $ovesti%i fiecare cole!ilor c5teva dintre reali6#rile uneia dintre
personalit#%ile numite&
. !e*#+ise8u lui Iri!ore Frec>e, r#mas în manuscris p5n#
spre "um#tatea sec& al KlK/lea, povesteşte cronolo!ic eveni/
Puncte de reper
mente din via%a 8oldovei de la desc#lecat p5n# la domnia lui
Aron Mod# <1).4=& Scopul scrierii, m#rturisit de autor c>iar
9e o%icei- !ortretele 3oie3o0ilor
din deutul c#r%ii, este în principal educativ: ul"i scriitori
sin/rele e:istente n cronica li
au nevoit de au scris rândul şi povestea "ărâlor, de au lăsat
ri/ore Urec7e  snt reali0ate indi
pă urmă, şi bune şi rele, să rămâie feciorilor şi nepo"ilor, să
rect- din acml$ri de in1orma"ii. n
le fie de învă"ătură, despre cele rele să să ferească şi să să
ca0l li te1an cel Mare ns$- aces
socotească, iar dupre cele bune să urmeze şi să să înve"e şi
tea
careclminea0$ c ocDte3a
1i:ea0$- n doar ima/inee1i/ie
linii- in1or să să îndirepteze# $u%in#tatea surselor a f#cut îns# ca primul
secol de istorie al t5n#rului principat s# fie tratat fu!ar& Aia
ma"ia anterioar$. ;a/inile cronicii
odat# cu domnia lui Ştefan cel 8are nara%iunea se amplific#
narea0$ n !rinci!al necontenitele
şi cap#t# cu adev#rat relief& #mas neterminat, /etopise"ul
l!te ale acesti om r!-$oinic şi de#a
va fi continuat de 8iron Costin care îl duce p5n# la ?ai"a
pururea tr!ându#l inima spre
Mod# <11=, şi terminat de on Neculce&
v!rsare de sâneM Cându au pr!dat
Ştefan vod! ?ara =!cuiasc!* Cându
au luat Ştefan vod! Chilia şi cetatea
Al$! de la p!âni* @!-$oiul ce au A/ LET!#ISEŢUL ŢARII M!LD!OEI
f!cut Ştefan vod! cu 'ateiaş crai
unurescu la Bac* @!-$oiul de la 'e ,r%1ore Urec2e
=oci, cându s#au $!tut Ştefan vod!
cu @adul vod!
1& Deciia tefan vodă strâns-au boierii "ărâi şi mari şi mici şi altă
curte măruntă dimpreună cu mitropolitul %eoctist şi cu mul"i
călugări, la locul ce să chiamă Direptatea şi i-au întrebat pre
to"i+ ieste-le voie tuturor să le fie domnu Ei cu to"ii au strigat
într-un glas+ K)ntru mul"i ani de la Dumnezeu să domneştiM# i
decii cu to"ii l-au rădicat domnu şi l-au pomăzuit spre domnie
mitropolitul %eoctist# i de acolea luo tefan vodă steagul "ărâi
oldovei şi să duse la scaunul $ucevii# Decii tefan vodă gătin-
du-să de mai mari lucruri să facă, nu cerca să aşeze "ara, ci de
război să gătiia, că au împăr"it oştii sale steaguri şi au pus
hotnogi şi căpitani, carile toate cu noroc i-au venit#
domnul muntenescu, FSS martie  2& !ost-au acestu tefan vodă om nu mare de stătu, mânios şi
dni* Al doilea r!-$oiu al lui Ştefan degrabu vărsătoriu de sânge nevinovat& de multe ori la ospe"e
vod! cu radul vod! la 3-vorul Apei, omorâia fără 0ude"u# Amintrilea era om întreg la fire, neleneşu
leatul FSG noemvrie G... Atitdinea şi lucrul său îl ştiia a-l acoperi şi unde nu gândiiai, acolo îl
cronicarli oscilea0$ ntre con aflai# /a lucruri de războaie meşter, unde era nevoie însuşi să
semnarea netr$ a e3enimentli vârâia, ca văzându-l ai săi, să nu să îndărăpteze şi pentru aceia
L4!ie Ştefan vod! pre 3saiia vornicul raru război de nu biruia# i unde-l biruia al"ii, nu pierdea nă-
şi pre 2erit! paharnicul şi pre de0dea, că ştiindu-să căzut 0os, să rădica deasupra biruitorilor#
Ale:a stolnicul în târul >asluiului0 9ICȚIONAR
#i comentaril morali0ator %>! leato a pom(+u%9 v& / a conduce, a înso%i
FSG, într#aceia vreme într! -avistia 2otno19 s&m& / comandant peste o sut# de ostaşiB sutaş
între Ştefan vod! şi între @adul u'e79 s&n& P"udecat#
vod!, domnul muntenesc, pre o$i# K$G(AA KFGF
ceiul firei omeneşti de ce are, de Deciia tefan vodă strâns-au boierii "ărâi şi mari şi mici###
aceia pofteşte mai mult, de nu#i 1& Secven%a 1& descrie momentul urc#rii lui Ştefan pe tron&
a"unse lui Ştefan vod! ale sale s! le dentific# tr#s#turile firii voievodului, care se desprind din
ţie şi s! le spri"ineasc!, ci de
aceast# descriere&
l!comie, ce nu era al lui, înc! vrea
2& ;plic# sinta!mele: a aşeza "ara, a se găti de război#
s! coprin-!0. Victoriile snt con
3& încearc# s# descifre6i, @citind printre r5nduri, care este punctul
semnate ns$ c e3ident$ !l$cere-
de vedere al cronicarului despre evenimentul narat&
c$ci ele cores!nd
!ro!rili !nct den3edere
mare m$sr$
des!re
!ost-au acestu tefan vodă###
cm tre%ie s$ 1ie n domn e:em
1& Separ#, în secven%a 2&, tr#s#turile fi6ice de cele morale& Mei con/
!lar. Tocmai de aceea- e:cesele-
stata c# Iri!ore Frec>e îşi construieşte portretul, surprin65nd o
intila 3$rsare de sDn/e a acesti
tr#s#tur# fi6ic# dominant# şi, oiectiv, enumera at5t calit#%ile c5t
3oie3od înfier$ântat de r!-$oi, n
şi defectele, ar!ument5ndu/le pe fiecare în parte&
snt trecte c 3ederea- !entr c$ i
2& dentific# în portretul din secven%a 2& structuriJ cuvinte specifice
contra0ic de !rea mlte ori atorli
modell de 3oie3od ideal !e care
unei ar!ument#ri&
3& Care cre6i c# este p#rerea cronicarului despre Ştefan, av5nd în
ncearc$ s$l constriasc$.
vedere informa%iile oferite de portretul/efi!ie cuprins în
secven%a 27 încearc# s# !#seşti şi o e;plica%ie pentru formularea
Completează9ţi cunoştinţele om nu mare de stătu, în locul uneia mai @normale de !enul
4& @mic,
?escrie@m#runt etc&
 u 1inal Lst!tu, neleneşu etc.8 n
p#rerea contemporanilor despre voievod&
se cite#te.
 ...leatul FSG # 3ec7e modalitate
)& Care sunt calit#%ile lui Ştefan r#mase în amintirea urmaşilor7
de nm$rare a anilor- de la
###carile niminea din domni, nici mai nainte, nici după aceia l-au
Facerea lmii- considerat$ a se
a0unsu#
1i !rods c ,,+' ani nainte de
1& Gima rom5n#, at5t cea scris#, c5t şi cea vorit# în sec& al KM/
na#terea li Hristos.
lea, era diferit# de lima actual#& dentific#, în cele dou# te;te,
asemenea deoseiri şi !rupea6#/le pe urm#toarele niveluri:
fonetic, morfosintactic şi le;ico/semantic&
Le'oise: 53. si. letopisici, a 2& Ca şi în nara%iunea de tip popular, în asme, de e;emplu,
scrie anii8  este n ti! de scriere vec>imea confer# acestor structuri o e;presivitate la care cu si
3ec7e- a3Dnd con"int istoric- care !uran%#
e;emple&c# autorul nu s/a !5ndit& Selectea6# c5teva asemenea
!re0int$ e3enimentele n mod
cronolo/icJ cronic!.
or're' # descriere de tr$s$tri
morale #i 1i0ice ale nei 1iin"e reale
sa ima/inare. ;ortretl m%in$
descrierea nor mora3ri- 3icii- 3ir
t"i- de1ecte- calit$"i ale !ersonali
c descrierea !articlarit$"ilor 1i0ice4
cor!- 1i/r$- tr$s$tri- mi#care-
"int$ etc.
G#AI#T% *% T%+T
1& e/ai aflat vreodat# în prea"ma unei personalit#%i <culturale,
sportive, politice=7
2& ?ac# ?A, încearc# sa/%i aminteşti şi s# descrii cole!ilor ce a%
sim%it în acele momente&
3& ?ac# NF, ima!inea6#/%i c# te/ai afla într/o asemenea situa%ie :%
c#ce
şi ai între#ri
putea discuta cu acea persoan#& $e cine ai vrea s# *ntâlne:t%
i/ai pune7
6/ AICI SE ARATĂ UN O!IEO!D MARE ŞI
UN HDER MITITEL
<fra!ment '%n Cap%tolul II al romanulu% Fra8ii :deri IF
'e M%2a%l Sa'o&eanu
$unară trâmbi"i#
)n prund, în dreptul sfintei mănăstiri, era un loc unde apa
(em"işorului fugea pe dedesubt# /a acea trecătoare prea sfin"itul
)osifse opri ca să primească alaiul măriei sale#
'ălăre"ii îşi struniră caii, scânteind din coifuri şi platoşe# ăria
sa
să-iprivi
apuceo clipă împre0urimile#
frâiele 'opiii
şi scările# 'ând de casă Domnu,
descăleca grăbiră să coboare,
într-o ca
singură
mişcare călăre"ii puseră piciorul la pământ# Ale;ăndrel-Boievod,
feciorul bălan al Domniei, sări de-a dreptul din şa# *urta, ca şi
părintele său, brocart de Bene"ia, gugiuman de samur şi marochi-
nuri# %rei boieri dintre cei mari, care înso"eau pe stăpân, adică por-
tarul $ucevei, Sodea, %oma logofătul şi )uga postelnicul, îşi lăsară
caii în mâna slu0itorilor şi grăbiră la trecerea pârăului#
'ântăre"ii soborului începeau, cu glasuri destul de aspre, a;ion
pentru slava măriei sale+ ,,'ade-se să te fericim### M
Bodă tefan, călcând atunci în al patruzecilea an al vârstei, avea
obrazul ars proaspăt de vântul de primăvară# $e purta ras, cu mus-
ta"a uşor cărun"ită, avea o puternică strângere a buzelor şi o privire
verde păreau
paşi, tăioasă#că
Deşi
se scund
uită ladeelstatură,
de 0os cei
în dinaintea
sus# , *e sa,
cândopri"i
suna la încă
zece
a;ionul, vlădica )osif înainta, cădelni"ând între făcliile diaconilor,
apoi, primind sfânta Evanghelie de la cei care i-o purtau, o
înfă"işă măriei sale ca să-i sărute icoanele de smal", aşezate în
chip de cruce#
Bodă făcu semnul creştinesc şi sărută Evanghelia, apoi îndemnă
printr-un mic semn, din ochi, pe coconul său, să săvârşească
acelaşi lucru# *oporul şi dregătorii se aplecară adânc în fa"a
slăviteife"e a măriei sale# *rea sfin"itul sărută mâna cu pecetea de
aur& Bodă îşi împlini aceeaşi datorie cătră bătrânul stare"# îndată
medelnicerul sfântului locaş păşi înainte, înfă"işândpânea şi sarea#
Domnul frânse o vi"ă a colacului# Abia o atinse de buze şi se puse
în mişcare cu
presfin"itul pasumbla
)osif viu# *rundul
greu înîncepu să Bodă
odă0dii, sune depăşii
se opricailor#
zâmbind 'um o
clipă, şi porni iar mai domol, alături de călugăr#
Blădica are barba învierşunată şi trup încalat, se gândea 1derul cel
mititel, râzând în soare şi iscodind cu ochii toate# Ar vrea să grăiască,
dar gâfâie şi nu poate# A băgat de seamă şi Ale;ăndrel-Bodă asta şi, ca
un dezmierdat ce este, îşi îngăduie să zâmbească, înturnând fruntea şi
privind soarele şi împre0urimile# A dat cu ochii de 1derul cel mititel, care
râde fără sfială# i-au legat o clipă privirile# )onu" în"elege că $ândrel
îşi aminteşte de el# K)i pare bine, îşi urmează el gândurile# $untem de-o
vârstă# Am să-i arăt eu meteşugurile mele vânătoreşti# M
Completeaz ă 9ţi cuno ş tin ţele 'u mişcare domoală, alaiul domnesc a0unse la por"ile sfintei
cetă"ui# Acolo Bodă se opri c-o uşoară mişcare de nerăbdare, pipăin-
6derl cel mititel  me0inl 1am
du-şi locul săbiei la coapsa stângă şi 0ungherul cu mănunchi de fildeş
iliei comisli Manole- !rota/onistl din dreapta cingătoarei# $pătarul al treilea 'hir iac $turza, care purta
!rimli 3olm al trilo/iei Fra:ii spata măriei sale, înainta grabnic, înfă"işându-i-o# Era o spată dreap-
Jderi9 tă, cu stra0ă înflorită cu rubinuri, în chip de cruce#
- *rea sfin"ite, grăi Domnul apropiindu-se de vlădica )osifi intră
prea sfin"ia ta cu clerul în biserică, până ce eu mă voi arăta noro
dului#
!ărăBina aştepta
şi eu îndată după
răspuns, asta,sapentru
măria celecătră
făcu semn de cuviin"ă#
paicii care purtau
Puncte de reper de dârlogi caii# )năl"ându-se în şa, Domnul primi spata în mâna dreap-
Te:tl descrie momentl sosirii tă, ridicând-o o clipă asupra poporului îngenunchiat şi tăcut# iragurile
li te1an la M$n$stirea Neam". n dintâi păreau a nu cuteza să ridice frun"ile cătră strălucitul chip al
ansam%ll Ca!itolli II- aceast$ Domniei# După năravurile viclene ale moldovenilor, însă, to"i se sileau
sec3en"$ are roll nei !a0e nara să-l vadă pe furiş, strâmbându-şi grumazurile#
ti3e- o ntrer!ere n sita relat$rii Domnul îndemnă din zăbală calul alb, purtându-l câ"iva paşi#
menit$ s$ o1ere cititorli in1orma"ii *rivi mul"imea îmbulzită şi supusă, în medean, până cătră bolni"ă
des!re !ersonae !recm #i des!re şi la intrările tuturor hudi"ilor# Erau mai mult de douăzeci de mii#
s!a"il #i tim!l care 3or con1i/ra 'lopotele conteniră& vibrările mai plutiră un timp peste tăcere#
des1$#rarea ac"inii 3iitoare. - $ă se rădice norodul, porunci măria sa, ca să privească pe
9e#i nara"inea !res!ne o Domnul său şi pe fiul nostru Ale;andru-Bodă#
des1$#rare tem!oral$- dinamic$- ca& 2ştenii descăleca"i,
un murmur scurt secare stăpâneau
împrăştie îmbulzelile,
în mişcări repetară
neregulate porun-
de vârte0&
n tim! ce descrierea este o strc poporul se sui în sus c-o mişcare de val# Sărba"ii îşi scuturară îndărăt
tr$ s!a"ial$- static$- descrierea de pletele, femeile îşi potriviră ştergarele# 'âteva neveste "ipară de sfi-
1a"$- alc$tit$ din 1ra/mente scce ală, văzând pe Bodă în asemenea înăl"ime şi săgetări de lumină#
si3e- d$ tot#i cititorli sen0a"ia de - (oroadelor şi creştinilor, zise iarăşi stăpânitorul, înăl"ând din
mi#care alert$. nou până lângă tâmpla sa dreaptă stra0a cu rubine a spatei&
Sntem n !lin e3 medi #i ce cunoaşte"i semnul Domniei mele carele se arată pentru legea lui
remoniall ntDm!in$rii 9omnli Rristos-Dumnezeu şi pentru rânduiala acestui pământ al Domniei
este !lin de 1ast. 9ar dac$ la mele# *oftesc tuturor bine şi bielşug& să ştie şi cei de 0os că 0ude"ul
ri/ore Urec7e !ortretl 3oie3od nostru nu se va clăti niciodinioară din cumpăna dreaptă poruncită
li a!are a%ia n 1inal- ca o con nouă de 'el care stă deasupra vie"ii şi a mor"ii#
cl0ie a sec3en"elor narati3e ante îmbulzelile apropiate ascultau cu uimire şi înfricoşare aceste vorbe,
rioare- 1i:Dndi
nei e1i/ii- c7i!l asemenea
la Sado3ean el !re trecându-le
niră îndărăt
dintrodată& înpâraie
în acel de murmure#
loc, mul"imea %rei "ipete
se zvârcoli înfricoşate
grăbit# izbuc-
Erau "ipete de
1a"ea0$ nara"inea- im!nDndi de femeie# $e dădu îndată lămurire măriei sale că, de mare sfială, în acea
la nce!t solemnitate. Venera"ia #i clipă o muiere a slobozit din măruntaiele ei un prunc#
teama n !ot m!iedica ns$ crio Bodă zâmbi#
0itatea celor !re0en"i s$l
- De unde e acea muiere
2amenii se feriră, lăsând pârtie până acolo# Sabe cu conci înalt şi
!ri3easc$- 1ie #i !e 1ri#. Asemeni
cu ştergare o ocroteau& una din ele ridică în soare pruncul înfăşurat în
ni condc$tor 1edal a%solt- broboadele maicei lui# Ale;andru-Bodă râse, auzindu-i orăcăitul#
te1an domin$ ml"imea ca n tefan-Bodă privi pe coconul său cu asprime, însă numai o clipă, căci se
st$!Dnitor ce este. i tot ca n întoarse iarăşi zâmbind, spre norod, aşteptând răspuns#
st$!Dnitor atoate#titor- !are a#i - E de la Drăguşeni, măria ta, dădu lămurire un bătrân nalt şi
cnoa#te to"i s!#ii. Starosteli ciolănos, făcându-şi loc cu coatele#
C$liman- de e:em!l- i s!ne !e
nme- ceea ce l 1ace !e acesta a /Bodă, aplecându-şi
)"i mul"ămesc ochii spre
de răspuns, el, îl cunoscu
staroste 'ăliman#numaidecât#
Băd că ai venit să-
se fuduli cu umilinţ!, $!ând de "i cunoşti dreptatea#
seam! uimirea celor din "uru#i. / Am venit la porunca stăpânului nostru, se fuduli cu multă umi-
C7iar #i celor a%ia sosi"i !e lme le lin"ă (echifor 'ăliman, băgând de seamă uimirea celor din 0uru-i#
7ot$r$#te n nme #i n destin. / Ai făcut bine, staroste# ai da-mi o lămurire# După "ipet nu pot
;rom!titdinea 7ot$rDrilor- /ria 1a"$ cunoaşte dacă e prunc sau fată#
de soarta s!#ilor se do3edesc a 1i / E flăcău, măria ta#
ast1el do$ dintre modalit$"ile !rin / Atunci să fie finul nostru şi numele lui să fie înăl"are, după sfân-
care i 1ace de3ota"i !e to"i cei a1la"i ta zi de azi# $ă mi-l înfă"işezi, staroste, la patruzeci de zile, cu tot cu
s% !terea sa. mama lui şi cu omul ei# i pe acest prunc cu numele înăl"are "i-l
hărăzesc învă"ăcel, să-l faci vânător domnesc#
*ICȚI!#A$
)rocart9 s&n& / %es#tur# de m#tase de calitate superioar#, înflorat#
sau ornamentat# cu fire de aur sau de ar!int 1u1%uman9 s&n& /
c#ciul# de samur purtat# de domnitori şi de oieri, ca semn al
demnit#%ii lor
samur9 s&m& / mamifer cu lana pre%ioas#, de culoare sur# cu o pat#
al# pe pieptB 6ielin#
maroc2%n9 s&n& / piele de capr# sau, rar, de oaie sau de vi%el, t##ci/
t# ve!etal pentru a c#p#ta lustru şi fine%e
posteln%c9 s&m& / mare oier, memru al sfatului domnesc, care
avea în !ri"# camera de dormit a domnului şi or!ani6a audien%ele la
domn
lo1o$(t9 s&m& / mare oier, memru al sfatului domnesc, şeful can/
celariei domneştiB marele lo!of#t era înt5iul oier din divan care, în
lipsa domnului sau a mitropolitului, pre6ida divanul portar al
Suce&e%F9 s&m& / mare dre!#tor îns#rcinat cu ap#rarea capitalei şi a
cur%ii domneştiB comandant suprem al oştirii moldovene
a=%on9 s&n& / imn de slav# cocon9
s&m& / fecior domnesc
me'eln%cer9 s&m& / oier care turna domnului ap# ca s# se spele pe
m5ini, punea sarea şi servea ucatele
o'('%%9 s&f, pi& / veşminte isericeşti pe care le îmrac# preo%ii la
oficierea slu"ei reli!ioase sau în împre"ur#ri solemne sp(tar9 s&m&
/ înalt demnitar la curtea domneasc# din evul mediu care purta la
festivit#%i saia şi u6du!anul domnului, iar mai t5r6iu avea s#
comande cavaleria
spat(9 s&f& / saie cu lam# lun!#, dreapt# şi lat#, cu dou# t#işuri
pa%e9 s&m& / soldat din !arda personal# a domnitorului me'ean9 s&n&
/ platou, c5mp, suprafa%# plat# de teren )oln%7(9 s&f& / <înv&= spital
<pe l5n!# o m#n#stire sau un aşe6#m5nt de inefacere=
conc%9 s&n& / cerc de lemn, de l5n# împletit# etc, învelit în p5n6# sau
într/o
poart#împletitur# de p#r,pepecreştetul
femeile m#ritate care, în capului,
unele re!iuni de la %ar#,
su asma îl
staroste9
s&m& / conduc#tor, şef, fruntaş
%+PL!$A$%A
T%+T"L"I
$unară trâmbi"i#
1& Apari%ia ?omnului este precedat# de un num#r de scurte
secven%e descriptive al c#ror rost este de a pre!#ti acest moment:
identific#/le&
2& H#r# a fi preci6at direct, este evident c# privirile tuturor sunt
îndreptate spre voievod& 8işc#rile tuturor tr#dea6# !raa: copiii
de casă grăbiră să coboare, într-o singură mişcare călăre"ii
puseră piciorul la pământ, cei trei oieri grăbiră la trecerea
pârăului# ?omnul în sc>im s/a oprit şi priveşte o clip# împre/
"urimile înainte de a desc#leca& n acest moment cititorul înc# nu
i/a @v#6ut înf#%işarea& ?escrie impresia pe care %i/o provoac#
aceast# succesiune rapid# de nota%ii ce prefa%ea6# secven%a care
va con%ine portretul lui Ştefan&
3& ste clar c# între!ul ceremonial al înt5mpin#rii ?omnului a fost

pre!#tit în detaliu& ?escrie/1 p5n# în momentul c5nd Ştefan se
adresea6# mul%imii&
4& an!urile oiereşti nu erau pur decorative în acele timpuri&
Hiecare oier avea atriu%ii precise la curtea domneasc#&
vident, nici pre6en%a celor trei oieri în alaiul domnesc, odea,
portarul Sucevei, oma lo!of#tul şi u!a postelnicul, nu putea fi
înt5mpl#toare& ;prim#/%i opinia despre rostul lor al#turi de
domn&
&&&c#lc5nd atunci în cel de/al patru6ecilea an al v5rstei&&&

1& dentific# secven%a care con%ine portretul ?omnului şi numeşte
tr#s#turile voievodului& $e care o consideri a fi cea mai impor/
tant# şi de ce7
2& Comportamentul ?omnului în aceste momente confirm# fiecare
tr#s#tur# a portretului& Completea6# taelul de mai "os, astfel
înc5t în dreptul fiec#rui detaliu al portretului s# adau!i, acolo
unde este posiil, secven%aJ secven%ele care s# îl confirme& Mei
constata astfel c# portretul este conturat mai cu seam# indirect,
din acumul#ri de informa%ii şi din descrierea reac%iei celorlal%i&
###călcândatunci
an alînvârstei###
cel de-al
patruzecilea
$e purta ras, cu musta"a uşor
încărun"ită#
###avea obrazul ars proaspăt de
vântul de primăvară#
Avea o puternică strângere a
buzelor şi o privire verde tăioasă#
Deşi scund de statură, cei dinain-
tea sa, opri"i la zece paşi, păreau
că se uită la el de 0os în sus#
Concepte opera ţionale 3& ?escrie, cu a"utorul e;traselor din te;t, atitudinea supuşilor fa%#
de voievod&
Tablou  ti! de descriere-
4& Care este impresia de ansamlu pe care ar treui s# o produc# scena
a3Dnd caracter de instantane- a
de mai sus7
nor ac"ini-
morale- scene1enomene 1i0ice
de l!t$ sa de sa
ce )& ?ar %ie ce impresie %i/a produs7
& Selectea6# toate formulele de adresare şi de referire& Ce infor/
remonial etc.
ma%ii ofer# cititorului, fiecare dintre acestea, despre persoana
care le rosteşte şi despre rela%ia cu persoana la care se refer#7
###se gândea 1derul cel mititel###

1& aloul sosirii voievodului este descris din dou# perspective&
Fna este a naratorului, neutr#, oiectiv#& Cea de a doua, pre6en/
t# su forma unui monolo! interior, este a unuia dintre persona"e
şi are rolul de a oferi cititorului şi un alt un!>i al privirii&
dentific# în te;t, aceast# secven%#&
2& numera caracteristici ale monolo!ului interior pe care le po%i
identifica în aceast# secven%#&
3& onu% oserv# detalii pe care remarcat& Compar# portretul sfin"itului )osif, aşa cum apare în
naratorul pare s# nu le fi descrierea naratorului şi aşa cum îl vede 1derul cel mititel#
olos%rea pluralulu% *n locul s%n1ularulu%
D $luralul autorit#%ii sau al maiest#%ii: folosit în vec>ile acte&
D $luralul autorului: folosit în opere ştiin%ifice, pulicistice sau oratorice&
D $luralul polite%ii: folosit ca form# de adresare politicoas#&
D $luralul modestiei: folosit ca referire la propria persoan# în discu%ia cu un superior& Aten7%eQ în
ca6ul formelor unipersonale ale verului a trebui acordul este admis doar în situa%iile c5nd suiectul este
e;primat printr/un sustantiv sau printr/un pronume personal de persoana a l/a& C5nd suiectul este un
pronume de persoana  sau a i/a, acordul este !reşit& Sunt !reşite, de asemenea, construc%iile de tipul
eram să cad, în care a fi ver de modalitate este folosit ca ver personal&
1& dentific# în te;t e;emple de plural al ma"est#%ii&

2& Scrie c5te un scurt te;t prin care s# ilustre6i întreuin%area celorlalte trei situa%ii de folosire a plu/
ralului în locul sin!ularului&
3& Corectea6# e;emplele în care formele de plural au fost întreuin%ate !reşit&
 usafirii trebuiau să sosească din clipă în clipă#
 Am trebuit să mă supun dorin"ei părin"ilor şi să renun" să mai plec în e;cursie#
 Era
 Ro"iisăerau
a0ungă rău,
gata sădacă nude
scape er urmărirea
fi fost opri"ipoli"iştilor,
la timp# dar până la urmă au fost prinşi#
 *ână la urmă ei trebuiră să-i facă pe plac#
4& ;prim#/%i opinia despre motivul folosirii formei nearticulate, Domnu, în locul celei articulate,
@corecte, Domnul#
Am%nte:te-7% 'espre Scrierea cu ma7uscu2

Se scriu cu ini%ial# ma"uscul#:
D $rimul cuv5nt al oric#rui te;t şi cuv5ntul care urmea6# dup# punct sau dup# un alt semn de punctua/
%ie, c5nd acesta este plasat la sf5rşitul unei comunic#ri&
D Nume de persoane&
D Nume proprii mitolo!ice şi reli!ioase&
D Nume proprii date animalelor&
D Numele aştrilor şi al constela%iilor&
D oate cuvintele, cu e;cep%ia celor nea"ut#toare aşe6ate pe primul loc, care alc#tuiesc titlurile
oficiale şi onorifice, numele ordinelor şi medaliilor de stat&
D ?enumirile evenimentelor&
D ?enumirile institu%iilor şi al întreprinderilor <la to%i termenii cu e;cep%ia cuvintelor a"ut#toare=&
D Nume !eo!rafice şi administrativ/teritoriale&
D ?enumirea s#r#torilor calendaristice, reli!ioase, na%ionale sau interna%ionale&
D $rimul cuv5nt din componen%a numelor periodicelor&
D $rimul cuv5nt care intr# în componen%a numelor m#rcilor de produse industriale&
D Fnele simoluri şi arevieri pentru cuvinte comune <simoluri c>imice, ale unit#%ilor de m#sur#, ale
punctelor cardinale, arevierile unor cuvinte sau ale unor e;presii din limi str#ine, arevierile unor for/
mule de polite%e=&
'ând descăleca Domnu###

1& în taelul de mai sus au fost e;trase din Dic8i#$aru #r*#4ra3ic #r*#e+ic <i m#r3##4ic a imbii
r#m-$e (DOOM) editat de Academia om5n# toate situa%iile în care folosirea ma"usculei este oli/
!atorie& Mei constata c#, deşi frecvent# în te;tul lui Sadoveanu, situa%ia de mai sus nu este înre!is/
trat# în DOOM/ 8otivea6# scrierea cu ma"uscul# a sustantivului Domnu5l6#
2& Scrie un enun% în care ma"uscula s# fie folosit# cu acelaşi scop ca în te;tul lui Sadoveanu&
3& dentific# în 'apitolul )) situa%ii de folosire a ma"usculei şi e;plic#/le, folosind informa%iile din tael&
Gima"ul naratorului, lima"ul persona"elor

1& Adecvarea re!istrelor stilistice la situa%ia de comunicare este esen%ial# at5t în producerea mesa"elor
scrise c5t şi a celor orale şi treuie s# %in# seama nu numai de partener ci şi de conte;t& Compar#
lima"ul naratorului cu acela al persona"elor, urm#rind cu prec#dere nivelurile fonetic, morfosintac/
tic şi le;ical/semantic& Mei oserva c# nu e;ist# diferen%e semnificative între cele dou# lima"e& Care
cre6i c# ar putea fi motivul asem#n#rii lor7
2& între particularit#%ile scrierilor av5nd caracter descriptiv treuie amintite ritmul lent datorat carac/
terului de enumerare al acestui tip de te;t, frecven%a ad"ectivelor, folosirea cu prec#dere a verelor
la indicativ pre6ent şi imperfect precum şi frecven%a numelor proprii& Merific#, în te;tul lui
Sadoveanu, valailitatea acestor afirma%ii&
%'AL"A$% C"$%#T&
APLICAȚII
1& Selectea6# din te;t ar>aisme şi re!ionalisme şi !rupea6#/le pe dou# coloane: fonetice şi le;icale& Mei
constata c#, deşi este vora de un te;t de inspira%ie istoric#, num#rul lor este relativ mic şi, în plus,
nu pre6int# dificult#%i ma"ore în ceea ce priveşte în%ele!erea&
2& Scrie o compunere de cincispre6ece / dou#6eci de r5nduri în care ma"uscula s# fie folosit# în cel
pu%in cinci situa%ii diferite& 8otivea6# apoi întreuin%area ma"usculei în fiecare ca6 în parte&
3& eali6ea6# o paralel# între portretul lui Ştefan cel 8are, aşa cum apare în Capitolul  al romanului
Fra8ii :deri şi portretul/efi!ie din !e*#+ise8u &2rii M#d#"ei de Iri!ore Frec>e&
4& ;prim#/%i opinia, într/un eseu lier de una / dou# pa!ini, în le!#tur# cu urm#toarea ma;im#,
pun5nd/o în rela%ie cu fra!mentele din !e*#+ise8u lui Iri!ore Frec>e, reproduse la pa!& 1')/1':
.reşelile marilor personalită"i sunt ca eclipsele la soare, care străluceşte totuşi prin păr"ile
acoperite vederii noastre# <8ontai!ne, 1)33 / 1).2=& $o%i avea în vedere şi cele dou# le!ende
istorice ale lui on Neculce, reproduse la pa!& 1.2&
*I#C!L! *% T%+T
1& tefan, tefan Domn cel mare
$eamăn pe lume nu are
Decât numai mândrul soare#
Din $uceava când el sare, *une
pieptul la hotare 'a un zid de
apărare?
Sra"ul lui fară-ncetare
Sate oardele tătare,
Sate cetele maghiare#
Sate )eşi din fuga mare,
Sate turci pe zmei călare
i-i scuteşte de-ngropare#
/umea-ntreagă stă-n mirare
Para-i mică, "ara-i tare
i duşmanul spor nu are# <***, C-$*ecu ui Ş*e3a$ "#d2)
e;tul de mai sus a fost cules de Masile Alecsandri şi se afl# reprodus în volumul P#e1ii +#+uare
ae r#m-$i#r/ Compar#, într/un eseu de circa o pa!in#, vi6iunea popular# despre Ştefan, din aceste
versuri, cu aceea a lui Iri!ore Frec>e şi 8i>ail Sadoveanu&
2& Alc#tuieşte o ilio!rafie tematic# de patru / cinci titluri <de te;te literare sau nonliterare= despre
via%a lui Ştefan cel 8are& nforma%iile oli!atorii în alc#tuirea unei ilio!rafii sunt: numele autoru/
lui, titlul c#r%ii, editura şi anul apari%iei& Se pot ad#u!a numele localit#%ii unde se afl# editura şi
num#rul de pa!ini al volumului&
3& Caut#, împreun# cu al%i cole!i, foto!rafii, ilustra%ii, reproduceri ale unor documente istorice cu a"u/
torul c#rora a%i putea s# reconstitui%i, fie şi sumar, epoca lui Ştefan cel 8are&
&5&'+&
63CȚ3N2&A +34&@A@Ă
8oto: (u uita niciodată că eşti om#
<$>ilemon, 31/22 î& r&=
\NAN ? K
1& Alc#tui%i !rupe de c5te patru / cinci cole!i şi c#uta%i e;emple de

comportament uman deoseit al unor personalit#%i sau al unor
oameni oişnui%i afla%i în situa%ii neoişnuite& M# pute%i referi la
persona"e literare, la eroi de film, pute%i lua e;emple din via%a de
ieri sau de a6i&
2& Ale!e%i situa%ia şi persoana care v/au impresionat cel mai mult
şi motiva%i/v# op%iunea&
3& C5te un raportor din fiecare !rup va pre6enta, pe r5nd, în fa%a
clasei, e;emplul ales precum şi motivul op%iunii&
4& ?iscuta%i întrea!a clas# şi staili%i punctele comune ale op%iu/
nilor voastre&
Ale;andru refu65nd apa

de Ştefan Au!ustin ?oinaş
$ub cerul persan, Ale;andru cel are
umbla prin pustiu, pe sub streşini de stânci#
'ând iată+ solda"i aduceau de-a călare
burdufuri de apă din văile-adânci#
) i unul, ghicindu-i privirile-aprinse,
umplu
Dar el cu licoare un 
întrebându-i+ coifşi-l întinse#această###
'ui duce"i
şi coiful dorit abia atingându-l,
solda"ii răspunseră-n liniştea vastă+
1+ / 'opiilor noştri o ducem, dar bea?###
i to"i îl priveau cu triste"e şi plini
de-un chin uriaş, bântuit de lumini#
Atunci, obosit şi setos, Ale;andru
întoarse privirea în 0ur prin deşert#
CF Un soare imens, fioros policandru,
rănea alburiul zenitului fiert,
cu câteva sute de lămpi arămii,
urcate de scuturi la câteva mii#
Băzduhul topit clocotea ca o lavă,
2+ sorbit de vântoase cu suflu de 0ar#
$ub coifuri fluide, respinse de slavă,
solda"ii boleau de-un amarnic po0ar,
"inând, cu cercei şi cu bumbi, în alai
superbele hamuri de flăcări pe cai#
2) Băpaia "âşnea din căldări şi din zale,
din stânci şi vulcani cu bogat zăcământ,
al căror cuptor cu comori minerale
o umbră de foc arunca pe pământ#
(isipul mărunt al acestui pustiu
3+ în ultimul fir era roşu şi viu#

*rin gropi luminoase ca-n mistice racle
solda"ii muriseră linşi de văpăi, alături cu
suli"e roşii ca facle ce până târziu
privegheau printre văi&
3) iar al"ii, muşca"i de cumplite arsuri,
căzuseră-n corturi sub"iri, în trăsuri#
'u coiful în mână, cu apa visată, el sta
neguratic, privindu-i abia# $olda"ii
strigau în tăcerea lăsată+
4+ / 'opiilor noştri o ducem, dar bea# i dacă-
i vom pierde prin locuri pustii, vom face
acasă mai mândri copii### Aşa, ridicat de pe
şea, în văzduhuri, părea în văpaie un zeu
torturat
4) scăpând dintr-o turmă informă de duhuri în
mână cu apa şi coiful furat# Dar el se
întoarse deodată, şi-apoi comoara din
coifle-o dădu înapoi# Atunci, călăre"ii
Puncte de reper strigară în cete,
)+ şi stânci licărind repetară+ - De-acum noi
Ale/a$dru re+u,5$d aa este o
nu mai cunoaştem nici foame, nici sete şi
%alad$ clt$- a3Dnd ca !nct de !le nici oboseala de luptă sau drum# i du-ne,
care n e!isod relatat de ;ltar7 n $tăpâne, de-acum unde vrei+ cu tine noi nu
Vie:i aralele9 Ea cele%rea0$- ntro
suntem oameni, ci zeii
1orm$ narati3dialo/at$- im!re/nat$
?CȚ(NA
de lirism- n /est- eroic #i /eneros n pol%can'ru9 s&n& / candelaru cu mai multe
acela#i tim!- elo/iind 3oin"a omli
ra%e +en%t s&n& / <fi!&= culme, apo!eu,
de a#i de!$#i limitele. Este acel ti!
în#l%ime poar9 s&n& / c#ldur# mare, arşi%#
de com!ortament care- !rodcDnd
n im!ls ire0isti%il- !oate electri0a #i
1anati0a ml"imea. Lirisml se con
centrea0$ mai c seam$ n
descrierea ar#i"ei- ci/$toare #i toto K$G(AA KFGF
dat$ 1ascinante- care creea0$ ima/i
nea de in1ern a de#ertli. Iar n
milocl acesti coşmar $ântuit de
lmini- Ale:andr- -eu torturat, dar
trim1$tor. $ub cerul persan###
1& $reci6ea6# tema aladei&
2& Specie narativ#, alada Aea$dru re3u1-$d a+a con%ine toate
etapele unei ac%iuni& dentific# în te;t situa"ia ini"ială, cauza
care modifică situa"ia ini"ială, desfăşurarea ac"iunii, depăşirea
situa"iei dificile şi situa"ia finală#
3& recerea de la odesecven%#
unor elemente la alta
rela%ie care se reali6ea6#
stailesc anumiteprin intermediul
raporturi între
aceste etape sau au rolul unor indici de spa%iu şi de timp&
$reci6ea6# informa%iile oferite de urm#toarele cuvinteJ structuri:
$ub cerul persan###, 'ând iată###, i 5unul6###, Dar 5el întrebân-
du-i6###, i 5to"i6###, Atunci###, Aşa, 5ridicat de pe şea6###, Dar 5el
se întoarse6###, Atunci, 5călăre"ii6### n stailirea r#spunsului este
util s# ai în vedere şi valoarea !ramatical# a termenilor selecta%i&
4& Staileşte ci$e priveşte şi a cui voce este au6it# în aceast# alad#
Mei constata c#, spre deoseire de te;tul liric, aici perspectiva nu
mai este doar interioar#, a euui ci şi e;terioar#, a naratorului&
Com!letea0$"i cno#tin"ele ###obosit şi setos###

1& $rima ima!ine a vestitului Ale;andru nu are nimic impresionant în
+a urm!rirea lui Darius, care ea& Medem un om c>inuit de c#ldur#, care caut# fie şi o c5t de firav#
era lun! şi rea LAle:andru a und# de r#coarea 5umbla### pe sub streşini de stânci6, mistuit de setea
str!$!tut c!lare trei mii trei sute de pe care cu !reu şi/o mai poate ascunde fa%# de oamenii s#i, unul
stadiiT în timp de unspre-ece -ile0, c>iarT ghicindu-i privirile-aprinse# Comentea6#, în acest conte;t,
s#au ferit foarte mulţi s! ia parte, !estul s#u de a atin!e coiful cu ap# întins de solda%i, urmat imediat
temându#se mai ales de lipsa de de comentariul e;plicativ: 5atingându-l6 abia#
ap!. Atunci, nişte macedoneni care 2& emarc# faptul c# Ale;andru, obosit şi setos, nu rosteşte totuşi
aduceau ap! de la râu în $urdufuri cuv5ntul apă în momentul c5nd se adresea6# solda%ilor& Care
aşe-ate pe catâri, l#au întâlnit din cre6i c# este motivul acestei omisiuni7
întâmplare şi v!-ând c! îi e r!u din 3& ?escrie atitudinea solda%ilor fa%# de Ale;andru, av5nd în vedere
pricina setei # deoarece era pe vre# r#spunsul lor la întrearea / 'ui duce"i această##&& Ai în vedere
mea arşiţei de la prân- # au umplut mai ales versurile 11 şi 12&
repede un coif cu ap! şi i#au dus#o. 4& ;plic# rolul, în conte;t, al con"unc%iei coordonatoare adversa/
Ale:andru i#a între$at cui duc apa, tive dar: / 'opiilor noştri o ducem, dar bea?###
iar ei i#au r!spunsM ;Copiilor noştri.
Dar numai tu s! tr!ieşti, c! noi om Un soare imens###
face alţii, dac!#i vom pierde pe 1& în prima sa parte, v& 1/12, te;tul este predominant narativ, format
aceiaE. Au-ind aceste vor$e, dintr/un num#r de secven%e dinamice, relai6ate cu a"utorul verelor
de mişcare şi al adverelor predicative: umbla, iată, umplu, întinse
Ale:andru
rotindu#şi aochii
luat coiful în mân!
în "urul s!u şi,şi etc& Secven%a narativ# este întrerupt# îns# de o ampl# pau6# descrip/
v!-ând pe toţi c!l!reţii care#l tiv#, anun%at# de adverul de timp atunci care su!erea6# simultane/
însoţeau cu capetele aplecate de itatea celor dou# momente: în timp ce Ale;andru umbla prin pustiu,
sete şi privind spre el, 3e#a dat lor s! soarele rănea alburiul zenitului fiert### e;tul treuie aşadar în%eles
$ea şi, mulţumind macedonenilor, ca o unitate epico/liric# şi nu ca o simpl# nara%iune punctat# de ele/
3e#a -isM ;Dac! voi $ea eu sinur, mente descriptive& dentific# versurile care compun secven%a
!ştia se vor descura"aE. C!l!reţii, descriptiv#, folosind numerotarea de pe anda lateral#&
v!-ând îns! putera de st!pânire şi 2& dentific# în te;t urm#toarele fi!uri de stil: compara%ie, epitet,
m!rinimia lui, au început s! strie >iperol#, metafor#, inversiune&
s!#i duc! la lupt!, f!r! team!, şi 3& ;plic# rolul fiec#reia dintre aceste fi!uri în ansamlul te;tului&
d!deau $ice cailor, -icând c! nu 4& Selectea6# termeniJ structuri apar%in5nd c5mpului semantic al c#ldurii&
simt o$oseal!, nici sete şi nici nu )& Comentea6# versurile:
mai socotesc c! sunt muritori, atât Un soare imens, fioros policandru,
timp cât el va fi reele lor. rănea alburiul zenitului fiert, cu
5;ltar7- >ieţi paralele0 câteva sute de lămpi arămii, urcate de
scuturi la câteva mii#
T stadiu # m$sr$ de ln/ime & ;prim#/%i opinia despre motivul relu#rii versului 1+, / 'opiilor
de a!ro:imati3 @'B de metrii noştri o ducem, dar bea?### în partea final# a te;tului&
 lutarh 5c. *(@), d. Hr8-
1iloso1- moralist #i istoric /rec. i du-ne, $tăpâne, de-acum unde vrei###
Cartea sa ca!ital$- >ieţi paralele, 1& Adev#ratul c>ip al eroului se de6v#luie aia în clipa c5nd el se
con"ine o sit$ de com!ara"ii ale dovedeşte capail s#/şi învin!# setea& Selectea6# versurile care
%io/ra1iilor nor !ersonalit$"i descriu acest moment&
!olitice /rece#ti #i romane. 2& ;emplul lui Ale;andru, care a putut s#/şi domine sl#iciunea,
în
torafond omeneasc#,
puterea pentru a se solidari6a
s# se autodep#şeasc#, îi înal%#&cuCiteşte
solda%iiculevoce
d# aces/
tare
şi cu intona%ia adecvat# cuvintele solda%ilor, din final& Cre6i c#
în ca6ul lecturii cu voce tare intona%ia are vreun rol în
în%ele!erea te;tului7 Ar!umentea6#/%i r#spunsul&
3& Gumina intens#, soarele imens, fioros policandru accentuea6# în a/
lad# sen6a%ia de suferin%# cumplit#, datorat# c#ldurii& ;ist# în te;t o
rela%ie direct# între lumina intens# şi arşi%#& n final îns#, în clipa
c5nd călăre"ii strigară în cete, st5ncile doar licăriră# Care cre6i c#
este motivul diminu#rii intensit#%ii luminii, în acest moment7
4& Comentea6# finalul aladei, pun5ndu/1 în rela%ie cu tema&
Rolul semnelor orto1ra$%ce :% 'e punctua7%e *n *n7ele1erea mesaelor scr%se
Pu$c*ee de suspensie+ indic# o pau6# mare în cursul voririi& le nu marc>ea6# sf5rşitul unui
enun%, ci indic# doar întreruperea flu;ului voririi&
1& Ai
;plic# rolulşipunctelor
în vedere de suspensie
semnifica%ia în stilistic&
lor în plan fiecare dintre cele trei situa%ii în care ele sunt folosite în te;t&
2& eplica solda%ilor, / 'opiilor noştri o ducem, dar beai#&&, apare în te;t de dou# ori, în versurile 1+ şi
4+, prima dat# înso%it# de puncte de suspensie, a doua oar#, f#r# ele& 8otivea6# aceast# sc>imare,
av5nd în vedere şi conte;tul în care s/a produs&
3& n taelul de mai "os se afl#, pe prima coloan#, fra!mente de te;t care con%in puncte de suspensie&
8otivea6#/le întreuin%area, în cea de/a doua coloan#&
###adică vreau să zic, da, ca să fie modera"i### adică nu
e;agera"iuni?:### )ntr-o chestiune politică### şi care, de la care
atârnă viitorul şi prezentul şi trecutul "ării### să fie oriprea-
prea, orifoarte-foarte### încât vine aci ocazia să întrebăm
pentru ce### da### pentru ce### Dacă Europa### să fie cu
ochii a"inti"i asupra noastră, dacă mă pot pronun"a astfel###
<&G& Cara!iale, O scris#are +ierdu*2)
i când căuta mama să smântânească oalele, smântâneşte

$marandă, aacăaice###
D <on Crean!#, Ami$*iri di$ c#+i2rie)
ă?### asta încă-i una?
<on Crean!#, D2$i2 Pre+eeac)
)ară noi noi, epigonii### sim"iri reci, harfe zdrobite
<8i>ai minescu, Epigonii6
 /inia de pauză, ca semn de punctua%ie, serveşte, în interiorul propo6i%iei sau al fra6ei, la

delimitarea cuvintelor şi construc%iilor incidente, a unor p#r%i de propo6i%ie sau a unor propo6i%ii
între!i, în aceste ca6uri suprapun5ndu/se func%iilor vir!ulei şi ale parante6elor& Ca semn orto!rafic,
se foloseşte la scrierea unor cuvinte compuse formate dintr/un termen simplu şi altul compus sau
din doi termeni compuşi, în ca6urile în care termenii componen%i se scriu cu cratim#&
4& în taelul de mai "os se afl#, pe prima coloan#, fra!mente de te;t care con%in linii de pau6#&
8otivea6#/le întreuin%area, în cea de/a doua coloan#&
Atunci iedul de sub chersin, să nu tacă - îl păştea
păcatul şi-l mânca spinatea, sărăcu"ul?
<on Crean!#, Ca+ra cu *rei ie1i)
### văzând că îi e rău din pricina setei - deoarece era pe vre-
mea arşi"ei de la prânz - au umplut repede un coif cu apă şi
i-au dus-o#
<$lutar>, Vie8i +araee)
- Doamnele mele / zic eu - ierta"i-mă dacă îndrăznesc###
<&G& Cara!iale, 2 conferin"ă6
Pu$c*u este semn de punctua%ie c5nd marc>ea6# pau6a care se face între propo6i%iile sau
fra6ele independente ale unui te;t, precum şi înc>eierea unei unit#%i le;icale& Ca semn orto!ra/
fic, marc>ea6# o areviere&
)& în taelul de mai "os se afl#, pe prima coloan#, fra!mente de te;t care con%in puncte& 8otivea6#/le
întreuin%area, în cea de/a doua coloan#, indic5nd totodat# şi natura lor <orto!rafic# sau de punctua%ie=&
tefan Augustin Doinaş a mai scris baladele Acea0care0
$u0se0*eme0de0$imic S3/ .e#r4.e ce Fas Crai de
.i$d2 etc#
Atunci, obosit şi setos, Ale;andru4 întoarseprivirea în0ur prin deşert#
<Ştefan Au!ustin ?oinaş, Aea$dru re3u1-$d a+a)
Para$*e1a marc>ea6#, în !eneral, un adaos în interiorul unei propo6i%ii sau al unei fra6e& Hiind
vora de un adaos e;plicativ, parante6ele îndeplinesc uneori func%iile liniei de pau6# sau ale vir/
!ulei& Cele mai des întreuin%ate sunt parante6ele rotunde <= şi cele drepte  T& Se mai folosesc şi
cele un!>iulare  & Fneori func%ia parante6elor este preluat# de are J J&
& ;plic#, în coloana a doua, rolul parante6elor din te;t&
)n descrierea unui voia0 în "ările române, germanul \#

povesteşte legenda luceafărului# Aceasta e povestea,
iar în"elesul alegoric ce i-am dat-o <sic= este că dacă
geniul nu cunoaşte moarte şi numeTTsT lui scapă de
noaptea uitării, pe de altă parte aici, pe pământ, nici e
capabil a ferici pe cineva, nici capabil a fi fericit# El n-
are moarte, dar n-are nici noroc# <8inai minescu=
Băzduhul topit clocotea &&&TJ sorbit de vântoase cu
suflu de 0ar#
<Ştefan Au!ustin ?oinaş, Aea$dru re3u1-$d a+a)
 Apostroful este un semn de orto!rafie care marc>ea6# c#derea accidental# în rostire a unor sunete
sau asen%a primelor cifre ale nota%iei unui an&
;plic#, în coloana a doua, rolul tuturor semnelor !rafice din te;t, indic5nd şi natura lor&
Harfuridi: Da: de onest n-ai încotro?### <!rupurile Ca%avencu
şi Harfuridi încep a se desp#r%i, fiecare de o parte=&
<GG& Cara!iale, O scris#are +ierdu*2)
 .iimeee <semnele cit#rii= se folosesc, de oicei, pentru a marca reproducerea întocmai a

unui enun% scris de altcineva& în punctua%ia rom5neasc# se folosesc dou# tipuri de !>ilimele: @&&&
şi g&&&_, acestea din urm# numite şi !>ilimele france6e sau ascu%ite&
/ ;plic#, în coloana a doua, rolul !>ilimelelor&

r5n6ovenescu: (u pricepi, neică 3ahario, vorba noastră
Adică K noi M#partidul nostru, pentru cine votăm noi, pern-
tru cine lucrăm noi <GG& Cara!iale, O scris#are
+ierdu*2)
'ând îl împingea, el îi cădea-n genunchi+ KDragă Acrivi"o, 5
iartă-mă?M# <GG& Cara!iale, ira$uea)
@?ra!# #iete, m/am r#6!5ndit: spre a evita orice ami!ui/
tate, pune, în versul 13 din ultima, tocma în loc de tomna#
C>iar ori!inalitatea treuie sacrificat# clarit#%ii& &&&T Care va
s# 6ic#: gC5nd, tocma seara/ntr/un t5r6iu_ &&&T&
<GG& Cara!iale, Corespon'en (F
Unii diletan"i pretind să tratăm operele celebre aşa cum
KmamiteleM din mahala îşi răsfa"ă KpuişoriiM, ascunzând
poznele şi defectele acestora#
#aul Qarifopol, I$*r#ducere a O+ere0!!/ Cara4iae)
%'AL"A$% C"$%#T&
APLICAȚII
1& ?up# modelul e;erci%iului 3& de la pa!& 1-', completea6# taelul cu scurte te;te care s# con%in#
puncte de suspensie şi motivea6# întreuin%area lor pentru fiecare ca6 în parte&
2& ndic#, prin încercuirea literei corespun6#toare, r#spunsul corect:

1&n fra6a După numai zece-cincisprezece zile de antrenament, sportivul a fost gata-gata să-şi
depăşească propriul record#, cratima este:
a& numai semn de orto!rafieB
& numai semn de punctua%ieB
c& o dat# semn de orto!rafie şi de dou# ori semn de punctua%ieB
d& de dou# ori semn de orto!rafie şi o dat# semn de punctua%ie&
4/n fra6a 'ere-i
de-acasă#, să-"ieste:
cratima dea repede adresa redactorului-şef, căci în două-trei minute trebuie să pleci
a& o dat# semn de orto!rafie şi de patru ori semn de punctua%ieB
& o dat# semn de punctua%ie şi de patru ori semn de orto!rafieB
c& numai semn de orto!rafieB
d& numai semn de punctua%ie&
3& ndic# seria corect scris#:
a& $odişul/ransilvaniei, Statu/$alm#/ar#/Cot, $oiana Zapului, Ala/uliaB
& $odişul ransilvaniei, Statu/$alm#/ar#/Cot, $oiana Zapului, Ala/uliaB
c& $odişul ransilvaniei, Statu/$alm#/ar#/Cot, $oiana/Zapului, Ala uliaB
d& $odişul/ransilvaniei, St#tu $alm# ar# Cot, $oiana/Zapului, Ala ulia&
4& ndic# seria corect scris#:

a& secolul al KlK/lea, America/de/Nord, $loieşti/Sud, H#t/HrumosB
& secolul al/KK/lea, America de Nord, $loieşti/Sud, H#t HrumosB
c& secolul al KK lea, America/de/Nord, $loieşti Sud, H#t/HrumosB
d& secolul al KlK/lea, America de Nord, $loieşti/Sud, H#t/Hrumos&
)& / $pune-i, domn :e, să mă lase-n pace, că nu-mi văd capul de treabă?
în te;tul de mai sus e;ist#:
a& trei semne de punctua%ieB
& patru semne de punctua%ieB
c& cinci semne de punctua%ieB
d& şase semne de punctua%ie&
& ndic# enun%ul corect scris:
a& 8ai ine mira/va%i de frumuse%e/v#R
& 8ai ine mira/v/a%i de frumuse%e/v/#R
c& 8ai ine mira/v/a%i de frumuse%e/v#R
d& 8ai ine mira/va/%i de frumuse%e/v/#R
'& Mir!ula din enun%ul Era o tăcere adâncă, ca într-o biserică# <8i>ail Sadoveanu= este
întreui%at#
pentru:
a& coordonarea a dou# p#r%i de propo6i%ieB
& coordonarea a dou# p#r%i de vorireB
c& evitarea unei cacofoniiB
d& a desp#r%i atriutul de sustantiv&
-&Qn perioada  septembrie / ' septembrie, pe tronsonul de cale ferată !eteşti - 'onstan"a, din
sud-estul "ării, $('!=-ul anun"ă restric"ii de viteză în circula"ia trenurilor#
n enun%ul de mai sus, cratima este:
a& numai semn de orto!rafieB
& numai semn de punctua%ieB
c& de dou# ori semn de orto!rafie şi de dou# ori semn de punctua%ieB
d& o dat# semn de orto!rafie şi de trei ori semn de punctua%ie&
.&*rietena mea locuieşte în nord-vestul oraşului, pe str# 3orilor, la nr# C[C, într-o casă încon0urată
de copaci bătrâni, umbroşi şi foşnitori#
n fra6a de mai sus e;ist#:
a& trei semne de orto!rafie şi şase semne de punctua%ieB
& patru semne de orto!rafie şi cinci semne de punctua%ieB
c& cinci semne de orto!rafie şi patru semne de punctua%ieB
d& şase semne de orto!rafie şi trei semne de punctua%ie&
1+& ndic#, indiferent de natura lor, num#rul de !reşeli din fra6a: %rebuiam să transcriem lista de
căr"i necesare pentru pregătirea fazei pe şcoală a 'oncursului na"ional ihai Eminescu#
a& dou#B
& treiB
c& patruB
d& cinci&
3& Scrie un te;t de şase / opt r5nduri în care s# întreuin%e6i cel pu%in dou# dintre cele trei tipuri de
parante6e& ;plic# apoi rolul fiec#reia&
4& Scrie un dialo!, de opt replici, în care un adolescent se adresea6# prietenului s#u de aceeaşi v5rst#,
încerc5nd s#/1 convin!# s# mear!# împreun# pe stadion pentru a asista la un meci de ru!i, deşi afar#
plou# şi este foarte fri!& Mei folosi minimum şase semne orto!rafice şi de punctua%ie diferite şi vei
e;plica apoi rolul fiec#ruia, în te;t&
*I#C!L! *% T%+T
1& e;tul de mai "os a fost reprodus dintr/un roman popular despre via%a lui Ale;andru cel 8are cu
mare circula%ie în secolul al KM/lea, în %#rile rom5ne& Compar#, într/un eseu de circa o pa!in#,
vi6iunea popular# despre re!ele macedonean, cu aceea din alada lui ?oinaş precum şi cu descrierea
din Vie8i +araee a lui #lutar29 de la pa!& 1-&
)ntr-o noapte se înfă"işă comisul lui !ilip şi zise+

 împărate !ilip, astăzi a fătat o iapă un mânz minunat, este roşu şi cu un corn între urechi de
un
cot de lung#
!ilip-craiul, auzind aceasta, se miră de aşa cal minunat şi frumos, şi porunci să facă gra0d de fier#
i făcu gra0d de fier şi băgară iapa cu mânzul în gra0d& şi mânzul crescu frumos şi se făcu foarte rău#
i pe cine 0udecau de moarte acolo îl băgau, şi calul cu rea moarte îl omora& şi nimeni nu cuteza să se
apropie de cal, fără numai comisul lui#
)ară într-o zi se apropie Ale;andru de gra0d şi băgă mâna pe fereastră& şi calul veni la el şi se plecă
ca un 0une şi râncheză încetinel, cu blânde"ă, ca la domnul său& şi Ale;andru apucă pe Ducipal de corn
şi de ureche, şi calul nimic nu-i făcu# i de multe ori s-a dus la fereastră#
şi-l)ntr-altă zi merse
scoase afară# Ale;andru şi,
i, încălecând pe stricând
Ducipal lacătul de la
neînvă"at, ieşigra0d,
afarăpuse frâul în!ilip
pe poartă# capul calului
văzu şi aşeză
aceasta şaua
din foişor
şi se spăimântă foarte, văzând cocon mic pe cal rău şi neînvă"at& şi porunci să încalece to"i boierii
degrab să meargă după Ale;andru# i încălecară pe cai buni şi ageri, şi alergară la poarta cetă"ii, ce
se cheamă K cursul cailor M, şi se opriră acolo, şi Ale;andru zise+
 Acum boieri, să alergăm caii?
i Ale;andru ieşi înaintea boierilor şi nu-l mai zărea nimenea& numai praful se vedea învăluind# i
sosiră la poartă, şi era acolo un pârâu adune, de cincisprezece co"i de larg& şi-l sări Ale;andru# i se
sperie !ilip şi zise+
 'ăuta"i în râu, că va fi pierit coconul?
i căutară şi nu-l găsiră& ci îl văzură viind din cealaltă parte ca un viteaz& şi intră în cetate, şi boierii to"i
descălecară, şi se închinară ca unui împărat# !ilip zise+
 Soieri? 'um vi se pare fiul meu şezândpe cal $amănă cu Eraclie-împăratul, viteaz peste to"i
vite
0ii#
i se mirau cu to"ii de cocon mic pe cal neînvă"at şi sperios să şadă? 3ise !ilip+
 $ă şti"i, boieri, că va fi vai de acela ce va veni de acum înainte cu sabia spre macedoneni, că
de
mâna lui Ale;andru pieri-va şi de macedoneni gonit va fi?
!ilip-craiul dintr-acea zi strânse o mie de voinici de vârsta lui Ale;andru, să fie cu el, să-i înve"e a
săgeta şi să umble cu el la vânat# <***, Aea$dria)
2& Alc#tuieşte o ilio!rafie tematic# de dou# / trei titluri, despre via%a lui Ale;andru cel 8are&
3& Caut#, împreun# cu al%i cole!i, foto!rafii, ilustra%ii despre locurile pe unde a trecut Ale;andru în
campaniile sale pentru a alc#tui un portofoliu tematic&
&@=O2A+34Ă?3
TEKTE AUKILIARE
loan #eculce 5c. @(B)  @B*,8- cronicar moldo3ean. Hatman n tim!l scrtei domnii a li 9imitrie Cantemir- se
re1/ia0$ al$tri de acesta n Rsia- a!oi n ;olonia. Re3ine n "ar$ d!$ no$ ani. O!era sa ca!ital$- Le'oise:ul
Ţ!rii 8oldo0ei de la Dabi>a Vod! 5$! la a doua do"$ie a lui Co$s'a$'i$ 8a0rocorda'1 !recedat$ de *) de
le/ende istorice cnoscte s% nmele de O sa"! de cu0i$'e1 nce!e s$ o scrie d!$ @B&&.
( SA8A ? CFMN
<fra!mente=
de loan Neculce
A& M& tefan-vodă cel Sun, când s-au apucat să facă mănăstirea *utna, au tras cu arcul tefan-vodă
dintr-un
în oltariu#vârvu de munte
i iaste ce iaste
mult locu lângăaumănăstire#
de unde tras până i
launde au agiunsu
mănăstire# *us-ausăgiata,
şi pre acolo au făcutdeprestolul,
trii boernaşi au tras,
pre vătavul de copii din casă şi pre doi copii de casă# Decii unde au căzut săgiata vătavului de copii au
făcut poarta, iar unde au căzut săgiata unui copil din casă au făcut clopotni"a# )ar un copil din casă
zicu să fie întrecut pe tefan-vodă şi să-i fie căzut săgiata într-un deluşel ce se chiamă $ion, ce iaste
lângă mănăstire# i iaste sămnu un stâlp de piiatră# i zic să-i fie tăiat capul acolo# Dar întru adevăr nu
se ştie, numai oamenii asia povestescu#
& M& tefan-vodă cel Sun, când s-au bătut cu Rroit ungurul, precum zicu unii la 'aşen, iar letopise"ul
scrie că s-au bătut la $cheia pe $iretiu, au fost căzut calul cu tefan-vodă în războiu# )ară un *urice
aprodul i-au dat calul lui# i nu putea în grabă încăleca tefan-vodă, fiind om micu# i au zis *urice
aprodul+ ,,Doamne, eu mă voi face o movilită, şi vino de te sui pe mine şi încalecăM# i s-au suit pe
dânsul tefan-vodă şi au încălecat pre cal# i atuncea au zis tefan-vodă+ K$ărace *urece, de oi scăpa
eu şi tu, atuncea "i-i schimba numeli din *urece, ovilăM# i au dat Dumnezeu şi au scăpat amândoi# i
l-au şi făcut boiar, armaş mare, pre *urece# i dintru acel *ureci aprodul s-au tras niamul ovileştilor,
de au agiunsu de au fost şi domni dintru acel niam# Dar şi aprozii atuncea nu era din oameni proşti,
cum sînt acum, ce era tot ficiori de boiari# i portul lor+ era îmbrăca"i cu şarvanale, cu cabani"e# Aşea
trebuia şi acum să să afle slugi, să slu0ască stăpânului, şi stăpânul să miluiască pre sluga aşea#
C& )ntr-acesta an venit-au Rroit cu oaste de la unguri asupra lui

tefan vodă, căruia i-au ieşitu tefan vodă înainte cu oaste pre
$iretiu la chei şi dându războiu vite0eşte despre amândouă păr"ile,
într-o luni, martie G zile, pierdu Rroit războiul şi oastea, mai apoi
şi capul, însă cu mare prime0die lui tefan vodă, că s-au pomenit
cu calul 0os, pu"in de n-au încăput în mîinile vră0maşului său# ai
apoi Rroit fiindu prins viu de tefan vodă, i-au tăiat capul#
<Iri!ore Frec>e, !e*#+ise8u &2rii M#d#"ei)
Puncte de reper
Cele trei te:te scot n e3iden"$
cDte3a tr$s$tri ale !ersonalit$"ii li 9ICȚIONAR
te1an cel Mare.
Te:tl A. adce n !rim!lan prestol9 s&n& / mas# din mi"locul altarului unei iserici, pe care se
1irea 3iolentor/olioas$ a 3oie3od %in oiectele necesare oficierii litur!>iei
li- s!$rat c$ a 1ost ntrect la oltar%u9 s&n& / altar
tra/erea c arcl de nl dintre
s!#i #i con1irmDnd ast1el a1irma"ia &(ta&9 s&m& / conduc#tor
sau de oşteni ai domniei al unui anumit !rup de curteni, de slu"aşi
din !ortretl li Urec7e  mânios şi cop%l 'e cas# / t5n#r slu"itor domnesc
dera$u v!rs!toriu de sâne nevi# apro'9 s&m& / slu"aş m#runt de curte, îns#rcinat cu transmiterea
novat* de multe ori la ospeţe unor porunci
omorâia f!r! "udeţu  1orma 3er%al$ arma:9 s&m& / dre!#tor îns#rcinat cu aplicarea pedepselor, inclusiv
-ic Ls!#i fie t!iat capul acolo0 trans a celor capitale
1erDnd tot#i res!onsa%ilitatea !en omF prost9 ad"& / <om= de r5nd, f#r# ran!
tr 3eridicitatea in1orma"iei as!ra :ar&ana9 s&f& / >ain# de parad# purtat# de slu"aşii domneşti
srsei !o!lare de la care croni ca)an%7(9 s&f& / mantie de ceremonie a domnilor rom5ni îml#nit#
carl a !relato. cu samur şi cusut# cu fireturi
Te:tele <. #i C. relatea0$ K$G(AA KFGF
emarc# modul arupt în care încep şi se termin# te;tele& Cei doi
acela#i
Urec7e le3eniment.
interesea0$;ens$ri/ore
doar cronicari i!nor# te>nicile de captare a aten%iei cititorului, deşi,
ntDm!larea ca atare- sin/rl intuitiv, folosesc c5teva dintre procedeele specifice ale povestirii&
detali care iese din ram$G 1iind dentific# asemenea procedee&
c$derea de !e cal a domnli- 1& Hii atent la sc>imarea formulei de referire, tefan-vodă - la
!este care trece tot#i re!ede- cDt$ Iri!ore Frec>e, tefan-vodă cel Sun / la on Neculce, semn al
3reme l!ta se 3a 1i terminat c felului în care se modific#, în timp, vi6iunea asupra domnului&
%ine. La Neclce n sc7im%- e3eni 2& Iri!ore Frec>e îl descrie pe Ştefan ca fiind om nu mare de stat&
mentl central este tocmai Neculce îl numeşte om micu# H#r# îndoial# c# felul diferit de a/i
!ierderea calli- ntDm!lare a/ra descrie statura nu este înt5mpl#torB încearc# s# !#seşti o e;pli/
3at$ de statra m$rnt$ a 3oie3o ca%ie pentru aceast# diferen%#&
dli- care ni !ermite s$ ncalece 3& ###"i-i schimba numeli din *urece, ovilă nu repre6int# doar o
#or n ire#l l!tei. ;entr prolem# de onomastic#B sc>imarea numelui implic# totodat#
!o3estitor am$nntl de3ine otaculoas#
sc>imare a statutului social, în ca6ul de fa%# o în#l%are spec/
esen"ial- deoarece i !ermite s$ con în ran!&
striasc$ n !ortret n mi#careG- n 4& Ce tr#s#turi ale lui Ştefan, eviden%iate de Frec>e în portre/tul/
care 1iecare /est #i 1iecare c3Dnt al re6umat, se re!#sesc în le!enda lui Neculce despre aprodul
celor do$ !ersonae contri%ie la $urece7
contrarea caracterelor. N mai )& ?ar în relatarea lui Frec>e despre aceeaşi #t#lie7
este doar o e1i/ie- ci ima/inea 3ie a MAGFA CFNO
ni om ener/ic #i nest$!Dnit- ca!a A$GCAȚ
%il s$ ia 7ot$rDri ra!ide n sita"ii e6um# le!enda despre aprodul $urece, în ma;imum trei r5nduri&
limit$- /ata s$ r$s!l$teasc$ !e 1& Scrie o caracteri6are a lui Ştefan, de dou#6eci / trei6eci de r5n/
m$sr$ cral. Se !oate o%ser3a n duri, valorific5nd doar informa%iile oferite de te;tul reprodus
acest ca0 cm !o3estitorl !rel mai sus&
crea0$ realitatea trans1ormDndo n 2& Compar#
ceea ce aiinforma%iile cronicarilor
aflat din manualul despre
t#u de Ştefan
istorie& stecel
util8are
s# ai cu
în
ficţiune #i con1erindi ast1el
atri%tele o!erei de art$. vedere şi e;plica%iile de la pa!& . şi -+ despre te;tele fic%ionale
şi cele nonfic%ionale, cu prec#dere pe acelea despre scopul
comunic#rii&
'OD&+&
63CȚ3N2& Ș3 @&A+34A4&
8oto: Aurul îl cercăm în foc, iar pe prieteni în vremi de restrişte#
5)socrate, OG - N î# Rr#6
NAINTE 9E TEKT
1& I5ndi%i/v# fiecare şivostru

s# le ai# prietenul numi%iceldou#
mai/un&
trei calit#%i pe care a%i dori
Titu Maiore:cu 5@'*+  @2@B8-
critic #i estetician. O%"ine- la @2 ani- 2& Horma%i apoi !rupe de c5te patru / cinci cole!i şi discuta%i pen/
n @',2- n doctorat n 1ilo0o1ie la tru a c#dea de acord asupra calit#%ilor unui prieten adev#rat&
iessen- n ermania #i- doi ani mai 3& ;tinde%i discu%ia pe aceast# tem# la întrea!a clas# pentru a sta/
tDr0i- la ;aris- o licen"$ n dre!t #i ili punctele comune&
na n litere. ntemeia0$ la la#i- n
@'(&- al$tri de al"i cD"i3a tineri 3eni"i MI8AI EMINESCU - TITU MAI!RESCU -
#i ei de la stdii din str$in$tate-
societatea Ju$i"ea care 3a reni ep%stolar -
mari 3alori cltrale romDne#ti din
ltimele decenii ale sec. al KlKlea- Biena O4CG februarie CNNO
!recm
Sla3ici- IonMi7ai Eminesc-
Crean/$- loan
I.L.Cara/iale. $timabile domnule aiorescu,
9in anl @'(B este mem%r al
Societ$"ii Academice. Astăzi, ieşind din casa de sănătate pentru vreo două ore, mă
folosesc de vizita ce o fac nepotului D-voastră, d-lui *opasu, pen-
tru a Bă adresa aceste şiruri# $unt mai bine de trei săptămâni de
când au încetat toate simptomele boalei de care am suferit, încât,
dacă ar fi stat în putin"a mea, aş fi părăsit institutul, fie pentru a
schimba mediul în care mă aflu, fie pentru a mă întoarce în "ară#
'u toate acestea nu ştiu dacă, pentru un asemenea sfârşit, va fi cu
putin"ă a se realiza mi0loacele necesare#
Amintirea stării mele trecute e foarte slabă, încât pe mine în-
sumi mă miră lungimea timpului, în decursul căruia nu mi-am
putut da seama de nimic# *unând în socoteala acelei stări toate
nea0unsurile şi supărările pe care le-am putut cauza atât D-voas-
tră cât şi altor amici binevoitori, cutez a solicita din nou îngă-
duin"a D-voastră şi a vă cere ca, prin câteva şiruri, să mă lămuri"i
dacă am perspectiva de-a mă întoarce curând în "ară# )n aşteptarea
unui răspuns, rămân al D-voastre
cu toată supunerea şi stima,
# Eminescu
Completează9ţi cunoştinţele pu$licat =ocec  este 3or%a de !riml 3olm de !oe0ii al li Eminesc-
*PF fe$ruarie # stil 3ec7iP stil no. a!$rt !rin /ria li Tit Maioresc la Editra Socec \ Com!. n ltimele
...volumul de poe-ii ce ţi l#a 0ile ale anli @''&- dar care are nscris !e !a/ina de /ard$ anl @''*.
Domnului Eminescu
])E(,
2ber-
Dobling
in der
Reilanst
alt
/eidesd
orf-
2berste
iner
)ubite domnule Eminescu,
i scrisoarea D-tale cătră

mine şi scrisoarea de mai
nainte cătră 'hibici le-am cetit
eu cu familia mea şi cu to"i
amicii D-tale cu nespusă
bucurie# 'ăci ne-aufost dovada
sigură despre(udeplina
însănătoşire# te miraD-tale
că-"i
vorbesc mai întâi de bucurie,
deşi amândouă scrisorile sunt triste şi concepute sub un fel de

Kdeprimare a moraluluiM, cum ar zice galomanii noştri# 'ăci eu
cred că triste"ea D-tale trecătoare şi desigur neîntemeiată, pentru
noi rămâne dar bucurie curată#
Bezi, D-le Eminescu, diagnoza stării D-tale trecute este astăzi cu
putin"ă şi este absolut favorabilă# $e vede că din cauza căldurilor
mari, ce erau pe la noi în iunie CNN, D-ta ai început să suferi de o
meningită sau inflama"ie a pieli"ei creierilor, mai întâi acută, apoi
cronică, din care cauză ai avut un delir continuu de peste F luni,
până când s-a terminat procesul inflama"iunii# )n tot timpul acestui
vis îndelungat ai fost de o veselie e;uberantă, încât e păcat că nu ai
păstrat nici o aducere aminte a trecutului imediat# Ei, acum ai ieşit
din vis, precum trebuiai să ieşi, şi "i-ai recâştigat conştiin"a# De-aci
nu po"i lua motiv pentru atâta greutate sufletească, cu tot pesimismul
D-tale# (ici gri0i materiale nu trebuie să ai# )n privin"a aceasta iată
cum stau lucrurile# 'hibici pleacă poimâine duminică la Biena şi va
fi dar luni la O ore la D-ta la 2ber-Dobling, precum "i-am telegrafi-
at alaltăieri# El vine pentru ca, în în"elegere cu dr# 2bersteiner şi
după sfatul lui, să te scoată din )nstitut şi să facă împreună cu D-ta
o e;cursiune de vreo G săptămâni spre sudul Alpilor, poate până la
Benezia, *adua sau !loren"a# Are mi0loace băneşti pentru aceasta
precum şi - se-n"elege - pentru împrospătarea garderobei D-tale,
care va fi stat şi ea ca-n vis în aceste L luni#
După aceasta, dacă nu va fi indicată vreo cură de băi, la Rali
de e;emplu, vă ve"i întoarce împreună în "ară unde trebuie să te
mai odihneşti câteva luni, pentru a te întrema fiziceşte deplin#
%eodor =osetti te invită să petreci aceste luni la moşia lui $oleştii,
unde î"i va pregăti primirea în modul cum vei dori D-ta#
După aceasta, aşadar pe la august, în urma intervenirei =eginei
5'armen $Zlva6, care î"i poartă cel mai sincer interes, vei fi numit
în vreo func"ie care să-"i convină, de e;emplu bibliotecar al
Universită"ii# De aici în"elegi că despre vreo îngri0ire pentru e;is-
ten"a
DeD-tale materială,
vreai să ştii cu ceînmi0loace
viitor, nueşti
poate fi vorba#
sus"inut deocamdată
Sine, Domnule Eminescu, suntem noi aşa de străini unii cu
al"ii (u ştii D-ta iubirea şi 5dacă-mi dai voie să întrebuin"ez acest
cuvânt e;act, deşi este mai tare6 admira"ia adeseori entuziastă ce o
am şi eu şi tot cercul nostru literar pentru D-ta, pentru poeziile D-
tale, pentru toată lucrarea D-tale literară şi politică Dar a fost o
adevărată e;plosiune de iubire cu cari noi to"i prieteni D-tale şi
nu numai aceştia am contribuit pentru pu"inele trebuin"e materiale
ce le reclamă situa"ia# i n-ai fi făcut şi D-ta tot aşa din mult pu"i-
nul ce l-ai fi avut când ar fi fost vorba de orice amic, necum de un
amic de valoarea D-tale
Acum
$ocec, trebuie
după să ştiimeu,
îndemnul că în
volumul de poezii
Dechemvrie anulce "i l-aa publicat
trecut, avut cel
mai mare succes, aşa încât $ocec stă încă uimit# )n aceste L săp-
tămâni de la apari"iunea lui, s-au vândut L[[ de e;emplare& o mie
este toată edi"ia şi de pe acum trebuie să te gândeşti la edi"ia a
doua, care va fi reclamată pe la toamnă şi în care vei putea face
toate îndreptările ce le crezi de trebuin"ă# *oeziile D-tale sunt azi
cetite de toate cucoanele, de la *alat până la mahalaua %irchileşti,
şi la întoarcerea în "ară te vei trezi cel mai popular scriitor al
=omâniei# Aşa cam este, dar tot nu este rău, când te sim"i primit cu
atâta iubire de compatrio"ii tăi#
Puncte de reper Aşadar, fii fără gri0ă, redobândeşte-"i acea filozofie impersona-
Cele do$ scrisori snt le/ate
lă ce o aveai întotdeauna, adaugă-i ceva veselie şi petrece în e;cur-
sia prin frumoasa )talie şi, la întoarcere, mai încălzeşte-ne mintea
de o !erioad$ di1icil$ a 3ie"ii !oet
li- !e cDnd se a1la internat la
cu o rază din geniul D-tale poetic, care este şi va rămâne cea mai
Viena- n clinica doctorli
înaltă încorporare a inteligen"ei române#
/a revedere cu bine şi o caldă strângere de mână de la to"i, de
O%ersteiner- d!$ ce 1sese tratat
la to"i prietenii şi mai ales de la
1$r$ scces- 3reme de a!roa!e trei
lni- n 3ara anli @''&- la < al D-tale aiorescu
devotat %#
cre#ti- n Sanatoril CaritasG.
ai scrie-mi câte un rând din )talia, dacă ai vreme în mi0locul
Cores!onden"a li Eminesc din
impresiilor de acolo#
acea !erioad$- cDnd a%ia se tre0ise
D)'Ț)2(A=
din ln/a r$t$cire- tr$dea0$- cm
scria . C$linesc- o chi$-uinţ! în#
1aloman9 s&m& / persoan# care admir# f#r# re6erve <şi f#r# spirit
delunat! asupra tuturor punctelor,
critic= tot ceea ce apar%ine france6ilor sau vine de la ei
o ri"! calirafic! deose$it!, o
EX#L!RAREA TEXTULUI
ov!ire şi o teamere ca nu cumva un
$timabile domnule aiorescu
fir rupt al fra-ei s! dea de ândit 1& dentific#, în prima scrisoare, conven%ii ale stilului epistolar&
asupra s!n!t!ţii sale mintale. 2& Hormula de adresare depinde de partener şi de conte;t& mi%#torul
R$s!nsl li Maioresc este tot este necesar s#/şi alea!# cu !ri"# lima"ul care treuie s# fie în acord
cu formula ini%ial#& în acest ca6, formula de adresare este e;trem de
a#a de calclat
dar din moti3e n !ri3in"aElnan"elor-
di1erite. ncearc$ protocolar#& dentific#, în cuprinsul primei scrisori, cuvinteJ struc/
s$ menae0e ssce!ti%ilitatea turi, !rafii care s# demonstre6e consecven%a emi%#torului în ceea ce
ndre!t$"it$ a !oetli care se priveşte comunicarea cu receptorul&
3edea !s n sita"ia de a 1i 3& Care cre6i c# este scopul scrisorii lui 8i>ai minescu7
de!endent de %ani str$ini- c7iar
dac$ ai nor !rieteni- dar #i s$ mini
)ubite domnule Eminescu
mali0e0e e1ectele %olii nse#i- !en 1& (serv# c# formula de adresare folosit# de 8aiorescu în scrisoarea
tr ai ridica morall. Nici o 1ra0$ n sa este diferita de cea din scrisoarea lui minescu& Şi tonul este altul,
este scris$ la ntDm!lare- totl este în acord cu formula ini%ial#& Ale!e dintre urm#toarele e;plica%ii
/Dndit min"ios4 a1irmarea %criei motivulJ motivele potrivitJ e şi "ustific#/%i op%iunea:
ttror- la citirea nor 3e#ti- n 1ond- / diferen%a de v5rst# dintre e;peditor şi destinatar
atDt de triste- descrierea c accente / respectul
#or /lme"e a ca0elor #i sim! / prietenia
tomelor %olii- itineraril e:crsiei n / dorin%a de a/1 încura"a pe poet dup# lun!a oal#
Italia #i a!oi 3acan"a la mo#ia / diferen%a de statut social
Sole#ti- interesl Re/inei- sl%a / familiaritatea&
si/r$ de %i%liotecar- in1orma"ia 2& dentific#, în cuprinsul celei de a doua scrisori, cuvinteJ structuri
des!re sccesl de !%lic- dar #i care s# demonstre6e consecven%a emi%#torului în ceea ce
1inanciar al 3olmli s$ de !oe0ii. priveşte comunicarea cu receptorul&
Iar ntre atDtea in1orma"ii 3& ;plic# rostul ultimului r5nd al scrisorii, cel care urmea6# dup#
lini#titoare- strecrat$ a!arent semn#tur#&
ntDm!l$tor- m$rtrisirea admira"iei
sale !entr !oet #i mimali0area $ă citim printre rânduri
e1ortrilor 1inanciare ale !rietenilor- 1& în fond, amele te;te comunic# mai mult dec5t o fac cuvintele&
mai ales c$- se arat$ si/r Ce ai putea
Maioresc- n#ai fi f!cut şi D#ta tot dintre cei doideduce din acest
parteneri7 sc>imrela%iile
?ar despre epistolar, despre
dintre ei7 fiecare
aşa din mult puţinul ce l#ai fi avut 2& Cre6i c# pulicarea coresponden%ei private a oamenilor de
când ar fi fost vor$a de orice amic, seam# este un lucru enefic pentru posteritatea acestora7
necum de un amic de valoarea D# ?iscuta%i pe !rupe de c5te patru / cinci cole!i& ;tinde%i apoi
tale discu%ia la nivelul între!ii clase&
Corespon'en7( pr%&at( :% o$%c%al(
Corespon'en7a este un sc>im de scrisori între dou# sau mai multe persoane&
Tele1rama este o comunicare <scurt#= la distan%# transmis# prin mi"loacele cele mai rapide
<tele!raf, telefon=& ?ac# este e;pediat# de la un oficiu poştal, este necesar# completarea unui for/
mular& ?ac# este transmis# prin telefon, prin intermediul unui serviciu special, se dictea6#&
E-ma%l <poşta electronic#= este cel mai nou mod de a coresponda& $entru aceasta este îns#
necesar# o cone;iune la nternet& @Hormularul este în lima en!le6# şi are urm#toarele rurici:
o: adresa destinataruluiT rom" adresa
e;ditorului: se imprim# automatT
Su)ect" completarea nu este oli!atorieB repre6int# o formulare scurt# despre con%inutul mesa"uluiT Ce:
se completea6# în ca6ul în care acelaşi mesa" se doreşte a fi e;pediat şi altui destinatarT 6ec" se
completea6# în ca6ul în care se doreşte ca mesa"ul s# fie e;pediat unui al treilea, al patrulea etc&
destinatarT Attac2e'" ofer# posiilitatea ataş#rii unui document aflat într/un fişier al
computeruluiT
în scrierea mesa"ului se foloseşte alfaetul limii en!le6e <f#r# diacritice=&
SMS este arevierea pentru @s>ort messa!e sent, prin care se desemnea6# scurte mesa"e
transmise prin intermediul telefonului moil&
6%letul este o scrisoare de c5teva r5nduri prin care se transmit, de oicei într/un lima" infor/
mai, scurte comunic#ri <informa%ii, între#ri, ru!#min%i etc=&
D Cartea po:tal( <vederea= este un tip de coresponden%# reali6at pe un suport de carton care are
pe una dintre fe%e imprimat# o ima!ine, iar pe verso, un spa%iu pentru adres# şi timru şi un alt
spa%iu, mai restr5ns, re6ervat pentru scrierea te;tului& Cartea poştal# nu se pune în plic&
Scr%soarea este un te;t prin care un emi%#tor comunic# unui destinatar informa%ii, e;prim#
sentimente, opinii, atitudini, mul%umeşte pentru ceva, face o invita%ie etc&
'oresponden"a privată poate fi familial#, de dra!oste, amical#&
'oresponden"a oficială este cea adresat# unor institu%ii sau unui partener de afaceri&
'onven"iile unei scrisori presupun, în ordine: indicarea datei şi a locului, formula de adresare,
introducereaT, cuprinsul, formula de înc>eiere, semn#tura, post/scriptumJ $&S&T&
D Aten7%eQ la aşe6area în pa!in# a te;tului şi, nu în ultimul r5nd, la ale!erea tipul de >5rtie: data
şi locul se scriu, de re!ul#, în col%ul din dreapta, susB formula de adresare este coor5t# cu cel
pu%in doi / trei centimetri fa%# de mar!inea de sus a pa!inii şi se scrie, de re!ul#, la mi"locul
r5nduluiB între formula de adresare şi introducereTJ cuprins se las# tot un spa%iu de doi / trei cen/
timetri şi se foloseşte alineatulB formula de înc>eiere se plasea6# în dreapta pa!inii şi se desparte
de semn#tur# prin vir!ul#B semn#tura se aşa6# un r5nd mai "osB post/scriptum/ul poate fi marcat
distinct prin arevierea $&S& sau printr/un r5nd lier, dup# semn#tur#& $entru coresponden%a ofi/
cial# este necesar# oli!atoriu o coal# al#, de format A4 <ministerial#=& în ca6ul coresponden%ei
private, ale!erea >5rtiei <format, culoare etc&= este dependent# de partener şi conte;t&
A/ 'lu0, N decembrie
Dragă CHF
=adule,
De-abia am parcurs epistola ta - şi vestea că ve"i veni de revelion m-a făcut atât de bucuros, încât
î"i răspund imediat, deşi ştiu că nu-mi vei citi acest răspuns până la reîntoarcerea de la Sraşov# 5Dar
cum oare nu po"i întreprinde o Ha$4i82 la 'lu0 - mai ales acum, după evenimentul menit să-"i spo-
rească atu-ul#6
$âmbătă a avut loc sărbătorirea lui Agârbiceanu# %oasturile lui Enescu, subsemnatul, $ârbu,
%odoran şi Salotă 5al meu+ Sc.i82 a is*#ria r#ma$uui r#m-$esc) / şi apoi răspunsul bătrânului
admirabil de vitalitate# i ca în C#$cer*u bengescian, toată lumea, plus Slaga etc# ###până la =egman,
- azi, la înmormântarea bietului Dumitru *opovici, surpat brusc# -am în"eles e;traordinar de bine cu
el şi ne-ar fi fost - academic - de mare folos# =ecent de tot, mi-a adus de la Sucureşti Fabuee lui
\rîlov- Arghezi, ca o curiozitate 5mi s-a părut foarte interesant la bătrânul Agârbiceanu mărturisirea
că-i place Arghezi?6#
-am ocupat de istoria românilor, paralel cu reluarea studiului filozofiei lui Aristotel#
Din ce în ce mai mult, Slaga crede că eu sunt EcXermann -şi-mi spune tot felul de lucruri?###
)(
*#$#
=evelionul va fi intim şi simplu# 'ostă F[ de lei de persoană# Dacă po"i, trimite urgent banii#
<& Ne!oi%escu, adu Stanca, U$ r#ma$ e+is*#ar)
6/
$unbătă de0unez la '-nul)ancu -Dresda ###2i, mamă?
Car&
<&G&Cara!iale,
'oresponden"ă6
C7 !eti"ule
dragă,
(u te supăra dacă nu-"i scriu numaidecât după ce-"i primesc scrisorile, dar în adevăr înot în
stele# Acuma m/auT apucat frigurile versului şi vei vedea în curând ceea ce scriu# îndată ce mă voi
muta de aici, î"i trimit bani de drum& pân-atunci K/egendaM la care lucrez va fi gata şi fiindcă
luceafărul răsare în această legendă, tu nu vei fi geloasă pe el, fetitul meu gingaş şi mititel, şi nu te-i
supăra că nu-"i scriu imediat, nici că nu-"i scriu mult# 'red că e un gen cu totul nou acela pe care-l cul
tiv acum# E de-o linişte perfectă, Beronică, e senin ca amorul meu împăcat, senin ca zilele de aur ce mi
le-ai dăruit# 'ăci tu eşti regina stelelor din cerul meu şi regina gândurilor mele - graziosa - grazzio-
sissima donna -pe care o sărut de mii de ori în somn şi trează şi mă plec ei ca robul din,, 2 mie şi una
de nop"iM#
5 apr%l%e 1--2 min
<8i>ai minescu / Meronic# 8iele, Ducea mea d#am$2 Emi$u meu iubi* c#res+#$de$82 i$e0
di*2)
D/
(u-mi răspunzi la $$ rostit es em esT J Eu î"i scriu atât de des#
<versuri dintr/un şla!#r la mod# al acestor ani=
E/
Stimate ?/le doUtor,
Bă trimit tutulor o salutare de la mare# ă-ntorc îndată acasă,

unde vă aştept#
'u fră"ească dragoste,
'ar
# <&G&Cara!iale,
'oresponden"ă6
H&
Dragă
=elu,
Am aici şi poemele lui Slaga şi antologia lui de poezii populare# &&&T 3ilele trecute am recitit
!ucea32ru/ (u are pereche în toată literatura franceză 5destul de săracă, de altminteri6# icile poeme
pe care mi le-ai trimis sunt foarte frumoase# 'e limbă avem? (u cunosc alta mai poetică# Din păcate, e
intraductibilă# %radus, Eminescu devine aproape caraghios, oricum, teribil de minor şi învechit#
/iteratura noastră este şi va rămâne complet necunoscută în străinătate, fiindcă nu avem prozatori
mari#
Pi-am trimis acum două săptămâni nişte căr"i#
'u drag, /u" <mil Cioran, Scris#ri c2*re cei
de0acas2)
I&
Serlin, CO#[G#CHC
*rogramul fiind numai pentru ini"ia"i, aştept restaurant după conzert salut,
'aragiale <&G& Cara!iale,
C#res+#$de$82)
8/
&&& ca cred ca cred ca cred ca s/a locat serverul cole!iului de nu ne/au a"uns mesa"ele, io am trimis
unul dup# t5r!ul de carte, ii retranscriu aici pana la urma m/am decis: ci#ra$ si i#$esc# i$ 3a*a
+#s*m#der$i*a*ii/ asta/i tema, rema si cu
sem<a=& oare o fi ine7 oare nu7 tusei la t5r! in 6i de s5m#ta, luat c5rti,
!#sit prieteni, #ut ere etc etc& sunt indra!ostit de cei de la editura idea desi!nhprint, cei de scot si
alUoonul& cele mai une cart6i& imi pare rau ca n/am !#sit
si apostroful&
la suiectele de romana recunosc ca nu m/am uitat, le/am re6olvat pe cele de france6a, sa ştiu o
treaa, in s#pt#m5na asta sper sa fac si romana, tre^ sa ma apuc un peu si de ac, cu toate cele o las un
pic maimie
dra!i moale,
ar fi cum ar fi>ttp:JJ&deviantart&com&
si siteul cititul de pessoa sau de ma6ilescu& sauundepicut6
daca ave%i anulescu& <in tandem
de tempus cu lucrurile
lier, n/ar strica=
ce p#rere ave%i despre mi>aela constantinescu <postmodernismul, forme in mişcare si postJpost/
modernismul: cultura divertismentului / mi se pare o super!rea, o me!atare si parca n/ar fi femeie=&
in final, tin sa va si!ur ca proiectul are o vara la dispo6i%ie, in care nu voi lipsi dec5t ' 6ile la ta#ra
de "urnalistica, ma feresc de calculator, e o oma vie, i= sar si!uran%ele de 3 ori pe 6i din cau6a lui si
ii= nu ma a%in sa nu ma 9oc in adoe p>otos>op& de aceea nu l/am mai dec>is de ceva vreme, imi
cer scu6e, al dvs& elev revi!orat de t5r!ul
de carte ctin viU T
A$GCAȚ
1& Citeşte cu aten%ie cele şapte te;te reproduse mai sus <A& / &= şi completea6# a doua coloan# cu litera
care corespunde tipului de coresponden%# indicat în prima coloan#&
ele!ram#
/mail
S8S
ilet
Carte poştal#
Scrisoare
2& ma!inea6#/%i urm#toarea situa%ie: e numeşti milJ milia $opescu, ai fost într/o e;cursie împre/
un# cu mai mul%i cole!i, iar acum te întorci acas#& Mrei s# anun%i p#rin%ilor 6iua întoarcerii, dar anii
sunt pe sf5rşite& Ai completat un formular de tele!ram#, îns# cost# prea mult şi treuie s#/i scurte6i
con%inutul cu e;act 6ece cuvinte& escrie urm#torul te;t, astfel înc5t s# po%i îndeplini cerin%a, respec/
t5nd totodat# conven%iile specifice acestui tip de scriere: Dragii mei,
$osesc
Ba rog mâine
să mă ora CH, cugară#
aştepta"i acceleratul numărul CC#
Emil4 Emilia *opescu
3& ma!inea6#/%i urm#toarea situa%ie: e numeşti milJ milia $opescu, aia ai sosit la Siiu unde vei
participa la un concurs de scrim# şi ai trimis p#rin%ilor care locuiesc la raşov, urm#toarea
tele!ram#: $osit cu bine# %otul aici perfect# !ăcut cunoştin"ă adversarii# (u par grozavi# âine
diminea"ă calificările# =evin veşti bune, sper# Emil4Emilia
ransform# tele!rama într/o scrisoare de cinci / 6ece r5nduri, p#str5nd toate informa%iile şi respec/
t5nd conven%iile unui astfel de tip de scriere&
4& Scrie un ilet cole!ului t#u de anc# în care s#/i comunici c# nu ai reuşit înc# s# !#seşti nici la
lir#rie, nici la iliotec# volumul de coresponden%# între minescu şi Meronica 8iele pe care do/
rea%i s#/1 citi%i, dar c# ai o promisiune de la un vecin al t#u, student la Hacultatea de Gitere&
)& ma!inea6#/%i urm#toarea situa%ie: e numeşti milJ milia $opescu şi o a!en%ie de pulicitate %i/a
oferit posiilitatea de a face reclam# pentru produse cosmetice, în vacan%a de var#& Ai >ot#r5t s#
accep%i, pun5nd totuşi nişte condi%ii pe care le/ai formulat într/o scrisoare& edactea6# o scrisoare
adecvat#&
Aten7%eQ #spunsul treuie:
/ s# cuprind# condi%iile precise de acceptare a oferteiB
/ s# fie ferm, clar, redactat într/un stil neutru şi concisB
/ s# fie datat şi semnat&
& ma!inea6#/%i urm#toarea situa%ie: e numeşti milJ milia $opescu în vacan%a de var# ai lucrat c5te
va s#pt#m5ni ca translator la o a!en%ie de turism, dar ai întrerupt colaorarea pentru c# a început
şcoala& ( cunoştin%# a ta, Andrei Anastasiu care tocmai a asolvit liceul, doreşte s# se an!a"e6e pe
locul r#mas vacant şi are nevoie de o recomandare din partea ta& Ma treui s# redacte6i o scrisoare
de recomandare care s# con%in# urm#toarele informa%ii:
/ de c5nd cunoşti persoana recomandat#B
/ care sunt calit#%ile care o îndrept#%esc s# ocupe slu"a solicitat#B
/ care sunt motivele pentru care faci recomandarea&
Aten7%eQ Scrisoarea treuie astfel conceput#, înc5t s# ai# calit#%ile necesare atin!erii scopului:
/ introducerea va men%iona scopul scrisorii, numele solicitantului şi calitatea celui care face reco/
mandareaB
/ con%inutul treuie s# ofere c5t mai multe informa%ii convin!#toare şi relevante despre solicitantB
/ conclu6ia treuie s# fie ferm#B
/ stilul treuie s# fie soru&
'& ma!inea6#/%i urm#toarea situa%ie: e numeşti milJ milia $opescu, te afli într/o e;cursie în str#in#
tate şi, deşi re!re%i, nu po%i participa la s#r#torirea 6ilei de naştere a unicului t#u, care împlineşte
') de ani& edactea6# o scrisoare de felicitare prin care s#/%i ar#%i p#rerea de r#u c# nu eşti de fa%# la
acest eveniment şi s# fransmi%i ur#rile de ine pentru s#r#torit&
Aten7%eQ Scrisoarea treuie s# cuprind#:
// formulele
felicitareaintroductive
propriu/6is#Bşi de înc>eiere scrise într/un re!istru stilistic adecvat rela%iei cu destinatarulB
/ data, locul, semn#tura&
-& ma!inea6#/%i urm#toarea situa%ie: e numeşti milJ milia $opescu& ?oreşti s# active6i într/o soci
etate de protec%ie a animalelor şi, între altele, treuie s# depui o scrisoare de inten%ie prin care s#/%i
motive6i op%iunea& edactea6# o scrisoare adecvat#&
Aten7%eQ e;tul nu treuie s# dep#şeasc# spa%iul special destinat, din formularul de înscriere, care, de
re!ul#, este de cel mult o pa!in#:
/ scopul principal al te;tului este s# convin!# destinatarul de serio6itatea inten%iilor tale şi de cali/
t#%ile care te îndrept#%esc s# aspiri la acest statutB
/ scrisoarea treuie s# respecte normele unui astfel de te;t: claritate, sorietate, preci6ie, stil neutruB
/ treuie s# con%in# men%iuni despre eventualele documente care s#/%i sus%in# afirma%iile&
V2 +r#+u$em u$ c#$curs> DINC!L! DE TEXT

1& $rocura%i, fiecare dintre cole!i, un num#r de cinci / şase formulare tipi6ate diferite <de la #nci,
oficii poştale, firme etc=&
2& Horma%i !rupe de patru / cinci, amesteca%i toate formularele, tra!e%i la sor%i c5te trei dintre ele şi
completa%i/le individual&
3& Merifica%i apoi în !rup corectitudinea complet#rii şi, acolo unde a%i descoperit erori, face%i corec/
turile necesare&
4& C5şti!#torii fiec#rei !rupe vor a"un!e în finala pe clas#, care se va desf#şura dup# aceleaşi re!uli,
p5n# la desemnarea campionului&
M!DELE
TEXTE AUXILIARE 8oto: (u ceda nenorocirii, ci înfrunt-o cu şi mai multă bărbă"ie#
5Birgiliu, LH - CH î# Rr#6
Completează9ţi cunoştinţele Art# # - 5C6 încadrarea într-o categorie de persoane cu

tephen H7 )aJing 5n. handicap care necesită protec"ie specială în raport cu
@2*)8 este titlarl catedrei de gradul de handicap se atestă, atât pentru adul"i, cât şi
matematic$ de la Uni3ersitatea pentru copii, potrivit criteriilor de diagnostic anatomo-
Cam%rid/e- din Marea <ritanie- clinic, diagnostic func"ional şi de evaluare a capacită"ii de
considerat de ml"i nl dintre cei muncă şi de autoservire# .radul de handicap - uşor, mediu,
mai str$lci"i
la Einstein accentuatde
1i0icieniDeşi
ncoace. teoreticieni
comisiile şi e;pertiză
de
îşi petrece grav / se medicală
va testa prin certificat emis
a persoanelor de către
cu handicap#
56 )n sensul prezentei ordonan"e de urgentă, prin copil se
viaţa într#un scaun pe rotile, mintea
în"elege persoana care nu a împlinit vârsta de CN ani şi care
lui sclipitoare pare s! cutreiere prin
nu are capacitatea deplină de e;erci"iu# 56 2 dată cu
imensitatea spaţiului şi a timpului
eliberarea certificatelor de încadrare în grade de handicap,
pentru a descoperi secretele uni#
comisiile de e;pertiză medicală a persoanelor cu handicap
versului. 3Ti"e) Cartea care la
pentru adul"i, repsectiv comisiile pentru readaptarea şi
1$ct cele%r !entr marele !%lic-
integrare socială, care să prevadă ac"iunile medicale,
trads$ #i n romDne#te- este
educative, profesionale şi sociale necesare pentru
<cur'! is'orie a 'i"ului 4 De la
2i. 2a$. la .!urile $e.re9 recuperarea, readaptarea, instruirea şi integrarea sau
reintegrarea socială a persoanei cu handicap# 5O6 *entru
elaborarea programului programului individual de
recuperare, readaptare şi integrare socială comisiile de
e;pertiză medicală a
persoanelor cu handicap
pentru adul"i, respectiv
comisiile pentru
protec"ia copilului, în
cazul copiilor cu
handicap, se vor consulta
în mod obligatoriu cu
persoana cu handicap şi,
după caz, cu
reprezentan"ii legali ai
acesteia, precum şi cu
specialişti din diferite
domenii, în func"ie de
specificul fiecărui caz#
5!e4ea $r/ @ di$ 6
iuie 66 +e$*ru
a+r#barea
Ord#$a*ei de
ur4e$82 a
u"er$uui $r/
6@@@ +ri"i$d
+r#*ec8ia
s+ecia2 <i =$cadrarea =$
mu$c2 a +ers#a$e#r cu
.a$dica+)
DISCURS R!STIT LA
AS!CIAŢIA 6RITANICĂ
DE 6!LI NEUR!-
M!T!RII DIN
6IRMIN,8AM9 JN
!CT!M6RIE >?
'e Step2en / aUin!
Solnav de
scleroză laterală
amiotrofică
$unt deseori întrebat ce simt
eu în legătură cu faptul că am
$/A =ăspunsul meu este că nu
simt prea multe# încerc să duc o
via"ă pe cât posibil normală şi
să nu mă gândesc la situa"ia
mea sau să tân0esc după
lucrurile pe care boala mă
împiedică să le fac şi care nu
sunt chiar aşa de multe#
Am avut un şoc foarte
puternic când am descoperit că
sufăr de maladia neuro-
motorie# )n copilărie, n-am fost
niciodată prea bine
Completează9ţi cunoştinţele coordonat fizic# (u eram bun la 0ocurile cu mingea şi poate că din
această cauză nu mă preocupam de sport sau de activită"ile fizice# Dar
mecanica cuantic!  teorie lucrurile păreau că se schimbă atunci când am sosit la 2;ford# Am
de03oltat$ !e %a0a !rinci!ili început să vâslesc şi să fac pe cârmaciul# (u eram destul de bun pen-
cantic al li ;lanc #i !rinci!ili tru nivelul =egatei, dar l-am atins pe acela al întrecerii dintre colegii#
de incertitdine al li Heisen%er/. )n cel de-al treilea an la 2;ford, am observat totuşi că devin
aur! near!  o re/ine a oarecum mai neîndemânatic şi am căzut o dată sau de două ori
s!a"ilitim! de nde nimic- nici fără un motiv aparent# Dar numai în anul următor, când am a0uns
c7iar lmina n !oate ie#i- la 'ambridge, mama a observat faptul şi m-am dus la doctorul de
deoarece /ra3ita"ia este !rea !ter familie# El m-a trimis la un specialist şi, la scurt timp după
nic$. împlinirea vârstei de douăzeci şi unu de ani, am fost internat în spi-
tal pentru diagnostic# Am rămas acolo două săptămâni, timp în
care am făcut multe analize# i-au luat o probă de muşchi din bra",
mi-au introdus nişte eletrozi, mi-au in0ectat un lichid opac la radia-
"ii în măduva spinării şi l-au observat cu raze 7 cum se deplasează
în sus şi în 0os când basculau patul# După toate acestea, ei nu mi-au
spus ce am, ci doar că nu e vorba de scleroză multiplă şi că sunt un
caz atipic# Am dedus că se aşteptau să-mi meargă tot mai rău şi că
nu era nimic de făcut, cu e;cep"ia tratamentului cu vitamine# i-am
dat seama că nu se aşteptau ca vitaminele să aibă mare efect# (u
eram dispus să cer şi alte detalii, deoarece acestea îmi erau sigur
nefavorabile#
A fost un şoc să în"eleg că am o boală incurabilă care mă putea
ucide în câ"iva ani# 'um de mi s-a putut întâmpla aşa ceva tocmai
mie De ce trebuia să fiu secerat astfel %otuşi, în timp ce eram în
spital, am văzut un băiat pe care îl cunoşteam vag, murind de
leucemie în patul opus mie# (u a fost un spectacol plăcut# Era evi-
dent că se aflau aici şi oameni în situa"ii mai grave decât mine# 'el
pu"in eu nu mă sim"eam bolnav# 2ri de câte ori mă simt înclinat
către autocompătimire, îmi amintesc de băiatul acela#
(eştiind ce se va întâmpla cu mine, sau cât de repede va pro-
gresa boala, nu ştiam ce să fac# Doctorii mi-au spus să mă întorc
la 'ambridge
domeniul şi să-migenerale
relativită"ii continuu cercetările deDar
şi cosmologiei# abia
eu începute în
nu progre-
sasem prea mult, deoarece nu aveam destulă pregătire matematică
şi, oricum, s-ar fi putut să nu trăiesc destul până la ob"inerea doc-
toratului# ă sim"eam ca un persona0 tragic# -am apucat să
ascult muzică de ]agner, dar reporta0ele de prin reviste după care
m-aş fi apucat să beau vârtos sunt e;agerate# (ecazul este că,
odată ce într-o revistă se spune ceva, atunci şi alte articole copiază
ştirea, deoarece astfel povestea e mai rotundă, iar tot ce a apărut
tipărit de mai multe ori trebuie să fie adevărat#
Bisurile mele erau puternic perturbate# înainte de diagnosti-
carea bolii, eram foarte plictisit de via"ă# (imic nu părea să merite
vreun efort#
urmează Dar,e;ecutat#
să fiu curând Amdupăîn"eles
ieşireadintr-o
din spital,
dată am visat că
că e;istă o
mul"ime de lucruri care merită să fie făcute şi pe care le-aş putea
face dacă aş fi fost păsuit# )ntr-un alt vis pe care l-am avut de câte-
va ori, se făcea că îmi sacrific via"a ca să-i salvez pe al"ii# /a urma
urmei, dacă tot aveam să mor, barem să fi făcut un bine#
Dar n-am murit# De fapt, deşi viitorul era sumbru, am descope-
rit cu surpriză că în acel moment mă bucuram de via"ă mai mult
decât înainte# Am început să fac progrese în cercetare, m-am
logodit şi m-am căsătorit şi am ob"inut o bursă de cercetare la
'olegiul 'aius de la 'ambridge#
Puncte de reper Sursa de la 'aius mi-a rezolvat imediat problema locului de

muncă# Am avut noroc să-mi aleg fizica teoretică drept domeniu,
O pre"udecat! r!spândit! ne deoarece era unul din cele câteva în care condi"ia mea nu consti-
face s!#i c!ut!m pe eroi doar prin# tuia un handicap serios# Am fost totodată norocos că reputa"ia mea
tre repre-entanţii profesiunilor ştiin"ifică era în creştere, pe măsură ce condi"ia mea fizică se
romantice sau ;dureEM e:ploratori, înrăută"ea# Aceasta însemna că oamenii erau pregăti"i să-mi ofere
piloţi de încercare, astronauţi, o serie de posturi în care aveam de îndeplinit numai o activitate de
oameni ai armelor etc. 4ot atât de cercetare, fără să "in lec"ii#
eroice, deşi cu alte mi"loace, pot fi Am avut noroc şi cu locuin"a# 'ând ne-am căsătorit, 1ane era
îns! şi profesiuni ca aceea de încă studentă la 'olegiul ]estfield de la /ondra, astfel că trebuia
fi-ician, medic sau filolo. &ste re# să meargă acolo în timpul săptămânii# Aceasta însemna că trebuia
levant s! evoc!m aici ca-ul lui găsită o locuin"ă în care să mă pot descurca singur, aşezată cen-
ierre şi '!rie Curie, fi-icieni de la tral, deoarece nu puteam merge mult# Am cerut spri0in la colegiu,
începutul secolului dou!-eci, care, dar economul mi-a spus că a0utorul în problema caselor nu figura
conştienţi de riscul la care se printre obliga"iile institu"iei# (e-am înscris deci pe lista de închiri-
supuneau, au prelucrat tone de eri pentru un grup de apartamente care se construiau în pia"ă#
materiale radioactive pentru 5După mai mul"i ani, am descoperit că apartamentele erau proprie-
e:traerea poloniului sau radiului. tatea colegiului, dar nu mi s-a spus acest lucru#6 /a întoarcerea la
6i-icianul român Uoria Uulu$ei 'ambridge, după vara petrecută în America, am descoperit că
avea oasele mâinilor decalcifiate de apartamentul nu era gata# 'a o mare favoare, economul ne-a ofe-
ra-ele
mente, 5 cu care
medicul efectua
Al$ert e:peri#îi
=chVeit-er rit o cameră în căminul pentru absolven"ii primului ciclu# El ne-a
spus+ K)n mod normal, noi cerem doisprezece şilingi şi şase pence
înri"ea pe leproşii din Africa înc! pe noapte pentru această cameră# %otuşi, deoarece ve"i fi doi, vă
înainte de descoperirea remediilor vom ta;a cu douăzeci şi cinci de şilingi#M
care acum stopea-! $oala, iar Am rămas acolo numai trei nop"i# Am găsit apoi o căsu"ă la
erpessicius, cu vederea tot mai circa o sută de paşi de facultate# Ea apar"inea unui alt colegiu,
sla$!, cerceta cu lupa manuscrise# care o închinase unuia dintre membri săi# Acesta se mutase recent
le lui &minescu, cu riscul or$irii într-o casă din suburbie şi ne-a subînchiriat-o pentru cele trei luni
complete. &roismul lui UaVWin rămase pe contractul lui# )n aceste trei luni, am găsit o altă casă
este de aceeaşi natur!M el tre$uie neocupată, pe aceeaşi stradă# Un vecin a chemat-o pe proprietă-
s!#şi învin! -ilnic propria infirmi# reasă din Dorset şi i-a spus că este un scandal să rămână casa libe-
tate şi s! duc! o lupt! contra ră, când nişte oameni tineri caută locuin"ă, aşa că ne-a închiriat-o#
cronometru cu o $oal! necruţ!#
toare, împotriva c!reia fiecare -i în După ce am
am apelat la locuit acolo
colegiu câ"iva
pentru ani, am 'olegiu
o garan"ie# vrut s-o cumpărăm, aşa că
a făcut o e;pertiză
plus este smuls! cu încordarea şi a decis că nu merită să rişte# Aşă că, la sfârşit, am ob"inut o
tuturor forţelor morale şi fi-ice. garan"ie de la o societate de construc"ii, iar părin"ii mei ne-au dat
57eor/7e Stratan8 bani să facem aran0amentul#
Am mai locuit acolo patru ani, până când mi-a fost prea greu cu
scările# )ntre timp, la colegiu eram apreciat mai mult şi venise un
alt econom# i-a oferit deci un apartament la parter, într-o casă a
colegiului# îmi convenea casa, deoarece avea camere mari şi uşi
largi# Era şi destul de centrală ca să pot a0unge la facultate sau la
colegiu cu căruciorul meu electric# Era bine şi pentru cei trei copii
ai noştri, deoarece casa era încon0urată de o grădină îngri0ită de
grădinarii
*ână încolegiului#
anul CHLO eram capabil să mă hrănesc singur, să mă
culc şi să mă scol din pat# 1ane reuşea să mă a0ute şi să crească
primii doi copii fără a0utor din afară# Apoi lucrurile au început să
devină mai dificile, astfel că am primit la noi în casă unul sau doi
studen"i de-ai mei# )n schimbul cazării şi mesei gratuite, ca şi al
aten"iei mele, ei mă a0utau să mă culc şi să mă ridic din pat# )n
CHN[ am apelat la un sistem de infirmiere publice şi private, care
veneau acasă pentru o oră sau două diminea"a şi seara# /ucrurile
au rămas aşa până în CHNF, când m-am îmbolnăvit de pneumonie#
A trebuit să suport o opera"ie de traheotomie, iar de atunci încoace
am avut nevoie de îngri0ire medicală douăzeci şi patru de ore din

douăzeci şi patru, ceea ce a fost posibil cu a0utorul mai multor fun-
da"ii#
Qnainte de opera"ie, vocea mea devenise din ce în ce mai con-
fuză, astfel că numai cei care mă cunoşteau bine mă puteau
în"elege# Dar puteam cel pu"in să comunic# $criam lucrări ştiin"i-
fice dictând secretarei şi "ineam seminar ii printr-un interpret care
îmi repeta
vocea# cuvintele
Un timp, mai mea
singura clar#posibilitate
%raheotomia demi-a anihilat acomplet
comunicare rămas
scrierea cuvintelor literă cu literă prin ridicarea sprâncenelor
atunci când cineva îmi indica litera corectă pe un carton cu alfa-
betul# Este foarte dificil să conversezi astfel, darmite să mai şi scrii
o lucrare ştiin"ifică# %otuşi, un e;pert în computere din 'alifornia,
]alt ]oltosz, mi-a auzit păsul# El mi-a trimis un program de cal-
culator numit E_ualizer# *rogramul îmi permitea să selectez
cuvinte dintr-o serie de meniuri care apăreau pe ecran, prin
apăsarea pe un contact "inut în mână# *rogramul putea fi controlat
prin mişcări ale capului sau ochilor# După ce compuneam ce
doresc să spun, puteam trimite mesa0ul sintetizatorului de vorbire#
/a început, am rulat programul numai pe un computer de birou#
Apoi, David anşon de la Adaptive 'ommunications din
'ambridge a adaptat la căruciorul meu un mic computer personal
şi un sintetizator de vorbire# Acest sistem îmi permite să comunic
mult mai bine decât înainte# *ot forma cincisprezece cuvinte pe
minut# *ot rosti ce am scris sau salva pe disc# *ot apoi să tipăresc
te;tul sau să-l rostesc frază cu frază# !olosind acest sistem, am
scris două căr"i şi un număr de lucrări ştiin"ifice# Am "inut de
asemenea câteva comunicări ştiin"ifice şi conferin"e de popu-
larizare# Acestea au fost bine primite# 'red că succesul este în mare
parte datorat calită"ii sintetizatorului fabricat de compania $peech
*lus# Bocea este ceva foarte important# Dacă ai o voce nedesluşită,
oamenii te tratează cape un deficient mintal# Acest sintetizator este
de departe cel mai bun din câte cunosc, deoarece are mai multe
intona"ii şi nu vorbeşte ca în desenele animate# $ingurul necaz e că
îmi dă un accent american# %otuşi, acum mă identific cu vocea lui#
(u aş schimba-o nici chiar dacă mi s-ar oferi o voce care ar suna
britanic# -aş sim"i ca şi când aş fi devenit o altă persoană#
Am suferit de maladia neuro-motorie practic toată via"a mea de
adult# %otuşi, acest fapt nu m-a împiedicat să am o familie atrăgă-
toare şi să repurtez succes în profesie# Am reuşit mul"umită a0u-
torului primit de la so"ie şi copii şi de la un mare număr de alte per-
soane şi organiza"ii# Am fost norocos că boala mea a progresat
mult mai încet decât este cazul de obicei, ceea ce arată că nu tre-
buie niciodată să ne pierdem sperata#
SLA / sclero6# lateral# amiotrofic#

econom9 s&m& / persoan# îns#rcinat# cu administrarea unei institu%ii
tra2eotom%e9 s&f& / interven%ie c>irur!ical# care const# în
desc>iderea peretelui anterior al tra>eii şi introducerea unei canule
tra>eale, cu scopul de a restaili respira%ia unui olnav care pre6int#
simptome !rave de sufoca%ie
E7*/2=A=EA %E7%U/U)
$unt deseori întrebat###
1& Care anume dintre p#r%ile discursului de tip clasic, pre6entate mai "os, le re!#seşti aici7
2& emarc# modul arupt în care începe discursul lui aUin!& n ciuda acestui fapt, tema discursului
s#u este evident#& nun%/o&
3& $unctea6# etapele form#rii ştiin%ifice a lui Step>en aUin!&
4& ?escrie via%a de familie a lui Step>en aUin!, aşa cum re6ult# din discursul s#u&
$ot forma cincispre6ece cuvinte pe minut&
1& aUin! este, în mod cert, nu doar o minte str#lucit#, ci şi un om în6estrat cu o mare voin%#&
Ar!umentea6# aceast# aser%iune&
2& emarc# faptul c#, deşi Step>en V& aUin! este unul dintre cei mai mari fi6icieni ai ultimului
secol, cu o contriu%ie remarcail# în studiul ori!inii universului şi mai cu seam# în mecanica cuan/
tic# a !#urilor ne!re, el îşi minimali6ea6# contriu%ia, spun5nd doar, am scris dou# c#r%i şi un num#r
de lucr#ri ştiin%ifice&
3& Spre final, discursul cap#t# o not# uşor !lumea%#, uşor detaşat#& ste evident c# şi în acest mod ora/
torul doreşte s# su!ere6e faptul c#, în fond, el nu vrea s# fie plasat într/o cate!orie aparte, iar >andi/
capul <!rav= nu este în nici un ca6 sin!urul detaliu asupra c#ruia a inten%ionat s# atra!# aten%ia&
dentific# acest se!ment şi e;plic# în ce const# !luma&
4& ?elimitea6#, în te;t, pasa"ul care con%ine conclu6ia discursului <perora%ia= şi comentea6/o&
Am suferit###, am reuşit###, am fost norocos###
1& Ce cre6i c# a urm#rit voritorul prin discursul s#u7 Ale!e dintre urm#toarele variante:
/ s# atra!# aten%ia asupra olii sale
/ s# o%in# simpatia
/ s# c5şti!e un#voin%a
/ s# capte6e interesul
/ s# încura"e6e pe cei asemenea lui
/ s# demonstre6e c# >andicapul fi6ic nu poate împiedica omul s# se manifeste ca atare
/ s# determine solidari6area ma"orit#%ii cu minoritatea
/ s# încura"e6e cercetarea medical# s# !#seasc# un remediu pentru oala sa& $o%i propune şi alte variante&
)&
Ar!umentea6#/%i
cole!ilor de clas#&op%iuneaJ op%iunile su forma unui discurs de circa cinci minute, %inut în fa%a
G8O S C(8FNCA
D%scurs orator%c D%scursul este o e;punere oral# sau scris# a unei teme în fa%a unui receptor pasiv4
auditoriu <care asist# f#r# a interveni=& Scopul discursului este de a convin!e auditoriul cu privire la tema
aordat#, prin ar!umente înl#n%uite într/o !rada%ie care mer!e spre conclu6ii& n determinarea unei
atitudini prin discurs, factorul emo%ional este foarte important& ?iscursul de tip clasicJ canonic
cuprinde urm#toarele p#r%i: e;ordiul <introducerea, prin care se atra!e aten%iaJ simpatiaJ un#voin%aJ
interesul asupra temei discursului=, propozi"ia <punctarea p#r%ilor suiectului ce urmea6# a fi tratat=,
nara"iunea <e;punerea faptelor care fac oiectul discursului=, probarea <ar!umentarea celor e;puse=,
respingerea <preînt5mpinarea eventualelor oiec%ii=, perora"ia <conclu6ia=& Cu timpul, aceste
constr5n!eri au diminuat, importante r#m5n5nd claritatea e;presiei, lo!ica şi !radarea ar!umenta%iei,
ele!an%a lima"ului&
A$GFCAȚ
1& ;prim#/%i opinia, su forma unui eseu lier de ma;imum dou# pa!ini, despre con%inutul discursului
pe care Step>en V& aUin! 1/a %inut la Asocia%ia ritanic# de oli neuro/motorii din irmin!>am&
%'AL"A$% "MATI'&
Scrie un eseu lier de tip ar!umentativ, de dou# / trei pa!ini, av5nd ca tem# întrearea: Dac2 a<
+u*ea c22*#ri =$ *im+ <i s+a8iu ce +ers#$ai*a*e a< d#ri s2 =$*-$esc/
Aten7%eQ $oate fi vora de o personalitate istoric# real# sau un persona" dintr/un film, dintr/o carte etc&
Not(Q $entru con7%nutul eseului, vei primi 2+ de puncteB pentru re'actarea eseului, vei primi 2+
de puncte 5organizarea ideilor în scris [ 4 puncteB utilizarea limbii literare / 4 puncteB abilită"i de anal-
iză şi de argumentare - 4 puncteB ortografia / 3 puncteB punctua"ia  3 puncteB aşezarea în pagină, lizi-
bilitatea -  puncte=&
\n vederea acord#rii puncta"ului pentru redactare, eseul treuie s# ai# minimum dou# pa!ini&
INDICE
Anun% pulicitar: p& 1

Confesiune: p& 11
seu lier <nestructurat=: p& 23
seu structurat: p& 13
u liric: p& 1
Hic%iune: p& ., p& 14-
Hic%iune şi realitate: p& '
Ien liric: p& 1
nterviu: p& 11+
ronieJ autoironie: p& 134
9urnal: p& 14
Getopise%: p& 1'
Giteratur# de frontier#: p& 1+
Gocutor: p& .)
8emorial de c#l#torie: p& 12
8emorialistic#:
8i"loaceJ p& ',
procedee de p& 11, p& 13a unui persona": p& 1)1
caracteri6are
8onolo! interior: p& )2, p& .)
8otiv: p& 11
Note de c#l#torie: p& 11
(ralitate: p& 4), p& 132
$ortret: p& 1'
$ovestire: p& 132
$ovestire în ram#: p& 13
ealism: p& 4)
ela%ii spa%iale şi temporale: p& 1)+
eporta": p& 11
oman: p& 4)
Sc>i%#: p& )-
Stil direct: p& )2
alou: p& 1-+
em#: p& 
e;t fictionalJ te;t nonfictional: p& ., p& -+, p& 12.
ransformarea voririi directe în vorire indirect#: p& 1)2
Merosimil: p& -+
CU#RINS
H!CŞIH!ACĂ////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// @
FIC&IU%EA !ITERAR///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// B
Tab#uri bibice (Versuri de Abecedar) 'e Tu'or Ar12e+%////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// B
Du+2 meci de Ion6ar)u/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// B
FIC&IU%E ŞI REA!ITATE//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 4B
H#m# ude$s de 9o>an ui6in!a&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 2)
TEXTE AUXI!IARE//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// @
Cum s2P#**er
Harr; dai =$<imi$*ea
+ia*ra c#+ii#r
3i#1#3a2dedeHlorin
9& X& aru /////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// @
olin!&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 33
!ITERATUR ŞI A!TE ARTE' !i*era*ur2 <i ci$ema*#4ra3ie/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// @?
Harr; P#**er <i +ia*ra 3i#1#3a2//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// @?
AMILIA
/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
77777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777
@>
FIC&IU%EA !ITERAR
/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
77777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777
<
Mara I/ S2r2cu8ii Mamei) de oan Slavici
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
..................................................................................................................................................................................................................
41
Mara II/ Maica Ae4idia) de oan Slavici
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
..................................................................................................................................................................................................
4.
Tre$ de +2cere de I/ L/ Cara!iale
/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
77777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777
BB
FIC&IU%E ŞI REA!ITATE
/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
77777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777
<
Hr#$icu sau c-$*ecu "-rs*e#r de Gucian la!a
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
..................................................................................................................................................................................................
4
TEXTE AUXI!IARE
/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
77777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777
?5
M#r#me8ii de 8arin $reda
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
..................................................................................................................................................................................................
'+
Ti*a$ic "as de udor 8uşatescu
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
..................................................................................................................................................................................................
'2
***/ C#du 3amiiei
/////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////
7777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777777
?B
SCENE DIN OIAŢA DE IERI ŞI DE AI///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// ''

FIC&IU%EA !ITERAR&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& '.
Ci#c#ii "ec.i <i $#i de Nicolae Hilimon&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& '.
Re+ausu d#mi$ica de & G& Cara!iale&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& .1
TEXTE AUXI!IARE/////////////////J////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 1+1
Car*ea $u$8ii de Ieor!e C#linescu&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 1+1
FIC&IU%E ŞI REA!ITATE///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 5
Ami$*iri di$ 1iua a <a+*ea 0 de "#rb2 cu d#am$a ,#e Ca$*acu1i$# - interviu reali6at de ita C>iper <te;te "urnalistice: interviul=&&&&&&&&& 1+-
TEXTE AUXI!IARE//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 114
De a P#ia$a &a+uui a S9a*e Par9 de Gaura Mişan <te;te "urnalistice: articolul=&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 114
!ITERATURA ŞI A!TE ARTE' !i*era*ur2 <i ci$ema*#4ra3ie//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 11'
D0ae car$a"auui de & G& Cara!iale&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 11'

D0ae car$a"auui re!ia I>eor!>e Na!>i&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 11'
AOENTURĂ9 CĂLĂT!RIE//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 12'

FIC&IU%EA !ITERAR///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 4>
Atrac7%a !r%entulu%/ Ba*a0Ab2 de Masile Alecsandri&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 12.
asc%na7%a trecutulu%/ Fra8ii :deri &o%/ I9 Uce$icia ui I#$u* cap/ XI de 8i>ail Sadoveanu&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 14)
FIC&IU%E ŞI REA!ITATE///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// B>
M%raul !cc%'entulu%/ Me*r#+#e 0 Paris
:ur$a de Giviu de Giviu ereanu&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
ereanu&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 1).
14
TEXTE AUXI!IARE//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 1
Rela7%a cultur( - $%c7%une - pu)l%c%tate/ Anun7 pu)l%c%tar////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 1
Marea ca 3ac*#r s+iri*ua de Nicolae 8anolescu&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 1.
#ERS!NALITĂŢI9 EXEM#LE9 M!DELE///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 1'4

FIC&IU%EA !ITERAR&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 1')
/ !e*#+ise8u &2rii M#d#"ei de Iri!ore Frec>e&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 1')
Aici se ara*2 u$ "#ie"#d mare <i u$ 7der mi*i*e <fra!ment din Capitolul  al romanului Fra8ii :deri IF de 8i>ail Sadoveanu/////////// 1''
Aea$dru re3u1-$d a+a de Ştefan Au!ustin ?oinaş&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& @
TEXTE AUXI!IARE&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 1.1
O sam2 de cu"i$*e de oan Neculce&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 1.1
FIC&IU%E ŞI REA!ITATE///////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// >@
Mi.ai Emi$escu 0 Ti*u Mai#rescu <coresponden%#=&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 1.3
TEXTE AUXI!IARE//////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 2+1
Discurs r#s*i* a as#cia8ia bri*a$ic2 de b#i $eur#0m#*#rii di$ Birmi$4.am =$ #c*#mbrie @ de Step>en V& aUin!&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&& 2+1
In'%ce9////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////////// 7777777777777777777 2+'
Lei )2.,++

Dokumen - Tips Art Limba Si Literatura Romana Ix 561a8263003b7

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dokumen - Tips Art Limba Si Literatura Romana Ix 561a8263003b7

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/20/2018 ArtLimbaSiLiteraturaRomanaIX -slidepdf.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

ACEST MANUAL A !ST !L!SIT DE"

$entru comen+% v# pute%i adresa: Departamentului

+'44&3++&-'+ e/mail: oate drepturile asupra acestei lucr#ri apar

Descr%erea CI# a 6%)l%otec%% Na7%onale a Român%e%

Moto4 Jocul este mai vechi decât cultura.

FICŢIUNEA LITERARĂ Tablouri biblice {Versuri de Abecedar)

Du! "elci de Ion <ar%

FICŢIUNE Şl REALITATE #o"o lude$s de 6o7an Hi0in/a

Tudor Arghezi 5@''+@2(B8-

m!$carea c o1icialit$"ile com ai po"i căsca de lene, iarăş,

Puncte de reper st%2%e9 s&f& / <poetic= pustietate, sin!ur#tate, s#l#ticie )oran1%c9

11&dentific# în te;t verele la persoana a i/aB arat# de ce le foloseşte autorul&

SCHIMBAREA CATEORIEI RAMATICA!E

Puncte de reper *rin =ai copiii-au dus-o foarte bine,

RE!A&II SEMA%TICE' SI%O%IMIA A%TO%IMIA OMO%IMIA

El, Dumnezeu, venind în

Adam pe Eva lui o a pârât,

Eva pe şarpe, care s-a târât#

(ici-unul n-a voit s-aleagă,

$ă-şi ia asupră-şi vina lui

De mişelie, nu atât de furt,

Din =aiul dulce şi din tihna bună

RE!A&II SEMA%TICE' PO!ISEMIA

</ ;plic# sensurile cuv5ntului polisemantic a ieşi în conte;tele urm#toare:

1& $re6int# oral, o înt5mplare le!at# de "ocurile copil#riei&

Puncte de reper Bezi, atunci mi-a dat prin gând

$coate patru firişoare

*este gardurile vii 'ăpcăuni

+ ă 5(ingea bine, cu temei6#

Biu îmi adusei aminte

2& ;plic# de ce aceste construc%ii sunt considerate pleonastice:

3& Ar!umentea6# dac# sunt sau nu pleonasme urm#toarele formul#ri:

dentific#, în e;emplele urm#toare, construc%iile

* entomolo1%ce / ramur# a 6oolo!iei care se ocup# cu studiul insectelor

2& "ocului în e;isten%a

Profil (8( GF?NS

locul lui în planul vie"ii# !aptul

este acceptat îndeobşte şi fără tăgadă ca punct de pornire al

Eseul <fr& essai, @încercare= este o lucrare care tratea6# teme

T%pur% 'e te=te

Structura unu% te=t ar1umentat%&"

Etapele re'act(r%%F unu% te=t ar1umentat%&

Frm#reşte aceste iposta6e ale omului:

CUM SĂ DAI JN MINTEA C!#IIL!R

Profil Dacă titlul de mai sus ar fi avut un semn de întrebare, articolul

ma!inea6#/%i c# eşti participant la un "oc ale c#rui re!uli ies din

8ARR #!TTER ŞI #IATRA IL!!ALĂ

Beni şi ziua următoare, rece, dar foarte senină# area $ală

adam Rooch era arbitra# $tătea în mi0locul terenului, în

prinde, dacă ar fi căzut# arcus !lint apucă balonul şi mai înscrise

!i*era*ur2 <i ci$ema*#4ra3ie

FICŢIUNEA LITERARĂ 8ara -I7 <!r!cu:ii

1& ;plic# pe scurt în ce ar consta semnifica%ia cu!et#rii latine

Puncte de re!er 8AA

B. Sec3en"a nm$r$rii %anilor !oate

'. ;ortretl Marei se reali0ea0$ nu plânge,

cineva s-ar fi încumetat să-i spună că *ersida ei n-are să fie tot

#arator; in:tanţe narati8e  n O%+%une/ Mo'al%t(7% ale 'escr%er%% :% ale nara7%un%%

Aminteşte9ţi c$4 2&8otivea6# inten%ia 8arei de a o da pe fiica sa, $ersida, la maici

?ac# primul capitol al romanului d#dea impresia de oare/

Puncte de reper )ntr-o frumoasă zi de primăvară d# învă"ător Slăgu"ă a venit

!ieraur2 <i ci$ema*#4ra3ie

Concepte operaţionale De ce $i se +2rea c2 ade"2raee =$-m+2ri +i$e de .a1 <i de