Esti aici: Qreferat » Referate

medicina
Bazele fiziologice ale kinetoterapiei

Comandă acum

Bazele fiziologice ale kinetoterapiei

1. Fiziologia generala

1.1. Aparatul cardio-vascular asigura

transportul sangelui in organism. Din
punct de vedere al sangelui
intereseaza: elemente constitutive,
proprietatile fizice (culoare,
temperatura, densitate, vascozitate,
gust, miros), proprietatile chimice
(pH-ul, presiunea osmotica,
presiunea coloidosmotica), functiile
(nutritiva, excretorie, respiratorie, de
termoreglare, imunitara, mentinerea
echilibrului acido-bazic si mentinerea
echilibrului osmotic). Se insista
asupra aspectelor de:

Powered By

 

> Coagulare a sangelui - proces

biochimic complex in cursul caruia
sangele trece din starea lichida intr-o
stare semisolida; are 4 faze si se
produce doar in cazuri patologice.

> Hemostaza - proces de oprire al

sangerarii, atunci cand arborele
vascular a fost lezat; in acest proces
participa pe langa sange, vasele
sanguine si sistemul nervos.

-33% -20% -20%

-27% -28% -31%

> Grupe sanguine - in functie de

prezenta aglutininelor sau
aglutinogenilor pe membrana
hematiei sau in plasma sanguina se
disting patru grupe (0, A, B si AB);
importanta deosebita in transfuziile
de sange.

> Factor Rh spre deosebire de

sistemul AB0 nu este prezent in
plasma in mod normal; persoanele
care au factorul Rh sunt Rh+ (85%)
iar cele care nu au, sunt Rh- (15%).

-20% -28% -20%

-50% -55% -27%

> Circulatie a sangelui - asigurata

prin activitatea inimii si sistemul
circulator (artere, vene, capilare).

!30%

> Ciclu cardiac - ansamblul

fenomenelor mecanice care duc la
expulzarea sangelui din cavitatile
cardiace.

> Zgomote cardiace - fenomene

mecanice produse de deplasarea
sangelui, miscarile peretilor cardiaci
si ale valvulelor cardiace; pot fi auzite
aplicand urechea pe peretele toracic
sau cu ajutorul stetoscopului.

-33% -33% -28%

-14% -28% -20%

> Electrocardiograma - inregistrarea

grafica a activitatii electrice a inimii;
este alcatuita din unde (P, Q, R, S,
T), segmente (PQ, ST, TP) si
intervale.

> Presiune sau tensiune arteriala -

presiunea cu care este expulzat
sangele in artera aorta si ramurile
sale;. masurata prin inregistrarea
diferentei de presiune a sangelui din
artera humerala si aerul introdus in
manseta tensiometrului; ea depinde
de debitul cardiac, forta de contractie
a miocardului, elasticitatea peretelui
arterial, rezistenta periferica
arteriala; valorile normale ale
presiunii arteriale sistolice sunt
cuprinse intre 120-150 mm.Hg.) iar
cele ale presiunii arteriale diastolice
cuprinse intre 60-90 mm.Hg (variaza
functie de varsta, conditii meteo,
altitudine, pozitie corporala, sex);
cresterea constanta a tensiunii peste
valorile normale duce la suspiciunea
de hipertensiune arteriala.

-28% -31% -27%

-21% -20% -33%

> Puls arterial - expansiuni (vibratii)

ritmice ale peretilor arterelor cauzate
de coloana sanguina, urmare a
expulziei sangelui din inima; se
considera normal un puls amplu, bine
batut si ritmic, de 62-72 batai/min. la
barbat si 68-78 batai/min. la femei.

> Vase limfatice - situate in spatiile

libere ale sistemului lacunar
(interstitial) isi au originea in
capilarele limfatice; circulatia
limfatica se desfasoara intr-un singur
sens - de la periferie spre centru;
ganglionii limfatici sunt interpusi pe
caile limfatice si au rolul de a opri
invadarea organismului de corpuri
straine.

Peste 15000 de pacienți

Oferim Consultanță Gratuită

Va punem pe picioare în cel mai scurt timp.

Contactați-ne!

kinomed.ro

OPEN

Activitatea inimii si a vaselor

sanguine se gaseste sub influenta
SNC.

Respiratia - realizeaza schimburile

gazoase dintre organism si mediul
inconjurator prin 3
procese fiziologice:

> respiratia externa (pulmonara)

alcatuita la randul ei din ventilatia
pulmonara (prin care se realizeaza
inspiratia si expiratia) si schimburile
gazoase la nivelul alveolelor
pulmonare (pe baza diferentei de
presiune a gazelor din capilarele
sangvine si acinii pulmonari);

> transportul gazelor prin sange se

face sub forma legaturilor labile cu
hemoglobina: oxihemoglobina
(oxigen legat) si carbohemoglobina
(dioxid de carbon legat)

> respiratia interna sau tisulara prin

care tesuturile absorb din sange
cantitatea de O2 necesara si cedeaza
surplusul de CO cantitatea de O
absorbita, respectiv de CO cedata, pe
unitatea de timp depind de fluxul
sanguin prin tesutul respectiv si de
diferenta de presiune partiala a
acestor gaze (din sange si tesuturi).

Reglarea respiratiei se realizeaza pe

cale nervoasa, reflexa si umorala.

Termoreglarea - functia fiziologica de

pastrare constanta a temperaturii
corpului; se realizeaza prin
termogeneza (producere de caldura)
si termoliza (pierdere de caldura prin:
conductie, convectie, radiatie si
evaporare).

Digestia - realizata la nivelul tubului

digestiv, consta in descompunerea
substantelor alimentare complexe in
unele mai simple (care pot fi
metabolizate de organism), prin
actiunea mecanica si chimica asupra
alimentelor.

Digestia incepe in cavitatea bucala,

unde alimentele sunt sfaramate
(triturate) si amestecate cu saliva.
Aici se formeaza bolul alimentar care
este inghitit (deglutitia - cu cele 3
faze: bucala, faringiana si
esofagiana) si ajunge in stomac.

La nivelul stomacului se secreta sucul

gastric care actioneaza asupra bolului
alimentar pe care il descompune in
substante usor absorbabile. Prin
activitatea mecanica asigurata de
muschii netezi ai peretelui
stomacului, aceste substante sunt
impinse in intestinul subtire - organul
prin care se face absorbtia
alimentelor in sange. Resturile
nedigerate trec in intestinul gros si
apoi sunt eliminate prin actul
defecatiei.

Glandele anexe ale tubului digestiv,

ficatul si pancreasul, secreta bila,
respectiv sucul pancreatic, ce contin
enzime si fermenti care ajuta la
digestie.

Metabolismul - asigura schimbul

permanent de materie si energie intre
organism si
mediul inconjurator. Are 2 laturi (care
in organismul sanatos sunt in
echilibru):

> descompunerea si degradarea

substantelor complexe pana la
"pietrele de constitutie', simple
(dezasimilatie sau catabolism);

> asimilatia/anabolismul, orientat

spre sinteze complexe, care duc la
compusi macromoleculari proprii
organismului uman.

Metabolismul bazal reprezinta

cantitatea minima de energie
necesara intretinerii functiilor vitale,
valoarea lui fiind de aproximativ 40
Kcal/m2/ora (Ex.: barbat, cu o
suprafata corporala medie, in 24 ore
= 1600-1700 kcal). Metabolismul
bazal sufera variatii in functie de
varsta, inaltime, greutate, sex,
graviditate, activitate sportiva,
conditii de climat si presiune
barometrica.

Metabolismul energetic reprezinta

cheltuielile energetice proportionale
cu activitatea musculara.

Excretia - functia prin care se elimina

din organism produsele de
dezasimilatie, substantele in exces si
cele straine organismului
(medicamentele, etc.). Se realizeaza
cu ajutorul rinichilor care sunt
organele principale de epurare a
organismului si mentinere a
homeostaziei mediului intern.
Unitatea morfologica si functionala a
rinichiului este nefronul, alcatuit din
glomerulul renal (realizeaza filtrarea)
si tubul urinifer (unde au loc secretia
si reabsorbtia selectiva a apei,
glucozei, clorurii de sodiu). In urma
acestor procese se formeaza urina
care este depozitata in vezica urinara
si eliminata din organism prin
procesul mictiunii.

Glandele cu secretie interna - secreta

in fluxul sanguin substante cu actiune
specifica (hormoni) care accelereaza
sau franeaza ritmul activitatii
majoritatii organelor corpului.

> La nivelul hipofizei se secreta:

in adenohipofiza - hormonii de
crestere (somatotrop), de stimulare a
productiei de hormoni
corticosuprarenali (ACTH -
adrenocorticotrop), de stimulare a
secretiei hormonului tireotrop (TRH),
de stimulare a secretiei de hormoni
gonadotropi;

in lobul posterior (neurohipofiza) -

ocitocina si vasopresina (adiuretina -
ADH).

> Glanda tiroida secreta hormoni

care intervin in stimularea proceselor
metabolice din organism.

> Glandele paratiroide secreta

parathormonul, cu rol in
metabolismul calciului si al vitaminei
D.

> Glandele suprarenale secreta:

in corticosuprarenala:
mineralocorticoizi (mentin echilibrul
hidromineral), glicocorticoizi
(actioneaza asupra metabolismului
glucidic), androgeni sau steroizi
(confera caracterele sexuale
secundare).

in medulosuprarenala: adrenelina
(epinefrina), noradrenalina
(norepinefrina) si
izopropilnoradrenalina, toate
actionand asupra muschilor netezi ai
peretilor vaselor (produc constrictie),
asupra inimii (cresc forta,
amplitudinea si frecventa
contractiilor), asupra plamanilor
(inhiba musculatura bronhiilor si
maresc diametrul cailor respiratorii),
asupra glicemiei (o cresc), asupra
nivelul muschilor scheletici
(prelungesc contractia), asupra
centrilor vegetativi superiori (maresc
tonusul).

> Pancreasul endocrin secreta

insulina (efect hipoglicemiant) si
glucagonul (efect hiperglicemiant).

> Timusul (glanda copilariei) are rol

in imunitatea organismului.

Activitatea tuturor glandelor cu

secretie interna se afla sub controlul
SNC, respectiv al hipotalamusului.

Muschii - din punct de vedere al

functiei pot fi clasificati in 3 categorii:

> scheletici sau striati (asigura

configuratia externa a organismului,
mentinerea posturii normale si
deplasarea lui);

> netezi (asigura motricitatea

organelor interne);

-20% -50%

> miocardul (muschiul inimii) este o

forma intermediara, asemanatoare
structural cu muschii scheletici si
functional cu cei netezi.

Contractia musculara sta la baza

miscarii si se realizeaza datorita
prezentei in structura fibrei scheletice
a proteinelor contractile - actina si
miozina., iar in secundar -
actomiozina si tropomiozina. Ionii de
calciu favorizeaza activitatea ATP
(acid adenozintrifosforic), iar ionii de
magneziu o inhiba.

In urma aplicarii unui excitant cu

valoare prag (liminala) muschiul va
raspunde cu o contractie unica
numita secusa musculara. Excitarea
unui muschi scheletic cu doi sau mai
multi stimuli supraliminali poate avea
efecte diferite, in functie de intervalul
de timp dintre stimuli, producandu-se
o contractie tetanica incompleta sau
completa.

Bioenergetica contractiei musculare

cuprinde principalele transformari
metabolice care au loc in timpul
contractiei si duc la eliberarea de
energie necesara tuturor celulelor.

Contractia musculara are 2

componente:

> cresterea tensiunii interne a

fibrelor musculare (componenta
obligatorie) - contractie izometrica;

> scurtarea fibrei musculare -

contractie izotonica.

In urma contractiilor izotonice sau

izometrice efectuate sistematic, se
dezvolta fibrele musculare atat prin
cresterea lor in volum (hipertrofie),
cat si prin influentarea raportului
dintre fibrele rosii si cele albe (si
implicit a caracteristicilor de
contractie ale muschiului respectiv).

1.9. Sistemul nervos are doua functii

fundamentale: reflexa si de
conducere.

Excitatia aparuta la nivelul

receptorilor se transforma in influx
nervos, care este apoi transmis ca
informatie spre centrii nervosi, unde
va fi prelucrata si analizata pentru a
se reintoarce la organele efectoare
sub forma de comanda. Conducerea
influxului nervos se desfasoara dupa
anumite legi (legea integritatii
fiziologice a nervului, legea conducerii
izolate, legea conducerii bilaterale,
legea actiunii polare a lui Pfluger).
Parametrii excitabilitatii sunt:
tensiunea prag (intensitatea
curentului masurat in miliamperi -
reobaza), timpul necesar trecerii
curentului prin tesut si bruschetea
curentului excitant.

Fenomenele electrice ale activitatii

nervoase activitatea nervilor este
insotita de modificari ale potentialului
electric de la suprafata externa si
interna a membranei celulare. Astfel,