UNIVERSITATEA ȘTEFAN CEL MARE SUCEAVA

FACULTATEA DE DREPT ȘI ȘTIINTE ADMINISTRATIVE

PROIECT LA DISCIPLINA:
MANAGEMENT STRATEGIC ÎN SECTORUL PUBLIC

STRATEGIA DE DEZVOLTARE LOCALĂ

UAT FRĂTĂUȚII VECHI, JUDEȚUL SUCEAVA

COORDONATOR: STUDENȚI:
Conf. univ. dr. Alunica MORARIU Leone Adrian Cristian
Apetroaie Iasmina

AN UNIVERSITAR
2023-2024
 I. Prezentarea generală a organizației
I.1. Scurt istoric

Din punct de vedere etimologic denumirea localității provine de la doi frați care au primit
moșii de la Ștefan cel Mare, creând astfel două comune vecine Frătăuții Vechi, respectiv
Frătăuții Noi.
În data de 18 noiembrie 1393, Roman Vodă şi fiii săi, Alexandru şi Bogdan, întăreau fiilor
lui Dragomir Albul, Giurgiu, Mihail, Petru, Dumitru şi Todor, „un sat pe Suceava, iar hotarul
acestui sat, dinspre o parte, Suceava, de la obârşia Sucevii drept la Movilă, la satele lui Radomir,
de acolo drept peste câmp la altă movilă, de acolo drept la ocolul lui Radomir, la cornu de
jos, de acolo la stejar, la marginea dumbrăvii şi de la stejar drept peste câmp la o movilă, de
acolo, prin mestecăniș, la altă movilă, de acolo drept la plop, de acolo drept la Suceava”. În anul
1489, numele satului lui Dragomir Albu şi, ulterior, al fiului său, Giurgiu (Gheorghe, adică), apoi
de Mihail, care devine staroste, nu este menţionat în uric.
În data de 14 octombrie 1489, când Ştefan cel Mare dăruieşte satul, cumpărat de la nepoţii
lui Mihail, Stanciul, Ivanco şi Isaico, fiii lui Fedco, mănăstirii Putna, numele Frătăuţilor apare în
uric: „Frătăuţi cu mori pe Suceavă, unde au fost curţile lui Giurgiu de la Frătăuţi şi ale fiului său
Mihul Starostescul”.
În data de 15 martie 1490, printre bisericile întărite de Ştefan cel Mare mănăstirii Putna, se
afla şi „a 3-a biserică, la Frătăuţi, cu popă”.
În anul 1701, ajunşi iobagi mănăstireşti, „toţi meşeaii noştri ţărani din Gicove şi de
Frătăuţi”, cum scria Duca Vodă, au „început a fugi” cât mai departe de jugul sfânt al opresorului
în sutană. Se vede treaba că „meşeaii” frătăuţeni nu citiseră pompoasele noastre cărţi de istorie, în
care se demonstrează, negru pe alb şi viceversa, cum că brava cultură română s-a făcut, pe
slavoneşte, în tinda mănăstirească (taman cât şi îndumnezeirea), aşa că au dat bir cu fugiţii,
fără să se mai lase ademeniţi de promisiunile de „ruptoare” ale lui Duca Vodă, care îi anunţa
proclamativ: „Iată că domnie mea m-am milostivit şi v-am tocmit ruptoare să daţi precum veţi
vide… deci iată că vă scriem domnie mea nimică să nu vă spăimântaţi şi să vă răsipiţi, ce toţi
să-i aduceţi la urmă, pentru că domnie mea v-au lăsat să fiţi de posluşanie acei sfinte mănăstiri şi
pentru paza potecilor ce sănt în prijma voastră precum au fost din veac”.
În data de 10 ianuarie 1750, egumenul Dositei al Putnei i-a cerut lui Racoviţă Vodă ca
ispravnicii să-i „înfrâneze şi să-i supue ca să slujească la toate cele ce vor fi de trebuinţă
mănăstirii” pe ţăranii din Frătăuţi şi Vicove. La data de 16 octombrie 1784 a arendat satele unor
lipoveni. Cam târziu, pentru că, prin edict imperial, averile mănăstireşti fuseseră secularizate.
Frătăuţenii, asemeni tuturor sătenilor din Bucovina, au beneficiat de o primă reformă agrară,
fiecare primind cât avea în lucru, iar obştea primind imaşuri şi păduri Comunale.
Anul 1772: Recensământul lui Rumeanţev, din anii 1772 – 1773, înregistrează la Frătăuţi,
sat cu salvogvardia preînălţatului Graf, fără alte precizări, „147 – toată suma caselor”, însemnând
107 scutelnici ai mănăstirii Putna, 7 femei sărace, 4 preoţi cu salvogvardie.
Anul 1783: Odată cu constituirea averii Comunale şi particulare în Bucovina (1783),
frătăuţenii începuseră să se dovedească a fi gospodari de frunte. Numele lor începuseră să apară
prin documente, prin presa de mai târziu şi prin cărţile Bucovinei.
În anul 1774, satul avea 138 familii, deci era un sat mare, iar în 1784– 318 familii.
Din data de 1 mai 1785, primul administrator al Frătăuţilor Vechi a fost, Haas von
Grunwald, satul fiind aşezat pe domeniul fondului religionar.
În data de 31 octombrie 1787, se stabiliseră la Frătăuţi, primele familii germane. De
asemenea, în data de noiembrie 1788, alte 16 familii, ca şi în data de 2 iulie 1789, când satului i-
au fost repartizate alte 16 familii. În protocolul din data de 3 iulie 1820, erau menţionate satele
Deutsch-Alt- Fratautz şi Romanisch-Alt-Fratautz. Familiile germane, stabilite la Frătăuţi, în anii
1789 – 1790, erau cele ale capilor de familie Adam Böhmer, Jakob Taub, Daniel Lorger,
Theobald Rein, Conrad Kurtz, Heinrich Ennich, Baltasar Rathmacher, Philipp Schneberger,
Johann Brocker, Daniel Kiehl, Johann Schäffer, Jakob Reh, Christian Friz, Velentin Kisinger,
Johann Georg Wagner, Johann Garthner, numele caselor lor încadrându-se, în ordine, între 33 şi
48. În anul 1790, numerele caselor au fost schimbate, germanii având casele cu numerele 291 –
306.
Primul frătăuţean al cărui nume apare într-un document (o plângere către Consistoriul
Ortodox, din 1791) este preotul Gheorghe Acsăntievici. Apoi, în anul 1816, apăruse, într-o
mărturie în favoarea lui Ioan Luchian, căruia i se furase un cal, vândut, cu 82 lei, la Bălcăuţi,
numele consătenilor lui, Dumitru Ciotău, Ilie Ivanciuc şi Ioan Luchian.
O şcoală românească, cu 5 clase, funcţiona, la Frătăuţii Vechi, din anul 1858. De
asemenea, în anul 1894 deschizându-se şi o şcoală secundară, cu o clasă. În anul 1800, Școala
germană, cu 3 clase, a fost inaugurată.
În anul 1843, biserica Adormirea Maicii Domnului din Frătăuţii Noi, cu 1.890 enoriaşi,
era slujită de parohul Mihail Onciul. Biserica din Frătăuţii Vechi, închinată, de asemenea, Maicii
Domnului, avea 2.024 enoriaşi. Paroh din Fratautii Vechi fiind Artenie Antonovici, iar preot
administrator, Constantin Isopescul. În anul 1876, paroh la Frătăuţii Vechi, parohie cu 2.863
enoriaşi, era Ioan GRIBOVSCHI, preot cooperator fiind Petru BOCA, iar la Frătăuţii Noi,
parohie în plină înflorire, cu 2.675 enoriaşi, preot cooperator era Titus ONCIUL. La Frătăuţii
Vechi s-a construit între anii 1877 – 1880, cu sfinţire în anul 1883, biserica Sfinţilor Mihail şi
Gavril, slujită, în anul 1907, de parohul Petru BOCA, născut în anul 1843, preot din anul 1873,
paroh din anul 1884, de preotul cooperator Mihail DOLINSCHI, născut în anul 1864, preot din
anul 1893 şi, din anul 1906, de cantorul Ioan URSACHI, născut în anul 1876. La Frătăuţii Noi,
paroh era Ioan GRAMATOVICI, născut în anul 1837, preot din anul 1863, paroh din anul 1864,
preot cooperator fiind Vespasian REUŢ, născut în anul 1876, preot din anul 1904, iar cantor, din
anul 1900, Grigorie BODNARIUC, născut în anul 1846.
Anul 1869: O tipăritură vieneză din anul 1869, referitoare la organizarea politică și
judiciară în țările reprezentate în Împărăţia Austriei, prezenta următoarea administrare în Ducatul
Bucovinei: „Administrarea districtului Rădăuţi – Rădăuţi (Târg cu tribunal districtual) cu Vadu
Vlădichii, Andreasfalva cu Mitoca, Bădeuţi, Bilca, Burla, Frătăuţii Vechi, Frătăuţii Noi,
Fűrstenthal, Horodnicul de Sus, Horodnicul de Jos, Karlsberg, Marginea, Milişăuţii de Sus, Putna
(cu mănăstirea), Satulmare, Straja, Suceviţa, Vicovu de Sus cu Bivolăria, Vicovu de Jos,
Voitinel, Volovăţ, Seletin cu Frasin, Tomnatic, Rusca, Paltin, Plosca Camerale, Ulma, Ropoţel,
Nisipitu, Bistriţa cu Cârlibaba, Izvor cu Iaroviţa, Sărata, Moldova, Şipot Camerale”.
În anul 1885, începuse preotul din Frătăuții Noi, Iraclie Porumbescu, să pună
fundamentul unui fond pentru ajutorarea copiilor nevoiași de la şcoala poporală de acolo. Spre
acest scop, a hotărât o despărţitură a lăzii discosului, a introdus ca, la prohoade, să se pună în
acea ladă câte 4 creiţari, de la nunţi 20 – 40 creiţari. Când au fost adunaţi la 5 florini, atunci s-au
luat şi s-au dat cu dobândă. În acest chip, a crescut acest fond, până în data de 11 Decembrie
1887, la cotă de 68 florini și 20 creiţari.
În luna mai 1886, Nicuţă a Iftincăi, din Frătăuţii Vechi, „un băiat oacheş şi frumuşel”, a
fost judecat de Curtea cu juraţi din Suceava pentru că o răpise pe Varvara Istrati, „o copilă
negricioasă şi frumuşică, de 15 ani, care, cu toată tinereţea sa, avea deosebit gust să se mărite” şi
care, în prealabil, se logodise cu Niţucă. Cum lui Niţucă îi venise recrutarea, iar focoasa
frătăuţeancă tocmai îşi aflase un alt logodnic, Niţucă, întovărăşindu-se cu nişte prieteni, „pe la
Câşlegi”, o răpeşte pe fată, „o pune în săniuţă, o acoperă cu o manta ca să nu răcească” şi o duce
la Frătăuţii Noi, la casa unui prieten, o pune pe cuptor, o mustră, apoi o iubeşte. Instanţa
suceveană socoteşte faptul că toată povestea a fost „o şagă de Câşlegi” şi pronunţă „verdictul de
achitare”.
În acelaşi an, dar pe data de 15 iunie 1886, câinele turbat al unui ungur din Andreasfalva
(Dorneşti) nimeriseră în Frătăuţii Vechi şi, până să fie împuşcat, a muşcat doi bătrâni, şase copii
şi mai multe vite. Parohul Teodor Patraş a solicitat Căpităniei ca victimele să fie trimise la
„Pasteur”, în Franţa, pe cheltuiala statului, dar, din fericire, victimele s-au însănătoşit.
În luna decembrie 1887, s-au cumpărat cu aceşti bani 12 perechi de ciorapi de suman, 10
perechi de opinci, pănură de 8 spigniţe şi 7 tulpanele, cu preţul de preste tot de 17 florini 78
 creiţari. Toate acestea le-a împărţit Dl. Gavril Reuţ, dirigintele şcolii poporale din Frătăuţul-Nou.
Anul 1896: Biblioteca din Frătăuţii Vechi s-a constituit, în mod oficial, drept Cabinetul de
lectură „Silvestru”, în anul 1896, în casa lui Nicolai Luchian, cu 64 membri, cu 131 cărţi, cu 2
abonamente la gazete şi cu un capital de 88 florini şi 10 creiţari. Preşedinte era parohul Teodor
Patraş, cel care, ca şi Iraclie Porumbescu, parohul din Frătăuţii Noi, a ajuns egumen al Putnei,
dar, spre deosebire de Porumbescu, şi-a exercitat mandatul, fiind „singura figură luminoasă” a
Putnei, în primăvara anului 1904, când Iorga vizita Bucovina. Vicepreşedinte al Cabinetului era
Vasile Marcu (adesea grafiat Marco), iar secretar era Ioan Todosan.
În data de 14 ianuarie 1902, s-a înfiinţat, la Frătăuţii Vechi, banca raiffeisiană, sub
direcţiunea preotului Mihai Dolinschi, cu Gheorghe Pojoga– preşedinte şi cu Dumitru Nedelcu –
vistiernic. Însoţirea de păstrare şi credit din Frătăuţii Noi s-a înfiinţat în data de 15 noiembrie
1902, sub direcţiunea lui Ilie Berbinschi şi sub preşedinţia lui Nicolai Hurjui, vicedirector fiind
Samuil Maghior, iar vistiernic – Ioan Popovici. În epoca Bucovinei istorice, când ţinutul
Rădăuţilor era cel mai bogat şi mai dezvoltat ţinut din întreaga provincie, frătăuţenii au ajuns la o
bunăstare incredibilă, care culminează cu gestul generos al ţăranului Vasile Marcu, membru
fondator al Societăţii
„Internatul de băeţi români ort.or. din Rădăuţ”, în data de 20 iulie 1902, „cu suma de tot
considerabilă de 17.000 coroane”. Gestul ţăranului frătăuţean fără copii fusese motivat de faptul
că Vasile Marcu şi-ar fi dorit ca toţi copiii ţinutului să devină, în acest fel cu adevărat creştinesc,
şi ai săi.
I.2. Dezvoltarea teritorială a comunei

Satul Frătăuții Vechi, având ca limită de nord și de est râul Suceava, își extinde teritoriul
spre vest și sud, ocupând o mare parte a bazinului Rădăuți. Geografic, localitatea este delimitată de
o latitudine nordică în valoare de 47° și 52` și longitudine estică de 25° și 53`.
Din punct de vedere geologic, acest bazin cuprinde mai multe formațiuni, principale fiind
saliferul și sarmaticul, cu faciesuri deosebite și dezvoltări inegale. Sub aspect morfologic, în afara
unor creste (coaste) și alunecări de straturi, caracterele locale ale bazinului sunt întregite și de cele
trei terase create în cuaternar de apa Sucevei și afluenții ei: superioară (60-80m), mijlocie (40-50m)
și inferioară (5-15m). Satul este situat pe terasa inferioară, ocupând-o în mare parte.
Satele comunei Frătăuții Vechi sunt situate la 405 m față de nivelul mării în cazul satului
Măneuți, cât și în cazul satului-reședință de comună Frătăuții Vechi și se întind pe o suprafață de
35,89 km², având o densitate de 122,43 loc la km².
Datorită formei depresionare , cât si a așezării geografice, caracterele climatice sunt
deosebit de cele din restul Moldovei de Nord. Temperatura minimă a aerului coboară până la cca. -
18°C în lunile de iarnă și atinge valori maxime de cca. +36°C în cele de vară. Cea mai caldă lună a
anului este iulie (cu o temperatură medie de 17-29°C), iar cea mai rece, ianuarie (-4,5 + - 20°C).
Bazinul Rădăuți, în genere, este bine udat, cantitatea de precipitații căzută a fost de 755,6
mm, au existat și ani când volumul precipitațiilor a manifestat abateri însemnate de la această
medie: 593,7 mm în 1973 și 873,0 mm în 1978. Cantitățile de precipitații sunt destul de reduse, 500
– 800 mm/an, cu valori mai ridicate(600 – 800 mm) în lunile de vară(iunie – iulie) și valori mai
scăzute în lunile de iarnă – începutul primăverii (ianuarie – februarie – martie).
Din punct de vedere cantitativ şi calitativ producţiile obţinute la majoritatea plantelor de
cultură din zonă pot fi considerate bune.

I.3. Încadrarea teritorială

Comuna FRĂTĂUȚII VECHI, județul SUCEAVA, se delimitează din punct de vedere

teritorial cu:
 - Comuna Frătăuții Noi – la nord;
- Comuna Gălănești – la vest;
- municipiul Rădăuți – la sud;
- Comuna Dornești – la est;
Comuna FRĂTĂUȚII VECHI, județul SUCEAVA, are în componență un număr de 2
localități rurale, după cum urmează:
- Frătăuții Vechi – sat - reședință de comună;
- Măneuți – sat component al comunei;
Comuna Frătăuții Vechi, potrivit legislației privind amenajarea teritoriului național are
rangul:
- IV – satul reședință de comună (Frătăuții Vechi) - conform art. 2, alin. 2, pct. e, din
Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național – Secţiunea a IV
– a – Reţeaua de localităţi;
- V – satele componente ale comunei (Măneuți) - conform art. 2, alin. 2, pct. f, din Legea
nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a IV – a –
Reţeaua de localităţi.
Comuna Frătăuții Vechi, județul Suceava, este situată, din punct de vedere hidrografic, în
sistemul hidrografic al râului Suceava (din bazinul hidrografic Rădăuți) care are afluenți principali –
pe teritoriul comunei – pârâul Pozen. Pe teritoriul Comunei Frătăuții Vechi, județul Suceava, se
regăsesc o floră și faună diverse. Comuna Frătăuții Vechi, județul Suceava, dispune de o mare
diversitate de soluri. Comuna Frătăuții Vechi, județul Suceava, s-a înființat în anul 1968 conform
Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României. Prima atestare
documentară a Comunei Frătăuții Vechi, județul Suceava, a fost în anii 1411. Evoluția istorică a
Comunei Frătăuții Vechi, judeţul Suceava, se regăseşte în anexa nr. 3 la prezentul statut. Populația
Comunei Frătăuții Vechi, județul Suceava, numără 6020 locuitori.
Aspectele privind numărul populaţiei se actualizează în urma recensământului în vederea
respectării dreptului cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba lor maternă în
relaţia cu administraţia publică locală şi cu serviciile deconcentrate.

I.4. Capitalul natural

Situat în partea de nord-est a ţării, cu o suprafaţă de 8.553 km2, judeţul Suceava este al
doilea judeţ ca mărime din ţară, reprezentând 3,6% din suprafaţa totală a ţării. Se învecinează la
nord cu Ucraina (frontieră de stat), la est cu judeţul Botoşani, la sud-est cu judeţul Iaşi, la sud cu
judeţele Neamţ, Harghita, Mureş şi la vest cu judeţele Bistriţa-Năsăud, Maramureş. Reşedinţa
judeţului este municipiul Suceava.
Dealurile şi munţii sunt formele de relief predominate. Suprafaţa fondului forestier
reprezintă 51,6% din cea a judeţului, ocupând din acest punct de vedere primul loc pe ţară.
Raportat la marile unităţi geografice ale ţării, teritoriul judeţului Suceava se suprapune
parţial Carpaţilor Orientali şi Podişului Sucevei.
Regiunea muntoasă cuprinde masivele Suhard şi Călimani (cu vârful Pietrosul de 1791 m),
cei mai impunători munţi vulcanici din ţară, Obcina Mestecăniş, masivele Giumalău - Rarău,
Obcina Feredeului, Obcina Mare, Munţii Stănişoarei, Depresiunea Dornelor.
 Regiunea de podiş cuprinde dealurile piemontane Marginea, Depresiunea Rădăuţi, Podişul
Suceava-Fălticeni, Podişul Dragomirna, Depresiunea Liteni, Câmpia piemontană Baia, Valea
Siretului.
Poziţia judeţului determină caracterul răcoros al climei, clima judeţului fiind temperat-
continentală.
Judeţul Suceava dispune de o bogată reţea hidrografică reprezentată de râuri (Bistriţa,
Dorna, Moldova, Siret, Şomuzul Mare, Suceava), pâraie, iazuri. Pe teritoriul judeţului există
izvoare de ape minerale şi mineralizate, cele mai renumite izvoare sunt cele de la Şaru Dornei,
Poiana Negri şi Coşna.
Relieful localității este o parte integrantă a Podișului Sucevei, parte dintr-o unitate
structurală mult mai întinsă ce prezintă prelungirea spre sud- vest a platformei est-europene
cunoscută sub denumirea de platforma moldo- podolică. Cea mai înaltă cotă de pe teritoriul
comunei este de 488 metri, iar cea mai joasă este 317 metri.
Solurile dominante sunt cele din grupa cernoziomului levigat cu textura luto-nisipoasă, cu
conţinut moderat sau ridicat în humus, bine structurate cu reacţie slab acidă până la moderat acidă,
propice activităţilor agricole.
Zona localitatii Frătăuţi şi împrejurimile sale se caracterizează printr- o climă temperat-
continentală cu nuanţe montane, mai ales în arealul albiei majore şi pe terasele joase ale râului
Suceava.
Specificul acestui climat îl constituie variabilitatea sa accentuată în timpul anului,
determinată de poziţia localităţii la interferenţa unor mase de aer cu caracteristici diferite,
predominante fiind masele de aer continental.
Hidrografia comunei Frătăuții Vechi este reprezentată de următoarele râuri: Râul Suceava –
cu o lungime de 7,5 km pe teritoriul comunei Frătăuții Vechi.
Flora comunei prezintă o mare varietate de arbori, plante și flori. Pe văile râurilor
predomină vegetația de luncă.
Fauna cuprinde specii de interes cinegetic caracteristice zonei: rozătoare, mistreți, căprioare,
vulpi, iepuri.

II. Organizația care dezvoltă strategia și prezentarea rolului, misiunii, viziunii,

prerogativelor și atribuțiilor acesteia conferite de lege

În Uniunea Europeană – spațiul rural este definit prin recomandarea 1296 din anul 1926,
în care un teritoriu de interior sau de coastă (continental sau litoral) caracterizat prin sate și orașe
mici, unde principalele activități sunt agricole și silvice, activități de agro-cultură și pescuit,
activități de agrement și petrecere a timpului liber, activități de mică industrie.
La nivelul UE, spațiul rural ocupă aproximativ 90% din suprafață și 27% din populație.
Există țări care nu au populație rurală și țări în care ponderea populației rurale este de
45% (România, Slovenia, Slovacia, Polonia, etc)
Din punct de vedere economic, există:
Spațiul rural intermediar este amplasat într-o zonă în care forța de atracție a urbanului este
foarte scăzută (15 - 50 km).
Spațiul rural periurban sau preorășenesc
Geografic este amplasat în imediata vecinătate a centrelor urbane și se întinde pe o
distanță egală cu forța de atracție sau de contaminare a centrului urban (1 – 5 km).
Aceste spații se caracterizează prin:
- veniturile populației sunt preponderent non-agricole;
- arhitectura este dominată de volumetria urbană;
 - economia este dezvoltată și dominată de infrastructura comercială și industrială a
urbanului;
- aici sunt amplasate centrele comerciale mari și majoritatea industriilor; migrația este
pozitivă;
- aceste spații au scop rezidențial pentru locuitorii din urban.
Spațiul rural intermediar
Aceste spații sunt principalul atractor al investițiilor din economie pentru că prețul
factorilor de producție este redus (prețul muncii, prețul pământului, prețul timpului).
- economia este dominată de agricultură;
- veniturile populației sunt agricole;
- arhitectura este specifică ruralului național;
- sâmburii de dezvoltare economică sunt dați de industriile de depozitare și procesare a
materiilor prime agricole;
- migrația este negativă;
- populația se caracterizează prin îmbătrânire.
Spațiul rural periferic sau defavorizat
Economia este dominată de serviciile publice (învățământ, sănătate, securitate personală,
susținere socială).
Resursele economice sunt puține și greu de pus în valoare (altitudini mari, zone secetoase
sau cu inundații, zone cu terenuri degradate, zone fără infrastructură tehnică).
Procesul de depopulare este accentuat în lipsa activităților economice. Veniturile
populației sunt mai mici cu peste 25 % față de media națională. Infrastructura din spațiul urban
acționează ca un magnet pentru populația din spațiul rural. Aici sunt atrase principalele resurse:
forță de muncă; personal calificat; tineri; resurse naturale, ș.a.
Ca urmare a posibilităților limitate din spațiul rural, populația își alocă principalele resurse
în mediul urban: efectuează cumpărăruri – produse de alimentație, produse de întreținere,
îmbrăcăminte, ș.a.; frecventează unități de alimentație publică; utilizează servicii din mediul
urban, ș.a. Prin posibilitatea accesării unei game vaste de servicii și produse, populația din mediul
rural este atrasă de spațiul urban, contribuind la creșterea economiei locale. Principala resursă
atrasă către mediul urban este resursa umană.
Frătăuții Vechi este o comună situată în nordul ţării, în zonă de podiş, în județul Suceava,
Bucovina, România. Este formată din satele Frătăuții Vechi (reședința) și Măneuți. Localitatea se
află pe malul râului Suceava.
Comuna se bucură de apropierea de spațiul urban, astfel fiind situată la 8 kilometri de
orașul Rădăuți, ceea ce face posibilă modernizarea și dezvoltarea economică mult mai rapidă.
De asemenea, comuna este situata la 2 km de graniţa cu Ucraina, si 50 km de municipiul
Suceava.
Comuna Frătăuții Vechi se învecinează cu: comuna Gălănești la vest; comuna Frătăuții
Noi la nord; comuna Dornești la est. Comuna este străbătută de râul Suceava în partea de nord a
localității.
Tabel 5.1: Suprafața fondului funciar după modul de folosință (Sursa: INSSE)
Fondul funciar 2010 2011 2012 2013 2014
Total 3.589 3.589 3.589 3.589 3.589
Agricolă 3.143 3.143 3.143 3.143 3.143
Arabilă 2.639 2.639 2.727 2.639 2.639
Pășuni 294 294 244 294 294
Fânețe 172 172 172 172 172
Livezi și pepiniere pomicole 38 38 - 38 38
Terenuri neagricole total 446 446 446 446 446
Păduri și altă vegetație forestieră 140 140 140 140 140
Ocupată cu ape, bălți 1 1 1 1 1
 Ocupată cu construcții 131 131 131 131 131
Căi de comunicații și căi ferate 24 24 24 24 24
Terenuri degradate și neproductive 150 150 150 150 150

Fondul funciar al României este constituit din totalitatea terenurilor de orice fel,
indiferent de destinație, de titlul pe baza căruia sunt definite sau de domeniul public ori privat din
care fac parte. Fondul funciar definit astfel reprezintă o componentă esențială a avuției
naționale, avutie care trebuie folosită, protejată și ameliorată în deplină concordanță cu
interesele societății.
Suprafața fondului funciar al comunei Frătăuții Vechi nu a prezentat nicio modificare
pe perioada 2010 – 2014 la nivelul categoriilor de folosință cu livezi și pepiniere pomicole,
terenuri neagricole, păduri și alte vegetații forestiere, suprafața ocupată cu ape și bălți, cea
ocupată cu construcții, căile de comunicații și căi ferate, și terenurile neproductive și degradate.

Tabel 5.2: Numărul locuințelor existente în comuna Frătăuții Vechi (Sursa: INSSE)
Anul 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Număr 1.82 1.865 1.899 1.91 1.94 1.97 1.997 2.019
locuințe 8 9 2 0

Locuința individuală este specifică mediului rural și unor cartiere urbane se diferențiază
de locuința duplex sau colectivă prin structură și funcționalitate: are o structură unitară și
detașată, nefiind legată în vreun fel de vreo altă structură (nu are nici un perete interior care să fie
legat de altă locuință), și deservește de obicei unei singure familii.
Astfel la nivelul comunei Frătăuții Vechi se poate observa pe durata anilor 2010 – 2019 o
ușoară creștere a numărului de locuințe. În 2019 s-au înregistrat cu 64 de locuințe mai mult decât
în anul 2010.

Tabel 5.3: Autorizații de construire eliberate pentru clădiri pe tipuri de construcții (Sursa:
INSSE)
Anul 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020
Clădiri rezidențiale
(exclusiv cele pentru 32 22 30 33 21 25 27 27 28
colectivități)

Creșterea ușoară poate fi observată și din prisma autorizațiilor pentru construcții de

clădiri care este foarte mică în perioada 2012 – 2019 la nivelul comunei Frătăuții Vechi. Cele mai
multe autorizații au fost eliberate în anul 2015 iar cele mai puține la nivelul anului 2016.
Concluzia pe care o putem trage asupra acestui indicator este legată de faptul că numărul de
persoane din gospodării este ridicat iar durata de construire a clădirilor este foarte lentă datorită
veniturilor scăzute ale populației.
În ceea ce privește infrastructura de transport, comuna este străbătută de DJ 178C Rădăuți
– Frătăuții Vechi și 178 F Rădăuți – Măneuți – Frătăuții Vechi.
⮚ DJ 178C porneşte din municipiul Rădăuţi spre comuna Frătăuţii Vechi, asigurând mai
departe legătura cu comunele din bazinul superior al Sucevei, până în comuna Bilca. Are
îmbrăcăminte asfaltică.
⮚ DJ 178F porneşte de la racordul cu DJ 178C, din extravilanul municipiului Rădăuţi, spre
nord-vest, până în comuna Măneuţi (aproximativ 4 km), iar de acolo, spre nord-vest până
în comuna Frătăuţii Vechi, continuând spre veste, trecând prin comunele Hurjuieni,
Gălăneşti, apoi spre sud-vest până în comuna Voitinel. Pe teritoriul administrativ al
municipiului Rădăuţi este pietruit.
⮚ Drumul DJ 178C traversează oraşul de la sud-vest (localitatea Volovăţ) spre nord
(Frătăuți), asigurând mai departe legătura cu comunele din bazinul superior al Sucevei.
 Acest drum asigură accesul spre mănăstirile Arbore (15 km) și Solca (19 km) în direcţia
Volovăţ (5 km).
Transporturile de călători au sporit, ca urmare a dezvoltării companiilor private de
transporturi de călători. Transportul în comun este asigurat atât de autobaza de călători Rădăuți
cât şi de diverse companii de transport. Companiile de transport asigură circulaţia călătorilor pe
diverse trasee, în diverse direcţii.
Transporturilor de călători li se adaugă transporturile de mărfuri, care au luat amploare odată
cu dezvoltarea comerţului din municipiu. Principala dificultate în transporturile rutiere este
determinată de caracterul radial al reţelei rutiere şi problemelor de trafic care apar în oraş datorită
lipsei unei şosele de centură care să preia traficul rutier în tranzit.
Tabel 5.4: Unități sanitare pe categorii de unități
(Sursa: INSSE)
Categorii de unitati sanitare 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Cabinete medicale de familie 2 1 1 1 1 2 2 1 1 1
Cabinete stomatologice 2 2 1 - - - - - - 1
Farmacii 1 1 1 2 2 2 2 2 2 2

Comuna Frătăuții Vechi are ca dotări în anul 2019 un cabinet medical de familie, un
cabinet stomatologic și două farmacii. În perioada 2013 – 2018 comuna nu a dispus de un cabinet
stomatologic. Numărul cabinetelor medicale de familie și a cabinetelor stomatologice a scăzut dar
în schimb a mai apărut o farmacie. Comuna Frătăuții Vechi nu dispune de spitale și nici de un
dispensar uman și unul veterinar.

Tabel 5.5: Personalul medico-sanitar pe categorii

(Sursa: INSSE)
Categorii de cadre medico-sanitare 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019
Medici 3 2 2 2 2 2 2 1 1 1
din total medici: medici de familie 2 1 1 1 1 2 2 1 1 1
Stomatologi 1 1 1 - - - - - - 1
Farmaciști 1 1 1 2 2 2 2 2 2 3
Personal sanitar mediu 3 5 3 3 3 5 3 3 3 5

La nivelul comunei Frătăuții Vechi numărul personalului din categoria medico-sanitară

prezintă fluctuații de-a lungul perioadei 2010 – 2019, iar numărul acestora este unul foarte redus
în comparație cu numărul total de locuitori și nevoile de care aceștia dispun. Este necesară
crearea unui centru medical complex dotat modern în care personalul medico-sanitar își poate
desfășura activitatea în condiții normale.

II.1. Contextul, analiza diagnostic a stării rurale pentru sectoarele transport,

servicii poștale și curierat, calitatea apei, infrastructura de canalizare, salubritate,
iluminat public, infrastructura rutieră, domeniul medical, asistență socială, relații cu
publicul.
Pentru a aduce comuna la standardele UE, comuna a început treptat realizarea unor proiecte,
printre care:
1. Lucrări de extindere rețea de alimentare cu apă potabilă și canalizare;
2. Lucrări de reabilitare și modernizare drumuri comunale;
3. Lucrări modernizare și reabilitare Școala Măneuți;
4. Modernizare parc comunal Frătăuții Vechi;
5. Achiziție de tablete școlare și alte echipamente necesare activității didactice online;
6. Alimentare cu gaz.
 Proiecte care vor fi promovate la finanțare în perioada 2021 – 2027
1. Racordare rețea gaze naturale;
2. Reabilitare, modernizare, extindere Școala Măneuți;
3. Extindere rețea apă/ canal pe 10 km;
4. Modernizare drumuri comunale;
5. Modernizare centru comună;
6. Construire spații de joacă/ agrement.

În urma anchetei sociologice realizate în comuna Frătăuții Vechi privind satisfacția față de
rețelele edilitare, utilități/ servicii publice, au reieșit următoarele:
La nivelul situației serviciilor de transport, constatăm faptul că din cei 171 de
respondenți, 39% au acordat nota 1, fapt ce ne indică un grad ridicat de nemulțumire față de această
componentă. Din acest punct reiese necesitatea unei investiții/ atragerea de investitori pentru
serviciile de transport.
În ceea ce privește gradul de mulțumire față de serviciile de poștă și curierat din comună,
analizând răspunsurile acordate de populația din comuna Frătăuții Vechi, constatăm faptul că există
un grad ridicat de mulțumire. Astfel, peste 30% dintre respondenți au acordat nota 4 în timp ce 14%
au acordat nota 1. Aceste rezultate arată necesitatea unei investiții/ atragerea de investitori pentru
serviciile de transport în viitorul apropiat.
În ceea ce privește aprovizionarea cu apă potabilă în comuna Frătăuții Vechi, analizând
datele obținute constatăm faptul că 46% dintre respondenți
au acordat nota 1 și 19% au acordat nota 2. Acest fapt indică un grad extrem de nemulțumire al
populației față de această componentă. Concluzionăm că sunt necesare măsuri urgente în această
direcție.
În ceea ce privește aprecierea infrastructurii de canalizare, constatăm faptul că 51% din
populația respondentă a acordat nota 1. Acest fapt indică necesitatea de investiții în această
componentă ca fiind absolut necesare. Concluzionăm că este imperioasă luarea de măsuri în această
direcție.
La nivelul infrastructurii de salubritate, constatăm faptul că 32% din respondenți a acordat
nota 3 în timp ce 23% din respondenți au acordat nota 2, ceea ce indică un nivel mediu de
mulțumire. Totuși, luând în considerare ponderea ridicată a populației nemulțumită de această
componentă concluzionăm că sunt necesare investiții în această direcție.
În ceea ce privește infrastructura de iluminat public din comuna Frătăuții Vechi, constatăm
că cele mai multe răspunsuri se îndreaptă către notele peste 3, respectiv 30% pentru nota 4 și 23%
pentru nota 5. Totuși, trebuie să menționăm faptul că o parte semnificativă a respondenților a
acordat notele 1 și 2, respectiv 17%. Acest fapt ne face să concluzionăm că sunt necesare investiții
în perioada următoare.
Analizând răspunsurile respondenților privind aprecierea stării drumurilor județene,
observăm faptul că o parte însemnată din respondenți exprimă o mulțumire care se situează sub
medie. Totuși este necesar să menționăm faptul că 43% din respondenți au exprimat un grad de
mulțumire care se situează peste medie. Având în vedere diversitatea răspunsurilor față de această
componentă, concluzionăm că sunt oportune măsuri la nivel județean.
Potrivit sondajului de opinie realizat în rândul comunității comunei Frătăuții Vechi privind
nivelul de mulțumire față de serviciile medicale/ sociale oferite, au reieșit următoarele răspunsuri:
În ceea ce privește numărul medicilor din comuna Frătăuții Vechi răspunsurile
respondenților scot în evidență un grad ridicat de nemulțumire. Acest lucru denotă faptul că sunt
necesare măsuri suplimentare pentru atragerea de noi cadre medicale competente care să își
desfășoare activitatea în comuna Frătăuții Vechi.
Referitor la gradul de mulțumire față de competența medicilor, observăm faptul că populația
este mulțumită și foarte mulțumită. Sunt necesare investiții de dotare a centrelor medicale și
urmarea cursurilor de dezvoltare profesională în vederea menținerii și îmbunătățirii permanente a
competenței medicilor.
În ceea ce privește numărul farmaciilor și a, aprovizionării acestora, se constată faptul că
majoritatea respondenților sunt mulțumiți și foarte mulțumiți. Se pot realiza investiții pentru
menținerea și îmbunătățirea serviciilor oferite.
Referitor la numărul cabinetelor medicale, constatăm că cea mai mare parte a respondenților
sunt nemulțumiți. Astfel, sunt necesare măsuri de atragere a investitorilor în vederea dezvoltării
acestui sector.
În ceea ce privește gradul de mulțumire față de condițiile din cabinetele medicale, se
constată faptul că respondenții s-au declarat mulțumiți și foarte mulțumiți. Totuși este necesar să
scoatem în evidență faptul că o parte semnificativă dintre respondenți, respectiv 42 din cei 171, s-
au declarat nemulțumiți și foarte nemulțumiți de condițiile din cabinetele medicale. Această
componentă este una vitală pentru comunitatea locală și sunt necesare investiții pentru
modernizarea cabinetelor, respectiv atragerea de investitori externi.
În ceea ce privește serviciile medicale veterinare respondenții s-au declarat în proporție mare
nemulțumiți și foarte nemulțumiți. Acest fapt denotă că sunt necesare măsuri de îmbunătățire și
atragere a medicilor veterinari competenți.
În ceea ce privește asistența socială pentru persoanele cu handicap, observăm faptul că
respondenții s-au declarat nemulțumiți și foarte nemulțumiți de situația actuală. Având în vedere
că cea mai mare parte dintre respondenți au declarat că sunt nemulțumiți și foarte nemulțumiți,
concluzionăm că este necesară adoptarea unui set de măsuri în acest sens, prin realizarea unui
centru de asistență socială și angajarea de personal competent.
În ceea ce privește asistența socială pentru bătrâni constatăm faptul că s-au înregistrat
răspunsuri preponderent negative la acest capitol. Este necesară găsirea urgentă a unui set de
măsuri, prin realizarea unui centru de asistență socială. angajarea de personal competent și
asigurarea asistenței medicale la domiciliu.
Analizând răspunsurile referitoare la principalele probleme ale comunei Frătăuții Vechi
constatăm faptul că pe primele două locuri se află Lipsa rețelelor tehnico-edilitare (în anumite
zone ale comunei) – apă, canalizare, iluminat public, lipsa locurilor de muncă și lipsa serviciilor
sociale. Răspunsurile se corelează, deoarece o activitate economică este influențată de facilitățile
de locuit a cetățenilor iar slaba dezvoltare duce la o scăzută implicare activă și antreprenorială a
locuitorilor.
Astfel, sunt necesare măsuri de susținere a activității economice, fapt ce va conduce la
crearea și menținerea locurilor de muncă pentru populația comunei și implicit la creșterea nivelului
de trai
Odată identificate problemele este necesară găsirea unor soluții. Astfel, primele două acțiuni
propuse pentru rezolvarea problemelor observăm că se corelează cu problemele identificate.
Principalele acțiuni propuse de către public fiind accesarea fondurilor europene prin această
acțiune creându-se locuri de muncă și dezvoltarea economică a comunei, altă acțiune propusă fiind
înființarea/ extinderea rețelelor tehnico - utilitare pentru îmbunătățirea calității vieții.
Astfel, concluzionăm că sunt necesare măsuri de susținere a antreprenoriatului, de atragere a
investitorilor și atragerea de fonduri europene. Este necesară realizarea de proiecte de investiții în
sensul construirii unui centru destinat serviciilor de asistență socială. De asemenea, sunt necesare
investiții în revitalizarea infrastructurii culturale.
Referitor la fenomenele sociale negative, constatăm faptul că pe primele două locuri se află
scăderea natalității și migrarea forței de muncă. Natalitatea la nivelul comunei Frătăuții Vechi
prezintă fluctuații de la an la an dar nu înregistrează scăderi alarmante. Susținerea
antreprenoriatului local și atragerea unor investitori externi pot fi cheile de păstrare a forței de
muncă și dezvoltare a comunei Frătăuții Vechi.