Delimitări terminologice şi conceptuale

Diferenţa dintre caritate şi filantropie

Deşi de cele mai multe ori este dificil să se facă distincţia între conceptul de filantropie şi
cel de caritate, cele două sunt diferite. Singurul aspect care le uneşte este faptul că activităţile lor
sunt benefice pentru societate. Cu toate acestea, caritatea presupune desfăşurarea de activităţi în
beneficiul societăţii fără un scop creativ, pe când în cazul filantropiei se vorbeşte de un element
creativ, despre crearea a ceva nou sau îmbunătăţirea a ceva ce există deja.

Societatea civilă
Literatura de specialitate oferă o serie de definiţii ale conceptului de societate civilă. În
general, acestea se concentrează pe o singură direcţie de definire sau pe luarea în considerare a
unui singur aspect, încercând identificarea sferei societăţii civile, a actorilor din cadrul său, a
rolurilor şi meritelor sale sau a ceea ce nu reprezintă societatea civilă.
În limbajul comun, sensul atribuit conceptului de societate civilă este de multe ori
reducţionist, oamenii identificând „societatea civilă” cu organizaţiile neguvernamentale. Sectorul
neguvernamental-nonprofit nu trebuie confundat cu societatea civilă. Conceptul de societate civilă
are o accepţiune mai largă decât conceptul de sector neguvernamental-nonprofit, numeroşi autori
atribuindu-i o multitudine de sensuri, diferenţele dintre ele reflectând realităţile sociale care
caracterizau ţările, dar şi perioadele de timp în care au trăit cei care le-au formulat. Se poate totuşi
conchide că societatea civilă are câteva caracteristici definitorii:
- Are rol de complementaritate în relaţia cu statul;
- Se constituie într-o contrapondere a statului (încearcă să prevină sau să limiteze efectele
negative ce rezultă din exercitarea puterii);
- Este alcătuită din organizaţii independente faţă de vreun centru de putere;
- Este alcătuită din organizaţii înfiinţate voluntar de către cetăţeni liberi şi egali ce au o
conduită civilizată şi se raportează mai degrabă la interesele întregii societăţi, decât la cele
personale;
- Are puterea de a se autocrea în baza liberei iniţiative.
Anumite definiţii situează societatea civilă în opoziţie cu instituţiile statului. Această
viziune este în dezacord cu majoritatea convingerilor actuale care atribuie societăţii civile un rol
mai degrabă complementar în raport cu instituţiile statului. Această opoziţie se întâlneşte în special
în lucrările din ţările Europei Centrale şi de Est din perioada comunismului, perioadă în care
societatea civilă era considerată ca o modalitate de eliminare a regimurilor totalitare sau ca o
evadare de sub restricţiile acelor regimuri.

Lobby şi advocacy
Advocacy se referă la activitatea de a apăra/sprijini un principiu sau o opinie
(individuală/generală) a unei organizaţii în faţa unor institutii guvernamentale sau legiuitoare.
Conceptul de lobby se referă la susţinerea unor interese individuale, de grup sau ale unei organizaţii
prin influenţarea politicilor publice, a instituţiilor guvernamentale sau legiuitoare. Lobbyul implică
întotdeauna advocacy, în timp ce advocacy nu implică neapărat lobby. Cu toate acestea, a face
advocacy nu înseamnă în mod obligatoriu a face lobby. Deosebirea dintre cele două este că
advocacy necesită comunicarea directă a unei opinii individuale sau generale a unei organizaţii
către legiuitor şi public fără a cere neaparat iniţierea unei modificări de natură legislativă.