CENTRUL DE EXCELENȚĂ ÎN MEDICINĂ ȘI FARMACIE

„RAISA PACALO”

Oasele şi articulaţiile
trunchiului, membrului
superior şi inferior.
Comentaţi în două propoziţii
motto-ul:
,,Anatomia este destin.”

Sigmund Freud
 Planul lecţiei
 Toracele – generalități
 Sternul – structură și așezarea

 Structura coastei. Feluri de coaste

 Articulațiile toracelui

 Toracele în ansamblu
 Cutia
toracică
 Cutia
toracică

12 perechi 12 vertebre
sternul
de coaste toracice

Adevărate False Fluctuante

 Toracele (torax)
Scheletul toracelui este format de:

I.12 vertebre toracale

II.12 perechi de coaste

III.stern (situat ventral pe

linia mediană)
Sternul (sternum) este un os spongios lung
constituit din trei părţi:

 I
I. Superioară–manubriul
II. Medie - corpul
III. Inferioară –  II
apendicele xifoid

 III
 Coastele
Coastele (costae) sunt oase spongioase lungi, în
număr de 12 perechi,la care deosebim: partea
posterioară osoasă şi anterioară mai scurtă –
cartilaginoasa.
Ultima pereche de coaste se numesc coaste
flotante.
Coastele (costae) sunt oase spongioase lungi, în
număr de 12 perechi,la care deosebim: partea
posterioară osoasă şi anterioară mai scurtă –
cartilaginoasă.

Coastele

Adevărate False Fluctuante

I–VII VIII-X XI-XII

 A B

 Coasta I-a dreaptă (A); coasta a V-a

dreaptă (B) –aspect superior.
 Capul
 Colul
 Tuberculul
 Corpul
 Șanțul coastei
 Articulațiile toracale
Toracele (compages toracis, thorax), constituit
prin articulaţia a 12 perechi de coaste cu 12
vertebre toracice şi cu sternul, reprezintă o
formaţiune osoasă şi cartilaginoasă, rezistentă,
elastică şi mobila într-un anumit grad,
delimitând în interior cavitatea toracică
(cavum thoracis).
Unirea coastelor cu sternul
 Articulaţiile
sternocostale
(articulationes
sternocostalis) se
formează la unirea
cartilajelor coastelor II
– VII cu incizurile
costale ale sternului
Articulațiile coastelor cu coloana
vertebrală și stern
Toracele în ansamblu
 BIBLIOGRAFIE:

Cheptanari Sv., Anatomia şi fiziologia omului, Chişinău, Tipografia

Centrală, 2013.
Ştefăneţ M., Anatomia omului, Vol. I, Chişinău, Centrul Editorial-
Poligrafic Medicina, 2007.
Sapin M., Anatomia omului, Vol.I,Chişinău, Universitas, 1990.
Papilian V., Anatomia omului, Vol.I, Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 2009.
Vorobiova E., Anatomia şi fiziologia, Chişinău, Universitas, 1992.
Albu I., Anatomia şi fiziologia omului, Bucureşti, 1996.
Ispas A., Anatomia şi fiziologia omului cu aplicaţii practice, EDP,
Bucureşti, 2000.
Hăulică I., Fiziologia umană, Editura medicală, Bucureşti 1996.
Vique – Martin, Atlas al corpului uman, Editura Prut Internaţional, 2006.
Babschi E., Fiziologia omului, Chişinău, Lumina, 2001.
www.sfatulmedicului.ro
www.ms.md
 Braț
-humerus

Membrul
superior Antebraț

liber -ulna
-radius

Mîina propriu ziaă

-oasele carpiene
-metacarpiene
-falange
• Scheletul
membrului
inferior este
constituit din:
Oasele bazinului -
bazinul(1);
Scheletul
membrului
inferior liber (2).
• Bazinul este
alcătuit din:
Două oase
coxale(1),
sacrul(2),
coccisul(3).
 Osul
coxal
• Până 16 ani este
compus din:
 ilionul(1);
 ischionul(2);
 pubisul(3).
• După 16 ani se
concresc, formând
osul coxal.
Ilion
• Corpul
• Aripa
• Creasta
• Spina iliacă antero –
superioară
• Spina iliacă antero-
inferioară
• Spina iliacă postero –
superioară
• Spina iliacă postero –
inferioră
• Fosa ilaca
 Ischion
• Corpul
• Ramura
• Spina ischiatică
• Incizura ischiatică mare
• Incizura ischiatică mică
• Tuber ischiatic
• Orificiul obturator
 Pubis
• Este alcătuit:
• corp(1);
• Două ramuri:
superioară(2) și
inferioară(3).
• Tubercul pubic
• Simfiza pubică.
Bazinul se divizează în
două etaje:
• Superior – bazinul mic
• Inferior – bazinul mare
• Distanția spinarum – 24-25cm, reprezintă distanța dintre spinele antero –
superioare iliace.
• Distanția cristarum – 26-28cm, reprezintă distanța dintre cele mai distante
puncte ale aripilor osului iliac.
• Distanția intertrohanterica – 28-30cm reprezintă distanța dintre trohanterele
mari ale ambelor femure.
Diametrele bazinului mic
• Diametrul antero-posterior-conjugata adevărată-ginecologică-cojugată
vera-11cm și constituită de distanța dintre promontoriu și cea mai
proeminentă în sens posterior porțiune a simfizei pubiene.
• Diametrul rect sau cojugata anatomică-11,5cm și e constituită de distanța
dintre marginile superioare ale promontoriului și a simfizei pubiene.
• Diametrul transversal-13cm, este distanța dintre cele mai
distante puncte de pe linia terminală.
• Diametrul oblic-12cm. El este prezentat de distanța dintre
articulația sacroiliacă pe de o parte și proeminența iliopubică
pe de altă parte.
Diametrele ieșirii din bazinul mic
• Diametrul antero-posterior-9-11cm, este distanța dintre vârful
coccisului și marginea inferioară a simfizei pubiene.
• Diametrul transversal sau biischiadic-11cm, unește cele două
tuberozități ischiadice.
• Articulația sacroiliacă

• Simfiza pubiană

• Articulația coxofemurală
(șoldului)
 Bibliografie
 Cheptanari Sv., Anatomia şi fiziologia omului, Chişinău, Tipografia
Centrală, 2013.
Ştefăneţ M., Anatomia omului, Vol. I, Chişinău, Centrul Editorial-
Poligrafic Medicina, 2007.
Sapin M., Anatomia omului, Vol.I,Chişinău, Universitas, 1990.
Papilian V., Anatomia omului, Vol.I, Editura didactică şi pedagogică,
Bucureşti, 2009.
Vorobiova E., Anatomia şi fiziologia, Chişinău, Universitas, 1992.
Albu I., Anatomia şi fiziologia omului, Bucureşti, 1996.
Ispas A., Anatomia şi fiziologia omului cu aplicaţii practice, EDP,
Bucureşti, 2000.
Hăulică I., Fiziologia umană, Editura medicală, Bucureşti 1996.
Vique – Martin, Atlas al corpului uman, Editura Prut Internaţional, 2006.
Babschi E., Fiziologia omului, Chişinău, Lumina, 2001.
www.sfatulmedicului.ro
www.ms.md