Romanitatea românilor în viziunea istoricilor

 Prezentați două aspecte din secolul al XX-lea referitoare la romanitatea

românilor.

o În secolul al XX-lea, istoriografia română a avut o atitudine

oscilantă față de aportul romanilor la formarea poporului român,
din cauza regimului politic.

În prima jumătate a veacului al XX-lea, câtă vreme România a

beneficiat de un regim democratic, istoricii români au
demonstrat, pe baza dovezilor lingvistice, etnografice și
arheologice, originea latină a poporului român. Printre cei mai
cunoscuți istorici care au susținut caracterul latin al poporului
român se numără Nicolae Iorga și Gheorghe Brătianu.

În a doua jumătate a secolului al XX-lea, odată cu instaurarea

regimului comunist în România, istoriografia română a diminuat,
apoi a negat, contribuția romanilor la formarea poporului român,
punând accent fie pe elementul slav, fie pe cel dacic. Mihail
Roller a fost unul dintre cei care susțineau că slavii au avut o
contribuție majoră la formarea poporului român.

 Menționați o caracteristică a izvoarelor istorice care susțin romanitatea

românilor în secolul al XV-lea.

o Răspuns 1: Izvoarele istorice care susțin romanitatea românilor și

datează din secolul al XV-lea au fost scrise de umaniști.

o Răspuns 2: Izvoarele istorice care susțin romanitatea românilor și

datează din secolul al XV-lea au fost scrise de autori străini.
Autonomii locale și instituții centrale în spațiul
românesc (secolele IX-XVIII)
 Prezentați două acțiuni care au contribuit la formarea statului medieval
românesc din Estul Carpaților desfășurate în secolul al XIV-lea.
 Prezentați două acțiuni desfășurate în secolul al XIV-lea pentru
formarea statului medieval Țara Românească.
 Prezentați două instituții centrale din spațiul românesc în secolul al
XV-lea.
 Prezentați două instituții centrale din spațiul românesc în secolele al
XIV-lea – al XVI-lea.
 Prezentați două instituții centrale din spațiul românesc în secolele al
XV-lea – al XVI-lea.
 Prezentați două instituții centrale din spațiul românesc în secolele al
XVII-lea – al XVIII-lea.
 Menționați o asemănare între autonomiile locale din spațiul românesc
în Evul Mediu.
 Menționați o asemănare între autonomiile locale din spațiul românesc
intracarpatic, în Evul Mediu.
 Menționați o asemănare între autonomiile locale atestate în spațiul
românesc în secolele al IX-lea – al XI-lea.
 Menționați o asemănare între autonomiile locale atestate în spațiul
românesc, în secolele al IX-lea – al XIII-lea.
 Menționați o asemănare între două autonomii locale din secolele al XI-
lea – al XIII-lea.
 Menționați o asemănare între autonomiile locale atestate în spațiul
românesc, în secolele al IX-lea – al X-lea și cele din secolul al XIII-lea.
 Menționați o caracteristică a autonomiilor locale atestate în spațiul
românesc din Sudul Carpaților, în secolul al XIII-lea.
 Menționați o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul
românesc, la sfârșitul secolului al XIV-lea și în secolul al XV-lea.
 Menționați o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul
românesc, la sfârșitul secolului al XVI-lea – începutul secolului al
XVII-lea.
 Menționați o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul
românesc extracarpatic în secolul al XVI-lea.
 Menționați o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul
românesc extracarpatic în secolul al XVIII-lea.
 Menționați o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul
românesc în secolul al XVIII-lea.
 Menționați o caracteristică a unei instituții centrale din spațiul
românesc, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în
secolele al XII-lea – al XIII-lea au loc modificări instituționale în
spațiul românesc intracarpatic.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
organizarea instituțională a Transilvaniei se modifică în secolele al XII-
lea – al XVI-lea.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
constituirea statelor medievale în spațiul românesc s-a realizat și prin
acțiuni militare desfășurate în secolul al XIV-lea.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
constituirea statului medieval Moldova s-a realizat în secolul al XIV-
lea și prin acțiuni desfășurate în plan intern.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în
secolul al XIV-lea sunt organizate instituții centrale în spațiul românesc
extracarpatic.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
constituirea statului medieval din Estul Carpaților s-a realizat și prin
acțiuni militare desfășurate în secolul al XIV-lea.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
statul medieval Moldova se consolidează în secolul al XIV-lea prin
acțiuni desfășurate în politica internă.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o
instituție centrală din spațiul românesc se consolidează prin participarea
reprezentantului ei la acțiuni diplomatice din secolul al XV-lea.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
reprezentantul instituției politice centrale din Moldova participă la
relațiile internaționale din perioada 1491-1500.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
reprezentantul unei instituții centrale din spațiul românesc se implică,
prin diplomație, în relațiile internaționale din secolul al XV-lea.
  Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
caracteristicile instituției politice centrale din Țara Românească sunt
modificate în secolul al XVIII-lea, după 1716.

Spațiul românesc între diplomație și conflict în

Evul Mediu și la începuturile Modernității
 Prezentați două fapte istorice referitoare la implicarea românilor în
relațiile diplomatice din Evul Mediu.
 Prezentați două acțiuni militare la care au participat românii în secolele
al XIV-lea – al XV-lea.
 Prezentați două conflicte la care au participat românii în secolele al
XIV-lea – al XVI-lea.
 Prezentați două fapte istorice referitoare la acțiunile diplomatice la care
participă românii în a doua jumătate a secolului al XV-lea.
 Prezentați două conflicte din secolul al XV-lea desfășurate în spațiul
românesc.
 Prezentați două conflicte din secolul al XV-lea desfășurate în spațiul
românesc.
 Prezentați două confruntări la care au participat românii în secolele al
XV-lea – al XVII-lea.
 Prezentați două fapte istorice referitoare la spațiul românesc,
desfășurate în secolul al XIV-lea.
 Prezentați două acțiuni diplomatice din secolele al XV-lea – al XVI-lea,
referitoare la spațiul românesc.
 Prezentați două acțiuni diplomatice prin care spațiul românesc se
implică în relațiile internaționale din secolele al XVI-lea – al XVIII-lea.
 Prezentați două fapte istorice la care participă reprezentantul unei
instituții centrale din spațiul românesc, în secolele al XVI-lea – al
XVIII-lea.
 Menționați o asemănare între două conflicte la care au participat
românii în Evul Mediu.
 Menționați o caracteristică a acțiunilor diplomatice din spațiul
românesc în Evul Mediu.
 Menționați o asemănare între două conflicte desfășurate în spațiul
românesc în Evul Mediu.
 Menționați o asemănare între două acțiuni diplomatice la care au
participat românii în Evul Mediu.
 Menționați o caracteristică a acțiunilor militare desfășurate de români
în Evul Mediu.
 Menționați o asemănare între două acțiuni militare în care sunt
implicați românii în secolul al XIV-lea.
 Menționați o asemănare între două acțiuni militare în care sunt
implicați românii în secolul al XIV-lea.
 Menționați o asemănare între două acțiuni militare la care participă
românii în secolele al XIV-lea – al XV-lea.
 Menționați o asemănare între două acțiuni diplomatice în care sunt
implicați conducători politici din spațiul românesc în secolele al XIV-
lea – al XVI-lea.
 Menționați o asemănare între două acțiuni militare în care este implicat
spațiul românesc din secolul al XV-lea.
 Menționați o asemănare între două acțiuni militare la care au participat
românii în secolul al XV-lea.
 Menționați o asemănare între două acțiuni diplomatice la care participă
românii în secolul al XVI-lea.
 Menționați o asemănare între două acțiuni diplomatice la care au
participat românii în secolul al XVI-lea.
 Menționați o asemănare între două acțiuni diplomatice desfășurate de
reprezentanții spațiului românesc în secolele al XVI-lea – al XVII-lea.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
românii participă la conflicte militare în secolul al XIV-lea.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
acțiunile diplomatice la care participă românii în secolele al XIV-lea –
al XV-lea fac parte din relațiile internaționale.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
românii participă la conflicte militare în a doua jumătate a secolului al
XV-lea, în cadrul relațiilor internaționale.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
românii se implică prin acțiuni diplomatice în relațiile internaționale
din secolul al XV-lea.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
românii participă la acțiuni diplomatice în a doua jumătate a secolului
al XV-lea.
  Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
românii se implică prin acțiuni diplomatice în relațiile internaționale
din secolele al XV-lea – al XVII-lea.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
românii se implică prin diplomație în relațiile internaționale din a doua
jumătate a secolului al XVI-lea.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
spațiul românesc participă la relațiile internaționale de la sfârșitul
Evului Mediu și începuturile modernității.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
spațiul românesc se implică prin diplomație în relațiile internaționale de
la sfârșitul Evului Mediu și începuturile modernității.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
reprezentantul unei instituții politice centrale din spațiul românesc se
implică în relațiile internaționale din secolele al XVII-lea – al XVIII-
lea prin acțiuni militare sau diplomatice.

Statul român modern: de la proiect politic la

realizarea României Mari (secolele XVIII-XX)
 Prezentați două proiecte politice din prima jumătate a secolului al XIX-
lea care au contribuit la formarea statului român modern.
 Prezentați două fapte istorice desfășurate în spațiul românesc, în
perioada 1848-1857, care au contribuit la formarea statului român.
 Prezentați două acțiuni de politică internă desfășurate în statul român,
în perioada 1861-1870.
 Prezentați două acțiuni desfășurate în anul 1864, în statul român
modern.
 Prezentați două proiecte politice referitoare la statul român elaborate în
a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
 Prezentați câte o acțiune din politica internă, respectiv din relațiile
internaționale desfășurate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea,
pentru dezvoltarea statului român modern.
 Menționați o asemănare între proiectele politice referitoare la statul
român modern, elaborate în prima jumătate a secolului al XIX-lea.
 Menționați o caracteristică a proiectelor politice elaborate în spațiul
românesc în prima jumătate a secolului al XIX-lea.
 Menționați o asemănare între două proiecte politice referitoare la statul
român elaborate în 1848.
 Menționați o asemănare între două proiecte politice referitoare la statul
român elaborate în spațiul românesc, în prima jumătate a secolului al
XIX-lea.
 Menționați o asemănare între două măsuri de politică internă adoptate
în statul român modern, în primul deceniu după constituirea acestuia.
 Menționați o asemănare între două măsuri adoptate în plan intern, în
perioada 1863-1864.
 Menționați o asemănare între două măsuri adoptate în plan intern, în
timpul domniei lui Al. I. Cuza (1859-1866).
 Menționați o asemănare între proiectele politice referitoare la statul
român modern, elaborate în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea.
 Menționați o asemănare între două măsuri adoptate de statul român în
politica internă, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
 Menționați o constantă în desfășurarea acțiunilor la care participă
românii la începutul secolului al XX-lea pentru realizarea României
Mari.
 Menționați o asemănare între două acțiuni politice la care participă
românii în anul 1918.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
proiectele politice din prima jumătate a secolului al XIX-lea au avut un
rol important în formarea statului român modern.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia un
proiect politic elaborat în spațiul românesc între anii 1801-1850 a
favorizat constituirea statului român modern.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia un
proiect politic elaborat în anul 1848, în spațiul românesc, a contribuit la
constituirea statului român modern.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia un
proiect politic din 1848 a contribuit la constituirea statului român
modern.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia un
proiect politic elaborat în spațiul românesc, în perioada 1848-1858, a
contribuit la constituirea statului român modern.
  Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia un
proiect politic elaborat în deceniul șase al secolului al XIX-lea a
contribuit la constituirea statului român modern.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
românii acționează pentru constituirea statului modern în deceniul șase
al secolului al XIX-lea.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
acțiunile desfășurate de români în 1859 au contribuit la formarea
statului român modern.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
statul român modern a fost consolidat prin acțiuni desfășurate în
perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866).
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
consolidarea statului român modern s-a realizat în a doua jumătate a
secolului al XIX-lea și prin adoptarea unei constituții.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
statul român modern se consolidează în a doua jumătate a secolului al
XIX-lea.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
realizarea României Mari a fost favorizată și de politica de alianțe dusă
de statul român la începutul secolului al XX-lea.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
statul român modern s-a consolidat prin participarea la relațiile
internaționale de la începutul secolului al XX-lea.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
statul român modern evoluează în primele două decenii ale secolului al
XX-lea în direcția îndeplinirii obiectivelor naționale.

România și concertul european: de la ”criza

orientală” la marile alianțe ale secolului XX
 Prezentați două acțiuni desfășurate de România în contextul ”crizei
orientale”.
 Prezentați două fapte istorice desfășurate de România în relațiile
internaționale din deceniile opt-nouă ale secolului al XIX-lea.
 Prezentați două fapte istorice referitoare la România, desfășurate între
anii 1875-1885.
 Prezentați două acțiuni desfășurate de statul român modern în relațiile
internaționale din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
 Prezentați două acțiuni desfășurate de România în relația cu o mare
alianță, la începutul secolului al XX-lea.
 Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de România, în
relațiile internaționale din secolul al XIX-lea.
 Menționați o caracteristică a acțiunilor desfășurate de statul român
modern în ”criza orientală” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
 Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de români în
cadrul ”crizei orientale” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
 Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de România în
cadrul ”crizei orientale” din a doua jumătate a secolului al XIX-lea.
 Menționați o asemănare între două acțiuni desfășurate de statul român
în relațiile internaționale de la începutul secolului al XX-lea.
 Menționați o constantă în desfășurarea faptelor istorice la care participă
România la începutul secolului al XX-lea, în cadrul relațiilor
internaționale.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
România participă la relațiile internaționale prin implicarea în ”criza
orientală”.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în
a doua jumătate a secolului al XIX-lea România se implică în relațiile
internaționale.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
România s-a implicat în ”criza orientală” din a doua jumătate a
secolului al XIX-lea.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
România se implică în relațiile internaționale din a doua jumătate a
secolului al XIX-lea prin acțiuni militare sau diplomatice.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
România participă la relațiile internaționale din a doua jumătate a
secolului al XIX-lea.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
implicarea României în ”criza orientală” a influențat evoluția statului
român.
  Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
România s-a implicat în relațiile internaționale de la începutul secolului
al XX-lea.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
România se implică în anul 1916 în relațiile internaționale.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
România se implică în relațiile internaționale din a doua jumătate a
secolului al XX-lea.

Secolul XX – între democrație și

totalitarism. Ideologii și practici politice în
România și în Europa
 Prezentați două practici politice democratice utilizate în Europa de Est,
în a doua jumătate a secolului al XX-lea.
 Prezentați două caracteristici ale democrației din Europa, în a doua
jumătate a secolului al XX-lea.
 Menționați o caracteristică a democrației din Europa de Est, în a doua
jumătate a secolului al XX-lea.
 Menționați o asemănare între practicile politice utilizate în Europa, în
ultimul deceniu al secolului al XX-lea.
 Menționați o caracteristică a democrației din România, în ultimul
deceniu al secolului al XX-lea.
 Menționați o asemănare între practicile politice utilizate în România, în
ultimul deceniu al secolului al XX-lea.
 Menționați o caracteristică a regimului politic instaurat în România la
sfârșitul secolului al XX-lea.
 Menționați o asemănare între practicile politice utilizate în Europa, în
ultimul deceniu al secolului al XX-lea.
 Menționați o asemănare între regimurile democrate din Europa de Est,
la sfârșitul secolului al XX-lea.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
practicile politice democratice reprezintă o caracteristică a Europei
secolului al XX-lea.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în
Europa secolului al XX-lea există practici politice totalitare.
  Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
practicile politice utilizate în România, în anul 1948, au
caracter totalitar.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
existența unei ideologii totalitare este o caracteristică a Europei, în a
doua jumătate a secolului al XX-lea.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
regimul politic totalitar din România se consolidează în perioada 1965-
1980.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o
practică politică utilizată în România, în perioada 1971-1980, reflectă
existența totalitarismului.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o
practică politică utilizată în România între anii 1990-2000 are caracter
democratic.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
viața politică din România se caracterizează prin democrație în ultimul
deceniu al secolului al XX-lea.

România postbelică. Stalinism, național-comunism

și disidență anticomunistă. Construcția democrației
postdecembriste
 Menționați o asemănare între două acțiuni din România postbelică,
desfășurate anterior etapei stalinismului.
 Menționați o asemănare între practicile politice din România utilizate în
perioada stalinismului, respectiv în perioada național-comunismului.
 Menționați o asemănare între două acțiuni politice desfășurate în
perioada 1965-1985, în România.
 Menționați o asemănare între două fapte istorice desfășurate în
România, în perioada național-comunismului.
 Menționați o caracteristică a disidenței anticomuniste din România în
perioada național-comunismului.
 Menționați o asemănare între acțiunile desfășurate în România, în
ultimul deceniu al secolului al XX-lea.
  Menționați o asemănare între acțiunile desfășurate în România, în
perioada postdecembristă.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
regimul totalitar din România influențează politica promovată de
aceasta în relațiile internaționale din perioada postbelică.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
practicile politice totalitare sunt o caracteristică a vieții politice din
România postbelică.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în
a doua jumătate a secolului al XX-lea în România sunt utilizate practici
politice totalitare.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
România participă la relațiile internaționale, în perioada stalinismului.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia în
România sunt utilizate practici politice totalitare, în perioada
stalinismului.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia o
practică politică adoptată în România în perioada național-
comunismului reflectă regimul totalitar.

România în perioada ”Războiului Rece”

 Prezentați două acțiuni desfășurate de România în relațiile
internaționale din perioada ”Războiului Rece”.
 Prezentați două acțiuni desfășurate de România în etapa stalinismului,
în cadrul ”Războiului Rece”.
 Prezentați două acțiuni desfășurate de România în perioada național-
comunismului, în relațiile internaționale din cadrul ”Războiului Rece”.
 Menționați o caracteristică a acțiunilor desfășurate de regimul național-
comunist din România în relațiile internaționale din perioada
”Războiului Rece”.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
România se implică în relațiile internaționale, în perioada ”Războiului
Rece”.
 Argumentați, printr-un fapt istoric relevant, afirmația conform căreia
statul român se implică în ”Războiul Rece”, în perioada național-
comunismului.
Constituțiile din România
 Prezentați două caracteristici ale prevederilor Constituției din 1965.

o Constituția din 1965 prevede principiul separării puterilor în stat,

însă acesta era încălcat, întreaga putere fiind concentrată în
mâinile Partidului Comunist Român. Totodată, legea
fundamentală din 1965 a schimbat numele țării din Republica
Populară Română în Republica Socialistă România.

 Menționați o prevedere a legii fundamentale adoptată în statul român în

1866.

o Răspuns 1: Constituția din 1866 prevede principiul separării

puterilor în stat.

o Răspuns 2: Legea fundamentală din 1866 prevede dreptul la vot,

acesta fiind censitar.

o Răspuns 3: Constituția din 1866 consfințește numele oficial al

țării, România.

o Răspuns 4: Legea fundamentală din 1866 prevede dreptul la

proprietate, care este sacră și inviolabilă.

o Răspuns 5: Constituția din 1866 prevede monarhia

constituțională ereditară ca formă de guvernământ.

o Răspuns 6: Legea fundamentală din 1866 prevede principiul

suveranității naționale.

 Menționați o caracteristică a Constituției din 1866.

o Răspuns 1: Constituția din 1866 a fost elaborată fără concursul

străinilor și fără să fie supusă aprobării puterilor europene.
 o Răspuns 2: Legea fundamentală din 1866 face abstracție de
suzeranitatea otomană și garanția colectivă a Marilor Puteri.

o Răspuns 3: Constituția din 1866 a fost elaborată după modelul

Constituției belgiene din 1831.

o Răspuns 4: Constituția din 1866 prevede principiul separării

puterilor în stat.

o Răspuns 5: Legea fundamentală din 1866 prevede dreptul la vot,

acesta fiind censitar.

o Răspuns 6: Constituția din 1866 consfințește numele oficial al

țării, România.

o Răspuns 7: Legea fundamentală din 1866 prevede dreptul la

proprietate, care este sacră și inviolabilă.

o Răspuns 8: Constituția din 1866 prevede monarhia

constituțională ereditară ca formă de guvernământ.

o Răspuns 9: Legea fundamentală din 1866 prevede principiul

suveranității naționale.

 Menționați un principiu politic consacrat prin legea fundamentală

adoptată de statul român în 1991.

o Răspuns 1: Constituția din 1991 prevede principiul separării

puterilor în stat.

o Răspuns 2: Legea fundamentală din 1991 prevede principiul

suveranității naționale.

 Menționați o caracteristică a Constituției României adoptate în 1991.

o Răspuns 1: Constituția din 1991 are un caracter democratic.

 o Răspuns 2: Legea fundamentală din 1991 a consacrat revenirea
României la un regim democratic.

o Răspuns 3: Constituția din 1991 prevede republica ca formă de

guvernământ.

o Răspuns 4: Legea fundamentală din 1991 prevede principiul

separării puterilor în stat.

o Răspuns 5: Constituția din 1991 prevede votul universal, având

drept de vot persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani.

o Răspuns 6: Legea fundamentală din 1991 prevede principiul

suveranității naționale.

 Menționați o caracteristică a legii fundamentale adoptate în statul

român, în ultimul deceniu al secolului al XX-lea.

o Răspuns 1: Constituția din 1991 are un caracter democratic.

o Răspuns 2: Legea fundamentală din 1991 a consacrat revenirea

României la un regim democratic.

o Răspuns 3: Constituția din 1991 prevede republica ca formă de

guvernământ.

o Răspuns 4: Legea fundamentală din 1991 prevede principiul

separării puterilor în stat.

o Răspuns 5: Constituția din 1991 prevede votul universal, având

drept de vot persoanele care au împlinit vârsta de 18 ani.

o Răspuns 6: Legea fundamentală din 1991 prevede principiul

suveranității naționale.