1.

Parohia Miclăușeni - Biserica „Sfinții Apostoli Petru și Pavel”

Satul Miclăușeni face parte din comuna Butea, la aproximativ 67 km de municipiul Iaşi,
cu acces la DE 583 și este situat pe terasele și în lunca Siretului. Prima atestare documentară
datează din anul 1472. Satul este așezat în jurul mănăstirii cu același nume, dar și a castelului
familiei Sturza, ridicat între anii 1880 – 1904 pe locul vechiului conac boieresc.
Printr-un testament din 5 iunie 1622, vistiernicul Ssimion Stroici a lăsat moștenire satul
Miclăușeni: „...Lupului Prăjăscului și nepoatei mele Saftei și fiului meu, la Gligorie, cu heleștee
și cu prisăci și cu tot venitul, pentru că i-am luat spre dânșii ca să-mi fie ei ficiori de suflet...”.
La sfârșitul secolului al XXVII-lea (în 1967), urmașii lui Lupu Prăjescu, neavând urmași,
au lăsat domeniul fraților Ion și Sandu Sturza, cu care se înrudeau. La data de 19 aprilie 1699,
frații Studza și-au împărțit între ei averile, moșia Miclăușeni revenindu-i lui Ioan Sturdza. Pe
moșie locuiau și munceau țărani clăcași și țigani vătrași, robi, care și astăzi poartă nume de
meserii: Bucătaru, Pitaru, Curelaru, Bivolaru, Surugiu, Muraru etc.
Castelul Sturdza de la Miclăușeni, cunoscut și sub denumirea de Palatul Sturdza, este un
castel în stil neogotic construit între anii 1880-1904 de către Gheorghe Sturza și soția sa Maria,
în satul Miclăușeni. În prezent, se află în proprietatea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei și este
inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul cod LMI IS-II-
m-B-04199.02[1], ca parte a ansamblului Mănăstirea Miclăușeni. Ansamblul este format din 3
monumente:
 Biserica "Sf. Voievozi", "Buna Vestire" - datând din 1787 și având codul IS-II-m-B-
04199.01
 Castelul Sturza - datând din secolul al XVII-lea, reclădit în 1752 și în secolul al XIX-lea și
având codul IS-II-m-B-04199.02
 Parcul - datând din secolul al XIX-lea și având codul IS-II-m-B-04199.03.
Din relatările bătrânilor, odată cu construcția castelului, boierii au avut în vedere și
necesitățile spirituale ale sătenilor cu privire la prohodirea și înhumarea celor adormiți. Astfel, în
aceeași perioadă se construiește și capela din cimitirul situat la marginea satului, la care se
adaugă în 1923 și turnul clopotniță. Capela este prevăzută și cu un osuar la demisol, spațiu în
care au fost depozitate osemintele eroilor din cele două Războaie Mondiale, strămutate apoi în
cimitirul eroilor de la limita cu DE E583.
 Capela cu hramul „Sfinții Apostoli Petru și Pavel” are o suprafață de 60 mp, cu acoperiș
din lemn învelit cu tablă zincată. De-a lungul timpului, au fost necesare lucrări de reparații, s-au
adăugat străni și o catapeteasmă aduse de la mănăstirea Vorona. Cele mai recente lucrări de
restaurare au fost cele efectuate în anul 2018 (s-a întărit structura de rezistență, s-a schimbat
acoperișul, capela a fost împodobită cu obiecte de cult, s-a construit sfânta masă etc.), cu sprijin
de la Centrul Eparhial, Primăria Comunei Butea, precum și din donațiile credincioșilor și
oamenilor de bine. Din același an se săvârșește Sfânta Liturghie periodic.
Parohia Miclăușeni reinființată cu statut juridic în 2017, numără în prezent 90 de familii,
la care se adaugă și 7 familii ortodoxe din satul Butea. Are în componență și o casă parohială,
cumpărată de enoriași în anul 1978, la care s-a început restaurarea capitală în anul 2023.
Trebuie menționat și faptul că preotul Mihai Constantin, care a fost arestat în 1950 pentru
"uneltire contra ordinii sociale" şi închis cinci ani la Aiud. Văcăreşti, Jilava şi laşi, este născut la
8 martie 1911 în localitatea Miclăuşeni și a fost paroh în Brătuleşti, comuna Strunga, judeţul
Neamţ la acea vreme.
Preoți care au slujit în parohia Miclăușeni: Pr. Popescu (și învățător al satului), Pr. Laur
Ion, Pr. Tărcuță Constantin (transferat în 1939 la Roman), pr. Racu Nicanor, Pr. Petru Ovidiu
Aionesei (2008- 2015), Pr. Ciprian Nani (2016 - 2023).